Toracele-reprezinta partea superioara a trunchiului;

-e
constituit
din:continator=peretele
toracic(schelet,muschi,tesut
subcutanat, piele); continut=plamani,pleura si oraganele
mediastinale;
-scheletul toracic e constituit din coaste(12 perechi-primele 7=
Co. adevarate,Co.8-10=Co.false,Co11-12=Co.flotante)+cartilaje
costale+stern +
coloana vertebrala dorsal(12 vertebre toracale sau dorsale)
-are 4 regiuni-1.anterioara-prezinta simetric ,de o parte si de
alta a liniei mediane,sanii;tine in lateral pana la linia axilara
anterioara(LAA)
-2. posterioara-tine pana la linia axilara posterioara(LAP) si este
impartita de linia mediana,in 2 regiuni posterioare simetrice
-3. externa,laterala-care are in sup-regiunea axilaraintre
LAA si LAP
-4. costo-diafragmatica-diafragma-pe partea dr. este mai sus
decat pe stg.cu 7-10 cm fiind impinsa de ficat(LDH) cu care
vine in raport in cavitatea abdominala;in partea stg. diafragma
are vine in raport in cavitatea abdominala cu ficatul(LSH),splina
, fundul stomacului

Plamanii- principalele organe ale aparatului respirator

- sunt situati in cavitatea toracica, deasupra diafragmului, fiecare in cate o
cavitate pleurala-dreapta si stanga,separate pe linie mediana de mediastin configuratia externa a plamanilor-au forma unui con avand:
varf(apex)-rotunjit,ocupa regiunea superioara a cavitatii pleurale
(domul pleural - cupola pleural), depind cu puin prima coast i
clavicula.
baza plminului sau faa diafragmatic, uor boltit, vine n contact
cu faa superioar a diafragmei fata interna sau mediastinala-prezinta hilul
pulmonar, locul de intrare si de iesire al elementelor pediculului pulmonar
(bronhia principala, artera si venele pulmonare,arterele si venele bronsice,
nervi si vase limfatice)
fata externa sau costala-vine in raport cu coastele si spatiile
intercostale; prezinta la
- plamanul drept 2 fisuri -una oblica si una orizontala-care il impart in
3 lobi:superior,mijlociu,inferior
-plamanul stang o singura fisura-oblica-care il imparte in 2 lobi
superior si inferior.

Segmentatia
plamanilor
Plamanul drept - 3 lobi-superior-3 segmente- apical
- anterior
- posterior
-mijlociu-2 segmente - medial
- lateral
-inferior- 5 segmente-apical inferior (Fowler)
-4 bazale - anterobazal
- laterobazal
- posterobazal
- mediobazal(paracardiac) 10 segmente

Plamanul stang - 2 lobi-superior-5 segmente- apical superior

- apical posterior
- anterior
- lingular superior
- lingular inferior
-inferior5 segmente- l a fel ca lobul inferior drept
(apical,anterobazal,laterobazal,posterobazal,mediobazal)
cu
precizarea ca segmentul paracardiac uneori poate lipsi si atunci
plamanul stang are doar 9 segmente.)

Pleura - membrana care acopera aproape complet plamanii,

cu exceptia hilului pulmonar;
-cuprinde 2 foite :pleura viscerala-care acopera plamanul
si pleura parietala-care tapeteaza cavitatea toracica;foitele
sunt separate printrun spatiu denumit cavitate pleurala,
care contine un film lichidian si se unesc la nivelul hilului.
Aparatul cardio-vascular = este constituit din inima =
organul central al aparatului c.-v. si vase de sange;
se mai numeste circulator - transporta sange in tot corpul.

Circulatia sangelui la om este dubla si inchisa: - marea circulatie sau sistemica - conduce sangele
oxigenat din ventriculul stang(Vs) al inimii prin aorta in
tot organismul, iar de acolo preia sangele sarac in oxigen,
pentru a-l transporta inapoi in atriul drept(Ad) si apoi in
ventriculul drept(Vd);
- mica circulatie sau pulmonara: conduce sangele sarac in
oxigen din ventriculul drept(Vd) al inimii in plamani, iar
din plamani conduce sangele oxigenat atriul stang(As) si
apoi in ventriculul stang(Vs).

CORDUL
este un organ musculo-cavitar,de forma unui con turtit, cu rol de pompa
aspiratoare - respingatoare;
Localizare - in mediastin,intre cei 2 plamani,deasupra diafragmei;
este invelit intr-un sac fibros numit pericard;
dimensiunea si capacitatea variaza in functie de individ,sex si
varsta;greutate medie=300g;capacitate medie=500 cm3;volumul
asemanator pumnului drept
configuratie interna - cordul are o structura tetracamerala-2 atriiasezate superior si 2 ventriculi-dispusi inferior , camerele fiind
separate ntre ele prin septurile interventricular i interatrial. Atriul i
ventriculul de aceeai parte comunic ntre ele prin oficiul atrioventricular corespunztor.

-atriile - dr si stg - au capacitate mai mica decat a

ventriculilor, peretii mai subtiri si prezinta cate o
prelungire,numite urechiuse(auricule);
-la nivelul Ad - se gasesc 5 orificii: orificiul VCS, orificiul
VCI (prevazut cu valvula lui Eustachio), orificiul sinusului
coronar (prevazut cu valvula Thebesius), orificiul urechiusei
drepte si orificiul atrioventricular drept (prevazut cu
valvula tricupsida, care proemina ca o palnie in ventricul);
valvula tricuspida-formata din 3 valvule numite cuspide;
-la nivelul As - se gasesc 6 orificii:-4 orificii de
deschidere ale venelor pulmonare, orificiul de deschidere al
urechiusei stangi si orificiul atrioventricular, prevazut cu
valvula bicuspida sau mitrala;
-la nivelul septului interatrial in viata intrauterina exista
orificiul lui Botallo prin care atriile comunica intre ele si
care dupa nastere se inchide;
Persistenta lui duce la amestecarea sangelui arterial cu
cel venos ducand la maladia albastra (sangele nu se mai
oxigeneaza) - cianoza.

ventriculele-dr si stg- la baza lor se afla orificiile

atrioventriculare (drept si stang), fiecare prevazut cu valvula
atrioventriculara respectiva,cat si orificiile arteriale prin care Vs
comunica cu aorta, iar Vd cu trunchiul pulmonar.
Fiecare orificiu arterial este prevazut cu 3 valvule
semilunare sau sigmoide, care au aspect de cuib de randunica
cu concavitatea superioara.Orificiile atri-ventriculare si cele
arteriale sunt inconjurate de inele fibroase.
--{{{valvele previn regurgitarea sangelui asigurand curgerea
unidirectionala esentiala pentru functionarea inimii ca pompa
curgerea sangelui numai din veneatrii ventriculiaorta sau trunchi
pulmonar,dar nu si in sens invers}}}--

Configuratie externa-inima prezinta: fata anterioara=sterno-costala- la nivelul ei se afl anul

interventricular anterior care desparte VS de VD i anul
atrioventricular(santul coronar), care desparte atriile de
ventricule;
- fata inferioara = diafragmatica - pe care se continua
santurile de pe fata anterioara;
-o baza sau fata posterioara- care corespunde atriului stng
i drept.
2 margini-dr si stg; cea stg este rotunjita si se prezinta ca o
adevarata fata=fata pulmonara
-un varf-care corespunde ventriculului stang;este situat in
sp. V intercostal stg, pe linie medioclaviculara .

Structura Inimii
Inima este alcatuita din 3 straturi:
1. endocordul sau stratul intern, nvelete toate
cavitile inimii i se continu cu endoteliul arterelor i
venelor;
2. miocardul sau stratul mijlociu - asigura expulzarea
sangelui din inima in vasele sanguine ; alcatuit din
miocardul propriu-zis = miocardul contractil si din tesutul
specific sau excitoconductor;
miocardul contractil este mai bine reprezentat la nivelul
ventriculilor decat la nivelul atriilor si in special la nivelul
Vs, care are rolul de a pompa sange pentrutot organismul;

tesutul specific este constituit dintr-un muschi cu aspect

embrionar, foarte bogat in celule nervoase si cuprinde:
{=nodul sino-atrial(situat in peretele Ad langa orificiul de varsare
al VCS);
{=sistemul de conducere atrio-ventricular alcatuit din nodul
atrioventricular (situat in partea inf. a septului interatrial) si
fasciculul His - care ia nastere din nodul a-v,coboara in peretele
interventricular si se imparte in 2 ramuri, dr si stg, si se termina
prin reteaua anastomotica Purkinje in miocardul ventricular;
3. epicardul sau stratul extern, reprezint foia visceral a
pericardului seros. ; pericardul are ca si pleura tot 2 foiteviscerala si parietala ,intre care se gaseste cavitatea pericardica.

VASCULARIZATIA
INIMII

Vasculatizatia arteriala- 2 aa.coronare-dr

si
stg,care
pleaca
din
prima
parte
a
aortei
ascendente,numita bulbul aortic si care sunt dispuse in santul
coronar; ultimele ramificaii ale vaselor coronare sunt de tip terminal, adic
reprezint unica surs de vascularizaie a unui teritoriu de
miocard-aceasta explic de ce, n obstrucia ramurilor
arterelor coronare, teritoriul muscular deservit de ele, neavnd
alt surs de vascularizaie se necrozeaz, producndu-se infarctul
miocardic; n realitate, ntre vasele coronare pot exista
anastomoze, dar de calibru mic i ineficiente practic.
Vascularizatia venoasa- cea mai mare ven a inimii se numete
sinusul coronar si se varsa in Ad; preia prin afluentii
sai(v.mare ,v. medie,v. mica a inimii) cca 60% din sangele
venos al inimii; restul de 40% din sangele venos este preluat
de vv.anterioare si vv.mici ale cordului,care se deschid prin
orificii mici in toate cavitatile inimii.

SISTEMUL CIRCULATOR
Acest sistem poate fi comparat cu o reea imens de vase
comunicante prin care sngele este pus n micare datorit forei de pomp
aspirorespingtoare a inimii.
Tipurile de vase din care este format sistemul circulator sunt:
1. Artere - care transport snge oxigenat (excepie arterele pulmonare care
transport snge neoxigenat);
-structura arterelor-au perete format din mai multe tunici:
{=tunica intim la interior, reprezentat de un epiteliu (endoteliu);
{=tunica medie format din fibre musculare i elastice n cantiti i proporii
variate; dupa calibrul i esutul predominant n tunica medie aa.
pot fi: artere mari (elastice) artere mijlocii (musculo-elastice)
artere mici sau arteriole (musculare)
{= tunica extern (adventicea) formata din tesut conjunctiv, vasa vasorum i
fibre nervoase vegetative dispuse n reea n jurul arterei.

2. Capilare - sunt vase de calibru foarte mic cu

peretele foarte subire, format numai din endoteliu.
Capilarele fac legtura ntre arteriole i venule.
3.Venule- adun sngele din reeaua de capilare, se continu
cu venele.
4. Vene-transport snge neoxigenat (cu excepia venelor
pulmonare care transport snge oxigenat). Peretele lor este
mai subire dect cel arterial, iar diametrul este mai mare
dect al arterelor. Au structura asemntoare cu arterele, dar
tunicile medie i extern sunt mult mai subiri.

SISTEMUL VASCULAR
ARTERIAL
AL
MARII
Aorta- are originea n Vs, la nivelul orificiului aortic;
- are trei pri: aorta ascendent, crosa aortei i aorta descendent;
CIRCULATII
se termin n abdomen, unde se mparte n arterele iliace comune - dreapt i
stng.
- aorta ascendenta - are o prim parte dilatat numit bulbul aortic din care
pleaca
arterele coronare.
- crosa aortei = arcul aortic - din el pleaca trunchiul brhiocefalic (care se
imparte in
a.carotida comuna dr. si a. subclavie dr.), a.carotida comuna stg si a.subclavie
stg.
-aorta descendenta - are 2 mari segmente: toracic-coboara prin torace
cuprinsa intre esofag-ant. si coloana vb-post.;da ramuri parietale,
aa.diafragmatice superioare si pt. viscere toracice (aa.bronsice, esofagiene,
pericardice, mediastinale).

abdominal- are un traiect retroperitoneal i este situat anterior de

coloana vertebral i la stnga venei cave inferioare(VCI); da aa.
diafragmatice inferioare, trunchiul celiac (care se mparte n a.
gastric stng, a. hepatic comun i a.splenic), aa.renale,a.
mezenterica superioara (AMS), aa. Genitale (ovariene sau
testiculare), a. mezenterica inferioara(AMI),cate 4 aa lombare de
fiecare parte, a.sacrata medie.
-se termina cu aa. iliace comune dr si stg care se impart la
randul lor in dreptul articulatiilor sacro-iliace in aa iliaca
externa si interna;
-a.iliaca externa -se continua cu a.femurala;
-a .iliaca interna
-a.hipogastrica - da ramuri parietale si viscerale (pt
organele din pelvis)

Aa. capului si gatului- aa.carotide comune dr si stg (cu origini diferite-dr in

trunchiul brahiocefalic si stg in crosa aortei) se impart in aa .carotida externa si
interna;
-manunchiul vasculonervos al gatului este constituit din:
a.carotida comuna
n.vag
v.jugulara interna.
manunchiurile vasculo-nervoase ale gatului se gasesc lateral de trahee si esofag.
Aa.membrului superior-a.subclavie dr si stg (cu origini diferite- dr in
trunchiul brahiocefalic si stg in crosa aortei) a.axilaraa.brahiala - coboara pe
marginea mediala a m. biceps brahial;se poate palpa in santul bicipital
medial;la plica cotului se bifurca in a.ulnara-ramura mediala a a.brahiale si
a.radiala-ramura laterala a a.brahiale;in 1/3 inferioara a antebratului trece
prin santul pulsului;
arc arterial palmar superficial si profund-reprezinta o maniera de
anastomoza intre a radiala si a.ulnara(chirurgul poate lega orice arter a
palmei, teritoriul respectiv primind snge de la artera din partea opus).

Aa.membrului inferior - a.femurala - continua

a.iliaca externa si se continua cu a.poplitee care
se bifurca in- a. tibiala anterioara se continua
cu a.dorsala a piciorului =a.pedioasa (se poate
palpa in primul spatiu interosos)
-a. tibiala posterioara - se poate palpa in spatiul
retromaleolar medial; se divide in cele 2 aa
plantare mediala si laterala.
!!!!!!! Artera femural poate fi puncional la 1-2 cm
inferior de jumtatea ligamentului inghinal.

SISTEMUL VENOS AL MARII

CIRCULATII
Acest sistem este format din vene superificiale i din
vene profunde; n marea circulaie, arterele de calibru mare
sunt nsoite de o singur ven profund, iar arterele mici i
mijlocii de dou vene profunde care au acelai nume i traseu.
Venele marii circulaii pot fi mprite n dou categorii, dup cum
dreneaz
sngele: sitemul VCS si sistemul VCI.
Sistemul VCS- VCS se formeaz prin unirea celor dou vene
brahiocefalice,dreapt i stng si se varsa in Ad;
-venele brahiocefalice- se formeaz prin unirea venei
jugulare interne cu vena subclavie.
-v.subclavie continua v.axilara care aduce sangele
venos de la membrul superior;
-v.jugulara interna preia sangele neoxigenat de la nivel
intracranian.

Sistemul venos profund al membrului superior:

-vv.profunde ale mainii2vv.radiale+2 vv.ulnare2vv.brahiale v. axilara (ce
se continua cu apoi cu v.subclaviculara)
Sistemul VCI - aduce sangele venos din partea subdiafragmatica a corpului;
-VCI-se formeaza prin unirea vv.iliace comune, dr si stg
-vv.iliace comune - prin unirea vv.iliace interna si externa
-v.iliaca externa - continua v.femurala care aduce sangele venos de la nivelul
membrului inferior;
-v.iliaca interna- se formeaza prin unirea vv care vin de la organele pelvine.
Sistemul venos profund al membrului inferior:
-arc venos plantar2vv.plantare mediale si 2 vv.plantare laterale 2vv.tibiale
posterioare
- venele ce insotesc a.dorsala a piciorului (pedioasa) 2 vv.tibiale anterioare;
-cele 2 vv.tibiale ant, 2 vv.tibiale post si 2vv.peroniere (a.peroniera este ram
din a.tibiala posterioara) se unesc in partea inferioara a regiunii poplitee,
formand v.poplitee (unica) v.femuralav iliaca externa

Sistemul venelor azygos- acest sistem reprezint o cale de

anastomoz venoas ntre teritoriul venei cave superioare i cel al
venei cave inferioare.
-v.azygos -incepe la nivel subdiafragmatic pe partea dreapta a
coloanei vertebrale(din vv.lombare ascendente) si aduna sange
din teritoriul VCI,urca in torace ,preia sange venos si de la acest
nivel si se varsa in VCS;
-v.hemiazygosse
formeaza
pe
partea
stanga
a
col.vb.subdiafragmatic similar cu v.azygos,urca in torace si se
varsa in v azygos
-v.hemiazygos accesorie- se formeaz din unirea venelor
intercostale 2-7 din partea stng si se vars n vena hemiazygos.

Sistemul venelor superficiale - aceste vene sunt

aezate subcutanat i nu nsoesc arterele;s unt:
-vv superficiale ale membrului superior- au
originea in reteaua venoasa superficiala la nivelul fetei
dorsale a mainii; de aici pleac lateral vena cefalic i
medial vena bazilic, care urca la nivelul cotului unde se
anstomozeaza cu vena mediana a antebratului (dreneaza
sangele din reteaua superficiala anterioara antebratului)
realizand M-ul venos al antebratului (pt ca da o ram
medio-bazilica si una medio-cefalica) = aici se executa cel
mai frecvent punctiile venoase
-v.bazilica se varsa in v.brahiala
-v.cefalica-se varsa in v.subclavie

-vv superficiale ale membrului inferior- ncep la nivelul

reelei venoase de pe faa dorsal a piciorului;
Din partea medial a acestei reele pleac cea mai
mare ven superficial din corp, numit vena safen mareurc pe faa medial a membrului inferior pn n trigonul
femural ;aici face o cros i se vars n vena femural.
Din partea lateral a acestei retele pleac vena safen
mic- urc pe faa posterioar a gambei pn n fosa poplitee
unde se vars n vena poplitee
!!!!!Dilataiile venelor safene se ntlnesc n boala
varicoas.

Mediastinul-este o regiune viscerala in care se gasesc:

organe ale aparatului cardio-vascular
= cordul invelit in pericard (are tot 2 foite-viscerala si
parietala)
= aorta cu portiunile ei :
-ascendenta (cu o portiune mai dilatata=bulbul aortic din
care pleaca aa.coronare);
-crosa aortei - din care pleaca trunciul brahiocefalic,
a.carotida comuna stg si a. subclavie stg;
-descendenta - care in segmental toracic da ramuri
parietale, aa.diafragmatice sup. si ramuri viscerale aa.bronsice, esofagiene, pericardice,mediastinale
=trunchiul pulmonar care se imparte in aa.pulmonare, dr si
stg
=venele pulmonare-in nr de 4,2 dr si 2 stg (sup si inf)
=VCS-formata prin unirea trunchiurilor venoase brahiocefalice, dr si stg (v.jugulara interna+v.subclaviculara)

= v.azygospe partea dr a col vb si se varsa in VCSsistem venos de anastomoza intre

teritoriul VCI si al VCS,pt ca v azygos se formeaza subdiafragmatic ,in teritoriul VCI si
se varsa in VCS
= v.hemiazygos -pe partea stg si se varsa in v.azygo organe ale aparatului respirator
= traheea si bifurcatia ei in cele 2 bronhii principale in dreptul vb T4 organe ale
aparatului digestiv
= esofagul.
Timusul - apartine sistemului endocrin(producerea hormonului de cretere la copii
-timopoetin);
-maturarea limfocitelor T (organ limfopoetic) rol in imunitate vase si ganglioni
limfatici nervi(nn.vagi,lantul ganglionilor simpatici)
Astfel, cavitatea toracica este divizata in 2 regiuni simetrice,regiunile
pleuropolmonare, care ocupa cam 4/5 din volum si intre ele mediastinul. Simptomeau caracter subiectiv,sunt relatate de bolnav, sunt variabile de la caz la caz (dupa
modul de perceptie) si nu intotdeauna au o traducere (ex:-febra,cefalee, insomnia,
astenie, sughit, dispnee etc)
Semne -manifestari obiective produse de boala,observate de bolnav si
completate de medic (ex.-suflu,ral-la auscultatie;matitate/sonoritate la percutie)

Semnele si simptomele prezente in

chirurgia toracica si cardioAp.respirator
vasculara
junghi toracic - apare prin iritatia terminatiilor nervoase de la nivelul pleurei

parietale;
-durere de intensitate mare, vie (lovitura de pumnal), exagerata de
tuse ,stranut, palparea regiunii dureroase; insotita de dispnee.
Apare in :
=PNEUMONIA FRANCA LOBARA - junghi violent, submamelonara, instalat dupa
frison si febra;
=TROMBEMBOLISMUL PULMONAR -apare brusc, de intensitate mare,insotit de
tuse seaca, dispnee intensa cu polipnee, cianoza (toate instalate brusc);
=PNEUMOTORAX SPONTAN-apare brusc,dupa effort fizic sau tuse,imobilizand
bolnavul si se insoteste de dispnee marcata;
=PLEUREZIA SEROFIBRINOASA-are caracter difuz,nepermitand decubitul pe
partea bolnava,insotit de tuse seaca si respiratie superficiala; dispare cand
apare lichidul pleural.
=PLEUREZIA INTERLOBARA - durere in esarfa pe traiectul scizural
=PLEUREZIA PURULENTA - junghiul este violent si persistent, insotit de
hiperestezie cutanata;
=PLEUREZIA MEDIASTINALA-durere retrosternala;
=SUPURATII PULMONARE GANGRENOASE-dureri f.intense si persistente,ce
preced deschiderea procesului supurativ in bronhie
=SINDROMUL PANCOAST-TOBIAS (forma apicala de cancer bronhopulmonar) junghi localizat la varful plamanului.
febra,frison,transpiratii tuse seaca sau expectoratie

Hemoptizie -eliminare pe gura a unei cantitati de

sange rosu ,aerat,proaspat care provine din arborele
traheobronsic si/sau parenchimul pulmonar in cursul
efortului de tuse.
In timpul hemoptiziei bolnavul e palid,anxios, cu
transpiratii reci, dispnee, tahipnee si uneori chiar
lipotimie.Pulsul este frecvent tahicardic, iar valoarea
tensiunii arteriale variaza functie de cantitatea hemoptiziei.
Dpdv cantitativ:
hemoptizie mica(50-100ml sange)
hemoptizie
medie(100-200ml)
hemoptizie
mare,grava(pana la 500 ml)
hemoptizia f. mare,cataclismica(peste 500ml)-poate
fi mortal prin asfixia produsa de inundarea bronhiilor sau
prin soc hemoragic.

Trebuie facut diagnosticul diferential cu: epistaxis ant. sau

post. inghitit; gingivoragii-sange neaerat,amestecat cu saliva
hematemeza-eliminarea de sange din tractul digestiv
superior("zat de cafea";poate fi si rosu in hemoragii digestive
superioare grave;este urmata de aparitia scaunelor melenice)
Cauze de hemoptizie - respiratorii - TBC, neoplasm
bronhopulmonar, pneumonie, chist hidatic, corpi straini
-cardiovasculare-edemul pulmonar acut din IVS, anevrismul
de aorta,embolia pulmonara
-afectiuni
hematologice-leucemii
acute
si
cornice,
trombocitopenii severe; -afectiuni mediastinale-tumori
-diverse-tratament anticoagulant, traumatisme
dispneea-tulburare de ritm, frecventa si intensitate a
respiratiei, uneori inconstienta, iar alteori resimtita de pacient ca
o sete de aer,respiratie dificila, discomfort.

Clasificare:
=dpdv al modului de aparitie
-acuta-inhalare de corp strain, PTX
-cronica-BPOC,fibroze interstitiale difuze
-paroxistica-apare in accese-in astm bronsic
-dispneea de efort sau de repaus :
-dispneea de efort- este dispneea care
evolueaza constant in timp, de la eforturi mari la
eforturi din ce in ce mai mici;
-dispneea de reapus- prezenta in stadii
avansate ale dispneei de effort; iar cea care apare
acut in repaus, ridica problema trombembolismului
pulmonar;si dispneea paroxistica este de repaus.

=dpdv al factorilor declansatori-de efort,expunere la alergeni etc

=dpdv al intensitatii-moderata/importanta/severa
=dpdv al mecanismelor fiziopatologice-obstructiv/restrictive
-obstructiv-secundar obstructiei incomplete a cailor resp.mici
(BPOC, astm bronsic si este de tip expirator, prelungita, suieratoare)
sau mari (compresii extrinseci-anevrism aortic, tumori mediastinale;
cauze intriseci - corpi straini, aspiratii de secretii sau sange)
-restrictiv-apare prin reducerea capacitatii pulmonare totale
(CPT) si cresterea efortului de ventilatie;cauze-parietale (deformatii
toraciceanchiloza costo-vertebrala, cifoscolioza; fracturi costale;
mobilitatea anormala a diafragmului- pareze de frenic,tumori
abdominale, ascita); pulmonare-scade volumul pulmonar si elasticitatea
pulmonara (pneumonii,edem pulmonar,fibrotorax, lobectomii) ;
pleurale-pleurezii,PTX
-mixta-cancer bronhopulmonar,TBC
La aceste tipuri de dispnee ritmul si marimea ampliatiilor respiratorii isi
pastreaza constanta.

Volumele si capacitatile pulmonare:

volumul curent(VC)-cantitatea de aer schimbata in
respiratie normala,in repaus sau in efort.
volumul inspirator de rezerva(VIR)-volumul ce mai
poate fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii normale.
volumul expirator de rezerva(VER)-volumul ce
poate fi expirat fortat la sfarsitul unei expiratii normale.
volumul rezidual(VR)-volumul ramas in plaman la
sfarsitul unei expiratii maximale.
Cu aceste valori masurate se calculeaza o serie de capacitati
pulmonare:
capacitatea
pulmonara
totala
(CPT)VC+V^R+VER+VR
- capacitatea reziduala functionala(CRF)-VR+VER
- capacitatea inspiratorie(CI)-VC+VIR
- capacitatea vitala(C^)-VC+VIR+VER -scaderea cu
20% a valorii ideale este patologica;la scaderea cu 40% apare
dispneea

Tipuri de respiratie neregulata -la acestea se produc modificari ale

ritmului si amplitudinii respiratorii:
dispneea_CheynezStockeszcresterea
frecventei
si
amplitudinii ventilatorii (hiperexcitatia centrului respirator pe baza
cresterii pCO2 in sange) scadere a ritmului si amplitudinii
ventilatorii pana la apnee(hiperventilatia determina eliminarea
CO2)pCO2 creste din nou si ciclul se repeta; apare in IC stanga,
intoxicatii cerebrale dispneea_KuSSmaul-se caracterizeaza prin
respiratii profunde, zgomotoase, cu remanenta in platou a
inspirului,urmat de expir zgomotos si pauze lungi intre cicluri(9-10
resp/min);apare in comele uremice, diabetic, hepatice, agonie
dispneea_Biot-respiratiile
sunt
normale,dar
ciclurile
respiratorii se desfasoara la interval f. lungi(5-30 s); apare in
tumori cerebrale, AVC
hipoxie-scaderea concentratiei de O2 din sange
hipercapnie- crestere a concentratiei de dioxid de carbon in sange.
Hipercapnia este un semn de hipoventilatie alveolara
(diminuarea intrarilor si iesirilor de aer in alveolele pulmonare).
Hipoventilatia se observa in caz de insuficienta respiratorie si este
asociata, in general, cu o micsorare a concentratiei in oxigen din
sange(hipoxemie)si cu o acidoza respiratorie (cresterea aciditatii
sangelui).

Aparatul C.-V.
durere anginoasa- este simptomul cel mai evident si specific al
anginei pectorala(=este forma cea mai frec
venta de b.coronara ischemica=BIC);
-localizare-retrosternal,care poate iradia in umarul stang, bratul
stang sau ambele brate, torace anterior, gat sau mandibula;localizarile
precordiala(in zona inimii) sau in spate sunt atipice ,dar posibile.
-caracterul durerii- constrictiv, de apasare, pe o suprafata mai
mare si nu este asemenea unui junghi in punct fix.
- durata durerii-in angina pectorala stabila criza dureroasa tine
de obicei cateva minute (sub 15 minute), in timp ce in cazul anginei
instabile si in infarctul miocardic durerea dureaza peste 20 - 30 minute.
-factori declansatori- durerea apare de obicei la efort, cedand
la intreruperea acestuia, dar poate aparea si in repaus;ea mai poate sa
apara si in conditii echivalente efortului (frig, postprandial, mese
copioase).
-ameliorarea- de obicei,durerea din angina stabila cedeaza de la
sine, dupa incetarea efortului.; dispare rapid (in 1-2 minute) dupa
administrarea de nitroglicerina sublingual sau sub forma de spray; daca
nu inceteaza dupa 20 - 30 de minute atunci durerea ori nu are cauza
miocardica, ori este o suferinta cardiaca mai severa (angina instabila,
infarct miocardic acut).

dispnee cardiaca- unul din simptomele majore ale insuficientei

cardiace mai ales
stangi; -e de tip inspirator si insotita de polipnee;
-poate fi : = de efort- primul semn de insuficienta cardiaca.
= dispneea de repaus cu ortopnee-bolnav in pozitie
sezanda,prezentand polipnee inspiratorie;
= dispneea paroxistica nocturna-forma acuta de ICstg
= dispneea Cheyne-Stokes-cu alternanta de tahipnee cu
bradipnee.
palpitatii- simptom frecvent, dezagreabil, ce poate fi definit ca fiind
starea de contientizare a btilor inimii, cauzat de schimbri n ritmul sau frecvena
cardiac sau de o cretere a contractilitii sale.
- sunt resimite de pacieni n diferite moduri, cum ar fi:
bti neregulate
flfiri ale inimii
bti mai puternice ale inimii
bti care survin dup o pauz mai ndelungat
pulsaii care survin n regiunea precordial sau la baza gtului
-pot fi de cauze cardiace (tulburari de ritm cardiac-extrasistole,
TPSV,FiA;
cardiopatia ischemica etc) sau necardiace (efort fizic, stresuri psihice,
emoii puternice-la omul sanatos; in tireotoxicoze; toxice- alcool, ceai,
cafea, cacao, tutun)

cianoza- coloratie albastra cu nuanta cenusie sau

violacee a pielii si mucoaselor fara extravazare
sanguina.
{{{Sangele arterial contine in medie 0,75 gr %
hemoglobina redusa, iar sangele venos 4,5 gr %. La
nivelul capilarelor media normala a hemoglobinei
reduse este de 2,5 gr %. De regula cianoza apare
atunci cand concentratia hemoglobinei reduse in
capilarele superficiala este egala sau superioara la
5 gr%. Culoarea tegumentelor poate varia de la
albastru violaceu pana la aproape negru.}}}
-poate fi adevarata- cand e prin exces hemoglobina
redusa sau poate fi prin aparitia de hemoglobine
anormale (hemoglobinopatii)

este-cianoza centrala-datorita deficitului de oxigenare a

sangelui in plaman:afectiuni cardiace-care produc staza
pulmonara{IC dr,stg si globala};
-cu scurt circuit dreapta -stg in care peste 1/3 din sange
trece direct din inima dreapta in inima stanga{ comunicatii
interventriculare sau interatriale}
afectiuni pulmonare- fibroza pulmonara, astm bronsic
etc
-cianoza periferica- cianoza care apare ca urmare a cresterii
hemoglobinei reduse in sangele venos, pentru ca aici procesul
se petrece la periferie, sangele cedand o cantitate mai mare de
O2 tesuturilor( in insuficienta cardiaca sau in starea de soc).
In cianoza centrala pielea este calda. Tegumentele
si limba sunt de coloratie albastra.
In cianoza periferica pielea este rece, iar limba ramane
rosie.
-cianoza poate fi :
-discretala lobii urchilor si la extremitatea degetelor;
-marcata apare la nas, buze si in jurul ochilor;
-intensa acopera toata fata, inclusiv limba.

In raport cu modul de instalare cianoza este:

=acuta -se instaleaza brusc; in obstructii ale cailor aeriene
superioare, pneumopatii acute masive, EPA, embolia pulmonara ,
pneumotoraxul
=cronica -se instaleaza lent la bolnavii cu suferinte cronice pulmonare
cum ar fi astmul bronsic, bronsitele cronice, bronsiectezii, simfize pleurale
intinse, emfizem, scleroze pulmonare, silicoza, tuberculoza.
edem- retentie patologica de lichid in tesuturile organismului in special
t.conjunctiv;cauze-IC,IR,carente de proteine-bilateral; tromboflebita-unilateral.
fatigabilitate- scaderea anormal de rapida a fortei musculareoboseala la cel
mai mic efort.
Lipotimie (lesinul)- este o pierdere de cunostinta usoara, incompleta, care
apare la persoane emotive, cu labilitate psihica, dupa emotii puternice, urmata
de o cadere la intamplare care se poate solda cu accidente grave;
-pulsul, bataile cardiace si respiratia sunt perceptibile, iar T.A. masurabila; este precedata de ameteli, sudori reci, tulburari vizuale, bolnavul avand timp sa
se aseze inainte de a se prabusi;
- de cele mai multe ori lipotimia are o durata foarte scurta, de numai cateva
secunde.
In general hipotensiunea asociata cu hipocalcemie si cu hipoglicemie duce
inevitabil la instalarea lesinului.

Primul ajutor
asezarea bolnavului cu fata in sus, cu capul ceva mai jos decat picioarele, intrun loc linistit si bine aerisit;
- desfacerea hainelor;
- stropirea fetei cu apa rece sau lovirea usoara cu palma pe obrazul
bolnavului;
- strangerea usoara a mamelonului, cu rasucirea sa (tot usor) de
cateva sincopa -pierderea brusca, de scurta durata a cunostintei si functiilor
vitale, datorita opririi trecatoare si reversibile a circulatiei cerebrale;
-debuteaza brutal, uneori subit, in plina sanatate aparenta;
- bolnavul este inert, imobil, palid, livid, nu reactioneaza la excitatie,
nu respira, nu are puls, nu se aud bataile inimii. T.A. este scazuta sau
prabusita,
pupilele sunt midriatice(dilatate). Bolnavul se afla intr-o stare de moarte
aparenta
- moarte clinica -, care se termina fie prin revenirea cunostintei, fie
prin moarte reala, moarte biologica. Daca isi revine, fata se coloreaza, pulsul si
zgomotele inimii reapar, cunostinta revine.ori;

-de obicei, dupa 5 secunde apar tulburari de vedere, dupa 15 secunde bolnavul
isi pierde cunostinta si dispar reflexele, iar dupa 20 - 30 de secunde se opreste
respiratia, apar convulsii generalizate, pierderea urinei si a materiilor fecale,
turgescenta jugularelor; peste 4 - 5 minute urmeaza moartea.
Tipuri de sincope:
sincopa cardiaca- apare in bolile cardiace cu scaderea debitului
cardiac (stenoza aortica sau mitrala,IM, tulburarile de ritm rapid,hipotensiunea
ortostatica)
sincopa cerebrala- la bolnavi cu ateroscleroza cerebral sincopa
respiratorie- bronhopneumopatii obstructive cu insuficienta respiratorie
marcata
sincopa reflexa- compresiuni pe sinusul carotidian(dilatatie la
bifurcatia a.carotide commune care contine baroreceptori ce monitorizeaza
presiunea sanguina) care incetinesc ritmul cardiac(manevra folosita uneori in
tulburari de ritm rapid pt a iesi din aritmie,cu rezerva ca cealalta carotida
comuna este buna)
claudicatia intermitenta - simptomul cel mai comun si cel mai precoce al bolii
arteriale periferice; -reprezinta o senzatie de tensiune sau durere apasatoare la
nivelul gambei, partea inferioara a coapsei sau fesa in timpul unei activitati, ca
si mersul;durerea este, de obicei, declansata dupa aceeasi cantitate de efort (o
anumita distant de mers) si se calmeaza in repaus.