LUCRARE DE DIPLOMĂ

Apendicita acuta - principii de

nursing chirurgical

Coordonator stiintific:

Absolventa:

-2008-
 CUPRINS

I. Partea generala
1.Introducere

2. Anatomia si fiziologia apendicelui

3. Apendicita acuta

- definitie

- etiologie

- patogenie

- anatomie patologica

- clasificare

- manifestari clinice

- diagnostic pozitiv si diferential

- evolutie si complicatii
- prognostic
II. Partea speciala
1.Material si metoda
2. Ingrijirea si tratarea bolnavilor cu apendicita
3. Concluzii si discutii

III. Bibliografie
 I. PARTEA GENERALĂ

1. INTRODUCERE

Desi înca la sfârsitul erei premergatoare secolului 1, în lucrarea De arte

medica,Cornelius Celsus a mentionat "suferinte ale regiunii cecale'', apendicele nu
este cunoscut ca entitate anatomica decât în secolul XVI, când, în lucrarile
anatomistului Berangario de Carpi din Bologna, apare citat "apendicele cecal"; în
secolul al XVIII-lea Margogni descrie anatomic, complet, atât apendicele cât si
valvula ileo-cecala; a trebuit sa mai treaca înca un secol pentru a fi izolate din
cadrul asa ziselor "supuratii pericecale" sau "peritiflite" inflamatii proprii ale
apendicelui si sa se întrevadaposibilitatea profilaxiei si vindecarii acestora prin
extirparea apendicului.
In anul 1886 chirurgul american Reginald Fitz, bazat pe constatari anatomo-
patologice si clinice statueaza filiatia "inflamatie apendiculara -peritonita
localizata" si foloseste prima oara pentru definirea acestei leziuni notiunea
de apendicita, termen care va fi adoptat de catre toate scolile medicale din lume.
Leziunile inflamatorii ale apendicelui, manifestate sub variate aspecte de
evolutie acuta sau cronica, reprezinta azi una din cele mai frecvente cauze de
suferinta abdominala fiind considerata urgenta chirurgicala abdominala în
copilarie, adolescenta si la adultul tânar.

Mai putin de 2% din cazuri se gasesc la copii sub 2 ani, vârful incidentei se
situează 424i86e ; în a doua si a treia decada de viata. Dupa aceasta scade, mai
putin de 5% din cazuri fiind întâlnite la pacientii de peste 60 de ani.

CONSIDERATII GENERALE ASUPRA APENDICELUI

VERMIFORM

2. Notiuni de anatomie si fiziologie a apendicelui

Apendicele vermiform (Appendix vermiformis) sau simplu "apendicele"

este un segment rudimentar al intestinului gros, transformat în organ limfoid. El este
implantat în cec la 2-3 cm sub varsarea ileonului si are forma unui tub cilindroido-
conic sau fuziform.
 Rareori are directia rectilinie; de cele mai multe ori descrie o ansa
cu concavitatea mediala, este spiralat, flexuos. Are o lungime variabila între 6-12
cm si un diametru de 5-8 mm.
La fat si nou-nascuti, apendicele prelungeste în jos fundul cecului si abia pe
la vârsta de 5 ani dobândeste forma si pozitia sa definitiva. Forma fetala se poate
pastra si la adult(2-3% din cazuri).

Situatie: apendicele vermiform este situat in fosa iliaca dreapta, în loja

cecala, împreuna cu cecul. El îl va urma pe acesta în diferitele lui pozitii (normala,
înalta, joasa, ectopica). In afara însa de situatia lui determinata de pozitia cecului,
apendicele poate lua pozitii variate si fata de cec, dar, oricare ar fi directia lui,
punctul lui de insertie este totdeauna acelasi: se gaseste la 2-3 cm sub deschiderea
ileonul în cec si este marcat la exterior prin întâlnirea celor trei tenii musculare
(acestea, si mai ales tenia libera, servesc drept calauza chirurgului la reperarea bazei
apendicelui).

Situarea apendicelui
 Mijloace de fixare: apendicele poate fi liber, deci mobil, sau fixat. El este legat
de ileonul terminal printr-o cuta peritoneala - mezoapendicele - care îi permite o
mobilitate destul de mare, încât uneori poate chiar sa se angajeze într-un sac herniar.
Alteori peritoneul îl fixeaza de organele din jur. Deseori el este imobilizat prin
aderente secundare unor procese patologice (inflamatii s.a.).
Raporturile apendicelui variaza dupa pozitia sa fata de cec. Clasificarea
pozitiilor apendicelui, care ne pare cea mai simpla, logica si usor de retinut este dupa
Testut-Jacob. Vom avea astfel apendice: descendent, extern, intern si ascendent.
Apendicele descendent ar fi cel mai frecvent (42% dupa Testut-Lafforgue). Se
gaseste în partea mediala a fosei iliace interne, dedesubtul cecului, iar vârful sau - când
apendicele are o lungime obisnuita - poate ajunge pâna la strâmtoarea superioara a
pelvisului.

Apendicele extern (26% dupa Testut-Lafforgue) coboara pe dinapoia

vârfului cecului, pâna în unghiul diedru format de peretele abdominal anterior cu fosa
iliaca interna. Vine înapoi în raport cu muschiul iliac si fascia sa; înainte - cu fundul
cecului si cu peretele abdominal anterior; medial - cu cecul; lateral - cu ligamentul
inghinal si spina iliaca antero-superioara).

Apendicele intern (17% dupa Testut-Lafforgue) se îndreapta spre interiorul

cavitatii peritoneale si ia contact cu ansele ileale. Adeseori se situeaza paralel cu ultima
ansa ileala, iar mezoapendicele este foarte scurt sau chiar lipseste, particularitati care
creeaza dificultati tehnice chirurgului.
Apendicele ascendent sau retrocecal (13% dupa Testut-Lafforgue) se
insinueaza retrograd, înapoia cecului si chiar a colonului ascendent.

Statistica traditionala Testut-Lafforgue este contrazisa de Wakeley, care pe 10.000

de cazuri a obtinut urmatoarele rezultate: apendice retrocecal si retrocolic 65,28%;
pelvian sau descendent 31,01%; subcecal 2,26%; preileal 1,0%; retroileal 0,4%.
Referirile manualelor de chirurgie accepta tot mai mult aceasta clasificare.

Conformatia interioara a apendicelui. La interior, apendicele are o cavitate

canaliculara (cilindrica, moniliforma, partial obliterata). Cavitatea sa contine mucus, chim
intestinal, detrirusuri celulare, iar la fat meconiu.

Structura apendicelui: prezinta cele patru tunici constitutive ale intestinului:

- Tunica musculara: fibrele longitudinale grupate în cele trei tenii ale cecului,
se prelungesc în peretele apendicelui formând un strat continuu. La vârful
apendicelui musculatura este mai subtire, de aceea cele mai frecvente
perforatii sunt cele apicale;
 - Tunica submucoasa;
- Tunica mucoasa: prezinta un numar extrem de mare de foliculi limfatici pe
lânga glandele Lieberkuhn si numeroase celule argintafine endocrine;
- Tunica seroasa, peritoneul ceco-apendicular are o dispozitie complexa ce
rezulta din modul de evolutie ontogenetica a segmentelor ileo-ceco-
apendiculare, a mezoului lor initial si a fenomenelor de coalescenta care se
produc în aceasta regiune.

Peritoneul cecal: în marea majoritate a cazurilor peritoneul înveleste în

întregime cecul.

Peritoneul apendicular: pe apendicele vermiform peritoneul se comporta ca pe

o ansa intestinala, îl înveleste complet si apoi formeaza un mezo-apendice, care se
fixeaza pe cec si pe ileon.
Peritoneul regiunii ileo-ceco-apendiculare formeaza o serie de plice si recesuri,
cu o mare variabilitate individuala. Ele au o mare importanta chirurgicala. Se descrie un
reces ileo-cecal superior, determinat de plica cecala vasculara; un reces ileo-cecal
inferior determinat de mezoapendice si plica ileocecala; unul sau mai multe recesuri
retrocecale, determinate de plicele retrocecale.
Vase si nervi

Arterele apendicelui provin din artera ileo-colica. Ea emite:

1.artera cecala anterioara, trece prin plica cecala la fata anterioara a cecului;
2.artera cecala posterioara mai voluminoasa, trece înapoia varsarii ileonului în cec;
3. artera apendiculara, de obicei unica, rar dubla, coboara înapoia ileonului, apoi în
marginea libera a mezoapendicelui si se ramifica în peretii apendicelui.
Venele sunt satelite arterelor. Vena apendiculara însoteste în mod constant
artera omonima. Când cecul si apendicele au o situatie retroperitoneala, atunci
venele lor stabilesc comunicari cu cele ale regiunii lombo-iliace.
Limfaticele: la nivelul apendicelui reteaua limfatica stabileste strânse
comunicari cu foliculii limfoizi ai organului. Distingem trei grupe de vase limfatice:
- cele anterioare converg spre câteva noduri cecale anterioare situate în
plica cecala vasculara;
- cele posterioare se îndreapta spre un grup de noduri cecale posterioare;

- vasele limfatice ale apendicelui: unele se opresc în nodurile situate în

baza mezoapendicelui, altele stabilesc comunicari cu retelele subseroase nu
numai ale apendicelui si cecului ci si ale colonului sau a unor regiuni mai
îndepartate. Din cele trei grupe de noduri limfa e colectata în grupul de
 noduri ileocolice, situate de-a lungul arterei omonime, iar de aici în nodurile
mezenterice superioare. În cazul unui ceco-apendice retroperitoneal,
reteaua limfatica a sa se poate anastomoza cu limfaticele
peretelui abdominal posterior.

3. Apendicita acuta - DEFINIŢIE

Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala, caracterizata prin inflamatia acuta

a apendicului ileo-cecal si reprezinta una din cale mai frecvente cauze de suferinta
abdominala si de interventie chirurgicala de urgenta.

Apendicita acuta este o boala frecventa în tarile civilizate. Inflamatia apendicului

ileo-cecal se poate însoti de complicatii grave locale sau la distanta. De aceea precizarea
diagnosticului si a momentului operator optim prezinta o mare importanta pentru
vindecarea bolnavului fara risc sau cu risc minim.

ETIOLOGIE

Etiologia apendicitei acute: este rara dar grava; în primii 20 de ani apendicita se
întâlneste cel mai frecvent, ea scade, devenind rara dupa 60 de ani.
Conditiile favorizante sunt numeroase: dispozitia anatomica a segmentului
ceco-colic ce favorizeaza staza stercorala, cudurile apendicelui, diverticulii apendicelui,
pozitia retrocecala care favorizeaza "autoinfectia" prin exaltarea virulentei florei
microbiene.
Corpii straini intraapendiculari: calculii stercorali, sâmburi, oxiuri pot astupa
complet lumenul apendicelui si ulcera mucoasa exagerând virulenta microbilor aflati
într-o cavitate închisa, adevarat "tub de cultura".
Apendicita acuta traumatica: prin lovituri repetate în fosa iliaca dreapta (la
tâmplari) este determinata prin excitatia receptorilor atât de numerosi ai regiunii ileo-
ceco-apendiculara deja inflamati.
Regimul alimentar excesiv carnat sau exclusiv vegetal alcalinizeaza pH-ul
digestiv, determinând tulburari de diskinezie si alterari neurotrofice ceco-apendiculare.

Infectii acute: gripa, anginele, febrele eruptive (scarlatina, pojarul, rubeola), febra
tifoida, pot determina apendicita acuta. Aparitia apendicitei acute "epidemice" în cursul
anginelor este atribuita asemanarii structurii anatomice ce exista între amigdale si
apendice, considerat "amigdala abdomenului", datorita bogatiei sale în foliculi
limfoizi.
 Infectii intestinale cronice: colita dreapta, enterocolita, dizenteria, pot
determina prin "propagare" inflamatia apendicelui de origine enterogena, dând
nastere unui proces complex anatomo-clinic: colo-tiflo-apendicita.

Infectia apendiculara poate proveni si de la organele vecine inflamate:

anexita dreapta (apendiculo-anexita), colecistita (apendiculo-colecistita), pielonefrita.
Infectia se produce prin: contact direct (apendicita exogena), pe cale limfatica sau
prin cale nervoasa prin reflexe viscero-viscerale.
Sindromul gonado-apendicular se întâlneste la fetele tinere hiperfoliculinice
în perioada pre si intermenstruala. Se datoreste hiperfoliculinemiei care prin
hiperacetilcolinogeneza determina o diskinezie si congestie apendicularâ puternica.
Din punct de vedere bacteriologic s-a constatat o flora microbiana polimorfa
alcatuita din: colibacili, streptococ, pneumococ, stafilococ, bacilul Friendlander, în
care domina colibacilul.
In formele grave, gangrenoase, se constata prezenta anaerobilor: bacilul
funduliformis, ramosus, perfringens, fragilis.

PATOGENIE

Patogenia este complexa, neuro-vasculo-musculo-apendiculara si infectioasa,

factorii fiziopatologici infectiosi si neuro-dureros fiind cel mai constant întâlniti.
Apendicita acuta însotita de leziuni infectioase este cel mai frecvent observata.
De asemenea se întâlneste frecvent apendicita acuta fara
apendicita (apendicalgia) neînsotita de leziuni macroscopice dar obiectivata clinic
prin dureri, leucocitoza, radiologie prin neinjectarea apendicelui în timpul spasmului,
iar histologic prin leziuni ale receptorilor apendiculari. Apendicita acuta fara leziuni
macroscopice vizibile intraoperator mai poate fi produsa de un diverticul apendicular
inflamat.
El poate fi descoperit la examenul microscopic. Cea mai frecventa cauza a
apendicitei este însa infectia microbiana.

Infectia în apendicita acuta se poate produce:

- pe cale hematogena;

- pe cale mucoasa;

- prin spasm neurovascular al vaselor apendiculare urmat de infarct

prin ischemie si supuratie;
 - prin spasm neuromuscular (diskinezie).

Apendicita acuta prin infectie hematogena este rar întâlnita.

Ea apare în timpul anginelor. starilor gripale, scarlatinei, stafilococilor.

Infectia se transmite prin vasele apendiculare trombozate care pot

determinaconsecutiv o cangrena apendiculara.

Apendicita acuta prin infectie de origine mucoasa se declanseaza în cursul

unui proces de colita, enterocolita, dizenterii, care favorizeaza inflamatia mucoasei
apendicului si prin exacerbarea virulentei microbiene a florei obisnuite a intestinului
în urma transformarii în "cavitate închisa" a lumenului apendicular astupat de
stercoliti sau diferiti corpi straini (viermi intestinali).

Apendicita acuta prin spasm neurovascular este consecutiva

iritatieiinteroreceptorilor apendiculari prin diferiti excitanti: alimentari, chimici,
sau prin modificari ale pH-ului. Când flora microbina intraapendiculara
este virulenta, spasmul vascular determina imediat microtromboze urmate
de micronecroze si supuratia peretelui apendicular în segmentul ischemiat tardiv.
Spasmul vaselor determina tulburari trofice în peretele apendicular ce favorizeaza
dezvoltarea infectiei prin mecanism neurotrofic.

Apendicita acuta prin spasm neuromuscular (diskinezia apendiculara) nu se

însoteste de leziuni vasculare sau mucoase vizibile microscopic. Apendicita "fara
apendicita" este determinata de excitanti specifici sau nespecifici (pH-ul alcalin,
acetilcolina, foliculina) si caracterizata fizio-patologic prin contracturi peristaltice
ale apendicelui, iar clinic prin dureri.
Anatomo-patologic, nu se zaresc leziuni apendiculare vizibile sau palpabile.
In schimb, la examenul microscopic dupa impregnatie argentica se constata
evidente leziuni nervoase.

ANATOMIE PATOLOGICĂ

In ordinea gravitatii leziunilor morfopatologice deosebim:

- Apendicita acuta congestiva sau catarala în care apendicele apare usor tumefiat,
cu desen vascular accentuat pe suprafata seroasei apendiculare, mezoapendice
infiltrat. Este manifestarea cea mai benigna de leziune apendiculara acuta, o
inflamatie difuza sau localizata a mucoasei si submucoasei;
- Apendicita acuta flegmonoasa (empiemul apendicular). Apendicele apare
tumefiat, erectil, cu luciul seroasei peritoneale sters. Se caracterizeaza prin
leziuni nete, marcate de marirea de volum a organului, ce este turgescent, sub
tensiune, friabil (sta sa crape) si de obicei de calibru inegal, având vârful mai
gros în "limba de clopot". Cavitatea peritoneala contine un lichid de reactie
inflamatorie, tulbure, sero-purulent, nemirositor cu absenta germenilor în cultura.
Cavitatea apendicelui. închisa, contine puroi. Apendicele poate fi liber, dar cel
mai adesea este aderent la organele din vecinatate, datorita falselor
membrane ce se formeaza în jurul leziunii. Mucoasa prezinta zone de ulceratie,
microabcese în submucoasa si perete, rezultate din distinctia foliculilor limfatici;

- Apendicita acuta gangrenoasa - reprezinta rezultatul grefarii infectiei

anaerobe pe fondul unor leziuni ischemice apendiculare localizate sau
generalizate. Poate fi localizata cu perforatie pe orice segment
apendicular sau generalizata, putrida, când apendicele este tumefiat, de
culoare negricios-verzuie, zona ia aspect de frunza vesteda, este flasca si
se însoteste de edem al mezoului, de adenopatie regionala si de prezenta
de lichid intraperitoneal, care, indiferent de cantitate este hiperseptic si
extrem de fetid. Poate apare peritonita generalizata, daca evolutia a fost
rapida. Daca evolutia a fost lenta, progresiva, ultimele anse ileale, marele
epiplon, anexele se pot acola prin false membrane între ele si blocarea
focarului septic apendicular cu formarea unui abces periapendicular si
ulterior producerea unei peritonite în doi timpi.

CLASIFICARE - FORME CLINICE

Forme clinice topografice:

- Apendicita retrocecala - apendicele este situat retrocecal si, aceasta pozitie,
transfera întreaga simptomatologie inflamatorie lombar sau lombo-abdominal,
imprimând accese de colica renala si mai ales ureterala. Palparea pune în
evidenta atât durerea cât si apararea musculara.
- Apendicita pelvina - exista situatii când pozitia pelvina a apendicelui sa fie mai
marcata fie prin ptoza cecala, fie printr-o lungime ce depaseste pe cea normala a
apendicelui. Într -o astfel de situatie procesul inflamator va afecta o data cu
apendicele si organele cu care acesta are rapoarte, în speta cu peretele rectal, cu
vezica urinara iar la femei cu ovarul si trompa dreapta. Legat de aceasta situatie
topografica, la simptomatologia clasica se pot adauga câteva elemente
semiologice orientate în plus; este vorba de tenesmele rectale sau/si vezicale
generate de contactul dintre vârful inflamat al apendicelui cu peretii organelor
respective, ca si de unele fenomene disurice.
- Apendicita mezoceliaca semnifica procesul inflamator care survine pe
un apendice în pozitie latero-interna, pre sau retroileal. pozitie datorata unui
mezoapendice scurt. Pozitia retroileala, cea mai frecventa topografie în situarea
mezoceliaca, corespunde direct bazei mezenterului si. data fiind profunzimea
apendicelui al carui vârf poate veni în contact cu promontoriul, prezinta putina
accesibilitate palparii.

- Apendicita subhepatica - reprezinta procesul inflamator survenit pe

organ în ectopie înalta, situatie în care simptomatologia este net
modificata, luând caracterul unei suferinte de hipocondru drept, greu de
diferentiat de o suferinta a veziculei biliare. Forme clinice simptomatice:
- Apendicita acuta cu peritonita primitiva - corespunde perforatiei apendiculare
ca leziune de debut si este marcata clinic prin durere brusca, violenta, asemuita
cu "lovitura de pumnal". Durerea difuzeaza rapid prin fosa iliaca dreapta catre
tot abdomenul, prezentând paroxisme la orice miscare. Imediat dupa producerea
perforatiei, datorita septicitatii continutului apendicular, se produce ascensiunea
termica marcata si,în câteva ore, se pot constata semnele peritonitei grave.
- Apendicita cu peritonita septica difuza - corespunde gangrenei apendiculare, în
care formele grave de intoxicatie depasesc reactia peritoneala, astfel încât
semnele locale sunt moderate si contractura abia se contureaza.
- Apendicita toxica - corespunde unei peritonite hiperseptice datorata
unor germeni foarte virulenti. Foarte rapid de la debut se instaleaza socul toxico-
septic marcat de faciesul caracteristic, cu paloare intensa care contrasteaza cu
cianoza buzelor si a extremitatilor. Durerile locale sunt minime sau lipsesc;
bolnavul poate prezenta varsaturi abundente, uneori sanghinolente si diaree
fetida, toate acestea ducând la o deshidratare care agraveaza mai mult tabloul
clinic.
Forme clinice în functie de vârsta
- Apendicita acuta la sugari - este întâlnita extrem de rar dar, atunci când se
produce, este practic imposibil de diagnosticat cu siguranta. Evolutia bolii la
sugari este rapida, peritonita la aceasta vârsta frageda poate duce în câteva ore
la exitus.
- Apendicita acuta la copil - survine dupa angine, gastroenterite.
Prezinta tulburari locale discrete si tulburari generale toxice grave;
varsaturi abundente adeseori cu aspect negricios, facies cianotic, puls mic
filiform, tahicardie cu temperatura normala, oligurie prin varsaturi,
hepatonefrita. Alteori se întâlnesc perioade de "acalmie înselatoare" ce pot fi
generate de un tratament antispastic, antibiotic si care, nerecunoscute, pot
agrava starea generala a copilului.
- Apendicita acuta la batrâni - datorita reactivitatii mai reduse a organismului,
tabloul clinic este la început atenuat si boala ramâne neidentificata urmând a fi
recunoscuta ulterior sub masca unor afectiuni ocluzive. Se poate confunda cu
tumorile benigne ale apendicelui sau cu tumorile maligne. Un element clinic
valoros care orienteaza mai mult catre o leziune benigna inflamatorie este.
În aceasta situatie, absenta scaunelor sanghinolente.

- Apendicita acuta la gravida - se întâlneste mai rar si este de un diagnostic mai

dificil datorita mascarii simptomelor. mai ales în primele luni de sarcina, de
durerile abdominale obisnuite din etajul abdominal inferior precum si de
greturile si varsaturile prezente deseori în sarcina. Leucocitoza crescuta,
temperatura ridicata si prezenta unui puls mai frecvent vor conduce spre
diagnosticul de apendicita acuta.

MANIFESTĂRI CLINICE

Simptomatologia clinica a apendicitei acute este polimorfa, putându-se

descrie o forma obisnuita a îmbolnavirii caracterizata prin simptome subiective si
obiective.

Simptomatologie:

. Durerea - este întotdeauna prezenta spontana sau provocata.

Durerea spontana survine de obicei în stare de plina sanatate aparenta, sau pe

fondul unui disconfort digestiv, care se instalase de câteva zile. Este localizata în
majoritatea cazurilor în fosa iliaca dreapta dar poate avea si un caracter difuz
cuprinzând întregabdomenul. Poate fi localizata si aparent atipic (paraombilical,
pelvin, lombar) în functie de pozitia anatomo-topografica a apendicelui.

Violenta durerii sileste adeseori pe bolnav sa stea culcat, luând o pozitie

oarecum antalgica (coapse flectate pe bazin).

Durerea provocata local prin palpare îsi gaseste sediul în marea majoritate a
cazurilor, în fosa iliaca dreapta. Punctul maxim dureros se afla de obicei la
jumatatea liniei ce uneste ombilicul cu spina iliaca antero-superioara: punctul
Mc.Burney. clasic au mai fost descrise punctul dureros al lui Lanz, a lui Morris,
mai important fiind însa triunghiul descris de Iacobovici, determinat de o linie dusa
de la ombilic la spina iliaca antero-superioara, linia bispinala iliaca
anterioara si verticala dusa pe marginea laterala a muschiului drept abdominal.

Intensitatea durerii este variabila fiind în functie de evolutia apendicite

i si de tipul de reactie al bolnavului.

. Greturi si varsaturi - sunt mai tardive. Daca preced durerile, diagnosticul de

apendicita acuta devine improbabil. In peritonita sunt prezente varsaturile care
sunt initial alimentare apoi devin bilioase dar ele nu caracterizeaza prin frecventa
apendicita.
. Inapetenta - este precoce si lipseste uneori. Senzatia de foame indica faptul ca
bolnavul nu are apendicita acuta.
. Tulburarile de tranzit - se manifesta sub forma de balonare-constipatie.
Sunt prezente la o parte din pacienti de unde tendinta folosirii purgativului.

Diareea poate fi prezenta la copii sau în caz de apendicita acuta cu localizare

pelvina având uneori semnificatia unei forme grave.

Subfebrilitatea este aproape constanta. Febra depaseste 38° numai în

complicatiile bolii. Pulsul este tahicardie. Semne obiective:

- generale: bolnavul cu apendicita acuta prezinta o stare generala relativ buna în

majoritatea cazurilor. Vine netransportat la medic, uneori este anxios, relevând
o discreta paliditate, mentine flexia antalgica a coapsei drepte pe abdomen.
Limba este încarcata, saburala.
- locale - se evidentiaza pe baza examenului obiectiv al abdomenului si sunt
relevate în special de palpare. Aceasta pune în evidenta triada simptomatica ce
caracterizeaza apendicita acuta: ■ durere;

(Dieulafoy) ■ aparare musculara;

■ hiperestezie cutanata.

- inspectia:

■atitudinea imobila, de evitare a tuturor miscarilor;

■crisparea dureroasa la schimbarea pozitiei;

■peretele abdominal se blocheaza la inspiratie profunda;

 ■efortul de tuse exagereaza durerile cu efortul bolnavului de a
duce mâinile în fosa iliaca dreapta;

- palparea: evidentiata de triada lui Dieulafoy

- percutia abdomenului este sonora si dureroasa cu maximul de

intensitate în fosa iliaca dreapta.

Apararea musculara: mâna care palpeaza în fosa iliaca dreapta percepe o

contractura musculara a peretelui abdominal de diferite intensitati. Este evidenta la
adultul tânar putând sa fie mai stearsa la copil si la bolnavul vârstnic, fiind în
relatie cu intensitatea reflexului peritoneo-muscular. În localizarile apendicelui în
afara fosei iliace drepte, durerea si apararea musculara pot fi percepute în alte sedii,
putând duce la confuzii cu alte procese inflamatorii ale cavitatii peritoneale.
Situarea apendicelui în pozitie pelvina determina ca durerea si apararea musculara
sa fie localizata în micul bazin. In apendicita subhepatica cele doua semne pot fi
evidente în hipocondrul drept. In apendicita mezoceliaca durerea si apararea
musculara pot fi localizate paraombilical.

Hiperestezia cutanata - este semnul lui Dieulafoy caracterizat prin aparitia

durerii la o excitatie blânda care se evidentiaza prin manevra Voskresenski.
Examinatorul asezat în partea dreapta a bolnavului întinde cu mâna stânga camasa
tragând de partea ei inferioara, iar cu pulpele degetelor II-III-IV ale mâinii drepte
pornind de pe rebordul costal drept spre fosa iliaca dreapta abdomenul fiind relaxat
în expiratie, constata reactia bolnavului la durere când degetele ajung în dreptul
fosei iliace drepte.

MANEVRE care provoaca durerea:

. semnul clopotelului (Mandel): se percuta egal si progresiv cu un deget peretele

abdominal dinspre fosa iliaca stânga. Când se ajunge la nivelul fosei iliace
drepte bolnavul acuza durere.
. manevra lui Rowfing se realizeaza apasând blând din fosa iliaca stânga spre
hipocondrul stâng, comprimând continutul gazos al colonului descendent de jos
în sus. Datorita distensiei cecale consecutive, bolnavul acuza durere în fosa
iliaca dreapta.
. semnul psoasului - folosit în localizarile retrocecale ale apendicelui: bolnavul
în decubit dorsal, ridicând membrul inferior drept extins, prezinta durere
 datorita contractiei muschiului psoas care irita apendicele inflamat din
vecinatate.
. manevra Blumberg - evidentiaza prezenta si intensitatea reactiei peritoneale:
apagând cu vârful degetelor progresiv înspre profunzimea fosei iliace drept
dupa decompresiunea brusca, bolnavul acuza durere accentuata.
. semnul tusei - se cere bolnavului sa tuseasca

Tuseul rectal - poate fi de mare folos, în special în apendicita cu sediul

pelvin, când se constata sensibilitatea Douglas-ului mai ales în partea dreapta.

Tuseul vaginal - este valoros pentru depistarea sau excluderea unei cauze
ginecologice a durerii abdominale.

DIAGNOSTIC POZITIV
- este în primul rând un diagnostic clinic al carui element esential sunt
durerea spontana si provocata în fosa iliaca dreapta asociata cu apararea musculara
localizata, hiperestezie cutanata, constipatie si leucocitoza cu polinucleoza.
Numarul crescut al leucocitelor este aproape totdeauna prezent, cresterea
fiind însa moderata (<<10.000-15.000/mm3>>). Când este peste 30.000/mm3
pledeaza pentru o complicatie a bolii. Elementele pozitive de examen paraclinic
sprijina supozitia clinica dar adesea sunt nesemnificative.

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL APENDICITEI ACUTE

Diagnosticul diferential al apendicitei acute trebuie facut cu acele afectiuni
care se pot manifesta prin falsul abdomen acut. Se face cu:
. Afectiuni digestive:

a) Durerea cu localizare centro-abdominala. în stadiile precoce

ale apendicitei poate sugera o gastroenteritâ. Cheia diagnosticului
de gastroenterita este ca greturile, varsaturile si diareea de
obicei preced durerea. Sensibilitate abdominala este slab localizata.
Pacientul mai poate prezenta si simptome de boala virala ca cefalee,
mialgii, fotofobie. Leucocitele pot fi rar crescute.
b) Limfadenita mezenterica - durerile sunt localizate centro-abdominal,
flancul drept, cadranul inferior drept dar fara aparare sau contractura.
c) Inflamatia diverticului Meckel prezinta un tablou clinic cu simptome si
semne de nedeosebit de apendicita. Apare de obicei la copii.
d) Ulcerul peptic perforat - poate simula o apendicita mai ales
când continutul gastric sau duodenal se scurge decliv prin santul
 parietocolic drept si da nastere la durere si sensibilitate dureroasa în fosa
iliaca dreapta.
e) Ocluzia intestinala înalta - este caracterizata prin varsaturi incoercibile si
distensie abdominala relativ mica în timp ce ocluzia intestinala
joasa produce o distensie marcata si o instalare mai tardiva a varsaturilor.

f) Peritonita difuza

g) Pancreatita acuta - durerea din etajul abdominal superior se asociaza cu

varsaturi abundente, eforturi de varsatura, dureri iradiate posterior în bara,
hiperamilazemie, hiperamilazurie.
h) Masa palpabila în fosa iliaca dreapta ridica problema unei invaginatii
intestinale la copilul mic, unei ileite terminale acute si a bolii Crohn la
copii mai mari si adulti, unui chist de ovar la femei, unui neoplasm
intestinal la pacientii în vârsta.
. Afectiuni ginecologice:

a) Inflamatia pelvisului poate prezenta simptome si semne nediferentiabile

de apendicita acuta. Dar pot fi deosebite totusi pe baza unor criterii
clinico-biologice. Sensibilitatea la mobilizarea cervixului, leucoreea
întaresc suspiciunea de boala inflamatorie a pelvisului.

b) Sarcina ectopica

c) Chisturile ovariene pot cauza dureri acute prin distensie sau ruptura.
d) Torsiunea de ovar - inflamatia ce însoteste un ovar poate fi palpata adesea
prin examinare pelviana bimanuala.

e) Ruptura sarcinii ectopice sau de folicul ovarian la adolescente poate

simula toate stadiile apendicitei acute, începând cu durere colicativa în
fosa iliaca, cu raspândirea durerii si sensibilitatii dureroase pe masura ce
sângele disemineaza în cavitatea peritoneala.

. Afectiuni urologice:

a) Pielonefrita - produce febra înalta, durere si sensibilitate în unghiul

costovertebral. Diagnosticul se confirma printr-un examen sumar de urina.
b) Colicile ureterale - calculii renali pot cauza durere în flanc, cu iradiere
catre radacina coapsei dar sensibilitatea este putin localizata. Hematuria
sugereaza diagnosticul care este confirmat de pielografia intravenoasa.
 Apendicita pelviana poate fi simulata de salpingita, diverticulite, neoplasm
de colon perforat. Diferentierea între aceste afectiuni colonice si apendicita este
greu de realizat mai ales în cazul unei bucle sigmoidiene lungi care ajunge pâna în
fosa iliaca dreapta.

Ca o regula generala, în dreapta, sensibilitatea dureroasa este mai difuza si

colonul implicat se poate manifesta ca o tumora localizata la examenul clinic.
Apendicita retrocecala cauzeaza durere si sensibilitate dureroasa situata
mai înalt si mai posterior decât în mod obisnuit si poate mima flegmonul
perinefritic, pielonefrita acuta, neoplasmul colonie perforat sau colecistita acuta.
Febra mare si frisoanele sunt mai caracteristice primelor doua din afectiunile
enumerate decât apendicitei, iar piuria si durerea în unghiul costovertebral sunt de
asemenea prezente.
Colecistita acuta se asociaza cu durerea la palparea punctului colecistic si
pozitivarea manevrei lui Murphy în majoritatea cazurilor. Un usor icter si o masa
palpabila în regiunea vezicii biliare sugereaza de asemenea o colecistita acuta.

EXPLORĂRI PARACLINICE

. Hemoleucograma - evidentiaza o hiperleucocitoza globala între 10.000-

15.000/mm cu preponderenta P.M.N. Leucocitoza de 20.000/mm3 sugereaza
formarea de abcese periapendicular sau perforatie cu peritonita. Leucocitoza nu
este esentiala pentru diagnosticul de apendicita ci doar semnificativa, ea putând
fi întâlnita în multe situatii de abdomen acut. Leucocitoza normala se întâlneste
la 20-30% din pacienti si drept urmare ea nu autorizeaza expectativa daca
semnele clinice sunt evocatoare pentru apendicita acuta.
. Examinarea sedimentului urinar trebuie sa fie sistematica. Când apendicele
inflamat este în contact cu ureterul sau vezica urinara se întâlneste piurie sau
hematurie microscopica discreta. Daca sunt abundente, originea durerilor este
sigur urinara. In sediment pot fi gasiti un numar semnificativ de germeni în caz
de infectii urinare sau genitale.
. Radiografia abdominala simpla poate pune în evidenta un apendicolit la 1/3 din
copii si 1/5 din adultii cu apendicita. Asocierea dintre durerea abdominala
localizata si apendicolit este factor predictiv pentru apendicita acuta la peste
90% din pacienti.
în apendicita acuta avansata, datele radiologice de ileus localizat se pun în
evidenta la nivelul cecului si intestinului subtire adiacent.
 în plus, apendicele poate produce un efect de masa, deplasând cecul, iar edemul
tisular poate duce la stergerea grasimii peritoneale prerenal si la nivelul
psoasului.

Un apendice perforat rar poate cauza un pneumoperitoneu.

. Ecografia abdominala este de mare importanta la femeile de vârsta

conceptiei si la copii, deoarece poate pune în evidenta alte cauze ale
durerii abdominale.

Datele asociate cu apendicita acuta includ:

- îngrosarea peretelui apendicelui peste 8-10 mm;

- distensia lumenului;

- lipsa compresibilitatii;

- formarea abcesului;

- lichid liber intraperitoneal.

Calitatea si acuratetea examenului ultrasonografic depinde de examinator.

. Tomografia computerizata trebuie luata în considerare la pacientii
atipici la care ecografia nu este disponibila sau este neconcludenta.
Datele tomografice de apendicita sunt reprezentate de:
- distensia apendicelui;

- îngrosarea peretelui;

- desinficarea inflamatorie a tesuturilor înconjuratoare;

- flegmon sau abces pericecal;

- colectie aerica în cadranul inferior drept care semnaleaza perforatia.

. Clisma baritata trebuie considerata când tomografia sau ecografia nu sunt de

ajutor pentru diagnostic, dar trebuie evitata la pacientii cu colite toxice. Permite
evaluarea prezentei lumenului apendicular, examinarea peretelui colonului
pentru efect de masa, diagnosticul afectiunilor colonului drept si ileonului
 terminal care pot simula apendicita acuta. Daca substanta de contrast umple
apendicele este putin probabila apendicita acuta.
. Laparoscopia diagnostica este utila la femeie în ovulatie cu examen clinic
echivoc pentru apendicita acuta. La acest subgrup 1/3 din femei se dovedesc a
avea o patologie primitiv ginecologica, apendicele poate fi extirpat cu ajutorul
laparascopului desi avantajele acestei metode fata de cea clasica nu sunt clar
definite.

EVOLUŢIA sI COMPLICAŢIILE

Sub actiunea tratamentului medical, repausului, regimului alimentar în formele

catarale ale apendicitei acute, procesul inflamator poate ceda treptat, trecând într-o
forma cronica, în celelalte forme, cu tot tratamentul medical, boala are o evolutie
progresiva, dând o serie de complicatii: plastron, abces, peritonita si ocluzie.
A) Plastronul apendicular - reprezinta reactia peritoneala locala,
blocând extinderea infectiei în cavitatea peritoneala. In fosa iliaca dreapta
apare o tumora care creste relativ în dimensiuni, ajungând de marimea unui
pumn, aceasta tumora da senzatia ca dubleaza peretele abdominal, facând
corp comun cu el, alungita vertical, este dura, dureroasa, neta cu limite nete.
Din punct de vedere clinic plastronul apendicular se caracterizeaza prin
debut de colica apendiculara care cedeaza spontan sau trece neobservata de
bolnav, în special la batrâni, varsaturile dispar, pulsul si temperatura scad,
fosa iliaca dreapta redevine nedureroasa. Dupa 4-7 zile de la colica initiala,
reapare suferinta în fosa iliaca dreapta iar la palpare se evidentiaza o
tumora. Plastronul apendicular nu se agraveaza de urgenta sub influenta
tratamentului medical local si general, blocul apendicular poate sa dispara în
15-20 zile. în aceasta situatie bolnavul se externeaza cu indicatia de
apendicectomie dupa 6-8 saptamâni.
B) Abcesul apendicular - este complicatia unei apendicite perforate,
este o peritonita localizata. Construirea abcesului trece prin doua stadii:
Stadiul presupurativ - este pur inflamator caracterizat prin aparitia puroiului, cu
bacili coli. Cauzele favorizante sunt reprezentate de:

- prezenta aderentelor secundare crizelor anterioare;

- caracterul subacut al infectiei;

- sediul retrocecal al apendicelui;

- diagnosticul tardiv;
 Abcesul apendicular poate fi descoperit în doua cazuri:

- dupa o criza de apendicita acuta atipica urmata de o faza de acalmie, iar la 3-4 zile
se formeaza o supuratie localizata;

- dupa o criza de apendicita acuta aparent banala si se constata intraoperator un

apendice perforat cu puroi.

In stadiul supurativ tabloul clinic este diferit:

- semne generale (caracteristice supuratiei localizate): curba termica oscilanta,

transpiratii, frisoane, stare generala alterata, curba leucocitelor ascendenta;

- semne locale - durere vie în fosa iliaca dreapta.

În lipsa unui tratament adecvat, abcesul poate genera o serie de complicatii:

- complicatii locale: abcesul sa adere la peretele abdominal determinând o fistula,
poate sa fistulizeze în rect sau vezica biliara, în cavitatea peritoneala si
determina peritonita generala;
- complicatii generale: septicemie, septicopiemie cu multiple metastaze, abcese
hepatice, abcese pulmonare.
 Abcesul descris cu localizare în fosa iliaca dreapta are o frecventa mica
comparativ cu abcesele apendiculare secundare infectiei apendicelui care prin
localizarea lor, evolueaza fara semne abdominale obiective, întârzie diagnosticul si
favorizeaza formarea abcesului.
In functie de topografie abcesul apendicular prezinta o serie
de particularitati chimice.
Abcesul apendicular pelvin este localizat în fundul de sac Douglas. La
semnele de supuratie profunda se asociaza semne vezicale (retentie de urina).
La barbat este mai usor de diagnosticat deoarece prin tuseul rectal se percepe
colectia în sacul Douglas.

La femei se palpeaza o împastare a fundului de sac vaginal drept. Absenta

leucoreei si unilateralitatea leziunii permit de regula stabilirea diagnosticului.

Abcesul retrocecal este situat în regiunea retrocecala. Aceasta forma de

apendicita e adeseori recunoscuta abia în stadiul de abces, când. la semnele de
supuratie profunda se adauga si semne de localizare ca: durere lombara joasa,
nevralgii cerebrale. Prin palparea fosei renale, bolnavul stând în decubit lateral
stâng se percepe deasupra crestei iliace drepte o durere si o colectie profunda.

Câteva forme etiologice prezinta aspecte clinice particulare:

- la batrâni abcesul apendicular are aspectul de ocluzii febrile sau de tumora

colica.

- la femeile gravide diagnosticul fiind mai dificil se ajunge frecvent la abcesare.

Diagnosticul diferential al abceselor apendiculare ridica

probleme. Diagnosticul diferential se face cu:

- cancerul de cec si abces perineoplazic. Antecedentele trebuie sa sugereze

necesitatea irigografiei care va preciza diagnosticul;

- flegmon pionefritic.

C) Peritonitele apendiculare

Peritonita apendiculara poate constitui modul de debut al unei apendicite

acute (peritonite apendiculare primitive) sau apare ca o complicatie a unei
apendicite acute (peritonita secundara în doi timpi) sau a unui abces apendicular
(peritonita secundara în trei timpi).
 Peritonita în doi timpi se produce prin difuziunea sau prin perforatia
apendicelui. Peritonita prin "difuziune" prezinta urmatorul tablou clinic:
Bolnavul a avut în urma cu mai multe zile o colica apendiculara (primul
timp) a carei simptomatologie s-a agravat însotita de varsaturi frecvente, febra se
ridica, tranzitul intestinal întârziat, pulsul în discordanta cu temperatura,
leucocitoza. La inspectie abdomenul meteorizat.
Timpul doi corespunde perforatiei apendicelui în peritoneul liber, adesea
declansata de o clisma sau un purgativ. Debutul este brutal cu dureri în fosa iliaca
dreapta si alterarea starii generale.

Peritonita în trei timpi

Primul timp este reprezentat de colica apendiculara care nu atrage atentia,

pentru ca evolueaza subacut.

In ai doilea timp se constituie abcesul apendicular.

În al treilea timp, abcesul perforeaza în cavitatea peritoneala si produce

peritonita generalizata.
In stadiul de abces, acesta poate fi sugerat de doua categorii de semne:

- aparitia semnelor generate de supuratie profunda, febra oscilanta cu frisoane si

transpiratii;

- transformarea locala a plastronului care devine dureros central si uneori

fluctuant.

Forme clinice

Exista mai multe forme de peritonita apendiculara în functie de unele particularitati

simptomatice, topografice, evolutive, etiologice. Forma simptomatica: forma
ocluziva mai frecventa la batrâni;

Forma topografica: peritonita generalizata este frecventa ca o complicatie a

apendicitei acute din fosa iliaca dreapta si mezencetalica peritonita localizata este
mai frecvent complicatia apendicitei pelvine si retrocecala;

Forma evolutiva: în prezent domina formele mascate, forme în

care peritonita nu mai poate fi rezolvata decât chirurgical.

Forma etiologica:
- peritonitele la copil sunt mai frecvente si mai grave din cauza
rapiditatii leziunilor la vârste mici;
- peritonitele la gravide sunt foarte severe; diagnosticul se stabileste foarte greu
deoarece lipseste contractura abdominala.
Diagnosticul într-o peritonita generalizata la adult: se urmareste etiologia
peritonitei cu apendicita acuta perforata. Se face diagnosticul cu perforatia unei
piocolecistite, cu perforatia unui ulcer gastroduodenal. La copil pot aparea
manifestari (gastroduodenale) abdominale în cursul pneumoniei, febrei tifoide,
reumatism articular acut, care pot fi confundate cu peritonitele.
Alte cauze ale peritonitei generalizate la copil sunt: perforatia diverticulului
Meckel, ulcerul gastric, peritonitele primitive gonococice, streptococice,
pneumococice. In cazul unei peritonite generalizate secundare sunt importante doua
aspecte:

- recunoasterea difuzarii unui proces inflamator peritoneal;

- recunoasterea la timp a formarii abcesului apendicular din anamneza.

D) Ocluziile apendiculare
Apendicita este o cauza destul de frecventa de ocluzie
intestinala. Mecanismul ocluziei este foarte variat:

- mecanic - prin strangularea unei anse intestinale,

- mixt - prin aglutinarea anselor intestinului subtire în jurul focarului

apendicular.

Cauza ocluziei este de asemenea variata:

- apendicitele pot fi factori de strangulare mai ales daca vârful este fixat;

- leziunile periapendiculare sunt de asemenea raspunzatoare de bride inflamatorii

precoce, abces apendicular, care determina ocluzia prin aglutinarea anselor.
Apendicita acuta mezocolica este tipul apendicitei ocluzive. Exista mai
multe forme clinice în functie de particularitatile simptomatice, topografice,
etiologice:

- forme simptomatice: în unele cazuri apendicita acuta determina ocluzia,

care poate fi mecanica sau paralitica (apendicita mezocolica). în alte
cazuri apendicita apare tardiv consecutiv peritonitei;
- forme topografice: ocluzie complicata mai frecventa datorita rapiditatii difuziunii
leziunilor la peritoneu. La batrâni frecventa acestor complicatii se explica prin
întârzierea diagnosticului, ajungându-se la stadiul de abces.

Prognostic
Aceasta depinde de stabilirea corecta a diagnosticului, de stadiul evolutiv al
leziunilor, de reactivitatea organismului, de momentul interventiei chirurgicale si

corectitudinea tehnicii chirurgicale.

Apendicectomia efectuata în primele ore de la debutul crizei este usor
suportata de bolnav si are o evolutie buna.

MATERIAL SI METODA

Din totalul de 227 de cazuri de apendicita acuta internate în perioada 1 iunie

2001 - 1 iunie 2002 în sectia de Chirurgie a Spitalului judetean nr. 1 am constatat
urmatoarele:
- pacientii cu vârsta cuprinsa între 7-10 ani au fost în numar de 17, din care 8 de
sex feminin si 9 de sex masculin;

- pacientii cu vârsta cuprinsa între 10-20 ani au fost în numar de 92, din care 59
femei si 33 barbati;

- pacientii cu vârsta cuprinsa între 20-40 ani au fost în numar de 87, din care 51
femei si 36 barbati;

- pacientii cu vârsta cuprinsa între 40-60 ani au fost în numar de 22, din care 12
femei si 10 barbati;

- pacientii peste 60 ani au fost în numar de 9, din care 5 femei si 4 barbati.

Se constata o incidenta mai crescuta la sexul feminin iar pe categoriile de

vârsta, incidenta crescuta este între 10-20 ani. Limita de vârsta este cuprinsa între
7-70 ani.
 Din punct de vedere anatomo-patologic din lotul studiat de cazuri
de apendicita am constatat prezenta a:

159 apendicite acute congestive; 31

apendicite acute flegmonoase; 25 apendicite
acute catarale; 12 apendicite acute
gangrenoase.
 Din totalul de 227 de apendicite s-au complicat cu Peritonita Generalizata 3
cazuri, un caz cu plastron apendicular si 3 cazuri cu abcese periapendiculare.

2. ÎNGRIJIREA SI TRATAREA BOLNAVILOR CU

APENDICITA
 Apendicita acuta beneficiaza atât de tratament chirurgical cât
si medicamentos.

Tratamentul chirurgical consta în apendicectomie (extirparea apendicelui)

si se executa cu caracter de urgenta imediat dupa stabilirea diagnosticului de
apendicita acuta.

În caz de plastron apendicular se iau masuri dietetice restrictive (regim

hidric 2-3 zile) si se aplica punga cu gheata pe fosa iliaca dreapta. Bolnavul este
tinut în repaus la pat si se va relua alimentatia obisnuita numai daca evolutia locala
si generala este buna. Se vor administra calmante si antibiotice. Foarte utila este
vaccinoterapia: vaccin DELBET si POLIDIN. Daca procesul s-a resorbit clinic (nu
se mai palpeaza formatiuneatumorala caracteristica plastronului apendicular)
bolnavul va putea merge la domiciliu si va reveni la spital pentru apendicectomie
"la rece" dupa 60-90 zile interval variabil în functie de ritmul în care a evoluat
procesul de resorbtie.

Daca formatiunea tumorala creste în volum si devine fluctuenta, sunt

semne de abcedare si în acest caz se va interveni chirurgical de urgenta.

PREGĂTIREA
PREOPERATORIE A BOLNAV
ULUI

Bolnavii care se interneaza pentru a fi operati au într-o masura mai mare

sau mai mica teama de interventia chirurgicala. De aceea asistenta medicala va
trebui sa-i faca bolnavului o primire calda si sa arate de la început bolnavului ca
are în personalul spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia
vor face tot ce trebuie pentru ca el sa iasa din spital sanatos.
Asistenta medicala va conduce bolnavul la patul ce urmeaza sa-1 ocupe, va
avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat în saloane cu covalescenti, care nu au
avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu necesita tratamente medicale
multiple.

Asistenta medicala va discuta cu bolnavul în mod foarte

încurajator asigurându-1 ca totul se va desfasura în conditii perfecte, ca echipa
operatorie (chirurgi, anestezisti, cadre medii) va face totul ca interventia sa se
desfasoare bine.
 Ea va da câteva detalii generale asupra modului în care bolnavul va fi
transportat la sala de operatie, despre echipa de acolo care va prelua bolnavul. De
altfel si echipa din blocul operator va face acelasi lucru când preia bolnavul, ca
totul se va desfasura normal, sa explice fiecare gest pe care urmeaza sa-1 faca,
faptul ca se va trezi la salonul de terapie intensiva sau la pat, operat cu stare
generala buna.
Punerea în tema a bolnavului cu toate aceste actiuni care se desfasoara
asupra lui, este de o mare importanta pentru a îndeparta teama de necunoscut si
surprizele neplacute dureroase, adeseori factor de stres extrem de important, care
poate determina accidente grave.
Asistenta va recolta toate probele de laborator indicate de medic si se va
îngriji sa-i faca bolnavului toate investigatiile preoperatorii si sa introduca în foaia
de observatie, documentele în legatura cu examenele efectuate.
Actul chirurgical si cel anestezic produc unele modificari organismului
operat. Printr-un tratament adecvat, pre, intro si postoperator se vor remedia aceste
modificari, astfel ca organismul sa suporte bine operatia. Inima, plamânii, ficatul,
aparatul urinar sunt cele care sufera cel mai mult în timpul unei interventii
chirurgicale. Pentru a stabili starea lor functionala si modul cum vor raspunde
interventiei chirurgicale se vor executa câteva examene obligatorii si anume:
- daca bolnavul tuseste, se va efectua o radiografie a plamânilor pentru a
depista o eventuala boala pulmonara care necunoscuta si netratata în prealabil
poate complica interventia operatorie;
- se va executa EKG si se va masura tensiunea arteriala, se va numara
frecventa pulsului si cerceta calitatea acestuia;
- analiza simpla de urina va da informatii asupra starii functionale a
rinichilor;
- examinarea sângelui - hemoleucograma - ajuta la slabilirea
diagnosticului:
. determinarea ureei sangvine, este obligatorie. Prezenta unei urei
crescute cu peste 0,50g %o releva tulburari renale sau hepatice. în aceasta
situatie mersul postoperator va fi îngreunat urmat chiar de riscuri grave,
motiv pentru care în afara cazurilor de extrema urgenta, când se face
corectarea intraoperator se va amâna operatia pâna la remedierea functiilor
renale hepatice.
Determinarea glicemiei peste 1-1,5 %o arata ca bolnavul are un diabet
zaharat. Un bolnav cu diabet nu va fi supus unei interventii chirurgicale, în afara
cazului de maxima urgenta, atunci când s-a realizat o reducere a glicemiei la
normal sau cel putin la valori superioare normalului. Acesta se obtine prin
administrarea de insulina si printr-un regim hipoglucidic. Tratamentul se va
continua si intro si postoperator.

. tulburarile de sângerare si coagulare se vor remedia prin administrarea

de vitamine si vitamina K în caz ca se depisteaza o prelungire a timpului de
sângerare (peste 3 minute) sau a celui de coagulare (peste 7 minute).

Tuturor persoanelor trecute de 50 ani si fostilor suferinzi hepatici li se vor face

obligatoriu probele hepatice;

. determinarea grupei sanguine si a factorului R.H este obligatoriu

înaintea oricarei interventii care pune cât de cât problema administrarii

intraoperatorii de sânge;
- de mare importanta este de asemenea, sa se cunoasca si sa se trateze daca
bolnavul are alergie la unele medicamente;
- bolnavii care au folosit tranchilizante preoperator sau hipotensoare, de tip
Hipozin, pot sa faca scaderi tensionale intraoperatorii care adeseori foarte greu se
remediaza si de aceea interventia operatorie la acesti bolnavi trebuie facuta la 5-8
zile dupa ce au fost luate ultima oara aceste medicamente.
Starea de nutritie a bolnavului trebuie sa fie buna înaintea operatiei. Un
bolnav deshidratat si denutrit face importante complicatii postoperatorii.
Femeile trebuie întrebate în legatura cu data la care trebuie sa apara ciclul
menstrual pentru ca pe de o parte nu este recomandabil a se face interventie
chirurgicala în timpul menstruatiei, iar pe de alta parte pentru ca tulburarile de ciclu
releva stari patologice generale sau genitale ori prezenta unei sarcini.
In cazul apendicitei acute "la rece" bolnavul va servi prânzul si cina în mod
normal, si nu în cantitati crescute pentru ca tractul digestiv sa fie cât mai liber. El
va bea o cantitate normala de lichide. Pentru asigurarea unui somn bun si
înlaturarea starii de anxietate preoperatorie, bolnavul va primi seara înainte de
culcare, câte o tableta de Luminai si Romergan.

înaintea operatiei se va efectua:

- raderea pilozitatii din regiunea învecinata cu zona unde urmeaza a se

practica incizia;
- efectuarea unei clisme foarte necesara pentru bolnavii operati pe tractul
digestiv.
Femeile îsi vor lega strâns parul. Bolnavii nu vor avea la gât lantisoare,
obiecte de podoaba la mâini, la gât. Unghiile vor fi taiate scurt si nu vor fi lacuite
pentru a se putea observa capilarele extremitatilor degetelor. Protezele dentare vor
fi scoase pentru ca acestea sa nu se deplaseze în timpul anesteziei si sa astupe caile
respiratorii.
Bolnavii batrâni cu varice este bine sa li se aplice bandaj elastic pe gamba si
treimea interioara a coapsei, cu scopul de a evita staza si o acumulare prea mare de
sânge în aceste vene, aceasta ar contribui la reducerea masei sangvine, motiv de
producere a unui soc întra sau postoperator precum si pentru împiedicarea aparitiei
tromboflebitei postoperatorii. Cu circa 45 minute înainte ca bolnavul sa fie
introdus în sala de operatie i se va administra o fiola de Mialgin intramuscular, iar
cu 30 minute înainte o fiola de Atropina, medicatie asa numita preanestezica.

În toata aceasta perioada preoperatorie asistenta medicala de anestezie si

cea din blocul operator se va preocupa de starea psihica a bolnavului asigurându-1 ca
totul se va desfasura în conditii normale.

ANESTEZIA sI ACTUL CHIRURGICAL

în general este bine ca interventia chirurgicala pentru apendicita acuta, date

fiind surprizele care pot surveni la deschiderea cavitatii peritoneale, sa se desfasoare
sub anestezie generala, obtinuta fie pe cale respiratorie prin intubatie traheala, fie prin
introducerea unui anestezic intrarahidian. Se introduce 1,5 pâna la 3 ml de anestezic în
functie de greutatea bolnavului si de durata presupusa interventiei
chirurgicale. Bolnavii cu rahianestezie trebuie supravegheati în permanenta si
perfuzati cel putin cu ser glucozat în timpul operatiei pentru a mentine la
normal constantele biologice care au tendinta de a se altera ca urmare a
efectuarii rahianesteziei.
în timpul actului chirurgical se va controla foarte. des tensiunea arteriala,
pulsul, numarul respiratiilor pe minut, faciesul, culoarea extremitatilor si starea
generala a pacientului. Se administreaza permanent oxigen pe sonda nazala. Ori de câte
ori se face anestezie generala cu intubatie traheala, pentru ca bolnavii sa suporte bine
sonda, se administreaza miorelaxante. Se folosesc ca miorelaxante Miorelaxinul,
Floxedilul.

ACTUL CHIRURGICAL

Consta în apendicectomie McBurney este calea cea mai des folosita pentru
abordarea apendicelui, fiind convenabila pentru rezolvarea celor mai multe situatii. Este o
incizie oblica în flancul si regiunea inghinala dreapta, lunga de 6-8cm. Lungimea inciziei
cutanate trebuie sa fie proportionala cu gradul de adipozitate al individului, ca si cu
leziunea presupusa a fi gasita deoarece prelungirea acesteia, dupa deschiderea cavitatii
peritoneale si dupa efectuarea manevrelor infructuase de gasire a apendicului este greoaie
ca executie, necesitând modificarea câmpurilor de izolare, ridicarea penselor de reper,
executia unei noi hemostaze, etc. De aceea este indicat ca la bolnavii cu adipozitate
marcata sau la cei care se banuieste existenta unei leziuni apendiculare mai complexe
sa se efectueze înca de la început o incizie cutanata mai lunga, de circa 10-15cm. Dupa
ce apendicele a fostextirpat, se face sutura "plan cu plan'' a peretelui abdominal si
pansamentul steril.

ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII

Odata adus bolnavul în salonul sau, sau în cel de terapie intensiva, asistentei
medicale îi revine sarcina de a-i acorda atentie deosebita. Ea trebuie sa nu uite ca
orice operatie poate fi marcata de complicatii grave si sa acorde oricarui semn de
alarma pe care îl da bolnavul sau oricarui semn patologic pe care-1 constata în
starea generala a bolnavului maximum de atentie.

Daca bolnavul trebuie sa continue o perfuzie de sânge sau solutii

de electroliti, asistenta medicala va informa asupra cantitatii pe care o are
de administrat si o va administra. Deasemenea, va da medicatia prescrisa de medic
postoperator de câte ori este necesar va administra medicamentatia calmanta în
limita prescrisa de medic. Asistenta medicala nu va parasi nici un moment
bolnavul, atâta timp cât el este sub influenta substantelor narcotice. Actiunea
acestora poate sa revina cu toate ca bolnavul a plecat din sala de operatie trezit, cu
reflexele capatate, poate sa recada sub actiunea drogurilor administrate si daca nu
este supravegheat limba poate sa-i cada înfundul laringelui, sa astupe glota si
bolnavul sa moara asfixiat. In caz ca bolnavul a transpirat îi va schimba lenjeria.
Va crea bolnavului cea mai buna pozitie în pat asezându-i perna, ridicându-i
spatarul patului, ajutându-1 sa se miste pe o parte si pe alta, facându-i masaje si
frectii pe piept si pe spate. Copiii operati ca si adultii care nu sunt constienti au
tendinta sa-si smulga pansamentele si de aceea trebuie imobilizati la pat si
supravegheati foarte îndeaproape.

Majoritatea bolnavilor care au fost operati, sunt transportati în saloane de

terapie intensiva unde ramân un timp. Aici se trezesc în prezenta unui personal
necunoscut, într-un pat si într-un spatiu deasemenea strain. Aceasta situatie poate
sa le creeze neliniste, anxietate. De aceea trebuie sa li se explice ca spitalizarea lor
într-un salon de terapie intensiva este un procedeu obisnuit dupa narcoza si un
procedeu special pentru respectivul bolnav. I se va arata ca în terapia intensiva
lucreaza cadre de aceeasi calitate cu cele din saloanele obisnuite si li se va vorbi în
oarece masura familiarizat cu noul loc în care se afla. Ramâne apoi sarcina
asistentei de terapie intensiva sa demonstreze bolnavului ca este în deplina
securitate. Acelasi lucru i se va explica si familiei care poate sa fie alarmata ca
bolnavul respectiv a fost retinut într-un salon de terapie intensiva.
Asistenta medicala trebuie sa stie ca imediat ce pacientul este în situatie de
a pune întrebari în legatura cu evolutia operatiei, o va face si ca majoritatea
pacientilor se vor interesa daca afectiunea lor nu a fost extrem de grava.

Asistenta este datoare sa asigure bolnavul ca totul a decurs normal, ca nu a

fost nimic grav, si prin raspunsurile clare si simple, pe care le da bolnavului, nu
trebuie sa dea acestuia impresia ca îi ascunde ceva ci pur si simplu ca ea stie ca nu
a fost nimic deosebit, ca totul s-a desfasurat normal, ca totul a evoluat bine.

ÎNGRIJIREA PLĂGII OPERATORII

în obligatiile asistentei medicale intra si îngrijirea plagii operatorii. De la

sala de operatie bolnavul vine cu plaga acoperita cu un pansament steril. Asistenta
medicala trebuie sa examineze acest pansament, sa-1 schimbe zilnic si sa observe
daca acest pansament nu este îmbibat cu sânge sau cu puroi. Daca este îmbibat, ea
trebuie sa anunte imediat medicul, care va examina pansamentul bolnavului si va
da instructiuni necesare suplimentare în functie de caz.

Scoaterea firelor

Firele de sutura se scot în general între a IV-a si a V-a zi de la operatie, iar

bolnavul este externat a VI-a sau a VII-a zi de la operatie, daca nu are complicatii.

COMPLICAŢIILE POST-OPERATORII sI
PREVENIREA LOR

Complicatiile post-operatorii care pot aparea:

- complicatii hemoragice;

- complicatii bronsice;

- complicatii supurative;

- tromboembolii.

a) Hemoragia intraperitoneala urmarea unei defectiuni sub o forma

sau alta în modul de executie a ligaturii mezoapendicelui. Ea necesita
reinterventie, printr-o cale de acces larga pentru identificarea arterei
ileocecoapendiculare si ligaturarea ei în mod corect.
b) Complicatiile respiratorii sunt cele mai frecvente complicatii
postoperatorii. Complicatiile respiratorii pot fi atelectazia pulmonara,
bronsita, pneumonia.
Atelectazia se datoreste unei bronhii mai mult sau mai putin importante si
imposibilitatea de circulatie a aerului, în zona de sub acel segment. Pneumonia este
de cele mai multe ori urmarea unei atelectazii. Din cauza neventilarii zonei
respective, germenii microbienii existenti aici se dezvolta si dau nastere unei
pneumonii, care poate cuprinde si zone mai largi.
De obicei complicatia apare la 24-48 ore de la operatie, se manifesta printr-
un puls mai frecvent, respiratii mai numeroase, tuse. dureri toracice, cianoza si stare
de agitatie, în scurt timp apare expectoratia mai mult sau mai putin abundenta.
Aceste complicatii apar de obicei la cei în vârsta, la fumatori sau cei care varsa în
timpul interventiei operatorii si au aspirat o parte din continutul vomat.
Intubatia traheala si substantele narcotice administrate pe cale respiratorie
favorizeaza complicatiile pulmonare ca si unele infectii ale arborelui respirator,
preexistente operatiei. Complicatiile respiratorii apar la bolnavii care au stat mult în
decubit dorsal dupa operatie.
Terapia acestei complicatii consta în primul rând în prevenirea aparitiei ei
în timpul operatiei, apoi în aranjarea corecta a pozitiei bolnavului în pat, evitarea
ca acesta sa stea pe un cearceaf îmbibat cu transpiratii sau secretii, plasarea sa într-
o camera bine aerisita si lipsita de germeni infectiosi. Cu deosebire bolnavii mai în
vârsta vor fi asezati imediat dupa operatie alternativ câte o jumatate de ora în
decubit dorsal, în decubit lateral stâng, în decubit lateral drept.
Secretiile nazofaringiene vor fi aspirate cu insistenta la bolnavii înca
inconstienti. Iar dupa trezire bolnavii vor fi pusi sa le evacueze singuri si cât mai
complex. Imediat ce bolnavul se poate mobiliza din pat; el trebuie sa faca miscari
cât mai lente, mai ales miscari respiratorii iar ori de câte ori se constata ca are
arbore bronsic încarcat va fi invitat sa tuseasca si sa expectoreze.
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca bine posibilitatea aparitiei unei
astfel de complicatii, adeseori grava si sa ajute bolnavul sa execute o respiratie
profunda sa-1 sfatuiasca sa expectoreze, sa-i administreze medicatia ajutatoare pe
care o prescrie medicul.
c) Complicatii supurative. Marea majoritate a operatiilor se
vindeca "perprimam" fara sa supureze. Uneori însa plaga se infecteaza din
diferite motive (de obicei intraoperator) si catre a V-a si a VI-a zi apare un
sindrom peritoneal însotit de toate semnele peritonitei localizate. In acest caz este
indicata reinterventie chirurgicala de urgenta, cu drenajul colectiei purulente, prin
introducere de tuburi de dren în fundul de sac Douglas.
 d) Complicatii circulatorii. Cea mai frecventa si cea mai grava
din complicatiile circulatorii este boala tromboembolica. Formarea de cheaguri în
venele bazinului si ale membrelor inferioare prezinta un pericol postoperator
frecvent. Aceste cheaguri se datoresc încetinirii circulatiei venoase, unor
traumatisme sau iritatii care s-au produs asupra venelor sau prin compresiune ce
încetineste circulatia venoasa postoperatorie.
Anestezia si actul chirurgical oricât de novice pot fi ele, pot determina
uneori aparitia acestui accident.

Decubitul dorsal prelungit, lipsa de mobilizare precoce a membrelor mai

ales a color inferioare, chiar imediat dupa operatie sunt factori determinanti ai
operatiei cheagurilor în venele membrelor inferioare si ale micului bazin. La
aparitia acestui accident, participa adesea depresiunea respiratorie (amplitudinea
foarte scazuta a miscarilor toracice) cauzata de decubitul dorsal prelungit. Din
cauza unei amplitudini mult scazute a miscarilor respiratorii, circulatia sângelui
venos catre inima, mai ales învena cava inferioara, este mult încetinita cauza
frecventa pentru formarea de cheaguri. Printre factorii predispozanti se numara
obezitatea, vârsta înaintata, afectiuni cardio-vasculare, debilitate, starile de nutritie
defectuoase, focarele de infectie, prezenta de vene varicoase. Trombii formati în
venele bazinului mic sau ale membrelor inferioare, pot sa se dezvolte dând
tulburari locale (situatia cea mai frecventa) sau pot sa porneasca de aici catre
plamâni dând nastere unei embolii pulmonare, urmata deseori de moartea
bolnavului. Afectiunea embolica poate depasi plamânul, ajungând la creier, unde
poate da nastere unei embolii cerebrale urmata de tulburari grave nervoase sau
chiar de moarte.

Boala trombolitica (feblotromboza sau trombofeblite) debuteaza de obicei

prin dureri la pulpa gambei molet, dureri sesizate de bolnav fie când merge, fie chiar
când sta în pat. De multe ori acesti bolnavi pot fi surprinsi de asistenta medicala
masându-si pulpa, cu intentia de a-si calma durerea. Este un gest inactiv, adeseori
extrem de periculos, pentru ca prin masaj, bolnavul poate sa-si mobilizeze
cheagului prins înca de endoane care pornind apoi de-a lungul venei poate da o
emboliza grava, chiar mortala. Tratamentul preventiv consta în mobilizarea foarte
precoce în pat si imediat ce este posibil, miscarea pe propriile picioare. Tratamentul
curativ consta în administrarea de Heparina, urmata de Trombostop sub controlul
examenelor de laborator (timp Quick, timp Hawell, coagulograma) a starii generale
si locale a bolnavului.

Aceste complicatii nu au nimic specific pentru interventia în sine, ele

putând surveni dupa orice act operator. In ceea ce priveste frecventa cu care survin
dupa apendicectomie, ca si gravitatea lor, acestea depind de multiplii factori care
este modul de solutionare operatorie, urmarirea si tratamentul postoperator.

PLAN DE ÎNGRIJIRE 1

Spitalul Clinic judetean nr. 1

Sectia Chirurgie

Surse: - foaia de observatie;

- pacientul;

- echipa de îngrijire;

- apartinatori. Date de
identificare:

Nume: Sandoiu

Prenume: Mariana

Data nasterii: 16 august 1977

Vârsta: 25 ani

Nationalitate: româna

Religie: ortodoxa Date despre spitalizare: Data

internarii 27.05.2002 Data externarii 02.06.2002 Diagnosticul la
internare: Apendicita acutaDiagnosticul la externare: Apendicita acuta
flegmonoasa. Motivele internarii: - dureri în epigastru si în fosa iliaca
dreapta;

- greturi;

- varsaturi;

- insomnie.
 Istoricul bolii: Pacienta în vârsta de 25 ani prezinta de aproximativ 5 zile
dureri difuze în epigastru si în fosa iliaca dreapta, iradiind în membrul pelvin drept,
în pusee, cu greturi si varsaturi. Pacienta acuza insomnii, somn insuficient, cu treziri
repetate.

Simptomatologia s-a accentuat în urma cu 24 h, bolnava

prezentând varsaturi repetate si dureri, motiv pentru care se apeleaza la serviciul de
urgenta.

Pacienta se interneaza prin serviciul de urgenta cu semne clinice si simptome de

apendicita acuta. Antecedente:

- heredo-colaterale: fara importanta;

- personale-patologice: neaga alte afectiuni. Situatia

familiara si sociala
Situatie familiara: -
necasatorita Numar de copii: -

Situatie sociala: vânzatoare magazin alimentar. Conditii de viata: -

bune. Locuieste împreuna cu parintii într-un apartament de 3 camere.

Persoane cu care se ia legatura. - mama: Sandoiu Maria

- tata: Sandoiu Valentin Aspecte

psihologice
Stare de constienta: constienta, comunica
verbal Comportament: normal Examenul clinic general:

Stare generala alterata. Tegumente si mucoase normal colorate. Ţesut subcutanat normal
reprezentat.Ţesut muscular normoton, normokinetic. Sistem osteo-articular: - integru
morfofunctional. Sistem ganglionar limfatic :- nepalpabil Sistem respirator: - cai
respiratorii superioare permeabile;

-
torace normal conformat, amplitudinea miscari
lor respiratorii egale;

- percutie - sonoritate pulmonara;

 - auscultatie - murmur vezicular prezent bilateral,
fara raluri.

Sistem cardio-vascular: - zona precordiala de aspect normal;

- zgomote cardiace normale;

- soc apexian în spatiul V intercostal stâng pe linia

medioclaviculara;

- artere pulsatile;

- TA 120/70 mmHg;

- puls 65 b/min;

- A.V. 65 b/min.
Aparat digestiv: - abdomen normal conformat;
- durere în fosa iliaca dreapta cu manevra Blumberg
pozitiva;

- greturi, varsaturi;

- tranzit intestinal absent;

- aparare musculara discreta în etajul abdominal
inferior.

Aparat uro-genital: - rinichi nepalpabili;

- mictiuni fiziologice;

- semnul Giordano negativ. Sistemul

nervos: - ROT - prezente bilateral
- RFM - prezente bilateral Sistem
endocrin - normal.

Educatie sanitara
 Asistenta trebuie sa instruiasca bolnava în legatura cu interventia chirurgicala
si cu pregatirea preoperatorie necesara. Asistenta pune la curent bolnava în legatura
cu regimul alimentar pe care trebuie sa-1 respecte si cu consecintele nerespectarii
acestuia. Asistenta trebuie sa aduca la cunostinta bolnavei faptul ca nu trebuie sa
fumeze, sa consume alcool si cafea deoarece dauneaza organismului si eventual
interactioneaza cu medicamentele utilizate pre-, intra- si post-operator. încaperea
trebuie aerisita zilnic si bolnava trebuie sa respecte orarul meselor si regulile de
igiena personala. Apartinatorii trebuie sa respecte programul de vizite.

Anamneza asistentei medicale

Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale

1) A respira.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta are cai respiratorii permeabile, centrul
respirator este maturizat, cutia toracica are o expansiune buna, centrii care regleaza
respiratia functioneaza bine - are o respiratie normala, frecventa respiratorie este
buna = 17 respiratii/minut; este supla, ritmica, ampla pe nas, miscarile toracice
sunt simetrice. Respira bine în pozitiile ortostatism, sezând, culcat. Respiratia este
de tip costal superior.

2) A se alimenta si hidra ta (a bea si a manca).

Pacienta prezinta o denii tie buna, mucoasa bucala integra, roz si umeda,
limba este roz, gingiile sunt roz si aderente dintilor. Masticatia este usoara, eficace,
cu gura închisa. Refluxul de deglutitie este prezent, programul meselor consta în: 3
mese si 2 gustari urmate de 10 ore de repaus nocturn, consuma lichide în functie de
nevoie, nu are obiceiuri alimentare deosebite. De câteva zile nevoia este deficitara -
pacienta prezinta o dificultate în digestia si absorbtia medicamentelor, prezinta
greturi si varsaturi, alimentare ocazionala, pierde în greutate.

3) A elimina.

Nevoia este alterata. Prezinta oligurie (urina excretata sub 800ml în 24 ore
datorita varsaturilor incoercibile, prezinta hiperstenurie, urina este foarte
concentrata - are densitate crescuta); prezinta greturi si varsaturi.

Bolnava este constipata, scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit
intestinal deficitar, pierzând astfel orarul obisnuit al eliminarii (1 scaun/zi).
 Pacienta prezinta irilabilitate si cefalee din cauza varsaturilor si
a imposibilitatii de a defeca.

4) A se misca, a pastra o buna postura.

Nevoia este partial satisfacuta. Pacienta realizeaza miscari de abductie,

adductie, flexie-extensie, rotatie, pronatie, supinatie, circumductie, uneori executa
exercitii fizice cu scopul de a îmbunatati randamentul muschilor si circulatia.

Pacienta prezinta o postura inadecvata ("cocos de pusca")

datorita disconfortului abdominal (dureri în epigastru) si dureri localizate
în regiunea fosei iliace drepte, durerea iradiind si în membrul pelvin
drept, generând dificultate de deplasare.

5) A dormi si a se odihni.
Pacienta obisnuieste sa doarma 6-7 ore pe noapte si 1-2 ore pe zi dupa ce a
servit masa de prânz, sa se culce la aceeasi ora; uneori înainte de culcare face cu
placere o baie calda, serveste o cana de lapte cald si citeste reviste de moda
(ultimele aparitii).
Somnul este regenerator, calm, Iara cosmaruri, fara întreruperi, adoarme cu
usurinta si se trezeste odihnita, are vise agreabile, placute.
In ultimele doua zile pacienta este obosita deoarece somnul nocturn din
ultimele 24 ore, nu a fost calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor din
epigastru si fosa iliaca dreapta, a avut insomnie.
6) A se îmbraca si dezbraca.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta prezinta maturitate psiho-motorie, este
ordonata, îi place sa poarte haine curate tot timpul, în orice activitate este
functionala, estetica; poarta vesminte adecvate climatului, statutului socio-cultural.

7) A-si mentine temperatura corpului în limite normale.

Nevoia este satisfacuta. Pacienta are temperatura mentinuta în limite

normale (are 376 °C); culoarea tegumentelor se mentine normala

conform temperaturii; seara temperatura pacientei, în urma efortului fizic din
timpul zilei, nu depaseste limitele normale (378oC).

8) A fi curat, a-si proteja tegumentele si mucoasele.

Nevoia nu este alterata. Pacienta îsi face dus zilnic, are obiceiuri de igiena si
curatenie potrivit modei: o coafura anume, foloseste produse cosmetice pentru
mentinere si înfrumusetare; are par scurt; urechile sunt curate, de configuratie
normala, nasul are mucoasa nazala umeda, fosele nazale sunt libere; cavitatea
bucala: dentitie buna, completa, fara carii; unghiile sunt curate, taiate scurt, au
culoare roz, pielea e curata, neteda, catifelata, pigmentata normal; îsi spala dintii
de 3 ori/zi, foloseste produse de calitate; îsi spala parul de doua ori pe saptamâna.

9) A evita pericolele.
Nevoia este deficitara.

a. Pacienta acuza durere în epigastru si fosa iliaca dreapta manifestata prin

facies crispat.

b. Practica metode de destindere, de relaxare si de control al emotiilor,

traieste într-un mediu salubru cu umiditate cuprinsa între 30-60 %,
fara poluare fonica.
c. Pacienta prezinta anxietate datorata incertitudinii fata de prognosticul
bolii manifestata prin insomnie, iritabilitate, îngrijorare.
d. Pacienta prezinta predispozitie la infectii respiratorii (gripa,
amigdalita).

10) A comunica.

Nevoia este satisfacuta. Organele de simt ale pacientei sunt într-o stare de
buna functionare (acuitate vizuala, acuitate auditiva, finete gustativa si olfactiva,
sensibilitate tactila si dureroasa), are un debit verbal usor cu ritm moderat,
foloseste un limbaj clar, precis. îsi exprima clar gândurile, are o imagine pozitiva
de sine, are o atitudine receptiva si de încredere în altii, stabileste relatii armonioase
în familie, cu prietenii, comunica cu personalul medical.

11) A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a

practica religia.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta este de credinta cresti n-ortodoxa, asista la
slujbele religioase din zilele de duminica si la sarbatorile mari, tine posturile mari si
pe cele de miercurea si vinerea de peste an; îsi face timp pentru rugaciune si
meditatii, participa la fapte de umanitate. Uneori doneaza lucruri în scopuri
caritabile.

12) Nevoia de a fi util.

Nevoia nu este alterata. Pacienta este integra din punct de vedere fizic si
psihic, functiile fiziologice îndeplinesc o activitate optima; uneori are tendinta la
autocritica (atitudine critica fata de ideile si actiunile proprii) si este receptiva fata
de opiniile celor din jur, încearca sa ia hotarâri pe baza chibzuintei proprii (ca o
forma de exprimare a independentei vointei). Sunt prezente starile de stima de sine si
imagine de sine pozitiva.
13) A se recrea.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta efectueaza diverse tehnici de relaxare,
organizeaza activitati recreative individuale sau în grup (jocuri distractive, de
echilibrare si tonificare, auditii muzicale, vizionari de filme), citeste cu placere orice
tip de carti, reviste, ele.
14) A învata cum sa-si pastreze sanatatea
Nevoia este deficitara. Pacienta are cunostinte insuficiente despre boala sa,
îsi doreste sa afle mai multe amanunte despre acest lucru, este dornica de a
acumula cunostinte noi; nu cunoaste metode de a preveni infectiile respiratorii la
care este predispusa.

Nevoile afectate

Obiective globale:

- pacienta sa revina la nivelul optim de sanatate;

- pacienta sa aiba stabilita cauza si întinderea leziunii;

- pacienta sa fie de acord cu tratamentul medical pentru recapatarea

independentei functionale;

- pacienta sa înteleaga importanta spitalizarii si a interventiei chirurgicale.

Obiective intermediare:

- pacienta sa înteleaga importanta examenelor clinice si de laborator pentru

stabilirea diagnosticului;

- sa fie capabila pâna la sfârsitul spitalizarii sa-si recapete independenta fata de

nevoile afectate si sa aiba încredere în personalul medico-sanitar;
- sa înteleaga necesitatea regimului alimentar, sa-1 cunoasca si totodata sa-1
respecte.
Obiective specifice:

- sa-si mentina în limite optime balanta hidro-electrolitica;

- sa aiba un somn odihnitor;

- sa-i dispara durerea de la nivelul regiunii epigastrice si fosa iliaca dreapta;

- sa-si diminue anxietatea cu privire la interventia chirurgicala, urmarile acestei
interventii, a tratamentului medicamentos.

Dat Nevoi Diagnosti Obiectiv Interve Evaluare

a c de e ntii
fundame
ntale nursing
actual
27. A se Alimentat a) Pacienta a) Asistenta ajuta pacienta în Pacienta
ie sa timpul varsaturilor,
05. alimenta este
inadecvat nu prezinte sprijinind-o;
200 si hidrata a echilibrata
8 greturi si - protejeaza lenjeria cu musama
prin si o aseaza în functie de nutritional,
deficit din varsaturi, Greutatea
sa pozitia pacientei;
cauza corporala
fie - aseaza pacienta în decubit
greturilor echilibrata lateral cu capul la marginea se mentine
si
hidroelectro patului; constanta.
varsaturil Mc Pacienta
or - face bilantul lichidelor
si ingerate si eliminate; prezinta o
manifestat nutritional
a - reduce sau opreste raportul de stare
în 24 ore. lichide, eventual o serveste de
prin bine si
b) Pacienta cu putin ceai rece de musetel confor
constipati sa (neîndulcit); t.
e.
fie - administreaza substante
echilibrata acidulate cu lamâie (reci), fara a

psihic, sa fi dulci la 2-3 ore în portii mici

aiba o (lOOml);
stare de
 bine. - alimenteaza pacienta
parenteral substituind perfuzii
cu

glucoza 5% (500ml/zi) si ser

fiziologic (1500 ml/zi),
hidrolizate de proteine si
amestecuri de aminoacizi
si electroliti (4g Na. 3g K. 2g
Ca, 0,15mg Mg, 18mg Fe, 6g

Cl);

- aplica tratamentul
medicamentos la indicatia
medicului:

antibiotice, vitamine, saruri

minerale;

- administreaza la indicatie
laxative;

- efectueaza la
nevoie clisma
evacuatoare simpla
(sanuleioasa).

Da Nevo Diagnostic de Obiec Inte Evaluare

ta i nursing actual tive rven
fundam
tii
en-tale
b)- asigura un
climat cald,
confortabil, bine
aerisit;-încurajeaza
Deficit de Pacienta pacienta sa-si Pacienta
sa fie exprime emotiile si
volum sentimentele în este
echilibra legatura cu starea
lichidian din ta echilibrata
sa; -îi explica
cauza volumic scopul nutritional, nu
varsaturilor si interventiilor. prezinta

manifestatp nutrition -asistenta supravegheaza semne de

al în pulsul, tensiunea arteriala,
rin deshidratare.
scaderepon apetitul, semnele de
24 ore
derala deshidratare, scaunul si
greutatea

corporala;

-
preg
atest
e
pacie
nta
preo
perat
or; -
face
bilan
tul
zilni
c
hidro
elect
roliti
c;

-administreaza solutiile
perfuzabile prescrise de
 medic.

A Disconfortabd Pacienta - asistenta asigura Durerileabdom

semis ominal sa repaosul la pat fizic si inales-au redus.
ca, a dincauza nu prezi psihic în
pastra procesu-lui nte perioadele evolutive;
obuna inflamator dureri în
postu intestinal epigastr - administreaza
ra mani-festat u sifosa medicatia prescrisa de
prin du-reri în iliaca medic
epigastru si dreapta (antiinflamatoare,
fosa iliaca în 2 antiinfectioasa, antialgice)
dreapta si zile. si urmareste
greturi. efectele medicatiei;

- administreaza
medicamentatia
antispastica (la indicatia
medicului).

Dat Nevoi Diagnostic Obiectiv Interve Evaluar

a de e ntii e
fundame
ntale nursing
actual
A evita Anxietate Sa -furnizeaza pacientei
din diminueze cunostintele necesare despre
pericolel boala,
e cauza anxietatea
despre tratamentul de
incertitudin pacientei, sa întretinere;
ii i
-asistenta ajuta pacienta sa
fata de se atrasa identifice factorii care-i
5

atentia altereaza capacitatea de a-si

prognostic asupra conserva sanatatea;
ul
normelor -face cu pacienta un bilant al
bolii fortelor si deficientelor sale;
medicale si
manifestat de -asigura un climat cât mai
a personal posibil: obiecte
viata ce
prin trebuie personale aduse de acasa, etc;
insomnie,
respectate în -ia masuri de evitare a
îngrijorare, receptivitatii la infectii
24 ore.
iritabilitate Pacienta intraspitalicesti;
. sabeneficie
ze de un -informeaza si stabileste
mediu de împreuna cu pacienta planul
siguranta, de recuperare a starii de
tara infectii sanatate si cresterea
. rezistentei organismului.
A-si Risc de Pacienta sa- -asistenta aplica comprese reci,
si împachetari reci, punga
mentine hipertermi cu gheata, frictiuni; aeriseste
e mentina încaperea;
tempera-
datorita temperatura -asigura îmbracaminte lejera;
tura
procesului corpului în -administreaza medicatia
constanta recomandata de doctor
 inflamator limite (antibiotice);

manifestat fiziologice. -asistenta calculeaza bilantul

ingesta-excreta pe 24 ore;
prin Pacienta sa
-serveste pacienta cu cantitati
transpiratii aiba o stare mari de lichide (parenteral);
de
abundente -asistenta schimba des lenjeria
bine de pat si de corp;
fizic si
psihic. -mentine igiena tegumentelor;

Dat Nevoi Diagnostic de Obiective Interv Evaluar

a entii e
fundam nursing
entale actual
-pregateste psihic pacienta Plaga
înaintea tehnicilor de
28. A fi Alterarea Regulile de recoltare si examinare. operatori
curat, e
05. integritatii igiena sa fie -asistenta dezinfecteaza plaga
a-si pro- operatorie cu alcool are o
200 tegumentelor respectate cu
8 teja medicinal 70° si aplica un evol
tegu- datorita strictete pansament steril; utie
plagii. buna
mentele
simucoa
sele
A evita Durerea Sa-si -asistenta asigura tratament cu Durerile
antialgice si antiseptice au
pericole manifestata diminueze
le prin (masura de prevenire a scazut în
semneled complicatiilor septice) la
fata urerii în indicatia intensitat
crispatadat 24ore e
orita medicului
spasmelor
musculare
 A se Incapacitate Pacienta sa -la indicatia medicului Pacienta
de fie asistenta asigura regimul
aliment hidric, este
a alimentare echilibrata
cau- alimentând pacienta parenteral, echilibrat
si hidroelectroli prin perfuzii cu glucoza a
hidrata zata de tic
contra- 5% l00ml, electroliti; hidroelec
-
indicatiile -calculeaza necesarul de
fizice calorii; trolitic

manifestate -face
prindificultat bilantu
e dedigerare l
hidroel
ectrolit
ic; -
asigur
a un
climat
cald,
confor
tabil.
29. A fi Alterarea Regulile de -asistenta curata plaga Plaga
curat, operatorie cu alcool 70° si apoi
05. integritatii igiena sa fie operatori
a-si aplica un pansament steril; e
200 tegumentelor respectate cu
8 proteja are o
datorita strictete
tegume plagii. evolutie
n-

Dat Nevoi Diagnostic de Obiective Int Evalua

a fundam nursing actual er re
entale
ve
nti
i
 buna

A se Imobilitate -pacienta sa se -asistenta ajuta bolnava sa Pacienta

se ridice din pat o sprijina, a
misca datorita contra- deplaseze o
mers
indicatiilor putin cu ajutor ajuta sa faca primii pasi
s
postoperator; ajutata,
în decurs de
fizice manifes- -asistenta o încurajeaza începe sa
24 ore psihic felicitându-o, dupa
tata primele se
prindificultate adapte
a dea merge progrese facute. ze.
A se Dificultate în a -pacienta sa se -asistenta identifica Pacienta
capacitatea si limitele fizice se
îmbrac se îmbraca ca îmbrace, ale
a si îmbraca
dezbrace pacientei; cu
dezbraca dato-
singura, în -îi acorda timp suficient ajutor si
rita diminuarii pentru a se îmbraca si
termen de 32 dezbraca, îi apoi
mobilitatii
ore; recomanda, daca ameteste, singura.
manifestata sa se îmbrace în fotoliu,
prin -sa se îmbrace
sezând;
miscari cu ajutor,
limitate în termen de -sugereaza apartinatorilor
24 ore. sa-i procure pacientei haine
(insuficiente),
lipsa fortei. largi, usor de îmbracat, cu
nod de încheiere simplu.

încaltaminte fara siret.

Dificultate în -sa se încalte, -educa pacienta cu privire Pacienta
la importanta se
a se încalta si descalte sin- vestimentatiei;
îmbraca
descalta gura în 32 -o supravegheaza cu ce se
 ore; -sa îmbraca; cu
cunoascaimpor
tanta -încurajeaza pacienta. ajutor si

apoi

singura.

Dat Nevoi Diagnostic Obiect Int Evaluare

a de ive erv
fundam enti
entale nursing
actual i
satisfacer
ii de a se
îmbraca
sidezbrac
a
întermen
de
24 ore.
30. A evita Neliniste în -sa nu -asistenta informeaza Pacienta si-a
mai fie pacienta cu privire la
05. pericole legatura cu masurile de însusit
le nelinistita
200 posibilitatea ; prevenire a complicatiilor informatiile
8 postoperatorii;
aparitiei -sa nu si a înteles
unor prezinte -explica pacientei cum sa
participe la îngrijirile necesitateapartic
complicatii complicat iparii la
ii. postoperatorii (sustinerea îngrijireaproprie.
plagii când tuseste, exercitii

respiratorii, mobilizare,
etc);

-îi da informatii relative la

pansament, tulburari de
dren,
 aparate de monitorizare.

A se Dificultate -sa se -asistenta exploreaza Pacienta a

în preferintele pacientei asupra
aliment alimentez început sa
a a se e; alimentelor permise si
alimenta interzise; manânce
si -sa
hidrata datorita prezinte -serveste pacienta cu alimente
lipsei un alimente la o temperatura
moderata, usor
cunoasterii apetit
normal; la ore regulate, prezentate digerabile.
alimentelor atragator, la început putin
-sa fie ceai,
permise,
echilibrat cu lingurita, (rece) apoi supe
manifestata a de zarzavat, legume sub
prin nutritiona forma de pireuri, lapte
lipsa l în dulce;
apetit
ului 24 ore -asistenta aplica musama si
o aseaza în timpul
alimentarii

pacientei pentru a prevenii

murdarirea lenjeriei de pat si
de

corp ale pacientei;

-îi explica importanta

reluarii alimentarii normale.
Dat Nevoi Diagnostic de Obiective Inter Evalua
a venti re
fundame nursing actual i
ntale
31 A fi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga
curat, operatorie cu alcool medicinal
05. integritatii igiena sa fie operatori
a-si 70° si aplica un pansament e
200 tegumentelor respectate steril.
8 proteja are o
datorita plagii pentru
tegume evolutie
nt operatorii. prevenirea
corespun
ele si Pacienta infectiilor. za

mucoasel prezinta toare.

e. Sase -asistenta încurajeaza psihic Pacienta
imobilitate pacienta;
A se datorita deplaseze fara merge
slabiciunii -îi asigura securitate fara
misca manifestatapr ajutor în absoluta;
in 24 ore. aiutor.
deficienta în -o felicita pentru progresele
miscare. facute la fiecare pas.
A Insuficienta Pacienta sa -asistenta clarifica cu pacienta Pacienta
învata conceptiile eronate; o a
cunoastere înteleaga
informeaza si îi explica înteles
despre procedurile si diferite proceduri
preoperatorii explicatii
interventia urmarile le
(asepsia, medicatia. restrictia
chirurgicala postoperatorii de alimente), îi explica si este
suferita si sa înteleaga procedurile postoperatorii putin
(importanta lor); . mai
provoaca îngrijirile
-încurajeaza pacienta sa-si linistita
probleme necesare
 manifestatep înconvalesce exprime sentimentele si
rin cereri nta.
deinformatii nelinistea;
.
-îi furnizeaza date despre
boala, despre tratament si

regimul igienodietetic.

Dat Nevoi Diagnostic de Obiective Int Evalu

a erv are
fundam nursing actual
ent
entale
ii
A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Plaga
aplica pansament steril.
curat integritatii igiena sa fie operator
ie
tegumentelor respectate cu
nu s-a
datorita strictete.
plagiioperator complic
ii. at.
01. A se Dificultate în a -sa se -asistenta exploreaza Pacient
preferintele pacientei aa
06. aliment se alimenta alimenteze; asupra
a început
200 datorita lipsei -sa prezinte un alimentelor permise si sa
2 si interzise;
hidrata cunoasterii apetit normal; manânc
-asistenta aplica musama si e
alimentelor -sa fie o aseaza în timpul
alimentarii aliment
permise,manife echilibratnutrit e
stata prin lipsa ional în pacientei pentru a prevenii
apetitului. 5 murdarirea lenjeriei de pat usor
si de
24 ore. digerabi
 corp ale pacientei; le.

-asistenta administreaza
regimul recomandat de
medic.

01. A se Pacienta Sa se -asistenta încurajeaza Pacient

psihic pacienta; a
06. misca prezinta deplaseze fara
-îi asigura securitate merge
200 imobilitate ajutor în 24 absoluta; fara
2
datorita ore. -o felicita pentru progresele ajutor.
plagiioperatori facute la fiecare pas;
i
manifestatapri -asistenta explica
n deficienta în necesitatea unei
miscare, mobilizari cât
mai timpurii.
A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Plaga
aplica pansament steril.
curat integritatii igiena sa fie operator
ie
tegumentelor respectate cu
nu s-a

Dat Nevoi Diagnostic Obiective Int Evalua

a de erv re
fundam ent
entale nursing
actual ii
datorita strictete. complic
plagiiopera at.
torii
 A se Dificultate în -sase -asistenta exploreaza Pacient
ai se preferintele pacientei asupra a a
aliment alimenta alimenteze;
a alimentelor permise si început
datorita -sa prezinte un interzise; sa
si lipsei
hidrata apetit normal; -asistenta aplica musama si manânc
cunoasterii o aseaza în timpul e
-sa fie alimentarii
alimentelor usor
per- echilibratanutri pacientei pentru a prevenii
tional în 24 ore. murdarirea lenjeriei de pat digerabi
mise, si de le.
manifestata
prin lipsa corp ale pacientei;
apetitului.
-asistenta administreaza
J.
regimul recomandat de
medic.
02. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Piaga
aplica pansament, steril.
06. curat integritatii igiena sa fie operato
rie
200 tegumentelo respectate cu
8 r nus-a
strictete.
datorita complic
plagiioperat at.
orii i

03. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Plasa

aplica pansament sterii.
06. curat integritatii igiena sa fie
operato
200 tegumentelo respectate cu rie
8 r
strictete. nu s-a
datorita
plagiioperat complic
orii at.
 La internare pacienta prezinta dependenta la nivelul nevoilor: a se
alimenta si hidrata = gr. 3; a elimina = gr. 2;
a se misca, a pastra o buna postura = gr.2; - a
dormi, a se odihni = gr.2;

a mentine temperatura corpului în limite normale = gr. 3; a evita pericolele = gr. 2.

Gradul de dependenta la internare este de 22, ceea ce traduce o dependenta
moderata. La 3 zile gradul de dependenta este de 19, dat de alterarea urmatoarelor
nevoi:

a se alimenta si hidrata = gr. 2; a fi curat, a-si

proteja tegumentele = gr. 3; a se misca = gr.2;
a învata cum sa-si pastreze sanatatea = gr. 2. La 7 zile gradul de dependenta este
de 15, dat de alterarea nevoii de a-si proteja tegumentele si mucoasele (gr. 2).

Pacientul se externeaza a opta zi cu o dependenta moderata (15) data de

alterarea nevoii de a fi ulii, având indicatia de a nu efectua eforturi fizice mari.

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE

Analize de laborator Explorarifunct Tratament Dieta

ionale
Valori Valorino
reale rmale

Uree 20-40 mg% Examen l.Xilinafl Regim

36mg%
70-110mg% ecografic al 2.MialginfI hidric: ceai
Glicemie
11,5-15 g% abdomenului 3.Algocalmin fi rece
75mg%
4.000-8.000 4.Fenobarbital fi neîndulcit
Hemoglob
ina /mm 5.Marisang fi I

= 12g% 6. Vitamina C fi

Leucocite
=

10.000/m
m3

1 36-42% 1.Glucoza Regimhidri

Iematocrit 5% (I500ml) c: supe
= 4-4,5mil/mm3
2.Ser fiziologic de zarzavat,
36%
97oo(1000ml)3.Fenob ceai rece
Hematii = arbital f III neîndulcitre
4.Algocalmin fi gim sodat
4mil/mm3 5.VitaminaC fi
Hemoglob 11,5-15 g% 1.Glucoza 5% Supe de
ina
70-110 (1500ml) zarzavat
= 13g%
mg% 2.Ser fiziologic îmbogatite
Glicemie=
12-15" 97oo(1000ml) cu gris si
85mg%
60-120" 3.Fenobarbital fi orez
T.Quick=
13" 4.Algocalmin fi

T.Howell=
70"
1.Glucoza 5% Regim cu
supe de
(1500ml) zarzavat,
brânza de
2.Ser fiziologic vaci, oua
97oo(l000ml)

3.Fenobarbital fi

4.Algocalmin fi
 1.Glucoza 5% Regim cu
supe de
(1500ml) zarzavat,
brânza de
2.Ser fiziologic vaci, oua
97oo(I000ml)
1. Algocalmintb. I Regim cu
supe de
zarzavat,
brânza de
vaci, oua
PLAN INGRIJIRE 2

Pacienta Badea Ioana în vârsta de 44 ani se interneaza pe

27.04.2002 prezentând dureri în fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi, constipatie. I
se pune diagnosticul de Apendicita acuta.
Se decide si se practica interventie chirurgicala de urgenta. Intraoperator se
pune diagnosticul de Apendicita cronica; Salpingita chistica bilaterala: Chist de ovar
drept.
La internare pacienta prezenta dependenta la nivelul nevoilor: a se
alimenta si hidrata = gr. 2; a se misca, a pastra o buna postura =
gr.2; a evita pericolele = gr. 2;

a mentine temperatura corpului în limite normale = gr. 3. Gradul de dependenta

la internare este de 19, fiind o dependenta moderata.

In perioada internarii gradul de dependenta se modifica astfel:

■ la 3 zile gradul de dependenta este de 17, fiind dat de alterarea

urmatoarelor nevoi:

a se misca =" gr.2; a se îmbraca = gr. 2; a fi curat = gr. 2; " la 7 zile gradul de
dependenta este de 15, fiind dat de alterarea nevoii de a fi curat (gr. 2). La
externare gradul de dependenta este de 15, singura nevoie afectata fiind aceea de a fi
util, pacienta neputând face eforturi fizice mari si necesitând zile de concediu
medical.
Dat Nevoi Diagnos Obiecti Inter Evaluare
a fundame tic de ve ventii
ntale nursing
actual
27. A se Alimentat a) Pacienta Asistenta ajuta pacienta în Pacienta
ie sa. timpul varsaturilor, sprijinind-
04. alimenta o; este
inadecvat nu
200 si a prezinte - protejeaza lenjeria cu echilibrata
8 hidrata musama si aleza în functie de
prin greturi si nutritional.
deficit pozitia pacientei;
din varsaturi, Greutatea
sa - aseaza pacienta în decubit
cauza lateral cu capul la marginea corporala
fie
greturilor echilibrata patului; se mentine
si
hidroelectroli - face bilantul lichidelor constanta.
varsaturil tic ingerate si eliminate;
or Pacientaprezi
si - reduce sau opreste aportul de nta ostare de
manifesta nutritional lichide, eventual o serveste bine si
ta confort.
în 24 ore. cu putin ceai rece de musetel
prin (neîndulcit);

constipati - administreaza substante

e. acidulate cu lamâie (reci),
fara a
fi dulci la 2-3 ore în portii
mici (lOOml);

- calculeaza numarul de
calorii în functie de starea
pacientei, adaugând pentru
fiecare grad de temperatura
peste 37°C câte 13% (260
calorii peste cele 2000 calorii
de
care are ea nevoie zilnic)

- alimenteaza pacienta
parenteral substituind
perfuzii cu
glucoza 5% (500ml/zi) si ser
fiziologic (1500 ml/zi),
hidrolizate de proteine si
amestecuri de aminoacizi si
elec-
troliti (4g Na, 3g K, 2g Ca,
0,15mg Mg, 18mg Fe, 6g
CI);

- aplica tratamentul
medicamentos la indicatia
medicului:
antibiotice, vitamine, saruri
minerale;

- administreaza la indicatie
laxative;

- efectueaza la nevoie
clisma evacuatoare simpla
(sanuleioasa).
Dat Nevoi Diagnosti Obiecti Interve Evaluare
a fundame c de ve ntii
ntale nursing
actual
27. Deficit de Pacienta sa -asistenta supravegheaza pulsul, Pacienta
fie tensiunea arteriala,
04. volum este
echilibrata apetitul, semnele de
200 lichidian deshidratare, scaunul si echilibrata
8 din volumic si greutatea
nutritional,
cauza nutritional corporala;
în nu
varsaturilor -pregateste pacienta prezinta
s

preoperator;
manifestat 24 ore semne de
-face bilantul zilnic
prin hidroeîectrolitic; deshidr
scadere atare.
pondera -îi explica scopul interventiilor;
la
-administreaza solutiile
perfuzabile prescrise de medic.
A se Disconfort Pacienta sa - asistenta asigura repaosul la Durerile
nu pat fizic si psihic în
misca, a abdominal abdominal
din prezinte perioadele evolutive; e
pastra o dureri
cauza - administreaza medicatia s-au redus.
buna procesu- în prescrisa de medic
epigastru si
postura lui (antiinflamatoare,
inflamator fosa iliaca antiinfectioasa, antiaîgice) si
urmareste
intestinal dreapta în
mani- 2 efectele medicatiei;

festat prin zile. - administreaza

dureri în medicamentatia antispastica
epigastru si (la indicatia medicului).
fosa
 iliacadreapt
a si greturi.

27. A evita Anxietate Sa -furnizeaza pacientei

din diminueze cunostintele necesare despre
04. pericolel boala,
e cauza anxietatea
200 incerti- despre tratamentul de
8 pacientei în întretinere;
tudinii fata 24
de -asistenta ajuta pacienta sa
de ore, sa i identifice factorii care-i
prognosticu se
l altereaza capacitatea de a-si
conserva sanatatea;

Da Nevoi Diagno Obiective In Evalu

ta fundam stic de te are
entale nursing
rv
actual
en
tii
 bolii atraga atentia -face cu pacienta un bilant
manifest al fortelor si deficientelor
a- asupra sale;

ta prin normelor -asigura un climat cât mai

personal posibil: obiecte
insomni medicale si de
e, personale aduse de acasa,
viata ce trebuie etc;
îngrijora respectate.Pacienta
re, sabeneficieze de un -ia masuri de prevenire a
mediu de siguranta, infectiilor intraspitaîicesti;
iritabilit fara infectii.
ate. -informeaza si
stabileste împreuna cu
pacienta planul
de recuperare a starii
de sanatate si cresterea
rezistenteiorganismulu
i.
27. A-si Hiperter Pacienta sa-si -asistenta aplica comprese
mie reci, împachetari reci,
04. mentin mentina punga cu
e datorita
200 temperatura gheata, frictiuni;
8 temper procesul
a- ui corpului în -aeriseste încaperea;

tura infectios limite -asigura îmbracaminte

1
lejera;
constan fiziologice.
ta manifest Pacienta sa fie -administreaza
at medicamentatia
echilibratahidroelectrolitic. recomandata de doctor
prin Pacienta saaiba o stare
de bine fizic si psihic. (antibiotice, antitermice);
transpira
tii -asistenta calculeaza
bilantul ingesta-excreta pe
abunden 24 ore;
te
 -serveste pacienta cu
cantitati mari de lichide
(parenteral); -asistenta
schimba des lenjeria de
pat si de corp; -mentine
igiena tegumentelor;
-pregateste psihic
pacienta înaintea
tehnicilor de recoltare si
examinare.

Dat Nevoi Diagnostic Obiectiv Interve Evaluar

a fundame de nursing e ntii e
ntale actual
28. A fi Alterarea -regulile de -asistenta dezinfecteaza plaga -plaga
curat. operatorie cu alcool
04. integritatii igiena sa fie operatori
a-si pro- medicinal 70° si aplica un e
200 tegumentelor respectate pansament steril;
8 teja cu are o
tegu- datorita
plagii. strictete evolutie
mentele 5

simucoas
ele
04. A evita Durerea Sa -asistenta asigura tratament cu Durerile
diminueze antialgice la indicatia au
200 pericolel manifestata
8 e prin semnele medicului scazut în

fata durerii în intensitat

crispatadat 24ore e
orita
plagiiopera
torii
 A se Incapacitate Pacienta sa -la indicatia medicului asistenta Pacienta
de fie asigura regimul hidric,
alimenta
alimentare echilibrata alimentând pacienta parenteral, este
si cau- prin perfuzii cu glucoza
hidrata hidroeiectro echilibrat
zata de litic 5% lOOml, electroliti; a
contra-
-calculeaza necesarul de calorii: hidroeiec
indicatele -
fizice -face
bilantul trolitic
manifestate hidroei
prindificultat ectroliti
ea de c; -
adigerare asigura
un
climat
cald,
confort
abil.
29. A fi Alterarea Regulile de -asistenta curata plaga operatorie Plaga
curat, cu alcool 70° si apoi
04. integritatii igiena sa fie operatori
a-si aplica un pansament steril; e
200 tegumentelor resnectate
8 proteja cu are o
datorita
tegumen plagii. strictete evol
tele utie
si mucoa buna
sele

Dat Nevoi Diagnostic Obiective Int Evalua

a fundam de nursing erv re
entale actual
enti
i
29. Ase Imobilitate Pacienta sa se -asistenta ajuta bolnava sa Pacient
se ridice din pat, o sprijina, a a
04. misca datorita deplaseze o
contra- mers
200 putin cu ajutor ajuta sa faca primii pasi
8 indicatiilor postoperator; ajutata,
în decurs de
fizice -asistenta o încurajeaza începe
manifes- 24 ore psihic felicitându-o, dupa sa
primele
tata se
prindificult progrese facute.
atea de a
merge
A se Dificultate -pacienta sa se -asistenta identifica Pacient
în a capacitatea si limitele fizice a se
îmbraca îmbrace, ale
se îmbraca îmbraca
ca si dezbrace pacientei; cu

dezbraca singura, în -îi acorda timp suficient ajutor

dato- pentru a se îmbraca si si
termen de 32ore dezbraca, îi
rita apoi
diminuarii -sa se îmbrace recomanda, daca ameteste,
sa se îmbrace în fotoliu, singura.
mobilitatii cu ajutor, în
manifestata sezând;
prin termen de 24
-sugereaza apartinatorilor
5
ore. sa-i procure pacientei haine
miscari -sa se
limitate largi, usor de îmbracat, cu
încalte,descaltesi nod de încheiere simplu,
ngura în 32 ore;
(insuficiente
), încaltaminte rara siret.

lipsa fortei. -educa pacienta cu privire la

importanta vestimentatiei;
Dificultate
-o supravegheaza cu ce se
 în a îmbraca;

se -încurajeaza pacienta.
încalta si
descalta

Dat Nevoi Diagnostic Obiect Inte Evaluare

a fundam de nursing ive rve
entale actual
ntii
30. A evita Neliniste în -sa nu -asistenta informeaza Pacienta si-a
mai fie pacienta cu privire la
04. pericole legatura cu masurile de însusit inform
le nelinistita atiile
200 posibilitatea ; prevenire a complicatiilor
8 postoperatorii; si a înteles
aparitiei -sa nu
unor prezinte -explica pacientei cum sa participariila
participe la îngrijirile îngrijireapropri
complicatii complicat e.
ii. postoperatorii (sustinerea
plagii când tuseste, exercitii

respiratorii, mobilizare, etc);

-îi da informatii relative la

pansament, tuburi de dren,

aparate de monitorizare.
30. A se Dificultate -sase -asistenta exploreaza Pacienta a
în preferintele pacientei asupra
04. aliment alimentez început sa
a a se e; alimentelor permise si
200 alimenta interzise; manânce
8 si -sa
hidrata datorita prezinte -serveste pacienta cu alimente
lipsei un alimente la o temperatura
moderata, usor
cunoasterii apetit
normal; la ore regulate, prezentate digerabile
alimentelor atragator, la început putin
-sa fie ceai.
permise.
echilibrat cu lingurita, (rece) apoi supe
manifestata a de zarzavat, legume sub
prin nutritional forma de pireuri, lapte
lipsa în dulce;
apetit
ului 24 ore -asistenta aplica musama si
aleza în timpul alimentarii

pacientei pentru a prevenii

murdarirea lenjeriei de pat si
de

corp ale pacientei;

-îi explica importanta

reluarii alimentarii normale.
A fi Alterarea -regulile -asistenta îngrijeste plaga Plaga
curat, de operatorie cu alcool
integritatii medicinal operatorie
a-si igiena sa
tegumentelo fie 70° si aplica un pansament are o
proteja r steril.
evolutie
tegume datorita
n- plagii corespunza-
 tele si operatorii. toare.
respectate
mucoasel
e. pentru

prevenire
a

infectiilor
.
5

Dat Nevoi Diagnostic Obiective Inter Evalua

a fundame de nursing venti re
ntale actual
i
30. A se Pacienta Sa se -asistenta încurajeaza psihic Pacienta
pacienta;
04. misca prezinta deplaseze fara merge
-îi asigura securitate fara
200 imobilitate ajutor în absoluta;
8 datorita 24 ore. ajutor.
slabiciunii -o felicita pentru progresele
manifestatapr facute la fiecare pas.
in
deficienta în
miscare.
A învata Insuficienta Pacienta sa -asistenta clarifica cu pacienta Pacienta
conceptiile eronate; o a
cunoastere înteleaga
informeaza si îi explica înteles
despre procedurile si diferite proceduri
preoperatorii explicatii
interventia urmarile le
(asepsia, medicatia, restrictia
chirurgicala postoperatorii de alimente), îi explica si este
suferita si sa înteleaga procedurile postoperatorii putin
(importanta lor); mai
provoaca îngrijirile
-încurajeaza pacienta sa-si linistita
 probleme necesare exprime sentimentele si
manifestate înconvalesce
prin cereri nta. nelinistea;
deinformatii
. -îi furnizeaza date despre
boala, despre tratament si

regimul igienodietetic.

30. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Plaga

aplica pansament steril.
04. curat integritatii igiena sa fie operatori
e
200 tegumentelor respectate cu
8 nus-a
datorita strictete.
plagiioperato complica
rii. t.

Dat Nevoi Diagnostic de Obiective In Evalua

a ter re
fundam nursing actual
ve
entale
nti
i
01. Ase Dificultate în a -sase -asistenta exploreaza Pacienta
preferintele pacientei a
05. aliment se alimenta alimenteze; asupra
a început
200 datorita lipsei -sa prezinte un alimentelor permise si sa
8 si interzise;
hidrata cunoasterii apetit normal; manânc
-asistenta aplica musama si e
alimentelor -sa fie aleza în timpul alimentarii
aliment
permise,manif echilibratnutrit pacientei pentru a prevenii e
estata ional în 24 murdarirea lenjeriei de pat
prin lipsa ore. si de usor
apetitului.
 corp ale pacientei; digerabil
e.
-asistenta administreaza
regimul recomandat de
medic.

01. Ase Pacienta Sase -asistenta încurajeaza Pacienta

psihic pacienta;
05. misca prezinta deplaseze tara merge
-îi asigura securitate fara
200 imobilitate ajutor în 24 absoluta;
8 ajutor.
datorita ore. -o felicita pentru progresele
plagiioperatori facute la fiecare pas;
i
manifestatapri -asistenta explica
n deficienta în necesitatea unei
miscare. mobilizari cât
mai timpurii.
A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Plaga
aplica pansament steril.
curat integritatii igiena sa fie operator
ie
tegumentelor resnectate cu
nu s-a
datorita plagii strictete.
operatorii complic
at.
02. A se Dificultate în a -sase -asistenta exploreaza Pacienta
preferintele pacientei a
05. aliment se alimenta alimenteze; asupra
a început
20 datorita lipsei -sa prezinte un alimentelor permise si sa
08 si interzise;
hidrata cunoasterii apetit normal; manânc
-asistenta aplica musama si e
aleza în timpul alimentarii
aliment
 pacientei pentru a prevenii e
murdarirea lenjeriei de pat
si de

Dat Nevoi Diagnostic Obiective Int Evalua

a de erv re
fundam enti
entale nursing
actual i
alimentelor -sa fie corp ale pacientei; usor
per-
echilibratanutrit -asistenta administreaza digerabi
mise, ional în 24 ore. regimul recomandat de le.
manifestata medic.
prin lipsa
apetitului.
A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Plaga
aplica pansament steril.
curat integritatii igiena sa fie operator
ie
tegumentelor respectate cu
nu s-a
datorita strictete.
plagiioperat complic
orii at.
03. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Plasa
aplica pansament steril.
05. curat intesritâtii igiena sa fie operator
ie
200 tegumentelor respectate cu
2 nu s-a
datorita strictete.
plagiioperat complic
orii at.
04. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Plaga
aplica pansament steril.
05. curat integritatii igiena sa fie operator
ie
200 tegumentelor respectate cu
2
 datorita strictete. nu s-a
plagiioperat
orii complic
at.

05. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii; Plaga

05. curat integritatii igiena sa fie -se scot firele; operator

ie
200 tegumentelor respectate cu -se aplica pansament steril.
2 nu s-a
datorita strictete.
plagiioperat complic
orii at.
PLAN INGRIJIRE 3

Pacientul Ciobanii Cristian în vârsta de 19 ani se interneaza pe 28.01.2002

prezentând dureri în fosa iliaca dreapta si perioinbilical în regiunea epigastrica cu
debut în urma cu 2 zile, la început cu caracter difuz iara iradieri, apoi accentuându-
se progresiv cu iradieri în întreg abdomenul.
Bolnavul acuza greturi si varsaturi alimentare si o pronuntata senzatie de
slabiciune, febra.

Diagnosticul de Abdomen acut chirurgical impune interventia chirurgicala

de urgenta în urma careia se stabileste diagnosticul de Apendicita acuta
gangrenoasa perforata; Peritonita purulenta generalizata. La internare pacientul
prezenta dependenta la nivelul nevoilor: a respira si a avea o buna circulatie = gr.2 a
se alimenta si hidrata = gr.4 a se misca, a pastra o buna postura = gr. 3 - a dormi,
a se odihni = gr. 3

a mentine temperatura în limite normale = gr.3 a evita pericolele = gr.4 a comunica

= gr. 2 a se recrea = gr. 2 Gradul de dependenta la internare este de 29, ceea ce
traduce o dependenta majora.

Întrucât postoperator starea pacientului se modifica considerabil, gradul de

dependenta va fi :

la 3 zile de 20 ceea ce traduce o dependenta moderata data de alterarea

nevoilor:
 ■ a evita pericolele = gr. 2

■ a fi curat = gr. 3

■ a se alimenta = gr. 2

■ a elimina = gr. 3

la 7 zile grad de dependenta 15 dat de alterarea nevoi de a fi curat. La externare

pacientul este vindecat chirurgical, singura sursa de dependenta moderata fiind data
de incapacitatea de a satisface nevoia de a fi util datorita indicatiei de a nu face
eforturi fizice mari.

Dat Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii

a fundamen nursing
tale actual
28. A respira Alterarea Pacientul sa -scaderea febrei; In 12 ore
01
a avea ritmului cardia aiba un -asigurarea pulsul
obuna c datorita ritm cardiac repausului fizic si
psihic; pacientului a
circulatie procesului normal (80
infectios b/min) -administrarea revenit
manifestata medicatiei la normal
prin
tahicardie
(110 b/min)
A se Alimentatie Pacientul sanu Asistenta:- ajuta Pacientul
prezinte pacientul în timpul
alimenta insuficienta varsaturilor este
greturi si
si hidrata prin deficit sprijinindu-l; echilibrat
varsaturi, sa nutritional,
datorata -protejeaza lenjeria nu prezinta
greturilor fie cu musama si aieza; semne de
si echilibrat hidro deshidratare.
varsaturilo - -aseaza pacientul în
r decubit lateral cu
electrolitic si capul la ma
manifestata
nutritional în patului;
prin dificultate
3-4 ore. -face bilantul
de a digera lichidelor ingerate si
eliminate;

rgmea

-opreste aportul de
lichide si alimente
per oral;

-alimenteaza
pacientul perenteral
substituind cu
perfuzii Glucoza5%
si ser fiziologic;

-aplica tratamentul
medicamentos la
indicatia medicului.
A se Postura Pacientul sa- Asistenta: Pacientul

misca neadecvat si gaseasca -asigura repausul la afirma

apastra a datorata o pozitie pat; cadurerile
obuna procesului adecvata. numai au
-administreaza
medicatia prescrisa
 de medic si
urmaresteefectele
medicatiei:

Da Nevoi Diagnosti Obiectiv I

ta fundam c de e n
entale nursing
t
actual
e
r
Evaluare
v
e
n
t
ii
postura inflama Pacientul -ajuta pacientul sa-si
tor sanu aiba gaseasca o pozitie
infectio dureriîn 2
s si zile. -stabileste împreuna cu
durerilo pacientul planul de
r recuperare al
aceeasiintensitate.
manifes
starii de sanatate. Prezinta
tata
încontinuarepoziti
prin
e neadecvata
pozitie
neadec
vata
(cocos
de
pusca)
 A Dificultate Pacientul Asistenta asigura:
dormi în a sa
-mediul lipsit de zgomot;
si a se dormi si a doarma 5-
se 6 -salon
odihni aerisit cu Pacientul
odihni ore pe o
datoratadur noapte, sa temperatu doarme 5-6
erilor din aiba un ra optima;
epigastru si somn - ore fara
fosa iliaca odihnitor. administre
dreapta aza întrerupere.
manifestata medicatia
prin prescrisa
oreinsuficie de medic.
nte
deodihna.
A Hipertermie Pacientului -administrare de
menti- antibiotice si antitermice
datorita sa-i scada la indicatia Temperatu
ne tem-
proces temperat ra corpului
medicului;
peratu ului uraîn
a scazut cu l°C
raîn inflam primele -aplicarea de comprese
în
limite ator 6 reci pe extremitati.
primele 6
normal manifestata ore
e

Dat Nevoifun Diagnostic Obiect In

a damentale de nursing ive te
actual rv Evaluare
en
tii
prin febra ore si
39°C arevenit
lanormal
în 24 ore
 A evita Durere Sa Asistenta:
diminue
pericolele manifestata ze -administreaza medicatia la
indicatia medicului; Durerile
prin fata semnele
-asigura repaus la pat. au scazut
crispatadat durerii în
orata 24 in
prinproces
ul ore intensitate
inflamator
infectios
.>
A Comunicarea Pacientu Asistenta:
l sa Odata cu
comunica ineficace -încurajeaza bolnavul si
aibao ofera informatii despre reducerea
manifestata starea lui;
comunic in
prin are -sa poarte discutii cu
dificultate echipa de îngrijire si intensitate
adecvata colegii de salon.
de a-si cu a durerilor
exprima
echipa pacientulreu
sentimente de seste sa
le data de comunicead
slabiciune, îngrijire ecvat
dureri.

Dat Nevoi Diagnostic de Obiecti Inter Evaluar

a fundame nursing actual ve venti e
ntale
i
 A se Dezinteres în Pacientul -discutii cu pacientul pentru Pacientul
sa obtinerea unei stari de bine
recreea efectuarea de este
capete psihic.
activitati interes interesat
si
recreative din pentru
este mai
cauza anumite
dureriimanifes relax
tata prin lipsa activitati. at
de interes. psihi
c.
29. A se Imobilitate Pacientul Asistenta ajuta bolnavul sa se Pacientul
sa ridice din pat, îl sprijina, îl
01 misca datorata a mers
se ajuta sa faca primii pasi
constrângerilor deplaseze postoperator. ajutat,

fizice (tub de putin cu Explica importanta începe sa

mobilizarii precoce.
dren, sonda ajutor în se

vezicala, decurs de deplaseze.

plagaoperatorie) 24
manifestataprin
dificultatede a ore.
merge.
A se Dificultate în a Pacientul Asistenta: Pacientul
sa
îmbraca se îmbraca si -identifica capacitatea si se
se limitele fizice ale pacientului; îmbraca
dezbraca îmbrace
si -îi recomanda, daca ameteste, si dezbra-
datorita sa se îmbrace în pozitie
dezbrace ca cu aju-
constrângerilor sezând;
singur în tor si apoi
fizice, -ajuta pacientul în caz de
interval solicitare. singur.
 de 36

ore sau
cu

Dat Nevoi Diagnostic Obiective Inte Evalua

a fundame de nursing rve re
ntale actual
ntii
diminua ajutor în
rii 24ore.
mobilita
tii
manifest
ata prin
miscari
limitate.
A fi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga
operatorie cu alcool
curat, a- integritatii igiena sa fie medicinal operator
ie
si tegumentelor respectate 70° si aplica un pansament
proteja steril. are o
datorita pentru
tegume plagii evolutie
n prevenirea
operatorii. infectiilor. buna
-tele 9

si
muco
asele.
 A se Dificultate -sase Asistenta: Pacient
în a ul
aliment alimenteze; -exploreaza preferintele
a se alimenta pacientului asupra a
-sa prezinte alimentelor început
si datorita
lipsei un apetit permise si interzise; sa
hidrata.
cunoasterii normal; -serveste pacientul cu manânc
alimente la o temperatura e
alimentelor -sa fie moderata,
aliment
permise, echilibratanutriti la ore regulate, prezentate e
onal în24 ore atragator, la început ceai
manifes usor
tata prin neîndulcit, apoi supe de
lipsa zarzavat; digerabi
apetitul le.
ui -îi explica importanta reluarii
alimentarii normale.

Dat Nevoi Diagnosti Obiective In Evaluare

a fundam c de te
entale nursing
rv
actual
en
tii
A Dificultate Pacientul sa Asistenta asisura: Pacientul
dormi în a
doarma 5-6 -mediul lipsit de zgomot; doarme 6-7
si a se dormi si a
se ore pe noapte, -salon aerisit cu o ore tara
odihni temperatura optima;
odihni sa aiba un întrerupere.
datorata -administreaza medicatia
somn prescrisa de medic.
durerilor
din odihnitor.
epigastru
si fosa
iliaca
 dreapta
manifestat
a prin
oreinsufici
ente
de odihna.

30. A evita Neliniste în Pacientul sa Asistenta: Pacientul a

01 pericol le satura cu fie convins de -informeaza pacientul cu înteles

ele privire la masurile de
posibilitate evolutia buna prevenire a necesitatea
a
a bolii. complicatiilor participarii
aparitiei postoperatorii;
unor Pacientul la
sa nu -îi da informatii relative cu propriaîngr
complicatii. prezintecompl privire la pansament, ijire.
icatii. tuburi de

dren, reluarea tranzitului

intestinal.
A fi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Drenaj
operatorie cu alcool
curat a- integritatii igiena sa fie medicinal 150ml.
si
tegumentel respectate cu 70° si aplica un Se luxeaza
proteja or pansament steril.
strictete pen- tubul de
tegume datorita
n plagii tru prevenirea dren.

-tele si si prezentei infectiilor

mucoase tubului de
le dren
Da Nevo Diagnostic de Obiective IEvalu
ta i nare
nursing actual
t
funda
men- e
tale r
v
e
n
t
i
i
A se Dificultate în a -sa se Asistenta: Pacien
tul
alimen se alimenta alimenteze; -exploreaza preferintele
ta pacientului asupra a
datorita lipsei -sa prezinte alimentelor începu
si t
cunoasterii un apetit permise si interzise;
hidrat sa
a. alimentelor normal; -serveste pacientul cu
alimente la o manân
permise, -sa fie temperatura moderata, ce
manifestata prin echilibratanu la ore regulate, alime
lipsa apetitului tritional în 24 prezentate atragator, la nte
ore început ceai
* usor
neîndulcit, apoi supe
de zarzavat; digera
bile.
-îi explica importanta
reluarii alimentarii
normale.
 A Lipsa tranzitu- Pacientul sa Asistenta: Pacien
tul
elimin lui pentru gaze aiba tranzit -efectueaza clisma
a evacuatoare simpla, a avut
si fecale pentru gaze explicând scopul
tranzit
datorate în 6 ore. interventiei;
pentru
diminuariiperistaltismul -administreaza la
uimanifestata indicatie laxative; gaz
princonstipatie. e în
-serveste bolnavul cu 6
ceaiuri laxative. ore.
31 A Neliniste în -sa nu mai fie -asistenta informeaza Pacien
. evita pacientul cu privire la tul
legatura cu nelinistit; masurile de
01 pericol este
ele posibilitatea .sa nu prevenire a linistit
complicatiilor
aparitiei unor prezinte postoperatorii; cu
privire
complicatii complicatii. -explica pacientului
cum sa participe la la
îngrijirile evoluti
a
postoperatorii
(sustinerea plagii când bolii, a
tuseste, exercitii avut u
n
respiratorii, mobilizare, scaun
etc); pezi

-îi da informatii relative

la pansament, tulburari
de dren,

aparate de
monitorizare.
Dat Nevoi Diagnosti Obiectiv Interventii Evalua
a c de e re
fundame
ntale nursing
actual
Afi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga operatorie Plaga
cu alcool medicinal
curat, a- integritatii igiena sa operatori
fie 70° si aplica un pansament steril. e
si tegumente
proteja lor respectate are o

tegume datorita pentru evolutie

n plagii
preveni buna
-tele operatorii. rea
si infectiil
muco or.
asele. 5

A se Dificultate Pacientul Asistenta: Pacientu

în a sa l
aliment -informeaza pacientul în legatura cu
a se aibao alimentele permise; are o
alimenta
si alimentatie -explica necesitatea alimentatiei alimenta
datorita 5
corespunzatoare pentru -
hidrata.
restrictiilo rationala recuperarea postoperatorie cât mai tie usor
r din precoce si eficient.
digerabil
alimentar punct de a .
e
vedere variata
manifestat si
a calitativ si
în
prin lipsa cantitativ. cantitati

apetitului. corespu
n-
zatoare
 .

1. Afi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga operatorie Plaga

cu alcool medicinal
02 curat, a- integritatii igiena sa operatori
fie 70° si aplica un pansament steril. e
si tegumente
proteja lor respectate are o

tegume datorita pentru evolutie

nt plagii
preveni buna
ele. operatorii. rea
infectiil
or.

Dat Nevoi Diagnost Obiective Interve Evaluar

a fundame ic de ntii e
ntale nursing
actual
2. A fi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga
operatorie cu alcool medicinal
02 curat, a- integritatii igiena sa fie operatori
70° si aplica un pansament e
si proteja tegumentel respectate steril.
or are o
tegument pentru
datorita evolutie
ele. plagii prevenir
ea buna
operatorii. infectiilo
r.
3. A fi Alterarea-regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga
operatorie cu alcool medicinal
02 curat, a- integritatii igiena sa fie operatori
70° si aplica un pansament e
si proteja tegumentel respectate steril.
or are o
tegument pentru
datorita evolutie
ele. plagii prevenir
ea buna
operatorii. infectiilo
r.
4. A fi Alterarea -regulile de Asistenta: Pacientul

02 curat, a- integritatii igiena sa fie -curata plaga cu alcool; se

si proteja tegumentel respectate -scoate firele; externeaz
or a
tegument pentru -aplica pansament steril pe care
datorita pacientul îl mai pastreaza vindecat
ele. plagii prevenir
ea 2-3 zile. chirurgic
operatorii. infectiilo al
r.

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE

Analize de laborator Explorarifunction Tratament Diet

ale a
Valori reale Valori

normale
Leucocite 4000-8000 Rx pulmonar Glucoza 5%

19.100/mm3 /mm3 -> ITN 500ml

Hematii4,73mil/m 4,5-
m3 5,5mii Metrouidazol
/mm lg Gentamicina
Hemoglobina12,9 14- I60mg Mondol
mg% 16mg 2g Atropina fi
% Dormicum
Hematocrit 40-48% fiAlgocalniin
f IVCelestone
39,8% f IDroperidol
Limfocite 7,5% 12-24% flac ICalipsol
Monocite 1,7% 3-6% flac ISer
Uree 20,4mg/dl 10- fiziologic
50mg/ 2500ml VitB, f
dl I
Glicemie 70-
VitB2 f I
115mg
85mg% VitB6f I
%
VitC200 fIV

Ser fiziologic RI
500ml

Glucoza 10%
500ml

Insulina lOui
Metrouidazol
2,5g

Genlamicijia
80mg

Algocalniin f
JVMiostin
f IICerucal
f II VitB,
fi V i ( B 2 f I V
it B6 f I

VitGoo f lV

Mandol 2g
 Glucoza 5% 250ml Rl
Mandol 2g Metronidazol
2,5g
Gentainicina f IIVit B, f I
Vit B2 fIV i t B 6 f I

VitC200 fIV

Mandol 2g R1

VitB, fi

Vit
B2 fiV i t B 6 f I VitC200fIV
Glucoza 5%
250mlAlgocalmin f IV
Mandol 2gAlgocalmin Rl
f III

3. CONCLUZII si DISCUTII
În lucrarea de fata am prezentat studiul asupra a 3 bolnavi cu Apendicita
acuta. Din cei 3 bolnavi, la internare, unul singur a prezentat dependenta majora,
ceilalti având dependenta moderata cu grade cuprinse între 19 si 22.
Evolutia pacientilor studiati a fost favorabila, la 3 zile toti pacientii prezentând
dependenta moderata. Gradul de dependenta moderata s-a situai între 17-20, inclusiv
pacientul cu dependenta majora la internare acesta fiind singurul cu complicatie a
apendicitei, respectiv cu Peritonita generalizata.
La externare toti pacientii aveau un grad de dependenta descrescânda, aceasta
fiind data de restrictiile impuse de interventia chirurgicala.
Conform teoriei lui Maslow, la toti bolnavii au fost necesare interventii la
nivelul nevoilor de la baza piramidei: a bea si a mânca,
 a elimina,

a se misca, a se mentine într-o buna postura

a dormi, a se odihni,

a se îmbraca si dezbraca,

a mentine temperatura corpului în limite normale,

a fi curat, a-si proteja tegumentele,

a evita pericolele, celelalte nevoi de la vârful piramidei fiind afectate la

un numar mai mic de pacienti.

IERARHIZAREA NEVOILOR DUPĂ AURAHAM MASLOW

Apendicita acuta - nevoi afectate

 Evolutia favorabila a fost posibila datorita unui diagnostic precoce, unei
terapii adecvate si sustinute, interventiei chirurgicale, administrarii de antibiotice cu
spectru larg, interventiilor acordate de echipa de îngrijire, asistenta medicala având
un rol determinant în aplicarea corecta si prompta a îngrijirilor necesare satisfacerii
nevoilor pacientilor.

BIBLIOGRAFIE

1.Ghelase F., Georgescu I., Nemes R. - "Chirurgie generala", Edit. Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1999, p.450-469;

2. S. Daschievici, M. Mihailescu - "Manual de chirurgie", Edit. Medicala,

1999;

3. M. Mihailescu - "Chirurgie", Edit. Medicala, Bucuresti, 1979;

4. M. Mihailescu - "Chirurgie pentru cadre medii", Edit. Medicala, Bucuresti,

1974;

5. "Patologia chirurgicala si mica chirurgie", Edit. Medicala, 1974

6. Papilian V. - "Anatomia omului", Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

1982

7. E. Proca - "Tratat de patologie chirurgicala", Edit. Medicala, 1974;

8. Lucretia Titirca - "Ghid de nursing", Edil. Viata Medicala

Româneasca, editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999

9. Silen W. - "Diagnosticul precoce al abdomenului acul", Edit. Medicala,

Bucuresti, 1994

lO.Caloghera C. - "Chirurgie de urgenta", Edit. Artab, Timisoara, 1993 ll.Beldean

L., Gal G., Senchea M. - "Procesul de nursing" - Aspecte

teoretice si practice, Edit. Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 1999 12.Titirca L.

- "Breviar de explicari functionale si de îngrijiri speciale
 acordate bolnavului", Edil. Viata Medicala Româneasca, Bucuresti,

1994 13.Titirca L. - "Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de asistentii

medicali", Edit. Viata Medicala Româneasca, Bucuresti, 1997 14.Karl Heinz

Kristel - "Îngrijirea bolnevului", Edit. AU Education,
Bucuresti, 1998 15.Titirca L. - "Urgente medico-chirurgicale", Edit. Viata
Medicala

Româneasca, editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999 16.Titirca L. - "Tehnici de

îngrijire", Edit. Viata Medicala Româneasca,

Editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999 17.D. Vasile-

"Chirurgie", Edit. Medicala, 1998.