MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila” Localitatea Tg-jiu Județul Gorj

PROIECT DE CERTIFICARE

CALIFICAREA PROFESIONALĂ

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR: COSOLAN ELENA

ABSOLVENT: BENEGUI BEATRICE

2020
 Îngrijirea pacientei cu
traumatisme ale părților
moi la naștere
Moto: Seneca spunea că: ,, Ajungem cu
greutate la însănătoşire fiindcă nu ştim că
suntem bolnavi’’
 CUPRINS:
Capitolul I Noțiuni teoretice de anatomie ale aparatului genital feminin........................................6
I.1 Ovarul .......................................................................................................................................7
I.2 Uterul..........................................................................................................................................8
I.3 Colul uterin sau cervixul..........................................................................................................10
I.4 Vulva ......................................................................................................................................11
I.5 Vaginul ....................................................................................................................................11
Capitolul II Fiziologia aparatului genital feminin ........................................................................13
Capitolul III Îngrijiri acordate în Obstretică ................................................................................16
III . 1 Noțiuni elementare despre sarcina și naștere .....................................................................16
1.1 Bazinul osos............................................................................................................................16
III. 2 Modificările morfo-funcționale ale organismului în timpul sarcinii ..................................17
A.2.1 Modifucari generale ............................................................................................................17
2.2 Sistemul nervos .......................................................................................................................17
2.3 Sistemul endocrin ...................................................................................................................18
2.4 Metabolismul ..........................................................................................................................18
2.5 Sistemul osteoarticular............................................................................................................18
2.6 Aparatul respirator .................................................................................................................18
2.7 Aparatul cardiovascular ..........................................................................................................19
2.8 Apartul digestiv........................................................................................................................19
2.9 Aparatul excretor ....................................................................................................................20
2.10 Tulburări neurologice ...........................................................................................................20
III.B. Modificări locale..................................................................................................................21
III .2.1 Glanda mamară.................................................................................................................21
III .2.2 Aparatul genita...................................................................................................................2l
III. 3 Investigații paraclinice în sarcină.........................................................................................22
III 3.1 Examene de laborator .......................................................................................................22
III 3.2 Investigații ultrasonice....................................................................................................... 23
III.3 .3 Examenul radiologic..........................................................................................................23
III3.4 Examenul lichidului amiotic................................................................................................23
III 3.5 Consultația prenatală ..........................................................................................................24
3.5.1 Prima consultație prenatala ..................................................................................................25
3.5.2 Gravida cu sarcina normala în primul trimestru...................................................................26
3.5.3 Gravida cu sarcina normala în trimestrul II .........................................................................27
3.5.4 Gravida cu sarcina normala în trimestrul III........................................................................30
3.5.5 Gravida la termen ...............................................................................................................31
3.5.6 Gravida în travaliu- asistarea nașterii ..................................................................................32
3.5.7 Îngrijiri acordate în lăuzie - Lăuza în primele 2 ore.............................................................34
3.5.8 Îngrijiri în lăuzia patologica..................................................................................................34
3.5.9 Gravida cu risc Obstretical .................................................................................................36
Capitolul IV Traumatismele cranio- cerebrale..............................................................................38
IV .1 Definiție..............................................................................................................................38
IV .2 Cladificarea TCC................................................................................................................39
IV .3 Patogenia leziunilor cerebrale posttraumatice ...................................................................39
IV .4 Etiologia TCC....................................................................................................................39
IV. 5 Diagnosticul paraclinic de TCC .......................................................................................41
IV .6 Principii de tratament în TCC ...........................................................................................42
Capitolul V Hematoamele intrauterine posttraumatice ..............................................................44
V.1 Clasificare.............................................................................................................................44
1. Hematomul Extradural............................................................................................................44
V1.1 Definiție .............................................................................................................................44
V1.2 Etiopatogenie......................................................................................................................44
V.1.3 Tablou clinic ....................................................................................................................44
V.1.4 Explorări complementare .................................................................................................45
V.1.5 Tratament .........................................................................................................................45
2. Hematomul subdural acut ......................................................................................................45
2.1 Definție.................................................................................................................................45
2.2 Etiopatogenie ......................................................................................................................45
2.3 Tablou clinic.........................................................................................................................45
2.4 Explorări complementare......................................................................................................46
2.5 Tratament..............................................................................................................................46
3. Hematomul subdural cronic....................................................................................................46
3.1 Definiție ...............................................................................................................................46
3.2 Etiopatogenie .......................................................................................................................46
3.3 Tablou clinic..........................................................................................................................47
3.4 Explorări complementare......................................................................................................47
3.5 Tratament .............................................................................................................................47
4. Hematomul intracerebral........................................................................................................48
4.1 Definiție ...............................................................................................................................48
4.2 Etiopatogenie........................................................................................................................48
4.3 Explorări complementare.....................................................................................................48
4.4 Tratament.............................................................................................................................48
Capitolul VI Fistule LCR posttraumatice .................................................................................49
VI.1 Definiție.............................................................................................................................49
VI.2 Clasificarea fistulelor LCS................................................................................................49
VI .3 Principii de tratament ......................................................................................................49
VI.4 Diagnostic .........................................................................................................................49
VI .5 Tratament .........................................................................................................................50
Capitolul VII Traumatisme obstreticale ....................................................................................51
VII .1 Definiție...........................................................................................................................51
VII .2 Factori favorizanți ..........................................................................................................51
VII .3 Clasificare ......................................................................................................................51
VII .4 Tratament .......................................................................................................................53
Capitolul VIII Prezentarea cazurilor clinice ............................................................................54
Cazul I ......................................................................................................................................54
Cazul II .....................................................................................................................................83
Cazul III ...................................................................................................................................98
Bibliografie selectivă...............................................................................................................116
 CAPITOLUL I. NOŢIUNI TEORETICE DE ANATOMIE ALE
APARATULUI GENITAL FEMININ

Aparatul genital feminin este alcătuit din organele genitale interne, care sunt: ovarele sau
gonadele feminine, calea genitală formată din tubele sau trompele uterine, uter, vagin; organul
genital extern care este vulva şi glandele anexe (glandele mamare).
I.1 Ovarul

Este un organ pereche, glandă sexuală, în care se produc elementele sexuale numite ovule şi
hormonii sexuali, aṣezat în micul bazin, de o parte şi de alta a uterului şi fixat de ligamente largi;
este de mărimea şi aspectul exterior sâmburelui de piersică.
Are forma unei migdale cu lungimea de 3-5 cm şi o greutate de 4-8 g. La femeia adultă are
culoarea roşiatică, iar pe suprafaţă prezintă cicatrici având aspectul sâmburelui de piersică.
Reprezinta gonada feminină, situat în fosa ovariană, sub originea vaselor iliace externe şi interne.
Este o glandă cu dublă secreţie: exocrină, produce ovulul sau gametul feminin şi endocrină,
secretă hormonii sexuali: foliculina şi progesteronul. Se dezvoltă în regiunea lombară pe faţa
mediană a mezonefrosului şi printr-un proces de coborâre se aşează pe pelvis.
Ovarul are formă ovoidală, uşor turtit şi prezintă pe faţă medială, acoperită cu franjuri sau
fimbriile uterine şi o faţă laterală ce vine în contact cu peretele lateral al pelvisului.
Are o margine, mezovarică, la nivelul căreia se află hilul ovarului şi care printr-o plică
peritoneală – mezovar, se leagă de ligamentul lat al uterului şi o margine dorsală. Extremitatea
uterină este legată de uter prin ligamentul propriu al ovarului – ligamentul utero-ovarian, iar
extremitatea tubară este orientată lateral superior spre partea infundibulară a trompei – tubei
uterine.
Ovarul se leagă de tuba uterină printr-o fimbrie mai lungă – fimbria ovarică şi de peretele lateral
al pelvisului prin ligamentul suspensor al ovarului care este străbătut de vasele ovariene în
drumul lor spre ovar.
Prezinta 3 straturi:
1. Stratul epitelial de acoperire
2. Stratul cortical, îndeplinind atât funcţia endocrină, cât si pe cea gametogenă, este
format dintr-o stromă conjunctivă în ochiurile căreia se află unele vezicule – foliculii
de Graaf drept unităţi histomorfofuncţionale principale.
 3.Stratul medular profund, un amestec de vase, nervi, fibre musculare netede şi ţesut
conjunctiv.
Tubele sau trompele uterine

– sunt întinse între ovar şi uter cu o lungime de aproximativ 7 – 12 cm şi prezintă 4

porţiuni: intrauterină (care străbate pereţii uterului şi se deschide în cavitatea uterului),
istmul trompei (mai strâmtă), ampula trompei (mai dilatată, care se află mai lateral) şi
infundibulul (în formă de pâlnie) – aceasta prezintă un orificiu prevăzut cu o serie de
franjuri (15-20) prin care se deschide în cavitatea abdomeno-pelviană.
I.2 Uterul – organul cel mai dezvoltat al căii genitale feminine este aşezat între tubele uterine şi
vagin. Organ cavitar nepereche, este situat median în cavitatea pelviană, între vezica urinară şi
rect. El se dezvoltă prin unirea pe linia mediană a canalelor Muller dintre straturi, straturi care
alcătuiesc tunica musculară sau miometrul. Prin poziţia sa, uterul şi ligamentele late care-l leagă
de pereţii laterali ai pelvisului subîmpart cavitatea pelviană într-o excavaţie vezico-uterină ṣi alta
recto-uterină.
Formă şi raporturi: Forma uterului este de pară cu extremitatea mare orientată superior, fiind
uşor turtit în sens antero-posterior. Extremitatea superioară de unde pleacă tubele uterine numită
fundul uterului, care este continuat inferior cu istmul în prelungirea căruia urmează
extremitatea inferioară sau colul uterin. În mod obişnuit,
poziţia uterului în pelvis este de uşoară anteflexie şi anteversiune. În abaterile de la normal,
uterul poate fi deviat retroversiune, retroflexie, lateroversiune. Fiind turtit în sens sagital, i se
disting: faţa vezicală anterioară şi faţa care vine în raport cu colonul sigmoid şi ansele
intestinului subţire. Între corp şi col se află o porţiune strâmtorată numită istmul uterului.
Pe circumferinţa colului se inseră extremitatea superioară a vaginului, care urcă mai sus pe faţa
posterioară a colului. Datorită acesteia, colul prezintă o porţiune supravaginală situată deasupra
inserţiei vaginului şi o porţiune intravaginală situată deasupra vaginului.
Structura uterului: corpul uterului este acoperit la exterior de peritoneu, care se reflectă de pe
feţele anterioare şi posterioare ale corpului uterin pe pereţii laterali ai pelvisului formând
ligamentele late care, împreună cu peritoneul, acoperă uterul formând perimetriumul. Colul
uterin nu este acoperit de peritoneu.
Tunica seroasă sau peritoneu sub care se află ţesutul conjunctiv lax.
Tunica musculară sau miometrul formată din fibre musculare netede dispuse radiat, spiralat şi
longitudinal.
Tunica mucoasă sau endometrul este diferită la nivelul corpului şi colului uterin. Endocolul
înveleşte colul uterin şi este format dintr -un epiteliu prismatic cu puţine glande, dar mai
dezvoltate.
Endometrul căptuşeşte cavitatea interioara a uterului delimitând o cavitate virtuală ce comunică
cu orificiile inerne ale celor doua trompe şi prin acestea cu cavitatea peritoneală, şi pe de altă
parte cu orificiul unic cervical, şi prin acesta cu vaginul.
Dimensiunile uterului sunt diferite.

La multipare lungimea = 6 cm, lăţime = 4 cm., grosime = 2 cm. În

timpul sarcinii dimensiunile cresc, uterul devenind organ abdominal, axul longitudinal al colului
şi al vaginului descriu în mod normal un unghi deschis anterior numit unghi de versiune = 90 -
100°

Modificarea raportului dintre corp şi colul uterin conduce la : -

Retroversie, uter deviat posterior -
Anteversie, uter deviat anterior-Lateroversie, uter deviat lateral

Raporturi

Anterior : vezica urinară, fundul de sac vezico – uterin

Posterior : rectul, fundul de sac Douglas Lateral
– ligamentul larg cu artera uterină, plexurile venoase şi porţiunea terminala a ureterului şi două
orificii de comunicare cu trompele uterine

Vascularizaţia uterului.

Uterul este hrănit de artera uterină, ramură a arterei iliace interne; ea dă arterele inelare din care
se desprind arterele radiare care pătrund în grosimea miometrului urmând dispoziţia fibrelor
musculare radial-spiralate. Venele
drenează în final în vena iliacă internă. Limfaticele se
varsă în ganglionii lombari, ganglionii inghinali superficiali, ganglionii iliaci interni şi externi şi
ganglionii sacraţi.

Inervatia uterului este dată de ramuri din: Plexul utero-vaginalPlexul ovarian

Examinarea corpului şi colului uterin se face prin tuşeu vaginal combinat

cu palparea bimanuală.
I.3 Colul uterin sau cervixul – porţiunea inferioară este cuprinsă între istmul uterin şi polul
inferior al organului. Are forma unui con cu vârful uşor rotunjit – după sarcini repetate, forma sa
este cilindrică. Axa colului împreună cu axa corpului uterin formează un unghi de anteflexie.
Diametrul longitudinal este de aproximativ 3 cm, la pacientele multipare poate ajunge la 2/3 din
lungimea totală a uterului.
La palpare colul prezintă o rezistenţă reductibilă. În graviditate colul prezintă o consistenţă
moale catifelată. Culoarea colului este roz palidă. În preajma menstruaţiei sau a unei sarcini
devine roşu violacee.
Inserţia vaginului pe col îl împarte pe acesta în două porţiuni: porţiunea
supravaginală a colului uterin şi porţiunea intravaginală a colului uterin. Colul uterin este
străbătut de canalul cervical.
Porţiunea supravaginală situată în cavitatea pelvină, este cuprinsă între inserţia vaginului pe col
şi un plan transversal ce trece prin orificiul intern al canalului cervical. Această
porţiune vine în raport cu vezica urinară prin intermediul septului vezico-cervical, care
prezintă o densificare a ţesutului conjuctiv subperitoneal. Posterior, porţiunea
supravaginală a colului vine în raport cu rectul, lateral vine în raport cu baza ligamentului larg şi
prin intermediul acestuia cu porţiunea terminală a uterului şi artera uterină, ambele situate la
circa 2 cm de col şi 15 cm de fundul de sac lateral al vaginului.
Canalul cervical este canalul ce străbate axul longitudinal al colului, având formă alungită
fusiformă, fiind străbătut de cele două extremităţi. Pereţii săi sunt acoperiţi de o mucoasă care la
nivelul orificiului intern se continuă cu mucoasa cavităţii uterine, iar la nivelul orificiului extern
se continuă cu porţiunea vaginală a mucoasei colului uterin. Canalul cervical comunică cu
vaginul printr-un alt orificiu – orificiul intern, care apare ca un canal mai îngust dispus între două
cavităţi: uterină şi a canalului cervical. Rolul orificiului intern este de a închide în
mod virtual comunicarea cavităţii uterine cu canalul cervical şi vagin.
Canalul cervical comunică cu vaginul prin orificiul extern situat la extremitatea inferioară a
colului. Orificiul
extern al canalului cervical împarte porţiunea vaginală a colului în două buze: anterioară, mai
mare şi proeminentă şi una posterioară mai mică. Forma variază în funcţie de vârstă şi de starea
fiziologică a femeii. În sarcină, colul uterin se
hipertrofiază uşor prezentând un proces progresiv de ramolire, care începe din primele săptămâni
de sarcină la nivelul orificiului extern, în timpul sarcinii având loc o dilataţie a colului, canalul
cervical obstruându-se datorită formării şi acumulării de mucus.
Musculatura colului uterin este formată din fibre musculare netede ce provin din musculatura
corpului uterin şi din tunica musculară a vaginului. În porţiunea superioară colul este format
din fibre spiralate ale arhimiometrului. Fasciculele musculare se împletesc strâns şi
merg în apropierea canalului cervical. Sunt mai numeroase şi mai groase în porţiunea
supravaginală. Aceste fascicule se unesc între ele printr-un ţesut conjunctiv elastic care mai ales
în porţiunea vaginală este foarte vascularizat. În jurul vaselor de calibru mai mare fibrele
musculare sunt mai groase, mai rare, iar ţesutul conjunctiv este foarte bogat. Fibrele elastice
devin tot mai numeroase spre porţiunea inferioară a colului unde fibrele musculare sunt mai rare.
La nivelul porţiunii vaginale predomină un ţesut conjunctiv elastic, fibrele musculare
fiind în număr mai restrâns şi cu o dispoziţie oblică. Mucoasa colului
uterin este constituită dintr-un epiteliu, un corion. Epiteliul pavimentos stratificat la
nivelul porţiunii vaginale sau exocolului şi un epiteliu glandular la nivelul canalului cervical sau
mucoasei endocervicale. Ţesutul conjunctiv al corionului este foarte bogat în fibre colagene
formând papile după traiecte ondulate. Sub zona capilară, ţesutul conjunctiv este mai bogat în
fibre colagene dispuse în fascicule ondulate, orizontale şi în fibre elastice.
Vascularizaţia este sub formă de reţele capilare la nivelul papilelor şi de reţele nervoase în
straturile mai profunde. Mucoasa canalului cervical este constituită dintr-un epiteliu cu un
înveliş cilindric, glandă cervicală şi corion. Corionul mucoasei endocervicale este bogat
în fibre colagene şi rare celule.
Celula de rezervă – de la nivelul colului uterin – celulă de origine mezodermică dispusă la
limita dintre epiteliul cervical ş i corionul subdiacent îşi păstrează o mare capacitate de
regenerare şi metaplazie amintind de celula mezenchimatoasă nediferenţiată – unii autori îi
atribuie un rol esenţial în constituirea displaziilor şi carcinoamelor colului uterin. Displaziile
colului uterin conduc uneori la carcinoame intraepiteliale şi invazive apărute iniţial datorită
hiperplaziilor celulelor de rezervă. Se vorbeşte despre o astfel de hiperplazie când între celulele
cilindrice ale epiteliului endocervical şi membrana sa bazală se constată prezenţa unuia sau mai
multor straturi de celule primitive. De obicei, această hiperplazie duce la apariţia de 2-5 straturi
celulare ajungând însă şi la 10-12. celulele hiperplazice sunt mici, semănând cu celulele
startului bazal al epiteliului pavimentos al colului cu nuclee mari în raport cu citoplasma.
Organele genitale externe:
I.4 Vulva
Este un aparat cu mai multe elemente morfo-functionale avand un rol important in copulatie si in
mictiune. In jurul orificiului de deschidere vulvara se gasesc o serie de formatiuni:
Orificiul extern al uretrei –meatul urinar;
Aparatul erectil format din clitoris si labiile mici;
Orificiul vulvar şi clitorisul sunt mărginite lateral de labiile mici, care fac şi ele parte din aparatul
senzoroerectil.
Între labiile mici si himen se găsesc orificiile glandelor Bartholin cu rol în secreţia lichidului
mucoid lubrefiant.
Vulva este alcătuită din labiile mari şi cele mici, spaţiul interlabial, aparatul erectil şi glandele
anexe.
Labiile mici sunt situate medial de cele mari şi mărginesc între ele pe linia mediană vestibulul
vaginului. Se unesc între ele pe clitoris formând prepuţul clitorisului.
Aparatul erectil este format din: bulbii vestibulari şi clitoris. Glandele anexe ale vulvei sunt:
glandele Bartholin în număr de două, situate în dreapta şi stânga extremităţii inferioare a
vaginului. În porţiunea anterioară a vestibulului, pe feţele mediale ale labiilor mici se găsesc
glandele vestibulare mici ale căror secreţii intră în constituţia smegmei.
Vascularizaţia şi inervaţia: arterele provin din artera ruşinoasă internă. Venele se îndreaptă spre
vena cu acelaşi nume. Limfaticele se duc unele la limfonoduluii iliaci iar altele la cei inghinali.
Nervii vin din ramura perineo-vulvară a aceluiaşi nerv ruşinos intern.
I.5 Vaginul – este un canal cilindric musculo-membranos extensibil şi elastic turtit în sens
antero-posterior care la extremitatea superioară se inseră pe colul uterin şi inferior prin orificiul
vaginal şi se deschide în spaţiul dintre labiile mici denumit vestibul vaginal. Pereţii cavităţii
vaginale sunt în contact, cel anterior şi cel posterior. Dimensiunile sale variază în medie având 8-
9 cm lungime. Peretele posterior este mai lung decât cel anterior deoarece se inseră mai sus pe
colul uterin. La limita dintre vestibulul vaginal şi orificiul vaginal se află o membrană numită
himen care închide incomplet acest orificiu; resturile himenului după primul contact sexual
poartă nume de caruncule himenale. La inserţia colului uterin între
pereţii vaginului şi col se află fornixul vaginului subîmpărţit în: fornix anterior, posterior ş i
lateral (drept şi stâng). Peretele anterior al vaginului are raporturi cu fundul vezicii ş i cu
uretra.Posterior are raporturi cu rectul iar partea superioară (fornixul superior), cu
excavaţia recto-uterină sau fundul de sac Douglas unde peritoneul este în contact cu
peretele vaginal. În părţile laterale, vaginul aderă pe marginea mediană a muşchilor ridicători
anali iar în partea inferioară vine în raport cu bulbii vestibulari şi glandele vestibulare mari.
 CAPITOLUL II Fiziologia aparatului genital feminin.

Ovarul , glandă sexuala feminină, are funcţia dublă exocrină şi endocrină.

Tuba uterină are rol de conducere a ovulelor de la suprafaţa ovarului până în uter şi
aspermatozoizilor din uter în întâmpinarea ovulului; ea, reprezintă, de asemenea. Locul unde are
loc fecundarea.
Uterul are rolul să primească din tubă ovulul fecundat (oul), să-l hrănească ţi să-l expulzeze la
sfarşitul sarcinii;
Vaginul reprezintă organul de copulaţie al femeii, având rolul de a primi penisul în actul sexual.
Aparatul erectil are rolul de a declanşa erecția la femei şi, în sfârşit, să participe cu alte zone ale
mucoaselor genitale, la declanşarea orgasmului.
Funcţia exocrină a ovarului:
Este reprezentată de producerea celulelor sexuale numită ovogeneză şi de expulzarea ovulului
matur în trompa uterină numită ovulaţie. Din ovocit se va forma ovulul şi celulele perif erice,
denumite celule foliculare.
Foliculii primordiali în timpul vieţii sexuale ajung la maturitate câte unul pe lună. Presiunea
lichidului folicular şi acţiunea unor fermenţi, legate de ciclul menstrual, determină ruperea
foliculului şi expulzarea ovocitului – fenomen care poartă numele de ovulaţie.
După expulzarea din folicul, ovocitul devine matur şi pătrunde în trompa uterină, în vederea
fecundării.
Dupa ovulaţie se formează în ovar, corpul galben care produce hormonul progesteron, un alt
hormon ce intervine în funcţia glandelor sexuale feminine.
Dacă ovulul este fecundat şi transformat în ou (zigot), corpul galben se dezvoltă, rămânând în
stare de funcţiune, timp de peste 5-6 luni, în perioada sarcinii; spre sfârşitul sarcinii, după luna a
6-a involueaza rapid şi se transformă într -un ţesut fibros.
Zigotul se fixeaza în mucoasa uterină prin fenomenul de nidare. Nefecundat, ovulul se elimină
cu menstruaţia, iar corpul galben involuează rapid (10-12 zile).
Dezvoltarea foliculului şi a ovarului se face sub influienţa foliculo-stimulinei produsă de
hipofiză.
Funcţia endocrină a ovarului:
Această funcţie constă în secreţia hormonilor estrogeni şi progestaţionali.
Hormonii estrogeni sunt secretaţi de celulele interstiţiale ale foliculului în prima parte a ciclului
menstrual.
Hormonii progestaţionali- Progesteronul
– sunt produşi de corpul galben în cea de a doua parte a ciclului menstrual ( între a 12-a zi şi a
28-a zi). Progesteronul pregăteşte mucoasa uterină pentru implantarea ovarului. Dacă ovarul a
fost fecundat, asigură dezvoltareaoului şi formarea placentei.
Hormonii ovarieni
Influienţează o serie de funcţii ale organismului şi determină caracterele sexuale primare la
femei, maturizarea ovarelor, uterului şi vaginului.
Reglează activitatea organelor sexuale, care trec prin trei perioade legate de ciclul menstrual:
-De pubertate
-De maturitate sexuală
-De menopauză.
Determinarea caracterelor sexuale secundare la femei:
-Forma corpului
-Dezvoltarea glandelor mamare
-Pastrarea unei voci subtiri ( prin ramanerea in stadiul infantil de dezvoltare a laringelui).
- Determina psihicul si comportamentul specific.

Ciclul vital al ovarelor

Hormonii ovarieni intervin în reglarea activităţii ciclului vital al ovarelor care are trei perioade
mari.
Între 13-15 ani, cu variaţii extreme între 10 si 18 ani, reprezintă şi perioada dintre copilărie şi
adolescenţă; ea coincide cu prima menstruaţie care se numeşte menarhă şi este însoţită de o
serie de modificări specifice:
-Apariţia caracterelor sexuale secundare
-Dezvoltarea sistemului pilos în regiunea pubiană şi axilară
-Dezvoltarea organelor de reproducere (ovar, uter, vagin)
-Creşterea deosebită a organelor mamare
-Intensificarea instinctului sexual
- Apariţia menstruaţiei
-Capacitatea de reproducere prin actul sexual şi prin aceasta posibilitatea fecundării şi a gestaţiei.

Perioada de activitate sexuală (gonadică) normală durează aproximativ 400 de ovulaţii,adică

30-40 de ani; este perioada în care organismul femeii se dezvoltă complex, perioada
de fecunditate intensă, caracterizată prin cicluri menstruale lunare.

Ciclul menstrual se desfăşoară în trei faze – durează în medie 28 de zile:

Faza menstruală sau menstruţia propriu –zisă care apare în ultimele zile ale ciclului şi durează
aproximativ 5 zile, se datoreaza lipsei de progesteron; degenerarea corpului galben determină
descuamarea mucoasei uterine şi hemoragia.
Faza proliferativă sau preovulatorie durează 7 până la 10 zile, ovulaţia având loc între a 6-a şi a
14-a zi a ciclului menstrual.
Faza progestaţională sau secretorie (pregravidică) durează în medie 14 zile; în această fază are
loc formarea corpului galben şi secreţia progesteronului.
Perioada de climacteriu apare în jur de 50 de ani la femei. Se caracterizează prin involuţia
organelor genitale uter, ovar, atrofia glandelor mamare, tulburări ale activităţii menstruale. Se
termină cu menopauza când activitatea ovariană încetează.
Aceste modificări ciclice vitale sunt determinate de atrofia senilă a ovarului, nu de atrofia
hipofizei.
Deosebim următoarele anomalii mentruale:
- Hipomenoreea –cantitatea prea redusă de sânge.
-Oligomenoreea–hemoragie la intervale prea lungi.
-Hipermenoreea – hemoragie abundentă.
-Polimenoreea– hemoragie la intervale prea scurte.
-Menoragia – hemoragie prea puternică şi prelungită prin reducerea contracţiilor mucoasei
uterine, în urma inflamaţiilor genitale şi a modificărilor de poziţie ale uterului.
- Dismenoreea – este o menstruaţie durereoasă, durerile care iradiază din lombe spre simfiză pot
fi atât de puternice, încât femeia să fie nevoită să stea la pat în timpul menstruţiei. Durerile
abdominale sunt însoţite de cefalee, tahicardie, greţuri, vărsături, irascibilitate.
- Metroragia –este o hemoragie absolut neregulată, provenită din cauza unei mucoase bolnave în
urma inflamaţiilor sau în cazul tumorilor uterine (fibrom uterin, cancer).
Reglarea secreţiei hormonilor ovarieni
Se face pe două cai: pe cale umorală, pe cale nervoasă.
Reglarea umorală:
Secreţia de estrogeni este stimulată de hormonul foliculo-stimulant hipofizar , când scade
concentraţia hormonilor estrogeni din sânge.
Excesul de hormoni estrogeni inhibă secreţia de hormon foliculostimulant, dar excită hipofiza în
producerea hormonului luteinizant .
Hormonul luteinizant stimulează formarea corpului galben şi, în consecinţă, intervine în secreţia
de progesteron.
În acelaşi proces de stimulare, un rol important îl are şi hormonul lactogen hipofizar.
Reglarea nervoasă:
Dacă aproape toate fenomenele ciclului menstrual depind de hormonii gonadotropi hipofizari,
secreţia acestora se află sub influienţa stimulilor nervoşi.
Hipotalamusul este zona subcorticală care transmite stimuli nervoşi la hipofiza anterioară.
La nivelul unor centri hipotalamici se formează o substanţă precursoare
hormonului gonadotrop foliculostimulant , care ar fi transportată ulterior pe cale sanguină în
hipofiza anterioara.
Hipotalamusul nu intervine în secreţia de prolactina.
 Capitolul III Îngrijiri acordate în obstetrică
III.1. Noțiuni elementare despre sarcina și naștere.

Fecundatia este procesul de contopire a celulei sexuale maxculine cu cea feminină in urma căruia rezultă oul
sau zigotul. Are loc in treimea externă a trompei de une migrează, in mod normal catre, cavitatea uternină.
Migratia reprezintă deplasarea zigotului către cavitatea uterină datorită curentului produs de cilii vibratii ai
mucoasei tubulare si a contractiilor peristaltice ale trompei.
Ajunge in uter dupa 8-12 zile und rămâne un timp liber, apoi se fixează.
Nidatia sau ovoimplantaţia constă in fixarea ouluiin cavitate,de obicei in zona fundului uterin si are loc in mai
multe faze; faza pregatitoare, impantatia, placentatia.
Sarcina - dezvoltarea produsului de concepţie si starea fiziologică in care se gaseşte femeia din momentul
fecundăriisi până în momentul expulziei. Perioada de sarcină are o durată de 270- 280 de zile.
Nasterea reprezintă totalitatea fenomenelor active şi pasive care duc la expulzia pe căi naturale a produsului
de concepţie ajuns la limita viabilitaţii. Atunci când nasterea are loc pe căi naturale, fără nici o intervenţie, este
vorba de nastere euctocică, iar când apar complicaţii nasterea este patologică sau distocică.
Nasterea produsă la sfarsitul celor 270-280 zile (39-40 săptămâni) este la termen, iar între 28-37 săptămâni
este prematură.
Depasirea termenului de 42 săptămâni este considerată sarcină prelungită sau suprapurtată.
Travaliul reprezintă totalitatea fenomenelor care contribuie la eliminarea produsului de concepţie.
Falsul travaliu este caracterizat de apariţia unor contracţii uterine dureroase, neregulate, de scurtă durată, fără
modificări la nivelul colului.
Adevăratul travaliu este caracterizat de aparţtia unor contracţii involuntare, dureroase, intermitente, ritmice, cu
frecvenţă, durată şi intensitate progresiv crescândă.

III. 1.1 Bazinul osos

Este o centură formată prin articulalarea celor patru oase pelvine; sacrul si coccisul aşezate posterior si median,
cele două oase iliace aşezate anterior si lateral.
Artucularea se face prin trei simfize; anterior prin simfiza piubiană si posterolateral prin simfizele sacro-iliace .
Datorită imbibiţiei gravidice aceste articulaţii permit oarecare mobilitate, având importanţă deosebită in
progresiunea produsului de concepţie, prin modificarea diametrelor.
Bazinul osos are forma unui trunchi de con cu baza mare în sus şi este împarţit în două de linia arcuată sau
nimită; superior, bazinul mare si inferior, bazinul mic.
Bazinul mare are formă de pâlnie şi are importanţă pentru obstetrică, deoarece prin măsurarea unor diametre
externe ( pelvimetria externă) obţinem informatii în legătură cu forma si dimensiunile normale sau patologice
ale bazinului obstetrical. Aceste diametre sunt;
a) antero-posterior Baudeloque ( de la varful apofizei spinoase L5 la marginea superioară a simfizei pubiene) 1=20
cm si permite aprecierea srâmtorii superioare.
b) Bispinos ( între cele două spine iliace antero-superioare) = 24 cm
c) Bicrest ( între punctele cele mai înalte ale crestelor iliace) =28 cm
d) Bitrohanterian ( între feţele externe a celor două mari trohantere) = 32 si apreciaza diametrul transversal al
escavaţiei pelviene.
Bazinul mic numit si bazinul obstetrical este un canal osos cuprins între strâmtoarea superioară care-l separă
de bazinul mare si srâmtoarea inferioară. Strâmtoarea superioara are trei diametre antero-posterioare cel mai
important fiind promonto-retropubian numit si conjugata vera sau diametrul util (DU) = 10,5 cm; doua riametre
transverse important fiind cel mediu (13 cm); diametrul oblic stâng (12-12,5 cm) si diametrul oblic drept (12
cm). Strâmtoarea inferioara închide jos micul bazin.
Escavatia pelvina reprezinta canalul prin care coboara prezentatia si îsi face rotatia.

Unele boli pot produce modificari grave sau moderate ale bazinului. întâlnim bazin nodificat prin schiopatare,
prin deformari ale curburilor coloanei vertebrale (cifotic, scoliotic, lordotic) sau deplasari ale acesteia, bazinul
rahitic, osteomalacic1 sau acondroplazic, prin luxatie congenitala de sold.

BAZINUL MOALE
Este format dintr-o serie de muschi si apronevroze care închid la partea inferioara canalul pelvin reprezentând
planseui pelviperineal cu rol de sustinere a uterului în pozitia sa normala.

III.2 MODIFICARILE MORFO-FUNCTIONALE ALE ORGANISMULUI

ÎN TIMPUL SARCINII

III.A .2.1 MODIFICARI GENERALE

Eveniment fiziologic deosebit în viata femeii, sarcina reprezinta o împlinire a menirii acesteia, aceea de a
procrea. Se însoteste, însa, de o serie de modificari determinate de necesitatea adaptarii la noua situatie, impusa
de dezvoltarea fatului.Pentru ca sarcina sa se dezvolte normal, sa se nasca un copil sanatos este necesara o buna
colaborare între gravida si asistenta medicala, comunicarea facundu-se in ambele sensuri; prima sa furnizeze
permanent informatii despre starea sa si sa-si formeze anumite comportamente, a doua sa stie să selecteze
informatiile, sa desprinda problemele, pe care să le rezolve împreună cui femeia şi , la nevoie, cu medicul.
Explocatiile si sfaturile nu vor putea fi receptionate de viitoarea mamă decât dacă asistenta va sti să se facă
intelasă, va dovedi o bună pregatire, vagasi raspuns la toate intrebarile, va şti să dovedescă aspectul normal sau
de cel patologic.

III.2.2 Sistemul nervos

- sarcina creeaza în organism o nouă stare de echilibru, care are la baza stimulii plecati de la uter la ou;
- se consideră că in primul trimestru ar exista o dimunuare a activitatii corexului si o crestere a
excitabilitatii cortexului;
- creste tonusul vagal, ceea ce explică aparitia greturilor, varsaturilor, salivatiei; totul de origine
vegetativa este pervertirea gustului si mirosului;
- pot aparea o serie de tulburari psihice, fatigabiliate in functie de tipul de sistem nervos al gravidei;
- anxietate, tulbuararea somnului reprezintă manifestari destul de fregvente.
III.2.3 Sistemul endocrin

- actioneaza in stransa interdempendenta cu sistemul nervos;

- hipertrofia unor glande ( adenohipofiza, corticosuprarenala, si tiroida) determina cresterea cantitatii de
hormoni;
- creste secretia de glucocorticoizi si mineralocorticoizi;
- tiroida este hiperactiva, creste metabolismul bazal;
- paratiroidelor trebuie sa faca fata metabolismului crescut;
- prolactina atinge un nivel maxim chiar inainte de nastere si inhiba gonadotropii;
- corpul galben de sarcina inlocuieste corpul galben menstrual, este sursa principala a secretiei de
foliculina si progesteron in primele trei luni de sarcina, apoi functia este preluata de placenta, care
secreta, pe langa cei doi hormani si somatotropina.

III.2.4Metabolismul

creste in sacina datorita hiperfunctiei tiroidiene, intensificarii activitatii cordului si aparatului respirator;
- temepratura corpului creste usor pana in luna a treia de sacina;
- creste lipemia (1.000- 1.200 mg), care asociata cu hipercoagulabiliatea, explica riscurile flebitelor in
sarcina;
- gravida are nevoie de mai multe proteine (1,5 g/kg corp), scaderea avand influnte negative asupra
fatului;
- se produce imbibitie gravidica prin retentie de apa datorita extrogenilor si hormonilor
corticosuprarenalieni;
- creste volumul plasmatic pana la sapte luni, apoi scade progresiv;
- se modofica metabolismul fosfo-calcic; la termen o gravida cedeaza in medie 30 mg calciu pe zi fatului,
in special in saptamanile 30-40
- cantiatea de caliu scade usor, putand aparea carii dentare, fracturi.

III.2.5 Sistemul osteoarticular

- sufera modificari prin decalcifiere;

- relaxarea articulatie bazinului si chiar a aerticulatiilor intervertebrale ( mai ales lombare), laxiatea
ligamentara antreneaza dureri la nivelul colonei vertebrale;
- datorita imbibitiei gravidice si prin interventia hormonilor steroizi placentari, a relaxinei, se produce
relaxarea simfizei pubiene;
- gravida poate acuza durere;
- modificarea mersului si posturii este determinata de crestera in greutate, urmata de accentuarea curburii
lombosacrate.

III.2.6 Aparatul respirator

- in ultimele luni de sarcina uterul gravid limiteaza miscarea diafragmului , impingandu-l in sus cu
aproximativ 4 cm; apare o hiperventilatie constanta, ca urmare a nevoilor crescute de oxigen;
 - scade concentratia de CO2 din sangele matern si se usureaza trecerea acestuia de la fat prin placenta;
- in sarcina gemelara , in hidramnios numarul respiratiilor creste mai mult.

III.2.7 Aparatul cardiovascular

- sufera cele mai importante modificari anatomice, functionale si hemodinamice;

- inima face eforturi mari datorita cresterii volumului circulant si cresterii necesitatilor organismului
legate de evolutia sarcinii; la safarsitul sarcinii cantioatea de sange creste cu 1. 230 ml; inima facand
un efort considerabil pentru a impinge sangele si in circulatia feto-placentara;
- creste debitul cardiac intre saptamanile 10-30 putand depasi si 50% valoarea normala;
- creste ritmul cardiac cu 10-15 b/min , atingand maximul catre saptamana 30-a ;
- tensiunea arteriala nu se modifica la gravidele sanatoase ; poate aparea o usoara scadere in prima
jumatate, probabil datorita vasodilatatie produsa de activiatea hormonala; este considerata patilogica
crestrea peste 140/90 mmHg ;
- creste presiunea venosa in memebrele inferioare din cauza compresiunii exerciate de uterul gravid,
impidica circulatia de intorcere si favorizeaza aparitia varicelor la membrele inferioare si la organele
genitale externe ;
- creste coagulabilitatea, cea ce predispunea la tromboza ;
- creste VSH-ul .

III.2.8 Aparatul digesiv

- prezinta modificari care se instaleaza precoce si care intereseaza toate segmentele;

- ptialismul si sialoreea pot fi jenate;
- greturile si varsaturile apar mai ales dimineata; sunt implicatre elemente somatice, neurohormonale si
psihosomatice
- cresterea sau pervertirea gustului;
- dureri epigastrice si arsuri retrosternale;

- la nivelul cavitati bucale;

- hipertrofia gingiilor,gingivita de sarcina, datorita cresterii cantitatii de estrogeni ( edeme si sangerare

) si progesteron, largirea spatiului periodontal – tulburari care dispar dupa nastere;
- carii dentare, mai ales la multipare , in a doua jumate a sarcinii;

- la nivelul stomaculuii;

- dimunuarea secretiei gastrice in primul si al doilea trimestru;

- dimunuarea motilitatii si tonului gastric datorita actiunii hormonilor asupra fibrelor musculare ;
la multipare si obeze e posibila sa apra hernia hiatala ;
 - la nivelul intestinului ;
- scade peristaltismul, cea ce explica tendinta la constipatie, alaturi de compresiunea exercitata de uterul
gravid asupra rectului;

- apar fregvent hemoroizi;

- la nivelul ficatului si vezici biliare

- ficatul este mai solicitat , cresc transaminazele; transforma nu numai subsatantele necesare
organismului matern, ci si pe cele necesare fatului , precum si subsatentele toxice venite de la fat.

III.2.9 Aparatul excretor

- rinichii sunt supusi unor munci suplimantare, deoarece trebuie sa elimine atat substanetele provenite
de la mama, cat si cele de la fat;
- sunt putin mariti ca volum, au circulatia mai activa;
- creste diureza la 1.500- 1.800 ml/24 ore
- scade densitatea urinara;
- spre sfarsitul sarcinii pot aparea; o usoara albuminurie, la 25% pana la 40% din cazuri, o usoara
glicoziurie;
- polakiurie si disurie datorita compresiunii exercitate pe vezica de uterul gravid;
- hipotonia si dilatatia uretro-pielo-calcica, cauzata de compresiunea exercitata de uterul gravid dupa
luna a cincea, produc staza urinara si favorizeaza infectia.

III 2.10 Tulburari neurologice

- compresiunea pe nervii pelvici determinata de cresterea uterului;

- durere lombare din cauza lordozei exagerate, tractiunii asupra nervilor, compresiunii pe radacinile
nervose
- senzatie de furnicaturi in maini;
- cefalee, maegand pana la migrena, anxietate, nesiguranta;
- vertiji, ameteli, mergand pana la lesin, in prima perioada, cauzate de instabilitatea vaso-motorie,
hipotensiunea ortostatica si hipoglicemie.
B. MODIFICARI LOCALE

2.1Glanda mamara

- senzatie de greutate, chiar dureri si intepaturi;

- sanii cresc in volum, se dezvolta o retea venoasa ( Haller), areola mamara se mareste, se bombeaza ca o
sticla de caeasornic , este mai pigmentata si prezinta niste proeminente de marimea unui bob de mei,
numite tuberculii Montgomery;
- mamelonul se mareste, devine turgescent, capata o coleratie brun-inchisa;
- apare secretia de colostru, ca urmare a intrarii in actiune a prolactinei, secretia lactata fiind inhibata in
timpul sarcinii de catre estrogeni si progesteron, produsi de placnta;
- dupa nastere. o data cu eliminarea placentei, estrogenii dispar si, sub influenta porlactinei , se produce
secretia lactata;
- aparitia secretiei lactate, si nu a colostrului, in timpul sarcinii, are importanta in saricina oprita in
evolutie

2.2 Aparatul genital

a) modificarile uterului ;
- volumul creste ajungand la urmatoarele diamtre la termen ; vertical- 33-37 cm de la 6,5 cm; transvers-
24 cm de la 4 cm ; antero-posterior- 22-23 cm de la 2,5 cm;
- capacitatea creste de la 5-6 ml la 4.000- 5.000ml, iar in cazuri patologice putand ajunge la 10- 15l
- greutatea creste de la 50g la 1.000- 1.200g, chiar 1.500g
- grosimea peretilor creste in primele doua luni de la 10-15 mm la 19mm , pentu caapoi sa se subtieze din
cauza densitati;
- forma- piriform in luna a doua , sferic in lunile 3, 4, 5 si ovoid in linile 6-9;
- consistenta.- păstos , ramolit, la inceput din cauza vascularizatiei abundente si inbibitiei gravidice, in
lunile 3-4 este elastic si renitent dupa luna a cincea, din cauza lichidului amniotic;
- situatia difera in functie de varsta sarcinii; in primele sase luni uterul este organ intrapelvin; in luna a
treia se afla la mijlocul distantei dintre ombilic si simfiza pubiana; in luna a cincea se afla la nivelul
ombilicului ; in luna a saptea se afla la mijlocul dinstantei dintre apendice xifoid si ombilic; in luna a
opta este situat la nivelul costelor false; in luna a opta si jumatate se afla la nivelul apendicelui xifoid; in
luna a noua se afla la doua laturi de deget sub apendicele xifoid;
- modificariule fiziologice constau in ; snsibiliate, excitabiliate, extensibiliate, retractibilitate si
contractibiliate. contracia uterina poate fi provovata si de alti factoi. traumatisem fizice sdai psihice,
frigul, caldura, agenti mecanici sau medicamentele;

b) modificarile colului uterin;

 - ramolirea permite dilatarea la nastere;
- segmentul inferior se formeaza in ultimele trei luni de sarcina din istmul uterin. este limitat inferior de
orificiul intern al colului, iar superior de inelul Banddl ( locul de trecere dintre istm si corp), situat la 7-
8 cm de limita inferioara. In timpul travaliului, segmentul inferior, impreuna cu colul sters dilatat,
formeaza canalul cervico-segmentar ;
- se formeaza dopul gelatinos, care are ror d bariera in calea invaziei bacteriene.

c) vulva si vaginul;

- prezinta o congestie locala, de culoare violacee, din cauza cresterii vascularizatiei din zona;
- apare o secretie vaginala fatorita hormonilor estrogeni si progesteron- un lichid vascos.

B.III.3 Investigatii paraclinice in sarcina

In urma interogatoriului ( interviului) luat gravidei, a examenului clinic este posibil sa se intrevada o evolutie
complicata a sarcinii, ceea ce presupune examene paraclinice complexe . Explorarile sunt alese de catre medic
in functie de informatiile care trebuie obtinute.

III 3.1 Examene de laborator

A. teste imunologice

se bazeaza pe identificarea gonadotrofinei corionice ( HCG) , prin reactia antigen-anticorp. se foloseste urina
femeii gravide, ser antigonadotrofinocorionic uman, latex sensibilizat. urina si swrul se pun in contac direct,
apoi se dauga latex. daca femeia este gravida, HCG este fixata de serul antigonadotrofinic si picaturaramane
omogena ( reactie pozitiva). daca se produce aglutinarea = reactie negativa, urina nu contine HCG.

B. Teste radioimunologice

Evidentiaza sarcina din a saptea- a zecea zi de la fecundatie, iinainte ca femeia sa obsereve absenta
menstruatiei . sunt folosite in depistarea sarcinii ectopice, molei hidatiforme si iminentei de avort. pot aparea
rectii false pozitive

C. Teste biologice

Sunt dificil de realizat, din cauza procurarii animalelor de laborator. nu sunt edificatoare.
III.3.2 Investigatii ultrasonice

A. auscultatia Doppler.

Pentru depistarea activitatii cardiace fetale si pentru masurarea fluxului sanguin in vasele ombilicale
si in arterele fetale mari. Se foloseste in saptamanile 12-20, cand nu este posibila auscultatia clinica si dupa
saptamana a 20-a, in caz de hidramnios , obezitate.

B. ecografia

Este netraumatizanta, furnizeaza informatii pe tot parcursul sarcinii.

In trimestrul I ; eviudentiaza sacul ovular dupa a patra saptamana de amenoree si prezenta embrionului in
cea de-a saptea saptamana; stabileste varsta sarcinii, confirma viata embrionului prin ativitatea cardiaca sprea a
opta saptamana sau oprirea in evolutie a sarcinii. Confirma existenta unei sarcinii ectopice sau a unei sarcini
multiple. Gravida consuma inainte de examen o cantiate mai mare de lichide , vezica urinara tyrebui sa fie
plina atunci cand examenul se face in primele patru saptamani.
In trimestrul II ; stabileste varsat gestationala, depisteaza; placenta jos inserata, sarcini multiple,
intarzieri de crestere intrauterina, anomalii congenitale.
In trimestrul al III-lea ; stabileste varsta fetala cu aproximatie de trei saptamani, masoara diamtrul
biparietal, lungimea femurului, apreciaza greutatea diamtrului toracic si abdominal; localizeaza placenta,
determina sarcinile gemelare, sexul fetal, malformatii congenitale , stabileste prezenta oligoaminiosului sau
hidraamniosului.

III.3.3 Examenul radiologic

Sunt contraindicate datorita riscului iradierii. Se pot face, in cazuri exceptionale, dupa luna a sasea- a saptea de
sarcina. Se pot aprecia dimensiunile micului bazin radio-pelvimetrie, identificarea punctelor de osificare

III.3.4 Examenul lichidului amniotic

A. amnioscopia

Presupune col permeabil.

Consta in vizualizarea polului inferior al oului, putand transversa chiar membranele, apreciind cantitatea si
uloarea lichidului amniotic. Normal, acesta este clar, transparent, cu flocoane de vernix. Patologic acesta poate
fii;
- galben sau verde, in suferinta fetala.
 - Brun-rosu, cand fatul este mort, macerat.

Nu se face inainte de a 36-a saptamana, deoarece declanseaza travaliul!

Indicatii; in suspiciunea de sarcina depasita ( nu e periculoasa deca lichidul e clar).

B. amniocenteza

principiul; lichidul amniotic poate fi studiat punand in evidenta celulele de origine fetala , compozitie chimica
sau enzimatica.
Indicatii; supravegherea sarcinii cu Rh negativ ( prezenta bilirubinei arata un prognostic rezervat) si depistarea
semenelor de suferinta fetala in sarcina patologica, prin cercetarea meconiului sau dozarea gonadotrofinelor.

III.3.5 CONSULTAŢIA PRENATALA

Trebui sa cuprinda toate cele trei etape ale profilaxiei; primara- de evitare a aparitiei imbolnavirii. Secundara-
de stabilire a diagnosticului si tratamentului cat mai precoce si corect. Terţiara- de evitare sau agravare a
complicatiilor.
Depistarea sarcinii si luarea in evidenta trebui sa fie realizate cat mai precoce, daca este posibil, din primele
saptamani.
Consultatia prenatala, in baza indicatiilor Ministerului Sanatatii si Familiei, se realizeaza in mod obijnuit ; intre
saptamanile 12 si 28 si bilunar, iintre saptamanile 29 si 40
Obiective;
1. depistarea si tratarea bolilor coexistente ; cardiopatii, tuberculoza, nefropatii, lues, SIDA,
diabet etc. – evaluarea starii de sanatate a femeiii;
2. depistarea si tratamentul precoce al complicatiilor sarcinii; disgravidie precoce si tradive,
amentare de avort sau nastere prematura , placenta praevia, anemii.
3. depistarea si luarea unor masuri corespunzatoare pentru evitarea unor complicatii posibile
ale travaliului; disproportiile cefalo-pelvine, prezentatii distotice, sarcini multiple;
4. depistarea si tratamentul unor boli care pot afecta fatul ; incompatibiliatea Rh insuficienta
placentara;
5. puericultura intrauterina pentru nasterea unui coplil eutrofic;
6. depistarea unor factori de peristaza; pregatirea fizica si psihica pentru nasterea si pentru
crestera armonioasa a copilului.
Consulatatia prenatala se aplica la doua niveluri, care se stabilesc, de regula dupa prima consultatie prenatala;
a) standard- pentru toate gravidele
b) diferentiat- pentru gravidele cu risc , care necesita, pe langa supravegherea sarcinii
si o stransa colaborare cu reteaua de pediatrie si cu celalalte sectoare , in functie de
riscul de identificat.
3.5.1PRIMA CONSULTAȚIE PRENATALĂ

Prima consultatie prenatala urm,areste; verificarea diagnosticului de sarcina, stabilirea bilantului de sanatate si
cunoasterea conditiilor individuale legate de locuinta, de locul de munca al femeii.

Interviul
Urmareste;
- identificarea unei boli genetetice, in vederea unui eventula consult genetic, daca exista motive si nu s-au
facut in prenuptialitate
- depistarea in antecedentele heredocolaterale a cazurilor de gemelariate, a unor; malformatii, boli
vasculo-renale, flebite, diabet, obezitate, care pot avea uneori predispozitie familiala;
- identificarea unor factori de risc; casatorie/cuplu stabil, profesia, daca este fumatoare, consumatoare de
alcool sau droguri, conditii de locuit si munca, resurse materiale;
- identificarea unor antecedente obtreticale / ginecologice; sterilitate primara sau secundara tratata
(eventuala interventie chirurgicala), numarul nasterilor, sarcinilor, modul de desfasurare a nasterilor,
anomalii de durata a sarcinii, avorturi, disgravidii precoce sau tardive, prezentatatii vicioase, interventii
obstetricale.

Examenul clinic

a) Examenul medical general evidentiaza;

- tipul constitutional, modificari de postura si ale aparatului locomotor;

- starea de nutritie, greutatea ( cresterea in timpul sarcinii nu trebuie sa depaseasca 12- 12,5 kg0
- starea aparatului cardiovascular; TA trebuie sa ramanasub 130/80 mmHg ( sa nu depaseasca limitele
maxime admise)
- vor fi cercetatea minutiosaparatul digestiv, urinar si respirator;
- se face examen stomatologic;

b) Examenul genital si obtetrical identifica;

- modificari de forma si volul a uterului in raport cu sarcina, satrea colului, configuatia bazinului ( bazine
viciate) si a partilor moi;
- anomalii ale vulvei si vaginului, ale organelor genitale interne.

Examene de laborator si paraclinice

Se efectueaza la inceput si pe parcursul supravegherii, ritmul fiind stabilitde catre medicin functie de evolutia
sarcinii.
- determinarea hemoglobinei si hematocritului, in scopul depistarii unei anemii, care este frecvent
intalnita in sarcina. Se repeta in saptamanile 30-32;
- determinarea grupei sanguine si a Rh negativ, determina aglutininele anti-D pentru realizarea profilaxiei
specifice; la femeile cu Rh negativ cu sot Rh pozitiv, titrul de antivcorpi se determina lunar. In
saptamanile 22-24 se face o evaluare a starii fatului prin ecografie, aventual amniocenteza si, daca este
cazul, se grabeste nasterea;
- examenul bacteriologic al secretiei vaginale, eventual antibiograma pentru depistarea si tratarea
gonoreei;
- examenul sumar de urinase efectuaza la fiecare consulatatie, pentru identificarea proteinuriei si
glicozuriei; ebventual urocultura;
- determinarea glicemiei, pentru depistrea diabetului;
- teste serologice pentru boli infectioase ( toxoplasmoza, rubeola etc.) o atentie deosebita se acorda
femeilor care au prezentat herpes genital;

dupa bilantul starii de sanatate se va poate aprecia daca sarcina va putea fi dusa la termen fara amenintarea
sanatatii sau a vietii mamei si a produsului de conceptie ( sarcina fiziologica) sau necesita ingrijirea sau
supravegherea speciala ( gravida problema)
este necesar ca asistenta medicala generalista sa cunoasca gravidele cu risc obstetreical, pentru a asigura;
urmarirea si educatia permanenta, echilibrul si sprijinul de care aceasta are nevoie.

3.5.2 GRAVIDA CU SARCINA NORMALA IN PRIMUL TRIMESTRU

Este bine ca sarcina sa fie depistata cat mai devreme, luata in evidenta supravegheata medical.

Culegerea datelor

Semne si simptome;

- amenoreea- semn nesigur; se noteaza data ultimei menstruatii

- semne digestive- greturi prezente la peste 50% din gravide, sialoree, pervertirea gustului, pirozis
- greutate, intepaturi la nivelul sanilor apare reteauahaller
- modificari tegumentare specifice
- manifestarineuropsihice, se observa adaptarea la sarcina, reactiile emotionale
- creste temperatura bazala la 37,1- 37,7 grade celsius
- senzatie de balonare abdominala, uneori polakiurie.

Probleme

- deficit de cunostinte in legatura cu;

- sarcina, calculul datei probabile a nasterii

- starea emotionala modificata de sarcina
 - autoingrijirea in timpul sarcinii
- alterarea comportamentului sexual, scaderea libidoului, disconfort fizic
- alterarea confortului in legatura cu tulburarile neurovegetative manifestate prin greturi si varsaturi
matinale
- oboseala in legaturacu sarcina manifestata prin lipsa de energie, nevoia de somn sau insomnie (
alterarea somunului0

Obiective

- gravida sa cunoasca modificarile organismului in timpu sarcinii,sa inteleaga ca aceste modificari sunt
normale
- sa fie capabila sa diferentieze manifestarile normale ( cum ar fi greturile, varsaturile matinale) de cele
patologice ( imposibilitatea de a se alimenta)

Interventii

- interviu amanuntit pentru a stabili starea de sanatate anterioara sarcinii, daca manifestarile acuzate nu
au alte cauze
- indrumarea femeii sa consulte medicul pentru a stabili existenta sarcinii
- informarea femeii despre modificarile organismului in timpul sarcinii
- aprecierea starii de nutritie a gravidei, sfaturi privind alimentatia ;
- gravida care varsa este sfaturita sa nu se ridice brusc din pat si chiar inainte de a se ridica sa manance
cativa biscuiti, paine prajita sau saratele
- sa evite alimentele grase,prajeli mai ales inainte de culcare
- asigurarea confortului psihicprin dicutii cu sotul atunci cand este necesar
- informarea gravidei asupra datei posibile a nastetrii
- cantarirea, masurarea tensiunii arteriale, informarea privind investigatiilecare trebuie facute in timpul
sarcinii; determinarea grupelor sanguine, Rh, reactie serologica, examen cumar de urina, examenul
secretiei vaginale
- stabilirea ritmului consultatiei
- instruirea gravidei privind semenele de avort,manifestari in sarcina patologica.

3.5.3 GRAVIDA CU SARCINA NORMALA IN TRIMESTRUL II

Intre saptamanile 14-20, semenele clinice se sarcina sunt de probabilitate iar dupa saptamana a 20-a apar cele
de certitudine.

Culegerea datelor; Manifestari legate de sarcina

- amenoree- se noteaza data ultimei menstruatii

- medificari cutanate mai accentuate
- tulburari neurovegetative dimunuate sau disparute
- miscari fetale dupa saptamana 20-a la primipare si dupa saptamana a 18-a la multipare
 - la palparea abdominala se pot simti parti mici fetale si din luna a VI-a ,chiar cei doi poli fetali
- bataile cordului fetal se pot asculta din luna a V-a cu un ritm embriocardic de 120- 150/min

Manifestari legate de modificarile organismului

- prurit tegumentar
- stare de lesin ( hipotensiune ortostatica)
- apetit crescut, arsuri epigastrice
- constipatie, flatulenta cu borborisme
- varice
- leucoree
- migrene, furnicaturi, amorteli ale degetelor
- dureri lombosacratesi pelvine

Probleme

- deficit de cunostinte in legatura cu;

- evolutia normala a sarcinii in trimestrul II
- unele modificari produse de sarcina si ingrijire proprie a sanatatii
- semne de pericol in legatura cu sarcina
- alterarea imaginii de sine in legatura cu modificarile produse de sarcina ( masca gravidica, cresterea
abdomenului)
- alterarea confortului din cauza pozitiei defectoase, schimbarii centrului de greutate , a durerilor
lombare
- deficit de cunostinte in legatura cu pregatirea mameloanelor pentru alimntatia naturala

Obiective

Gravida;

- sa demonstreze cunoasterea evolutiei normale a sarcinii

- sa respecte orarul vizitelor, sa se prezinte la controlul periodic
- sa cunoasca factorii care pun in pericol sarcina,putand declansa avortul sau sarcina prematura
- sa poarte imbravaminte si incaltaminte adecvata
- sa stimuleze formarea mamelonului
- sa aleaga o pozitie relaxanta, sa se poata odihni.

Interventii
Asistenta

- avalueaza cunostintele gravidei,pentru a raspunde preocuparilor si intrebarilor acesteia

- la controlul periodic;
- cantareste gravida, o informeaza asupra cresterii in greutate; masoara tensiunea arteriala
- apreciaza sau masoara inaltimea fundului uterin
- asculta bataile cordului fetal
- sfatuieste grevida sa repete examenul de urina
- pentru prevenirea nasterii premature sau a avortului sfatuieste gravida;
- sa evite efortul prelungit si calatoriile lungi
- sa evite ortostatismul prelungit
- sa nu faca spalaturi vaginale, deoarece pot declansa aparitia contractiilor, favorizand avortul.
- Pentru combaterea unor manifestari legate de sarcina indruma gravida;
- Sa mentina igiena locala in cazul hemoroizilor prin bai caldute ( nu calde) , sa foloseasca tampoane
absorbante pentru leucoree, care nu poate fi combatuta
- Sa consulte medicul daca leucoreea devine abundenta, cu miros si culare modificata, eventual prurit
- Sa bea cel putin sase pahare de apa pe zi, sa faca miscare fara excese , pentru combaterea constipatiei
- Sa nu ia purgative sau laxative deoarece poate produce contractii uterine
- Sa se odihneasa in decubit dorsal, cu picioarele mai sus, pentru reducera eventualelor edeme, varice,
dureri ale membrelor inferioare
- Sa mestece bine alimentele, sa le evite pe cele grase, pe cele care produc gaze, mesele abundente, sa
consume lapte pentru combaterea arsurilor
- Sa-si schimbe incet pozitia pentru evitarea hipotensiunii ortostatice,precum si a celei de decubit
determinata de compresiunea venei cave inferioare
- Pentru cresterea confortului;
- sfatuieste gravida sa poarta imbracamiinte lejera si incaltaminte comoda, fara toc, care sa nu jeneze
respiratia si circulatia
- incurajeaza gravida sa puna intrebari, sa-si exprime temerile in legatura cu sarcina,cu nasterea
- o asigura ca modificarile tegumentare determinate de sarcina vor disparea la scurt timp dupa nastere
- pentru formarea mamalonului instruieste gravida cu privire la tehnicile de stimulare ; se prinde
mamelonul intre degetul mare si aratator, cea ce va determina, de obicei, erectia si mai rar, retractia (
mamelon ombilical)
- daca mamelonul prezinta retractie , invata gravida sa plaseze doua degete la inceput deasupra si
dedesubtul mamelonului,apoi lateral de-o parte si de alta, executand un masaj bland prin impingera
areolei spre peretele toracic; acesta manevra se repeta zilnic, timp de cinci minute.
- Pentru ambele tipuri de mameloane recomanda.
a) spalare cu apa calduta pentru prevenirea blocarii canalelor galactofore cu colostru uscat; nu
se utilizeaza sapun deoarece indeparteaza stratul protector de grasime, care confera
elasticitatea mamelonului
b) dupa baie sau dus se vor sterge energic cu un prosop aspru, cu o forta moderata pentru a nu
produce iritatie
c) stimularea prin reluarea mamelonului intre degetul mare si aratator; acesta manevra poate
declansa contractii uterine, motiv pentru care nu se practica la gravidele cu avorturi in
antecedente si/sau risc de nastere prematura
d) expunerea mamelonului la aer, evitarea lenjeriei din fibre sintetice, a sutienului prea stramt.
3.5.4 GRAVIDA CU SARCINA NORMALA IN TRIMESTRUL III

Culegerea datelor

Manifestari legate de sarcina

- uter marit de volum ( vezi modificarile din lunile 7-9)

- inaltimea fundului uterin in cm 28 cm la 7 luni, 30 cm la 8 luni, 32-34 cm la termen
- axul uterin longitudinal sau transversal in functie de asezarea fatului
- cresterea in greutate pana la sfarsitul sarcinii cu maximul de 12 kg
- BCF prezente
- miscari active fetale prezente
- manifestari determinate de adaptarea organismului la sarcina;
- dispneea
- constipatia
- insomnia din cauza miscarilor fetale, a cresterii frecventei mictiunilor
- anxietatea crescuta, teama de nastere
- gingivita
- dureri articulare, pelvine , lombare
- crampe in membrele inferioare, edeme gambiere
- modificari de postura, modificarea mersului

Probleme

- deficit de cunostinte privind nasterea prematura

- anxietatea in legatura cu nasterea in general si cu cea prematura in special
- posibila traumatizare a fatului si a mamei din cauza ruperii premature a membranelor
- intoleranta la activitatile fizice
- alterarea comportamentului sexual din cauza disconfortului specific trimestrului III
- alterarea somnului
- alterarea eliminarilor intestinale- constipatie
- alterarea eliminarilor urinare- polakiurie
- alterarea confortului din cauza durerilor lombare si articulare in membrele inferioare, modificari de
postura
- deficit de cunostinta in legatura cu declansarea travaliului

Obiective
 Gravida;

- sa cunosca semnele nasterii premature

- sa cunosca semenel rupturii premature a membranelor
- sa nu prezinte anxietate ( sa diminueze anxietatea)
- sa-si dozeze efortul fizic, sa doarma
- sa pastreze o posura corecta , sa poarte incaltaminte adecvata
- sa accepte restrictiile privind comportamentul sexual, cuplul sa inteleaga necesitatea acstor schimbari in
relatiile sexuale
- sa faca exercitii respiratorii care o vor ajuta si in timpul nasterii
- sa foloseask tehnici d combatere / reducere a edemelor

Interventii

Asistenta supravegheaza gravida si face educatie continua

- informeza gravida despre; - semnele declansarii travaliului precoce,caracterul ritmic al contractiior
- cauzele care pot declansa travaliul
- semnele ruperii membranelor; scrugere apoasa, in cantitate mai mare, si miros fad caracteristic; o
sfatuieste sa se prezinte la spital pentru consult, proba zeiwang ( examenul lichidului amniotic); sa se
prezinte urgent la medic daca nu mai percepe miscari fetale
- sfatuieste gravida – sa evite ortostatismul , sa se odihneasca mai mult daca oboseste ( sa solicite ajutor
la treburile gospodaresti) sa-si gaseasca o pozitie buna pentru somn in care sa respire mai bine, la
nevoie sprijinita pe perna
- sase odihneasca cu picioarele asezate mai sus
- sa limiteze excesul de lichide inainte de culcare, sa reduca sarea din alimentatie
- ofera informatii despre raporturile sexuale, reducerea lor in ultimele doua luni de sarcina ( pot declansa
travaliul); interzicerea in caz de amenintare de avort , iminenta de nastere prematura, infectii
- la controlul medical periodic;
- cantarirea, masurarea tensiunii arteriale, repetarea analizelor, examen obstetrical
- se apreciaza dezvoltarea sarcinii dupa inaltimea fundului uterin, in raport cu primele miscari fetale
- se informeaza gravida cu semenle premergatore declansarii travaliului

3.5.5 GRAVIDA LA TERMEN

( 38-40 saptamani)

Gravida sa se prezinte pentru internare in vederea asistentei la nastere acuzand semne premergatoare
declansarii travaliului sau in urma sfatului medical
Examenul gravidei la termen se face de catre medic si cuprinde; interogatoriul, examenul clinic general,
examenul obstetrical ( inspectie, palpare auscultatie, tuseu vaginal, masurarea abdomenului si bazinului)
Asistenta culege informatii utile pentru supravegherea travaliului si asistenta la nastere

Culegerea datelor

- usurarea respiratiei, uterul coboara sub apendicele xifoid

 - polakiuri
- constipatie sau diaree
- pot aparea contractii uterine dureroase , ritmice, rare
- eliminarea dopului gelatinos
- modificari la nivelul colului

Probleme
- alterarea confortului datorita durerii
- anxietate legata de nastere
- deficit de cunostinte privind desfasurarea nasterii

Obiective

gravida
- sa colaboreze cu personalul , sa aiba incredere
- Sa cunosca desfasurarea nasterii, durata travaliului

Interventii

- ajuta gravida sa inteleaga ca durerea nu poate fi calmata si ca intensitatea va creste pe masur ce

expulzia se apropie
- pregateste gravida pentru nastere, asigura igiena, indeparteaza pilozitatea, efectueaza clismele
evacuatorii, asigura golirea vezicii
- amplaseaza gravida intr-un salon linistit, o supravegheaza permanent, asigura odihna
- asculta bataile cordului fetal, urmareste ritmicitatea contractiior, iinformeaza medicul

3.5.6 GRAVIDA IN TRAVALIU- ASISTAREA NASTERII

Declansarea travaliului corespunde unui anumit echilibru neuro-umoral si endocrin.

Durata travaliului este in medie de 8-14 ore la primipare si de 6-8 ore la multipare.
Cuprinde trei perioade;
a) perioada de dilatatie, caracterizata prin contractii uterine dureroase la intervale de 10-15 minute;
femeia poate deveni agitata
b) perioada de expulzie a fatului incepe dupa dilatatia completa si ruperea membranelor; contractiile se
succed la 1-2 minute , durata se prelungeste la 60- 90 secunde , durerile deviin din ce in ce mai
puternice; dureaza la 30 min la 1 ½ ore la primipare si 15-30 min la multipare; apare senzatia de
screamat datorita compresiunii rectului
c) perioada de delivrenta- urmeaza la 15-20 minute dupa expulzia fatului , consta in dezlipirea si
eliminarea placentei si membranelor. Se produce in trei timpi, dezlipirea pacentei, coborarea in vagin si
expulzia.

Culegerea datelor

- starea de agitatie
- contractii uterine dureroase, ritmice, cu frecventa si intensitate crescanda
 - modificari la nivelul colului ( scurtarea, stergere, dilatare) ajungand la dilatatie completa ( 10-11 cm)
- formarea pungilor apelor, ruprea membranelor
- aparitia senzatiei de screamat
- bataile cordului fetal prezente

Probleme

- disconfort din cauza durerii

- anxietate
- posibila altereare a dinamicii uterine
- posibila modificare a ritmului cardiac fetal ( suferinta fetala)
- colaborare ineficineta in legatura cu lipsa de educatie sau prag scazut la durere
- posibila lezare a tesuturilor moi ( taiere, ruptura), in timpul expulziei
- posibila modificarea ritmului cardiac matern din cauza pierderilor de sange in perioada delivrentei

Obiective
Gravida;

- sa colaboreze cu asistenta si medicul

- sa nu prezinte modificari de dinamica uterina

Nasterea sa se produca fara incidente majore.

Sa nu se instaleze suferinta fetala.

Inerventii

Asistenta;

- supravegheaza bataile cordului fetal la intervale de 30 minute la inceput, apoi la 15 minute , urmareste
succesiunea contractiior uterine, durata
- consemneaza, la indicatia medicului, modificarea colului, starea membranelor in foaia anexa
obstetricala
- semnaleaza aparitia unor fenomene ( tulburari de dinamica suferinta fetala), realizeaza corectarea
medicamentoasa conform prescriptiei medicale
- supravegheaza starea gravidei prin masurarea pulsului, tensiunii arteriale, temperaturii; urmareste
comportamentul
- urmareste aspectul lichidului amniotic, raporteaza asupra modificarilor
- pregateste materialele necesare pentru asistenta la mastere. Campuri sterile, manusi sterile, material de
dezinfectie, pense, forfeci sterile, ata pentru cordonul ombilical, materiale pentru ingrijirea nou-
nascutului, materiale pentru prevenirea oftalmiei gonogocice, medicamente pentru dirijarea travaliului
etc
- colaboreaza permanent cu gravida , sfatuind-o cum sa respire, si sa-si prelungeasca voluntar contractiile
- supravegheaza perineul in timpul expulziei, anunta medicul pentru perinectomie sau epiziotomie in
cazul in care opune rezistenta
- Asista expulzia respectand timpii
- Dezobstrueaza caile respiratorii ale nou- nascutului, sactioneaza si ligatureaza cordonul ombilical
 - Observa semenele de dezlipire a placentei; pierderi mici de sange, contractii uterine slabe, coborarea
fundului uterin sub ombilic si a cordonului restant, uter dur contractat, apasarea deasupra sinfizei
pubiene nu determina ridicarea cordonului restant
- Prind placenta cu palmele facute caus, rasucste membranele pentru evitarea ruperii si ramanerii acestora
in cavitate
- Verifica integritatea placentei pe ambele fete, acordand atentie deosebita cotiledoanelor aberante
- Verifica integritatea tesuturilor moi materne ( col, perineu) colaboreaza cu medicul in vederea suturarii

3.5.7 INGRIJIRI ACORDATE IN LAUZIE

LAUZA IN PRIMELE DOUA ORE

Culegera datelor

- oboseala, tendinta de somn

- ueori frison
- puls rar, bradicardie
- uter dur, contractat, glob de siguranta, la nivelul ombilicului
- sangerare moderata

Probleme

- posibila alterarea a ritmului si frecventei cardiace in legatura cu hemoragia post-partum

- disconfort in legatura cu leziunile perineale, cu distensia tesuturilor
- posibila infectie

Obiective

- lauza sa colabireze, sa inteleaga ca somunul produce relaxarea musculaturii uterine si favoizeaza

hemoragia

Interventii
Asistenta;
- efectuaza masaj uterin transabdominal pentru favorizarea retractiei si formarii globului de siguranta
- controleaza sangerarea, anuntand medicul in cazul in careeste crescuta, nu apare globul de siguranta
- supravegheaza faciesul si comportamentul lauzei
- antreneaza lauza in discutii pentru a nu dormi
- administreaza ceai, limonada
- controleaza functiile vitale, depisteaza semnele socului hipovolemic
- transporta lauza in salon

3.5.8 INGRIJIRI IN LAUZIA FIZIOLOGICA

Lauzia cuprind primele 6 saptamani dupa nastere. Ciclul ovarian se reia, o noua sarcina fiind posibilachiar daca
se mentine amenoreea de lactatie. Organele genitale revin treptat la normal.
Culegera datelor

- scurgera lohiilor; sanguinolente, serosanguinolente, seroase

- involutie uterina
- aparitia secretiei lactate
- revenirea la normal a pulsului, tensiunii arteriale ( usor crescuta in travaliu)
- tranzit incetinit
- diureza crescuta

Probleme

- deficit de cunostinete privind autoingrijirea

- posibila alterarea a ritmului cardiac din cauza sangerarii( determinata de resturile placentare sau
tromboflebitei post-partum)
- posibila stare de diconfort in legatura cu instalarea secretiei lactate
- alterarea eliminarilor
- deficit de cunostinte privind igiena sanilor si alaptarea, alimentatia in lauzie

Obiective
Lauza

- sa fie capabila sa se autoingrijeasca

- sa nu apara complivcatii infectioase sau hemoragice
- sa cunosca semnele ( furiei laptelui)
- sa elimine normal, sa revina la orarul propiu
- sa-si efectueze igiena sanilor

Interventii

- explica lauzei importanta iingrijirilor igienice pentru prevenirea infectiior puerperale (dupa nastere)
- efectueaza toaleta locala, schimbarea tampoanelor, observa lohiile ( sspect, miros, culoare, cantiate)
- abserva aspectul plagii perineale, anuntand medicul in caz de modificari
- instrueste gravida se se autoingrijeasca
- controleaza involutia uterina ( scade cu 1-1,5 cm/ zi) devenind organ intrapelvin dupa 12 zile
- involutie uterina;
- masoara, temperatura, pulsul, tensiunea arteriala,pentru depistarea eventualelor complicatii (
hemoragii, infectii, tromboflebita)
- explica modul de instalare a secretiei lactate,a ‚’’furiei laptelui,, care poate fininsotita de cresterea
temperaturii pana la 37,5
- instrueste lauza sa-si spele mainile si sanii inainte si dupa supt; sa evite prelungirea suptului pentru a nu
favoriza aparitia ragadelor
- stimuleaza mobilizarea precoce a lauzeipentru prevenirea complicatiilor
- incurajeaza cresterea cantitatii de lichide din alimtatie
- atentioneaza lauza;
- sa nu consume bauturi alcoolice, excitante ( cafea, ciocolata, cacao, ceai rusesc)
 - sa evite alimentele flatulente
- sa nu consume alimte cu fibre in cazul leziunilor perinealepentru evitarea efortului de defecatie
- efectuaza sondaj vezical in caz de retentie urinara in primele ore dupa nastere
- instrueste lauza la externare;
- sa-si metina o buna igiena locala, sa folseasca tampoane vulvare sterile
- sa eviote raporturile sexuale sase-opt sapatamani
- sa nu ia medicamente fara recomandare medicala deoarece unele se elimina prin secretie lactata
- sfauieste familia sa ajute mama in ingrijirea copilului, precum si in plan emotional, pentru a se adapta
noului rol

3.5.9 GRAVIDA CU RISC OBSTETRICAL

Evolutia unei sarcinii depinde in mare masura , de medicul fizic, social, familial, de dorinta cu care este
asteptat copilul, de modul in care viitoarea mama colaboreaza cu personalul medico-ssnitar, accepta sfaturile si
intelege sa le aplice.
Este necesara cunosterea cauzelor care deterimina riscul obstetrical, pentru identificarea probelemelor de
ingrijire, stabilirea obiectivelor si actiunilor de nursing, in vedera asigurarii unei supravegheri diferentiate

1. circunstante psiho-sociale
- sarcina nedorita
- familii dezorganizate. Climatul afectiv neprielnic, venit redus, alimenatie deficitara
- domiciliul femeii in zone geografice greu accesibile, fara posibilitati de anunt telefonic, de transport de
urgenta
- nerespectarea prevederilor legislatiei de ocrotire a femeii gravide la locul de munca

2. factori generali

- varsta; grupele de varsta sub 20 de ani, cat si cele de peste 35 de ani.

- Primigestele foarte tinere sau peste 35 de ani
- Marile multigeste sau numai multipare ( chiar 3-4 nasteri ectopice in antecedente)
- Inaltime sub 1,55 m
- Greutate sub 45kg
- Infantilism genital
- Izoimunizare Rh sau de grup

3. antecedentele ginecologico-obstetricale

- uter cicatricial ( in special dupa operatie de cezariana( corporeala)

- malformatii sau tumori genitale ( in special fibrom)
- steriliate involuntara tratata
- operatii plastice pe sfera genitala ( prolaps, fistule chirurgia infantilitati sau rect)
- sarcini cu coplicatii ( hemoragii, infectii, toxemii) sau o sarcina la mai putin de un an de la ultima
nastere
- intreruperea intempesiva a cursului sarcinii ( avort, sarcina prematura)
- nasteri cu; distocii mecanice, de cinamica, in delivrenta,interventii , nascuti morti, decedati in perioada
neonatala precoce, malformatii, hipertrofie fetala, macrosomi, copii cu handicap.

4. boli preexistente sarcinii

- cardiopatii
- boala hipertensiva
- anemii
- tulburari endocrino-metabolice ( obezitate, prediabet, diabet, hiperparatiroidism, hipo sau
hipertiroidism)
- pneumopatii
- nefropatii
- infectii cronice ( tuberculoza, sifilis)
- boli infectioase ( rubeola, herpes, toxoplasmoza, listerioza, hepatita, colibaciloza, boalacu incluzii
citomegalice)
- hepatita cronica
- afectiuni ortopedice ( cifoscolioza , schiopatare)

5) intoxicatii

- alcoolism
- tabagism etc

6) sarcina complicata prin;

- distocii osoase
- distocii de prezentatie ( inclusiv prezentatie pelvina)
- cresterea anormala in greutate peste 20% fata de greutatea initialain timpul sarcinii ( peste 3% in tim, I,
peste 6% in trim. II si peste 11-12% in trim. III) sau cresterea nesemnificativa a greutatii.
- Trepiedul disgravidiei tardive
- Infectii; urinare, vaginale, cutanate.
- Cresterea anormala a volumului uterului ( genelaritate, oligoamnios, hidramnios)
- Hemoragii dupa a 20-a saptamana a sarcinii
- Incompetenta cervicala
- Fals travaliu
- Incompatibilitati de grup de Rh
- Interventii chirurgicale
- Teste de explorare a potentialului biologic cu valori deficitare ( colpocitohormonologia , estriolul,
hormonul lactogenic placentar, amnioscopia, amniocenteze etc)

7) hemoragie recenta

- ruptura de membrane de peste 6 ore, fara declansarea contractilitatii uterine

- procidenta de cordon
- suspiciune clinica de suferinta fetala
 CAPITOLUL IV TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE

IV.1 Definiție:

Traumatismele cranio-cerebrale (TCC) interesează preferențial populația tânără, activă și sexul

masculin. Traumatismele cranio-cerebrale se pot prezenta izolat sau asociat cu alte leziuni
majore. Leziunile cranio-cerebrale sunt determinate de sumația factorilor fizico–mecanici si
biologici ce se exercită asupra structurilor capului: scalp, craniu, meninge, creier, vase sanguine.

IV.2 CLASIFICAREA TCC

Clasificarea traumatismelor cranio-cerebrale se face după următoarele criterii:

I . NATURA EFECTELOR TRAUMATICE INDUSE:

A. Imediate:

1. primare: comoția, contuzia, dilacerarea

2. secundare: hematom extradural, subdural, intraparenchimatos

3. subsecvente: edem cerebral, colaps cerebro-ventricular

B. Tardive:

1. evolutive: encefalopatia posttraumatică

2. sechelare: afazie, hemiplegie, epilepsie

II. EVOLUȚIA TCC:

1. acute < 3 zile

2. subacute < 3 săptămâni

3. cronice > 3 săptămâni

III. PREZENȚA SOLUȚIEI DE CONTINUITATE:

1. Închise;

2. Deschise: plăgi ale scalpului, plăgi cranio-cerebrale, fistule LCS.

IV. PATOGENIA TCC:

1. Leziuni primare

2. Leziuni secundare
IV.3PATOGENIA LEZIUNILOR CEREBRALE POSTTRAUMATICE

LEZIUNI PRIMARE: sunt direct legate de producerea traumatismului. Ele pot fi

1. leziuni directe: sunt leziuni cerebrale în relație directă cu impactul produs asupra craniului de
către agentul traumatic.

2. leziuni indirecte: sunt produse prin deplasarea rapidă a capului, secundară unor procese de
accelerație, decelerație sau rotație.

Leziunile directe și indirecte se asociază frecvent. TCC determină leziuni celulare (neuronale
sau gliale) sau vasculare.

Leziunile primare pot fi:

a. focale, când leziunile celulare se dezvoltă în jurul unei zone de distrucție tisulară cu aspect
ischemic sau edematos;

b. difuze, când leziunea inițială interesează membrana axonală ce determină ulterior o alterare a
transmisiei nervoase și o disfuncționalitate neurologică mergând până la comă. Aceste leziuni ale
membranei axonale pot fi reversibile sau nu.

LEZIUNI SECUNDARE: pot apărea din primele minute posttraumatic și vor agrava leziunile
primare ale țesutului cerebral și a ischemiei cerebrale. Evoluția leziunilor secundare determină
instalarea edemului cerebral și a ischemiei cerebrale.

Edemul cerebral poate fi:

1. vasogenic, prin ruptura barierei hemato-encefalice;

2. citotoxic, secundar lizării celulelor nervoase. Mecanismele de producere a leziunilor secundare

sunt complexe și intricate: eliberarea de neurotransmițători excitatori; producerea de radicali
liberi.

IV.4 ETIOLOGIA TCC:

1. Accidente de circulație

2. Agresiune prin: - forță fizică, arme albe, arme de foc, obiecte contondente

3. Căderi accidentale și/sau provocate

4. Lovire de animal

5. Accidente casnice

6. Accidente sportive
7. Accidente de joacă la copii

8. Accidente obstetricale

Mecanismele de producere ale TCC pot fi:

A. Mecanisme directe:

1. prin accelerație

2. prin decelerație

3. prin compresiune bilaterală și simultană

B. Mecanisme indirecte:

1. cu impact extracranian - masiv facial, membre, coloană vertebrală

2. în absența oricărui impact: “whiplash”

LEZIUNI ANATOMO-CLINICE PRODUSE DE TCC

I . Leziunile scalpului:

a. plăgi ale scalpului;

b. hematomul epicranian;

c. echimoze și escoriații;

II. Leziunile craniului:

a. fracturi de boltă craniană (liniare, cominutive, dehiscente, orificiale);

b. fracturi de bază de craniu;

c. fracturi mixte.

III. Leziunile meningelui și creierului:

a. Comoția cerebrală

b. Contuzia cerebrală

c. Dilacerarea cerebrală

d. Hematomul extradural

e. Hematomul subdural:
1. acut;

2. subacut;

3. cronic;

f. Hematomul intraparenchimatos posttraumatic;

g. Revărsate lichidiene intracraniene subdurale:

1. Hidromă: colecție lichid clar fără membrană delimitantă

2. Higromă: colecție lichid xantocrom cu neo-membrana

3. Meningita seroasă:

h. Plăgile cranio-cerebrale: prin acțiune directă (cui, cuțit) sau indirectă (eschile), care pot fi:
tangențiale, penetrante oarbe, transfixiante, prin ricoșare;

i. Fistule LCS.

IV.5 DIAGNOSTICUL PARACLINIC DE TCC

A. Examinări radiologice:

1. Radiografia simplă de craniu își păstrează importanța, mai ales când nu poate fi efectuat un
examen CT cerebral, evidențiind fracturi craniene (lineare sau depresive), pneumocefalie, nivel
lichidian în sinusurile aeriene, corpuri străine penetrante.

2. Examenul CT cerebral nativ este investigația de elecție în TCC, evidențiind:

- sânge (hemoragii sau hematoame): hematom epidural, hematom subdural, hemoragie

subarahnoidiană, hemoragie intracerebrală, contuzie hemoragică, hemoragie intraventriculară;

- hidrocefalie;

- edem cerebral (obliterarea cisternelor bazale, ventriculi de dimensiuni mici, dispariția șanțurilor
corticale);

- semne de anoxie cerebrală: ștergerea interfaței substanță albă – substanță cenușie; edem;

- fracturi (examinare cu fereastră osoasă) ale bazei craniene, incluzând fractura osului temporal,
ale orbitei, ale calvariei;

- infarct ischemic (semnele sunt minime dacă examinarea este sub 24 de ore de la AVC);

- pneumocefalie: poate indica o fractură (în bază sau de convexitate deschisă);

- deplasarea structurilor liniei mediane (datorită unui hematom sau edemului cerebral asimetric);

3. Examinarea IRM nu este necesară în leziunile acute (deși examinarea IRM este mai precisă
decât CT, nu există leziuni traumatice chirurgicale demonstrate IRM care să nu fie evidente și pe
CT). Examinarea IRM este utilă mai târziu, după stabilizarea pacientului, pentru evaluarea
leziunilor trunchiului cerebral, a leziunilor din substanța albă (de exemplu punctele hemoragice
din corpul calos în leziunea axonală difuză).

4. Angiografia cerebrală: este rar indicată în TCC (obiecte penetrante, situate în preajma unor
artere mari cerebrale sau în apropierea sinusurilor durale).

B. Examenul LCS (puncția lombară): nu este indicat în TCC acute.

C. Monitorizarea presiunii intracraniene este deosebit de importantă, mai ales în cazul

politraumatizaților.

IV.6 PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN TCC

A. EVALUAREA TRAUMATIZATULUI CRANIOCEREBRAL:

1. Examenul neurologic evaluează: nivelul conștientei (scor GCS); semne de lateralitate

(asimetrie pupilară, deficit senzitiv, deficit motor); semnele suferinței de trunchi cerebral;

2. Examenul clinic complet (evidențierea altor leziuni traumatice în cazul politraumatismului);

3. Examenul CT cerebral: permite realizarea unui diagnostic lezional și urmărirea evoluției

leziunilor;

4. Măsurarea presiunii intracraniene.

B. EVALUAREA TRAUMATIZATULUI CRANIO- CEREBRAL

Prespitalicesc:

- Bilanț clinic: evaluarea leziunilor externe; evaluarea parametrilor vitali (frecvența respiratorie,
frecvența cardiacă, presiunea arterială), scorul GCS;

- intubație orotraheală + ventilație + sedare, dacă scorul GCS < 8;

- transport rapid;

La camera de garda:

- Examen clinic repetat și complet

- Bilanț radiologic: radiografie craniu, coloană cervicală, radiografie pulmonară, examen CT

cerebral, ecografie abdominală.
Transferul în serviciul de neurochirurgie: se decide în cazul deteriorării stării de conștientă, lipsa
posibilității de examinare CT, fractura a bazei craniului, plagă cranio-cerebrală, politraumatism,
examen CT cu semne tomodensitometrice de HIC.
 CAPITOLUL V HEMATOAMELE INTRACRANIENE
POSTTRAUMATICE

V.1Clasificare:

Hematoamele intracraniene posttraumatice cuprind:

1. hematomul extradural,

2. hematomul subdural acut,

3. hematomul subdural cronic și

4. hematomul intracerebral.

1. HEMATOMUL EXTRADURAL

V 1.1 Definiție:

Hematomul extradural este o colecție sanguină constituită între tăblia internă a craniului și dura
mater.

V.1.2 ETIOPATOGENIE

Cauza hematomului extradural este cel mai frecvent o leziune arterială posttraumatică, în mod
particular a arterei meningee medii. Aceasta explică predilecția hematomului extradural pentru
fosa temporală, unde dura-mater are aderență minimă (zona Gerard-Marchand). Mult mai rar,
etiologia hematomului extradural este de origine venoasă (ruptura unui sinus venos) sau osoasă
(lacune venoase din diploe) cauzate de un focar de fractură. Este de menționat faptul ca în 5 -
10% dintre hematoamele extradurale nu se evidențiază o fractură a craniului.

Hematomul extradural afectează preponderent sexul masculin și tinerii. Dura mater fiind mai
greu decolabilă la persoanele în vârstă, hematomul extradural este rar întâlnit după 65 de ani.

V.1.3 TABLOUL CLINIC

Evoluția clinică a hematomului extradural este stadială: inițial se produce, de regulă, o pierdere a
conștientei apoi, o revenire la starea de conștientă normală (interval liber) pentru ca, ulterior, să
reapară tulburările de conștientă ce evoluează spre comă. În absența diagnosticului și a
tratamentului apare un deficit motor controlateral ce se agravează progresiv, o midriază
homolaterală (angajarea temporalului cu suferință de nerv oculomotor comun) și semne de
decerebrare (suferință de trunchi cerebral).
V.1.4 EXPLORARI COMPLEMENTARE

Examenul CT cerebral este examenul de elecție, evidențiind aspectul unei lentile spontan
hiperdense biconvexă, dispusă imediat sub tăblia internă. CT-ul cerebral precizează localizarea:
temporal, frontal, parietal, occipital sau subtemporal, formele rare bilaterale și cele localizate în
fosa posterioară. Examinarea cu fereastră osoasă evidențiază fractura craniului.

V.1.5 Tratament:

Tratamentul este chirurgical, hematomul extradural fiind o mare urgență neurochirurgicală.

Mortalitatea globală este de aproximativ 5%. Dacă semnele neurologice sunt minore, vindecarea
postoperatorie este obținută în 100% din cazuri. Din contra, dacă sunt prezente semne de deficit
sau midriază, procentul reușitei scade la 90%. În prezența semnelor de decerebrare sau
decorticare anterior intervenției, mortalitatea este de 60-75%, cu doar 10% vindecare fără
sechele.

Intervenția chirurgicală constă în efectuarea unui volet osos centrat pe hematomul extradural,
evacuarea colecției sanguine formată din cheaguri și hemostaza sursei hemoragice. Suspendarea
periferică a durei mater la os completează hemostaza și evită decolarea extradurală
postoperatorie, un drenaj aspirativ extradural și repunerea voletului osos cu sutura scalpului
încheie actul chirurgical.

Ținând cont de caracterul grav al leziunii și maxima urgență pe care hematomul extradural o
reprezintă, mulți chirurgi generaliști nu ezită să practice o singură gaură de trepan pe traiectul
fracturii, în scop explorator. Evidențierea hematomului extradural permite aspirarea lui parțială și
transferul ulterior într-o clinică de specialitate.

2. HEMATOMUL SUBDURAL ACUT

2.1Definiție:

Hematomul subdural acut este o colecție sanguină constituită între dura-mater și creier.

2.2ETIOPATOGENIE

Cauza este întotdeauna traumatică, substratul etiologic fiind ruptura unei vene (temporală
anterioară sau posterioară, venă emisară, sinusul longitudinal superior), a unei artere sau un focar
de dilacerare cerebrală.

2.3TABLOUL CLINIC

Manifestările clinice survin imediat posttraumatic. Cel mai adesea, hematomul subdural acut se
manifestă printr-o comă brutal instalată. Alteori copiază evoluția hematomului extradural, cu
interval liber, urmat de tulburări de conștientă, deficit controlateral, midriază homolaterală,
comă, și în final decerebrare. Uneori, hematomul subdural acut este relativ bine tolerat, pacientul
prezentând semne minime de HIC și tulburări minore de conștiență.

2.4 EXPLORARI COMPLEMENTARE

Examenul CT cerebral este esențial, întrucât diagnosticul hematomului subdural acut nu se poate
baza doar pe tabloul clinic. Hematomul subdural acut apare sub forma unei colecții spontan
hiperdense, falciforme, dispuse emisferic, cu contururile slab definite, așezată imediat sub calotă.
Examenul CT cerebral evaluează volumul hematomului, localizarea, efectul de masa și leziunile
asociate.

2.5 TRATAMENT

Nu exista un tratament chirurgical univoc al hematomului subdural acut, conduita terapeutică

fiind adeseori școlastică.

Atunci când hematomul este voluminos, cu întindere mare și contuzie cerebrală limitată (pacient
vârstnic, traumatism minor), o craniotomie largă prin volet permite evacuarea hematomului și
hemostază. Deseori, edemul cerebral asociat impune o plastie durală în scop decompresiv și
înlăturarea voletului osos.

Dacă hematomul subdural acut este limitat, cu volum mic, iar contuzia cerebrală este extinsă
(pacient tânăr, traumatism major), o craniotomie minimă cu trefina este suficientă pentru
evacuarea hematomului, contuzia cerebrală nefiind tributară tratamentului chirurgical.
Prognosticul este sumbru, mortalitatea globală fiind de 40%. Dacă pacientul traumatizat este
operat în primele patru ore, mortalitatea scade la 30%. După acest interval de patru ore,
mortalitatea creste la 90%.

Volumul hematomului subdural acut, vârsta pacientului și efectul de masă sunt în corelație
directă cu un prognostic nefavorabil. Mortalitatea pacienților tineri, sub 40 de ani, este de 18-
20%, în timp ce vindecarea cu sechele este de 60%.

3. HEMATOMUL SUBDURAL CRONIC

3.1 Definiție:

Hematomul subdural cronic este o colecție sanguină cu sediul între dura mater și creier.

3.2 ETIOPATOGENIE

Hematomul subdural cronic se constituie lent, în mai multe săptămâni, uneori luni, ca urmare a
unui traumatism minor, ce trece adeseori neobservat. Afectează vârstele extreme: nou-născut,
copil mic și bătrânii.
3.3 TABLOUL CLINIC

Simptomatologia apare posttraumatic după mai multe săptămâni, pacientul acuzând cefalee,
tulburări de comportament cu alură de demență sau lentoare în gândire și activitate. Semnele de
focar sunt frecvente. Adesea pacientul acuza simptome de iritație meningiană.

Anamnestic se decelează factori predispozanți, cum sunt etilismul cronic, deshidratarea,

tratament anticoagulant sau factori mecanici (tuse, constipație) ce întrețin și cresc volumul
hematomului subdural cronic.

La nou-născut, apare o creștere a perimetrului cranian și bombarea fontanelei. Copilul plânge, nu

are apetit și nu crește în greutate. Ulterior apar tulburările de conștientă si semnele neurologice
de focar.

Diagnosticul clinic se bazează pe secvențialitatea clasică: traumatism minor - interval liber lucid
de săptămâni, sau luni - agravare cu instalarea simptomelor neurologice de focar și a
fenomenelor de HIC.

3.4 EXPLORĂRI COMPLEMENTARE

Examenul CT cerebral este investigația de elecție, rapidă, ce permite aprecierea localizării,

volumului și efectului de masă produs de colecția sanguină. Aspectul imagistic este al unei
colecții izodense la debut, panemisferice și care devine ulterior hipodensă. O hiperdensitate
heterogenă în această colecție indică o resângerare recentă. Injectarea de substanță de contrast
încarcă contururile membranei hematomului.

3.5 TRATAMENT

În hematoamele subdurale cronice, atitudinea terapeutică este în corelație cu tabloul clinic și

aspectul CT cerebral. Hematoamele subdurale cronice cu volum mic (lamă de hematom
subdural) sunt în general sărace ca simptomatologie. Abstinența chirurgicală, supravegherea
clinică și reexaminarea CT este regula.

Tratamentul medical: corticoterapie, rehidratare, dietă cu regim alimentar sărat poate da

satisfacție. Eficacitatea tratamentului conservativ este controlată și dovedită de examenele CT
repetate.

În hematoamele subdurale cronice cu volum mare și simptomatologie patentă, tratamentul este

chirurgical și încununat de rezultate spectaculoase. Evacuarea hematomului se realizează prin
una sau doua găuri de trepan. Lavajul abundent al cavității cu ser fiziologic și drenajul
postoperator permite o bună reexpansiune cerebrală. Prognosticul este în general excelent, dar
rămâne tributar stării generale a pacientului.
4. HEMATOMUL INTRACEREBRAL

4.1 Definiție:

Hematomul intracerebral este o colecție sanguină intraparenchimatoasă provenind dintr-un focar

de contuzie hemoragică sau dilacerare corticală.

4.2 ETIOPATOGENIE

Hematoamele intracerebrale posttraumatice în formă pură sunt rare și întâlnite în plăgile cranio-
cerebrale produse prin arme de foc. Mecanismele traumatice prin impact direct, contralovitură,
prin fenomene de accelerație sau decelerație produc leziuni focale și axonale difuze ce pot
domina tabloul clinic.

4.3 EXPLORĂRI COMPLEMENTARE

Examenul CT cerebral poate aprecia caracterul tuturor leziunilor traumatice intracraniene,

localizarea și volumul hematomului intracerebral. Imagistic, colecția sanguină intracerebrală
apare spontan hiperdensă localizată intraparenchimatos.

4.4TRATAMENT

Atitudinea chirurgicală este în corelație cu gravitatea tabloului clinic, importanța volumului

hematomului intracerebral și a efectului de masă indus de acesta. Evacuarea colecției sanguine se
realizează printr-o craniectomie sau prin volet osos urmată de hemostaza focarului operator.

Hematoamele necompresive se vor temporiza, fiind reevaluate prin examene CT repetate.

Agravarea simptomatologiei sau creșterea volumului colecției sanguine determină intervenția
chirurgicală.
 CAPITOLUL VI FISTULE LCR POSTTRAUMATICE
VI.1Definiție:

Fistula LCS reprezintă un traiect de comunicare directă a LCS între spațiile subarahnoidiene și
exterior, având ca substrat anatomic existența unei fracturi craniene și a unei leziuni meningeene.
Apar la 2-3% din totalul pacienților cu TCC, 60% în primele zile, 95% în primele trei luni; 70%
se opresc spontan în prima săptămână și uzual în șase luni, în rest.

VI.2 Clasificarea fistulelor LCS:

A. După locul de exteriorizare a LCS:

1. Rhinoliquoree

2. Otoliquoree 3. Plagă cranio-cerebrală

B. După timpul de apariție post-traumatism:

1. Precoce: apariție imediată sau la scurt interval

2. Tardive: apariție la câteva săptămâni sau luni

În practica neuro-traumatologiei majoritatea problemelor sunt puse de leziunile etajului anterior

a bazei craniului.

VI.3 Principii de tratament:

Combaterea scurgerii LCS prin rezolvarea leziunii osteo-durale și prevenirea sau combaterea
meningitei (5-10%, procentul crescând dacă fistula persistă peste șapte zile). Sediul leziunii este
în 80% din cazuri la nivelul etmoidului; în rest la nivelul peretelui posterior al sinusului frontal și
plafonului sinusului sfenoidal. Tipul leziunii durale variază după traiectul fracturii: perforarea
meningelui de o eschilă osoasă, ruptura prin forfecare în focarul unei fracturii, invaginare în
traiectul fracturii, dilacerare prin fragmente intruzive (frecvent în fracturile fronto-etmoidale cu
înfundare).

VI.4 Diagnostic:

- clinic: scurgerea LCS nazală uni- sau bilaterală

- radiologic:

a. argument indirect = prezența unei linii de fractură ”cu risc” ce trece prin zona de graniță
dintre cavitatea cerebrală și cavitățile aerice cranio - faciale: sinus frontal, sinus etmoidal 45%,
sinus sfenoidal 1 - 2%; radiografia standard este utilă pentru studiul calotei și sinusului frontal;
examenul CT cerebral și cu fereastră osoasă permite evidențierea leziunilor cerebrale, a sinusului
frontal și etmoido-sfenoidale.

b. argument direct al fistulei = pneumocefalia; radiografia standard evidențiază prezența aerului

intracranian în 10 - 20%; examenul CT cerebral evidențiază aerul intracranian în 50%.

În cazul meningitelor posttraumatice precoce sau tardive aderențele subarahnoidiene limitează

exteriorizarea LCS și diagnosticul topografic al leziunii devine dificil. În acest caz se recomandă
următoarele explorări: cisternografia cu izotopi (I131 este pozitivă în 10 – 20% din cazuri);
cisternografia computerizată cu metrizamid (pozitivă >30% ).

VI 5. TRATAMENT

Imediat după traumatism, observarea este cea mai justificată, deoarece majoritatea fistulelor se
închid spontan.

Antibioterapia profilactică este controversată, nu s-au demonstrat diferențe în morbiditatea

datorată meningitei între pacienții care au primit și cei care nu au primit antibiotice. Mai mult,
tratamentul antibiotic administrat de rutina duce la selectarea unei flore microbiene rezistente.

Tratamentul conservator

1. Profilaxia si tratamentul meningitei posttraumatice Agentul patogen cel mai frecvent întâlnit
este pneumococul (83%), ceea ce impune vaccinarea antipneumococică. Pacientul va fi
monitorizat clinic și în cazul apariției semnelor de iritație meningeală puncția lombară și
examenul LCS vor alege antibioticul. Plăgile cranio-cerebrale și fracturile cu înfundare vor fi
tratate cu antibiotice.

2. Monitorizarea pacientului cu fistula LCS

a. poziție în decubit cu capul ridicat la 300 – 450 ;

b. supraveghere clinică, neurologică și radiologică pentru a depista: deteriorarea neurologică,

apariția semnelor de iritație meningeală, pentru evidențierea aerului intracranian se efectuează
radiografie de craniu de profil zilnic

c. puncții lombare zilnice sau montarea unui cateter lombar: 150-200 ml/zi

d. administrarea de inhibitori ai anhidrazei carbonice-acetazolamida (Diamox), facilitează, după

unii autori, închiderea fistulei.

Tratament chirurgical:

dacă fistula persistă mai mult de două săptămâni, în ciuda tratamentului conservator sau dacă se
complică cu meningită
 CAPITOLUL VII. TRAUMATISME OBSTETRICALE

VII 1.Definiție:
Sub numele de leziuni traumatice obstetricale , sunt desemnate totalitatea traumatismelor
mecanice si chimice (hipoxice), legate de actul nasterii.
VII.2 Factori favorizanți:
Factorii responsabili sunt: macrosomia, disproportia cefalopelvina, prezentatii anormale, nasteri
distocice, prelungite sau precipitate, prematuritatea, asistenta obstetricala deficitara.
VII.3 Clasificare:
Leziunile partilor moi:
Eritemul si eroziunile partilor moi
Purpura- localizata mai ales la fata, gat, torace,urmarea cresterii presiunii venoase si
intratoracice in prez. Pelviana sau circularelor de cordon stranse. Evolutie favorabila in 2-3 zile.
Echimozele- in nasterile traumatice si prezentatia pelviana.
Adiponecroza subcutanata- induratii subcutanate nodulare, cu tegumentul rosu-violaceu, cu
aspect de coaja de portocala.Nu necesita tratament.
Traumatisme craniene:
Bosa sero-sanguina (caput succedaneum)-tumefactie edematoasa si hemoragica a tesutului
celular subcutanat, la nivelul partii prezentate a craniului.Se extinde peste liniile de sutura.
Cefalhematomul- hemoragie subperiostala, limitata totdeauna de aria unui os cranian.devine
evident la cateva ore de la nastere. Se poate asocia cu fractura osului cranian. Se resoarbe dupa 2
sapt.- 3 luni.
Fracturile oaselor craniului-fracturile lineare sunt cele mai frecvente. Nu necesita
tratament.Fracturile cu infundare apar dupa aplicare de forceps.
Hemoragiile intracraniene- sunt fie rezultatul traumatismului mecanic fie hipoxic. Hemoragiile
traumatice (epidurale, subdurale, subarahnoidiene) se datoresc: disproportiei fetopelvine, nasterii
prelungite, nasterii precipitate,prezentatiei pelvine.
Fracturile mandibulei- nn prezinta asimetrie faciala, echimoze, edem, crepitatie, dificultati de
alimantatie.
Traumatisme nazale- edem al mucoasei nazale, dislocatii cartilaginoase.
Traumatisme oculare- hemoragii retiniene si subconjunctivale.remisie in 24-48 h, fara sechele.
Traumatismele muschiului sternocleidomastoidian:
-Torticolisul congenital-se datoreste pozitiei intrauterine dar se poate produce si in timpul
nasterii Se observa de la nastere sau in primele 2-3 saptamani de viata.Recuperare in 2-4
luni.20% necesita interventie chirurgicala.
Traumatismele coloanei si maduvei: in distocii ale umerilor in prezentatia cefalica si dificultati in
expulzie in prezentati pelviana.apare sectiune medulara cu sau fara fractura de vertebra.Clinic:
absenta reflexelor arhaice, pierderea sensibilitatii,lipsa motilitatii sub nivelul leziunii.
Traumatismele coloanei si maduvei
-Nn prezinta la nastere tulburari respiratorii,soc, hipertermie si poate evolua rapid spre
deces. Nn poate fi flasc sau hiperalert.Lasupravietuitori in cateva sapt. apare rigiditatea,
hipertonia si spasmul muscular. Hemoragia hemidurala este cea mai comuna complicatie.
Leziunile nervilor periferici
Paralizia de plex brahial- apare mai frecvent la nn macrosomi, in urma tractiunii gatului in
latero-flexie pentru degajarea umerilor in prezentatia craniana sau a intinderiibratelor ramase in
urma, pe langa cap in prezentatia pelviana
a. Paralizia Erb- Duchen- leziune la nivelul C5-C6 Nn nu poate face abductia bratului din
umar, rotatia externa a bratului si supinatia antebratului.Extensia antebratului pastrata. Reflexul
Moro absent pe partea afectata.Motilitatea degetelor pastrata.
b.Paralizia Klumke- cea mai rara si grava paralizie a plexului brahial. Leziune la nivelul
C7,C8,D1.Rezulta paralizia mainii dar si ptoza si mioza(sdr. Horner) daca sunt lezate fibrele
simpatice din radacina D1.
Paralizia faciala
a.Paralizie de tip periferic- este flasca si cand este completa cuprinde intreaga parte a fetei,
inclusiv fruntea. Cand nn plange,se misca doar partea neparalizata a fetei, iar comisura bucala
este cazuta pe partea respectiva.Pe partea afectata fruntea este neteda, ochiul nu se inchide,pliul
nazo-labial absent si coltul gurii cazut.
Paralizia faciala:
-b. paralizia faciala centrala- in timpul plansului este de tip asimetric, exista pliu la nivelul
fruntii pe partea afectata, gura este cazuta.
Paralizia nervului frenic- rezultatul lezarii C3,C4, sau C5 cu paralizia diafragmului. Clinic :
cianoza , miscari respiratorii neregulate, murmur vezicular diminuat pe partea
afectata,abdomenul nu expansioneaza in inspir.
VII.4 TRATAMENT:
-Tratament: nu exista tratament specific. Nn sunt asezati pe partea implicata,oxigenoterapie,
alimentatie parenterala. Recuperare spontana in 1-3 luni. Complicatie- pneumonia.
Traumatisme osoase
.Fractura de clavicula: cea mai comuna leziunr ortopedica neonatala. Produsa in timpul
travaliului si nasterii, in distocia umerilor in prezentatia craniana sau in caz de intindere a
bratelor ramase in urma in nasterea pelviana.
Clinic: imobilitatea bratului de partea afectata,crepitatii osoase, echimoze la nivelul
tegumentului, reflex Moro absent pe partea afectata, spasmul muschiului sternocleidomastoidian,
cu obliterarea fosei supraclaviculare de partea fracturii.
Traumatisme osoase
In fracturile de clavicula in lemn verde poate sa nu existe o limitare a miscarilor, iar
reflexul Moro poate fi prezent.se imobilizeaza bratul si umarul cu pronostic favorabil in 7-10
zile.
 CAPITOLUL VIII. PREZENTAREA CAZURILOR CLINCE

CAZUL I
1. CULEGERE DE DATE

IDENTIFICARE

NUME: BOBDAN

PRENUME: Darius

NUMELE TATALUI: B.C. 27 ani

NUMELE MAMEI: b.d. 35 ani

LOCUL NASTERII: MATERNITATEA Spitalului Tg-jiu

DOMICILIU: Tg-jiu, STR. Mihai Eminescu 2

DATA TRANSFERULUI DE LA MATERINITATEA Tg jiu LA SPITALUL CLINIC LUISÉ

TURCANU: LA 4 ZILE DE LA NASTERE

ISTORIC

Prematurul de gr. II

Cauza: - nastere prematura

- mama peste 35 de ani

- lucru in mediu toxic al mamei

- cu fibrom uterin operat in cursul sarcinii la III luni

- din cauza anesteziei locale

- tata in antecedente cu buloasa

Antecedente personale: -primul copil

-nascut la 37 saptamani

-cu greutate la nastere de 2000 g

-grupa sangvina AII pozitiv

 -greutate la internare 1850 g

MOTIVUL TRANSFERULUI

NN cu o greutate la nastere 2000 g si la transfer 1850 g

-cu scorul APGARD, 8 la 1 minut a la 5 minute

-se transfera in sectia de NEONATOLOGIE a spitalului clinic Luise Turcanu

-stare generala alterata

-cu leziuni buloase in diferite stadii de eruptie

DIAGNOSTICELE LA NASTERE

-Epidermoliza buloasa forma junctionala

-Suferinta cerebrala perinatala

-crize de apnee cu cianoza

-suflu sistolic

-septicemie cu stafilococ aureus

-reflux gastro-esofagian

-orfalita acuta

STARE DE INTERNARE

-Stare generala mediocra

-tegumente icterice

-denidare lunga pe obrazul stang

-numeroase bule cu continut lichidian

-icter clar

F. VITALE PULSUL RELATIV NORMAL

MECONIU PREZENT
 CARDIAC Ac 100-120 b/minut

FA: ½

STARE LA 72 ORE -TEMPERATURA PERSISTENTA

-ALTERAREA INTEGRITATII TEGUMENTARE

MANIFESTATA PRIN COLORATIE ICTERICA

-ICTER PRELUNGIT

PREMATURITATE GR. II

PERSISTA –CRIZELE DE APNEE CU CIANOZA

EXAMENE DE LABORATOR

HEMOGRAMA HEMATII /mm3 5220000

HEMOGLOBINA G% 17,5

LEUCOCITE /mm3 1049,0

RETICULOCITE 48%

LI % 28,5

Sg % 66,1

Mo % 5,4

TS 2’

TC 4’30

TQ 20”

TH 3’ 40”

IP 60%

ELECTROFOREZA

TGO UL/L 8 PROTEINE g/L 54,8

TGP UL/L 31 ALBUMINE % 62,1

BI DIRECTA μno/l 22,23 ALFA 1 % 4,7

BI INRICETA μno/l 101,38 ALFA 2 % 10,1

BETA % 10

GAMA % 13,1

AST GRUP

PH 7,397

PCO2 mmHg 24,0

BE μno/1 – 10,4

HCO3 μno hG 109,2

IMUNOCANTITATIE

IgA < 0,36

IgM 0,49

Igg 0,85

IONOGRAMA

Na mol/1 142

K mol/l 4,38

Ca mol/L 2,5

Cl mol/L 105

LDH U/L 895

Ac lactic ny % 11

Glicemie nmol/l 4,11

Uree nmol/l 3,85

Creatinina μmol/l 54

OBICEIURI DE VIATA

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.

Manifestari de dependenta: - dispnee

- cianoza

2. Nevoia de a bea si a manca.

Manifestari de dependenta: - disfagie

- semne de dezechilibru

- regurgitatii

3. Nevoia de a elimina.

Manifestari de independenta: - frecventa mictiunilor este prezenta

- cantitatea de urina este de 30-300 ml/24 h

- scaunul are culoarea galben-auriu

- 3-4 scaune pe zi

- mirosul este usor acru, reactia acida

4. Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura.

Manifestari de independenta: - sugarul, daca este asezat pe spate,nu poate ridica umerii si
capul

- apuca cu miscari nesigure obiectele care i se ofera

- intinde mana dupa obiectele care i se ofera

5. Nevoia de a dormi si a se odihni.

Manifestari de dependenta: - somn perturbat.

6. Nevoia de a imbraca si dezbraca.

Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca si dezbraca.

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.

Manifestari de dependenta: - cresterea temperaturii peste limite normale

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.

Manifestari de dependenta: - eritem fesier.

9. Nevoia de a evita pericolele.

Manifestari de dependenta: - vulnerabilitate fata de pericole.

10. Nevoia de a comunica.

Manifestari de independenta: - ganguresti cand i se vorbeste

- incearca manevre de inviorare

- facies palid

- privire semnificativa

- finete gustativa si a mirosului

2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.

Manifestari de dependenta: - dificultate sau incapacitatea de a respira

- secretii dense sau abundente

Sursa de dificultate: - anxietate

- prezenta secretiilor

- lipsa cunoasterii mijloacelor eficace de degajare si

expectoratie

Probleme: - dificultate in eliberarea cailor respiratorii

2. Nevoia de a bea si a manca.

Manifestari de dependenta: - disfagie

 - regurgitatii

Sursa de dificultate: - durerea

Probleme: - dificultate in a se hidrata si alimenta

3. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.

Manifestari de dependenta: - cresterea temperaturii peste limitele normalului

- piele rosie, fierbinte

Sursa de dificultate: - imaturitatea sistemului de termoreglare

- rezistenta scazuta la infectii

Probleme: - hipertermia

4. Nevoia de a dormi si a se odihni.

Manifestari de dependenta: - somn perturbat

Sursa de dificultate:- obstructia nazala

- secretii abundente

Probleme: - dificultate si incapacitate in a se odihni

5. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.

Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca si dezbraca

Sursa de dificultate: - varsta

Problema: - varsta

6. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.

Manifestari de dependenta: - eritem fesier

Sursa de dificultate: - incapacitatea de a se misca

Problema: - atingerea integritatii tegumentelor

7. Nevoia de a evita pericolele

 Manifestari de dependenta: - vulnerabilitate fata de pericole

Sursa de dificultate: - varsta

- spitalizarea

Problema: - anxietate

- durere

3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

Problema - durerea

- dificultatea de a manca si hidrata

Obiectivul - combaterea durerii

- copilul sa manance si hidrateze corespunzator

Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a manca si hidrata

Problema - cianoza perioronazala

Obiectivul - copilul sa aiba o respiratie si o circulatie normala

- recolorarea tegumentelor

- diminuarea cianozei

Diagnostic de ingrijire - diminuarea schimbului de gaz

Problema - atingerea integritatii tegumentelor

Obiectivul - copilul sa prezinte tegumente suple, elastice

- evitarea infectiilor nasocomiale

Diagnostic de ingrijire - alterarea integritatii tegumentelor

- deficit total de autoingrijire

Problema - hipertermia

Obiectivul - mentinerea temperaturii corporale in limite normale

Diagnostic de ingrijire - risc de infectii

- alterare potentiala a temperaturii corpului (a

termoreglarii)

Problema - varsta

Obiectivul - sugarul sa fie imbracat corespunzator varstei

- mentinerea temperaturii corporale in limite normale prin folosirea

de imbracaminte corespunzatoare

Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a se imbraca

Problema - dificultate si incapacitate de a se odihni

Obiectivul - sugarul sa aiba un somn linistit, regenerator, fara intreruperi

Diagnostic de ingrijire - alterarea modului de somn

Problema - anxietate, durere

Obiectivul - sugarul sa aiba un mediu de siguranta fara accidente si infectii

Diagnostic de ingrijire - copilul sa prezinte o stare de bine fara durere

NECESARUL PRIVIND MATERIALELE SI APARATURA SALONULUI DE

REANIMARE A NOU-NASCUTULUI

Inainte de a incepe, se verifica preventiv instrumentarul daca este complet si

functionarea aparatelor:

- unitatea de reanimare cu incalzire, iluminare si ceas

- campuri calde, folie de argint

- aparat pentru aspiratie (reglare – 0,2 bar) si cateter pentru aspiratie marimea (6-12) sau
aspirator bucal cu membrana
- balon cu ventilatie cu autoumplere, ventil si masca (Lecerdeul Penlon) cu limitare de
presiune la 30-35cu H2O si legatura cu masca de oxigen, oxigenul pe cat posibil sa fie
incalzit si umectat. Masca de oxigen marimea 0,2

- aparat de ventilatie cu reglaj in timp, cu flux constant, pe cat posibil cu amestec gazos

- monitor ECG

- laringoscop cu lame drepte marimea 0 si 1

- stetoscop

- pulsiometru si aparat de masurare de masurare TA oscilometric

- sonde traheale marimea 2,0;2,5;3,0;3,5

- solutie de umectare si lubrifiere a sondei

- Mandren pentru sonda traheala

- Pensa Mugill

- Solutii de perfuzat - glucoza 10%

- solutie de proteine plasmatice

- 5% albumine umane

- Medicatie - adrenalina (mg/kg corp) in brandicardie IU

NONCO3 0,4% (ml kg) IU

Nalaxan ml kg IU

- Seringi sterile, ac de unica folosinta

- Canule

- Truse de perfuzie

- Canule venoase permanente 24G si dispozitive de inchidere si conectare

- Plasture pentru fixarea sondelor si canulelor venoase

- Sticlute pentru hemocultura; materiale pentru frotiu, eprubete, pipete pentru recoltare de
sange
- Set de cateter pentru venele ombilicale

- Sonda gastrica

- Asistenta are rolul de a mentine salonul de reanimare cu tot necesarul de mai sus in ordine,
sa nu lipseasca nimic

- Sa se implice in munca de echipa, sa serveasca medicul

- Si sa colaboreze cu echipa

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

DELEGATE
1. Alterarea NN se Nou-nascutul este instalat intr-un salon cu Obiectivul a fost
starii generale urmareste un singur loc (izolator). nerealizat
temperatura temperatura
Cauze -Este asezat in incubator pe aleze sterile si persista
-NN sa incalzite
Temperatura prezinte o URMARIREA
39,5° usoara -Se regleaza temperatura incubatorului la FV
ameliorare in 27°-28°
-Tulburari de urmatoarele T° = 39,5°
termoreglare 48h -asistenta isi ia haine suplimentare de
protectie P 120b/minut
-imaturitatea -Luam
centrilor temperatura -se lucreaza cu o maxima atentie, NN FR 18/20
termoreglori din 2 in 2 ore fiind cu leziuni buloase cu continut resp/minut
ai lichidian
organismului -Urmarirea Persista
starii generale -se lucxreaza cu stricte masuri de asepsie tegumentatia
-Epidermolize pe parcursul a cu suplimentarea echipamentului de icterica
buloase 24 h protectie
TEMPERATURA
-suprainfectia -stabilizarea -tot ce vine in contact cu NN trebuie sa fie luata rectal
leziunilor functiilor steril, pentru a combate infectiile
buloase cu E vitale nosocomiale 9h = 39,5°
coli
-alimentarea -urmarirea FUNCTIILOR VITALE 10h = 39°
-septicemie cu si hidratarea
stafilococ nou- -URMRIREA PALORII 12h = 39°
aureus nascutului TEGUMENTARE
14h = 38,5°
Recoltarea de -cateterizarea unei vene
probe 16h = 38°
biologice -Materialele necesare – campuri sterile pe
care se aseaza NN
-administram
medicatia - catetere
prescrisa de sterile
medic
- tampoane
Colaboram cu sterile
echipa de
lucru - trusa de
perfuzie

- injetometru

-solutie de perfuzie NaCl 9‰

-urmarirea perfuziei sa nu mearga

paravenos

Pt temperatura persistenta t 39,5° luata

rectal - 0,5°

La indicatia medicului administrand

medicatie antipiretica –intrarectal
supozitoare cu novovalmin 0,125ny
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE
DELEGATE
Administram si medicatie prescrisa PROBELE
pentru celelalte afectiuni BIOLOGICE
AU FOST
CEFORT 2x0,4 ml/kg corp 4 zile RECOLTATE
Si duse la
GENTAMICINA 2X0,3 ml/kg corp 4 laborator
zile
-eprubetele au
PIERAMI 2X0,3 ml/kg corp 10 zile fost etichetate
cu Numele, nr.
CIPRINOL 2X0,2 ml/kg corp 9 zile salonului

Fenobarbital – pentru combaterea

convulsiilor febrile

Barisam 3x5 pic la fiecare masa

VITAMINA B1 B6

COLIR CU GENTAMICINA

VIGANTOL pentru profilaxia

rahitismului

-orice modificare se anunta medicul de

garda

-se verifica si se trec in FO functiile

vitale

t = 39,5°

P = 120 bat/minut

FR = 18 resp/minut

AL = artificiala cu Milupa imbunatatit

cu formula de Fier

-se noteaza scaunele: - consistenta

- mirosul
 - culoarea

Recoltarea de probe biologice

HEMOLEUCOGRAMA

ELECTROFOREZA

ASTGRUP

IONOGRAMA

IMUNOCANTITATIA

ZIUA I

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

DELEGATE
MATERIALE NECESARE
RECOLTARII

- Aleza sterila

- Masuri sterile

- Tampoane sterile

- Seringi si aceste sterile

- Eprubete necesare cu
etichete

- Pipete de recoltat

Recoltarea si ducerea la laborator a

probelor de urgenta

- Recoltarea de urina
 - Urocultura

- Exudat faringian inainte de

masa de dimineata

- Coprocultura

- Secretii ombilicale

2. Risc inalt de NN in urmatoarele NN este hidratat parenteral cu Pacientul este

deshidratare 24h sa prezinte o solutie de NaCl 5,8% hidratat
usoara ameliorare corespunzator
Cauze Se administreaza uniform pe 24 h
-sa fie hidratat nevoile zilnice de lichide si -starea de
-hipertermie corespunzator electroliti deshidratare nu a
prezentat inca o
-leziunile -sa nu mai 500 ml glucoza 10% ameliorare
buloase prezinte pliu coresp.
cutanat 10 ml Nacl 5,8%
-varsaturi in jet -trat. este in curs
din cauza -combaterea 5 ml KCl 7,4 de
encefalopatiei varsaturilor desfasurare,obi-
hipoxice ritmul este de 7 picaturi pe minut, ectivele pot fi
-asigurarea calcularea ritmului la perfuzie se inde plinite in
asistentei face cu regula de 3 simpla urm. zile
medicale de
urgenta -mai administram lichide prin gavaj
ceaiuri caldute mo-nitorizarea clinica
cu renuntare la monitorizare paracli-
nica in primele 30 minute pt a proteja
proximum NN.

ZIUA I

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

 DELEGATE
3) Paloare NN sa nu mai Nou nascutului trebuie scazuta NN este pus la
tegumentara prezinte in bilimbinemia directa fototerapie
urmatoarele 36 h
-din cauza paloare tegumentara -se face in functie de gravitatea si de Obiectivul va fi
icterului accentuat accentuata asocierea factorului de risc. realizat in
urmatoarele 36
-din cauza NN sa prezinte o – Nou nascutul va face „Fototerapie” h.
hipoxiei neonatale usoara ameliorare care consta in iradierea NN icteric cu
cu cianoza lumina alb-albastra (4200-4500A). NN i-au
-urmarirea starii lui Sub actiunea luminii se produce o administrat
generale si notarea transformare a BI intr-un medicatia.
in FO orice leucoderivat netoxic pentru celula
modificare nervoasa si care se elimina prin
scaune si urina

- In tot acest timp urmarim FV ale

NN si paloarea tegumentara

-asiguram alimentatia

-asiguram medicatia

Fenobarbital in doze de 5ny/kg/zi

Administrarea trebuie facuta cat mai

precoce intrucat necesita 3-4 zile
pentru obtinerea efectului

Asigurarea climatului corespunzator:

T 28°-27°

-asistenta face toaleta generala a nou

nascutului in functie de gravitatea
leziunilor cutanate

-se face in cea mai stricta asepsie si

se tamponeaza NN cu pansamente
sterile si cu solutii antiseptice, pentru
prevenirea complicatiilor ulterioare
 ZIUA I

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

DELEGATE
4) TULBURARI Nou nascutul sa fie Asigurarea de oxigeno-terapie Pacientului i s-a
RESPIRATORII stabilizat respirator administrat O2
Aspirarea secretiilor nazale cu
cauza: imaturitatea -urmarirea crizelor pompita
centrilor care de apnee
regleaza respiratia -administrarea de aer efedrinat in
-urmarirea ambele narine
-crize de apnee spasmului hohotului
manif. de plans -urmarirea FV in special a F
respiratorii
-spasmul hohotului -urmarirea in
de plans continuare a -OXIGENO-TERAPIE
functiilor vitale
-salonul este dotat cu ventilatie cu
-urmarirea palorii autoumplere
tegumentare
Oxigenul trebuie sa fie incalzit si
-cooperarea cu umectat
echipa de lucru
-masca de oxigen
-cadre medicale
superioare si cadre -urmarim atmosferele
medical inferioare
-oxigenul se pune intermitent fiind
desobturate caile respiratorii in
prealabil

-ochii sunt protejati pentru a nu face

dezlipire de retina
5) ALIMENTATIE NN sa nu prezinte Nou nascutul este alimentat prin Nou nascutul a
DEFICITARA stari de varsaturi gavaj din 3 in 3 h cu lapte praf fost alimentat
imbunatatit cu fier si vitamine. corespunzator
-sa se alimenteze
corespunzator si -asigurarea alimentatiei se face de A avut scaune
respectarea orarului catre asistenta medicala consistente
meselor
-in conditii stricte de asepsie; tubul Nu a prezentat
Respectarea de gavaj trebuie sterilizat la fiecare alte probleme
normelor de asepsie masa il punem pe o aleza si manuim din cauza
in cazul meselor sonda de la lobul urechii pana la
 gavate comisura gurii si cu miscari blande alimentatiei
introducem sonda in cavitatea
stomacala si introducem cantitatea Starea de voma
de lapte per kg corp.zi nu mai este
persistenta
Nou nascutul trebuie sa aiba minim
7 mese maxim 9 mese pe zi.

Dupa ce il alimentam il punem pe

burtica sa regurgiteze.

-ne asiguram ca bebelusul

este bine pozitionat cu capul incat sa
nu se inece dupa ce mananca

ZIUA II

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

AUTONOME SI
DELEGATE
1) temperatura Pacientul: La indicatia medicului Analizele din ziua I –
administram medicatia din rezultatele hematii/mm3 14115
-cauze -sa prezinte o ziua I
usoara scadere a Hemoglobina 9%
-epidermoliza temperaturii -asiguram un surplus de
buloasa atemie a FV si evolutia 5.220.000
-sa nu prezinte palorii tegumentare
-septicemie cu deshidratare din Reticulocite ‰ 48‰
stafilococ aureus cauza febrei -asigurarea alimentatiei
inalte corespunzatoare in functie Li % 28,5
-suprainfectie a de necesitatea NN
leziunilor de E -sa fie alimentat Sg % 66,1
coli la timp -sa urmareasca iesirile, sa ii
schimbe aleza (lenjeria) sa TO%
-sa fie schimbat aiba temperatura optima
de pampers TS 2’
-se face toaleta locala a
-asigurarea unui bebelusului TC 4’30”
aport alimentar in
functie de nevoile -urmarim FR TQ 2” 13’5”
NN
-orice modificare anuntam TH 3’40”
medicul

-hidratarea nou nascutului

 tinand cont de pierderile de IP 60% 80%
lichide
ELECTROFOREZA
-aspirarea secretiilor din
cavitatea nazala pentru a Tgo 8
favoriza o mai buna
respiratie Tgp 31

-pensarea cordonului BI D μml/12223

ombilical cu solutie
antiseptica BI Ind μml/1101,38
2) Potentialul de Prevenirea -asigurarea conditiilor
suprainfectie complicatiilor stricte de asepsie ASTGRUP

Cauze -pentru a nu se infecta cu PH 7,397

alte bacterii
-leziunile PCO2 mmHg 24,0
buloase -lenjeria trebuie schimbata
cat mai des si pe regiunea BE mmol/1-10,4
-deficienta fesiera se aplica un unguent
sistemului prot. HCO3 mmol/l 14,5
imunitar
-asigurarea tratamentului PO2 mmHg 109,2
prescris
IONOGRAMA
-se va verifica temperatura
laptelui si ale lichidelor Na mmol/l 142
care urmeaza sa i le
administram prin gavaj care K ml/l 4,38
se face in stricte metode de
asepsie Ca mol/l 2,5

-netulburarea linistii Cl mol/l 105,11

bebelusului
LDNU/L 895
-nu se trezeste din somn sa
ii dam sa manance Acid lactic my% 11

Glicemie 4,11

Uree mol 3,85

Creastinina μmol/l 54

IMUNOCANTITATIE
 IGA <0,36

IgD o,49

IgG g/l 9,85

ZIUA II

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

DELEGATE
3) Potential de Pacientul sa fie NN este alimentat la ore fixe si au 6-7 Nou nascutul a
alterare a nutritiei alimentat mese pe zi cu o pauza de 6 h noaptea fost alimentat
corespunzator corespunzator
-varsaturile -alimentatia NN se face prin gavaj si
-sa nu prezinte avand inca semnele arhaice de Administrarea
-temperatura deshidratare deglutitie, se face in stricte metode de medicatiei a fost
asepsie efectuata
alimentatie prin -sa nu prezinte
deficit pierdere de greutate -la masa de ora 900 – la indicatia NN nu mai
medicului se pun doua picaturi de prezinta stari de
vigantol pentru combaterea voma
rahitismului
Nou nascutul a
-si solutie de TANAKAM pentru fost cantarit la
ameliorarea encefalopatiei hipoxice ora 1930 si a avut
greutatea de
-hidratam corespunzator NN prin 2150g, anterior a
perfuzie parenterala cu solutia de avut 2100g.
NaCl 9‰ 500 ny/zi si solutie de
glucoza 10% 400 ny/zi

-NN este evaluat in fiecare zi pentru a

vedea urcarea sau scaderea in greutate

-aspirarea secretiilor

-evacuarea gavajului
4) Paloare Continuarea Urmarim functiile vitale: Pacientul a fost
tegumentara din fototerapiei, dar nu supravegheat in
cauza icterului mai mult de 16 Paloarea tegumentara permanenta
prelungit ore/zi
-i-am acordat
 -urmarirea in Amplitudinea respiratiei toate ingrijirile
permanenta a NN necesare
Cooperarea asistentei medicale cu
echipa de medici competenti PH – 7,326

-protejarea ochilor de razele Alb-

albastru cu un bandaj

-recoltarea astgrup pentru

evidentierea paramentrului Ph

ZIUA III

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

DELEGATE
1) Alterarea NN sa fie facuta Asistenta cu un supliment de NN i-a fost
curateniei toaleta in limitele halat intra in salon facuta toaleta si
tegumentare din posibilitatii tinand a fost asezat
cauza leziunilor cont de -pune NN pe o aleza sterila si usor inapoi in
buloase incalzita incubator
-leziunile
-si a vermixului persistente -avand in vedere perfuzia care
cazeoza inca merge
prezente la NN
-cu blandete si rabdare face toaleta
corporala, cu solutie de
permanganatde K si bai de musetel
si galbenele

-se asigura ca totul se face in stricte

metode de asepsie

-schimba pampersul bebelusului si

noteaza in FO scaunul - consistenta

- culoarea

- mirosul

Aseaza bebelusul la locul lui in

incubator urmarind temperatura care
 trebuie sa fie 27°-28°

In prealabil schimba lenjeria

patutului
2) Orfalita acuta NN – sa fie pensat Bontul ombilical se spala cu apa Bontul
prin infectia si aseptizata zona oxigenata se lucreaza cu tampoane ombilical a fost
bontului pentru a fi pazita sterile si fasa sterila se tamponeaza pensat cu solutii
ombilical de infectiile antiseptice
nosocomiale -asistenta isi ia toate masurile de
asepsie

-orice modificare anunta medicul

neonatolog

Asigura medicatia prescrisa de

medic

-urmareste in continuare starea NN

-asigura dezinfectia salonului si a

obiectelor din salon

ZIUA III

PROBLEM OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

E DELEGATE
Stare NN sa fie Administrarea de antibiotice prescrise Pacientul a avut o
generala ingrijit de medic usoara ameliorarea a
mediocra din corespunzator starii generale
cauza CEFORT
suprainfectie -sai -nu mai prezinta o
i cu E coli a administram GENYA 2x0,5 ml/kg corp temperatura asa de mare
leziunilor medicatia cu
antibiotice FENOBARBITAL pentru t = 38, luata rectal – 0,5
-temperatura combaterea convulsiilor si linistirea u
-sa urmarim NN
starea NN si
notarea -urmarirea FV t = 39,5 PUL 100b/m
fiecarei
modificari
 -paloare tegumentara inca persistenta

-asigurarea igienei corporale

-masurarea si notarea in FO
Paloare NN sa nu mai NN sa fie protejat la ochi cu un Pacientului i s-au
tegumentara prezinte bandaj atat timp cat este la fototerapie recoltat probele
persistenta paloare biologice si au fost duse
tegumentara -sa se recolteze probe biologice de urgenta la laborator
Cauza: icter accentuata la ora 900
prelungit TGO HEMATII UREE
-sa fie La ora 1300
echilibrat TGP HS CREATINI
hidroelectrolit NA TGO UI/18
ic sa nu
prezinte BD LEUCOCITE TGP UI/<-30
scadere in
greutate B ind. BD μml 21,23

-sa fie Se administreaza medicatia B Ind μml 101,38

alimentat si antimemetica de 3x1 zi cate un plic
hidratat de metrocroptamid. HETAMI 4.690.000
corespunzator ml3
Se urmaresc functiile vitale; se
protejeaza NN; HEMOGLOBINA15,4g
%
Asistenta se asigura ca are toate
materialele necesare in caz de urgenta LEUCOCITE 6200
in salon coopereaza cu echipa de
lucru; UREE 3,82

Urmareste perfuzia sa nu mearga CREATININA 54

paravenos

ZIUA IV

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

DELEGATE
1) N nu mai Mentinerea Asigurarea medicatiei in continuare Se vede o usoara
prezinta stare de continuare a starii prescrisa de medic 3x1 ameliorare
disconfort din de bine plic/Metoclopramid si antibioticele
cauza vomei -nu mai prezinta
 -urmarirea din ziua anterioara complicatii de
evolutiei sa nu fie risc inalt
defavorabila Se observa o usoara ameliorare a
starii generale

NN nu mai trebuie tinut la

OXIGENOTERAPIE

-urmarim in continuare paloarea

tegumentara; urmarim frecventa
respiratorie si amplitudinea
miscarilor

-NN prezinta o usoara ameliorare a

leziunilor buloase

-majoritatea facand o crusta subtire

in continuare facem baie antiseptica
cu permanganat de K si tamponari
cu ceai de musetel si galbenele;
invatam mama cum sa urmeze
acelasi tratament acasa; educam
mama sa fie atenta la orice
modificare a NN fiind un NN cu risc
inalt
2) Paloarea -NN nu mai NN este tinut la fototerapie doar 8 NN prezinta o
tegumentara inca necesita 16 ore de h/zi. usoara
persista din fototerapie, ci doar ameliorare
cauza icterului 8 ore Nu mai prezinta tegumente icterice
pronuntate Bontul ombilical
-sa urmarim FV nu mai prezinta
Asistenta urmeaza conduita pentru un grad inalt de
Sa urmarim toaleta locala si asigura aportul infectie
perfuzia necesar hidroelectrolitic parenteral

Asistenta panseaza bontul ombilical

care prezinta o ameliorare; bontul ne
mai fiind cu secretii purulente se
lasa putin mai liber si se pun solutii
antiseptice
 ZIUA IV

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

DELEGATE
3) Alterarea Pacientul sa fie Asistenta medicala baga treptat NN se
alimentatiei din alimentat cu tetina alimentatia cu tetina alimenteaza cu
cauza inapetentei tetina si nu mai
Copilul sa creasca 2 mese/zi fiind facute prin gavaj, prezinta stari de
-starii de in greutate iar celelalte 4 cu tetina voma
somnolenta
Copilul sa se in metode stricte de asepsie NN nu mai
alimenteze si sa se prezinta colici
hidrateze Tetinele si sticlutele se sterilizeaza abdominale
corespunzator la fiecare utilizare
NN nu mai
-se asigura ca se administreaza intampina
laptele la temperatura optima greutate la
alimentatie
-nu fortam bebelusul sa bea laptele
Copilul creste
-il ridicam in sus sa regurgiteze progresiv in
greutate
-asezam NN in patut in decubit
ventral pentru a favoriza vanturile

administra, 10x3 picaturi de

bonisam pentru combaterea
colicilor abdominale

-la fiecare masa de ora 1900 NN se

cantareste si se masoara
perimetrele; se noteaza in foaie de
observatie
4) Alterarea Efectuarea in NN la ora 19 i se face baie Pacientul
tegumentara continuare a bailor antiseptica cu solutie de prezinta o usoara
antiseptice permanganat de K stare de
ameliorare
Urmarirea evolutiei -se aseaza inapoi in patut care in
leziunilor buloase prealabil s-a schimbat lenjeria si s- -temperatura nu
a pus o aleza sterila sa prevenim mai prezinta un
Urmarirea FV infectiile nosocomiale risc inalt

-leziunile prezinta crusta in

majoritatea suprafetelor

-urmarirea FV
 ZIUA V

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME EVALUARE

SI DELEGATE
Coloratia galbena Nou nascutul Nou nascutul – nu mai prezinta NN este dus la
a tegumentelor si a o paloare tegumentara sau investigatii
sclerelor nu mai au -sa nu mai fie a sclerelor accentuata
o tenta asa de nevoie sa faca -nu mai prezinta
pronuntata fototerapie -la indicatia medicului stare generala
Neonatolog NN nu mai necesita alterata
Sa se urmareasca fototerapie cu lumini alb-
evolutia lui albastrui

-sa fie alimentat -patutul NN este mutat la o sursa

corespunzator de lumina naturala

-sa ii urmarim -este supravegheat in continuare

functiile vitale sa nu prezinte convulsii pot fi
diferite
-sa ne luam masuri
de protectie -tipic apnee

-miscari anormale ale ochilor

-sau plescaitul

Ducerea NN la investigatii
paraclinice cum ar fi

EEG

Ecografie de craniu

Ecografie abdominala

Radiologie toracica
Carente ale Nou nascutul sa Se face de catre medic necesarul Prin
alimentatiei prezinte o zilnic energetic, proteic, suplimentare
alimentatie glucidic, lipidic . Se
 corespunzatoare: administreaza alimentatie Fe+2mmKg
preparata industrial sunt
-sa urmarim colicile respectate reco-mandarile pentru Nou Nascutul nu
abdominale cele mai multe minerale si mai necesita
oligoelemente alimentatie prin
-sa urmarim in gavaj
continuare -la indicatia medicului
temperatura, pulsul, administram lapte supliment de s-au introdus
frecventa Fe+2+3 2 ny/kg toate mesele cu
respiratorie si tetina
paloarea Cantitatea nutritiva se realizeaza
tegumentara treptat 30 ml la fiecare masa

NN nu mai necesita alimentatie

prin gavaj

-i s-au introdus toate mesele pe

cale orala cu tetina

ZIUA V

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

DELEGATE
-daca bebelusul s-a oprit din supt il
ridicam in sus si il tapotam usor pe
spate pentru ai favoriza regurgitatia
dupa ce a fost alimentat se
pozitioneaza in pozitie ventrala
pentru a-i favoriza gazele

Administram medicatia prescrisa

de medic

Notam si comunicam medicului

orice semn de ingrijorare

-asigurarea microclimatului
corespunzator

-asigurarea lenjeriei
Cianoza NN sa prezinte
perinazala tegumente normal
colorate
 5. EVALUARE

In urma ingrijirilor efectuate sugarul prezinta tegumente integre, candidoza bucala a

disparut, la fel si eritemul fesier.

Pe parcursul perioadei in care am urmarit sugarul, tusea a cedat treptat, secretiile sunt
in regres iar temperatura corpului este in limitele normale varstei. Se face EPS pentru evitarea
reformarii candidozei si in vederea intelegerii necesitatii ingrijirilor tegumentelor la sugar. Mama
va fi instruita in vederea respectarii baii generale si a toaletei locale. Sugarul se alimenteaza
normal cu 7 mese a 150 mp lapte de mama.

Cazul nr.2.

1. CULEGEREA DE DATE

IDENTIFICARE:

Nume: B.

Prenume: C.

Numele tatalui: N. A., 40 ani

Numele mamei: B. I., 40 ani

Locul nasterii: MATERNITATEA ODOBESCU

Domiciliul: Judetul GORJ - Bălesti

Data internarii: 30.04.2020

Antecedente personale: - al saselea copil

- nascut la data de 28.04.2020

- nascut la 37 saptamani cu 2000 g

- inaltimea la nastere 40 cm

- grup sangvin A II pozitiv

- greutate la internare 1900 g

ISTORIC
 Prematur gr.II cu tulburari de adaptare neonatala, cianoza perioronazala, icter. A
primit tratament cu antihemoragice vitamina K, fenobarbital, antibiotice: cefolid, fototerapie. Se
transfera la clinica prematuri pentru tratament si ingrijiri de specialitate pentru recuperarea
ponderala.

Diagnostic la internare: - suferinta neonatala

- prematuritate gr.ll

- icter neonatal

Diagnostic la 72 ore: In urma investigatiilor si a consultului de specialitate se pune dgn. de TCC

minor inchis - hemoragie cerebrala intraventriculara gr.ll

- icter neonatal intens

- prematuritate gr.II

Examene de laborator: - hemocultura - 7 zile sterila

- secretii nazale - steril

- exudat faringian - flora normala

- urocultura - steril

- examen urina - alb.absent

- Na-130

- K-3,2

- proteine - 54,1

- glicemie - 4,18 -Hb-16% -Tr-

-H-

-L-

- Reticulocite - 40%

- CRP - pozitiv

- GOT - 61
 - GPT - 20

OBICEIURI DE VIATA

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.

Manifestari de dependenta - tegumente modificate
- cianoza

2. Nevoia de a bea si a manca.

Manifestari de dependenta: - lipsa reflexului de supt

3. Nevoia de a elimina.

Manifestari de dependenta: - uscaciunea pielii si mucoaselor

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.

Manifestari de dependenta: - dificultatea de a se mobiliza

5. Nevoia de a dormi si a se odihni.

Manifestari de independenta: - sugarul doarme cica 17 ore

- pozitia in timpul somnului este pe spate

- adoarme cu usurinta

- somnul este regenerator si calm

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.

Manifestari de independenta: - dificultate in a se imbraca

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

Manifestari de independenta: - sugarul are temperatura corpului 36,8 C

- transpiratie minima

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si de a proteja tegumentele.

Manifestari de dependenta: - uscaciunea tegumentelor

9. Nevoia de a evita pericolele.

Manifestari de dependenta: - risc de accident

 2 . IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.

Manifestari de dependenta: - tegumente modificate, tahipnee, cianoza

generalizata

Sursa de dificultate: - insuficienta dezvoltare pulmonara Problema: - dificultate

in respiratie

2. Nevoia de a bea si a manca.

Manifestari de dependenta: - dificultate in a se alimente si hidrata

Sursa de dificultate: - lipsa reflexului de supt
Problema: - alimentatie neadecvata prin deficit

3. Nevoia de a elimina.

Manifestari de dependenta: - uscaciunea pielii si mucoaselor

- tahicardie

Sursa de dificultate:- dezechilibru metabolic si hidroelectrolitic

Problema: - deshidratarea

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.

Manifestari de dependenta: - dificultate de a se mobiliza
Sursa de dificultate - varsta

Problema: - imobilitatea

5. Nevoia de a dormi si a se odihni.

- nu are probleme

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.

Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca

Sursa de dificultate - varsta
Problema, varsta

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.

- nu are probleme
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si de a proteja tegumentele.
Manifestari de dependenta: - uscaciunea tegumentelor
Sursa de dificultate - deshidratarea

Problema: - atingerea integritatii tegumentelor

9. Nevoia de a evita pericolele.

Manifestati de dependenta: - risc de accident

Sursa de dificultate: - varsta
Problema: atingerea integritatii fizice

3 . PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

10. Problema - cianoza perioronazala

Obiectivul - sugarul sa aiba o respiratie si o circulatie normala

- recolorarea tegumentelor, diminuarea cianozei

Diagnostic de ingrijire - diminuarea schimbului de gaze

11. Problema - dificultate in a se hidrata si manca

Obiectivul - copilul sa manance si hidrateze corespunzator
Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a manca si hidrata

12. Problema - dezhidratarea

Obiectivul - copilul sa prezinte o piele supla fara pliuri cutanate

Diagnostic de ingrijire - alterarea integritatii tegumentelor

13. Problema - imobilitatea

Obiectivul - copilul sa prezinte miscari active
Diagnostic de ingrijire - diminuarea mobilitati

14. Problema - varsta

Obiectivul - copilul sa fie imbracat corespunzator anotimpului si necesarului

termic

Diagnostic de ingrijire - alterarea starii de confort

15. Problema - atingerea integritatii tegumentelor
Obiectivul - copilul sa prezinte tegumente suple, elastice
Diagnostic de ingrijire - alterarea integritatii tegumentelor

16. Problema - atingerea integritatii fizice

Obiectivul - copilul sa aibe un mediu de securitate fara pericol de

accidentare

Diagnostic de ingrijire - risc de traumatizare

4. APLICAREA IN PRACTICA

Ziua I (30.04.2003)

Problema Obiectiv Interventie Evaluare

- - copilul sa prezinte - administrare - copilul

cianoza perioronazala coloratia tegumentelornormala de 02 pe masca continua sa
2-4 1 prezinte cianoza
perioronazala cu
- recoltare de o intensitate mai
produse pentru mare la efortul
ex.biochimice de supt
ionograma,
Astrup, bilirubin - se continua
a directa si O2terapie
indirecta, intermitent
proteine,
CRP, VSH,
HLG+FL

- daca este
necesar
pozitionarea in
unghi de 45 in
decubit dorsal
pentru favorizar
ea respiratiei
 - administrarea
tratamentului
inceput in
maternitate

- antihemoragice
vit.KI

- antibiotice:
cefolid
si gentamicina

- anoleptice -
fenobarbital

- foto terapie
- dificultate in a se -copilul sa se alimenteze - se va recolta - copilul
alimenta corespunzator varstei exudat faringian primeste greu
sihidrata inaintea mesei alimentatia
de dimineata
pentru - se mareste
evidentierea numarul
eventualilor meselor la 9 si
germeni se mic

- se va testa - copilul
apetitul copilului stationeaza
ingreutate
- copilul va fi
alimentat
in brate

- copilul va primi
ratii mici si dese

- nu se obliga
copilul sa
manance

- copilul va face
pauze repetate
pentru a nu
obosi
 - deshidratarea - copilul - recoltare de - copilul
sa prezintetegumente elastice ionograma, astru prezinta pliucuta
fara pliu cutanat p, proteine nat la pensare

- pev. cu solutie - se asteapta

de glucoza, ser rezultatele
fiziologic si ionogramei
electroliti sangvine

- pev. cu - eliminare de
Aminovenos 6% urina si fecale
in limite
- intralipiol fiziologice

- arginina
sorbitol

Problema Obiectiv Interventii Evaluare

- atingerea - copilul sa aibe - pregatirea materialelor pentru baia - in urma

integritatii tegumentele partiala ingrijirilor sugarul
curate si prezinta tegumente
tegumentelor - efectuarea ingrijirilor igienice pana integre
integre la caderea

bontului ombilical

- tegumentele vor fi spalate zilnic cu

apa si sapun

apoi uscate prin tamponare

- pe regiunea fesiera se va aplica un

unguent protector

- stergerea ochilor se va face cu o

compresa sterila, dinspre unghiul
exterior spre cel interior
- imobilitatea - copilul sa - asigur o pozitie adecvata nevoilor - copilul prezinta
prezinte sale miscari active
avand prezente
miscari active - mobilizez copilul ori de cate ori reflexele de
este nevoie din decubit dorsal in apucare, de
decubit lateral stang si drept orientare si de
extensie a capului
Ziua a II-a (01.05.2003)

- deshidratarea - copilul sa fie - se suplimenteaza aportul de lichide - copilul prezinta

bine hidratat pe cale
tegumente icterice
- copilul sa parenterala
prezinte - urinile sunt de
tegumente normal - copilul va fi expus la U.V. pentru culoare galben usor
diminuarea intens datorate
colorate icterului
icterului fiziologic
- combaterea - in urina nu se
icterului - copilului i se administreaza evidentiaza
tratamentul prescris
pigmenti biliari
- se masoara diureza
- diureza normala
- se noteaza in F.O.
- se mentine un
usor pliu cutanat

Problema Obiectiv Interventii Evaluare

- cianoza perioro- - copilul sa - 02 terapie - copilul prezinta

prezinte cianoza
nazala - administrarea tratamentului perioronazala la
tegumente normal prescris efort
colorate fara
cianoza - corectia hidroelectrolitica si acido- - continua terapia cu
bazica 02 cu intermitente

urmarirea, masurarea si notarea in

F.O. a valorilor de temperatura, puls,
respiratie -
- alimentatia - copilul sa se - copilul va fi alimentat in brate - copilul continua sa
inadecvata prin alimenteze fara a primeasca cu
deficit intampina - ratia va fi ingerata cu pauze pentru greutate alimentatia
probleme odihna
- la indicatia
- laptele va fi mentinut cald in medicului de salon
dispozitivul special copilul va fi
alimentat alternativ
- se suplimenteaza aportul caloric si cu tetina si sonda
lichidian cu pev.
- atingerea - prevenirea - inlaturarea surselor cu potential de - copilul este linistit
integritatii fizice accidentelor accident: seringi, ace, si s-au

tampoane, obiecte ascutite, luat masuri de

medicamente protectie impotriva
accidentarii
- patul prevazut cu bare de protectie
ZIUA a III-a (02.05.2003)

- cianoza - copilul sa - 02 terapie intermitent - cianoza persista la

perioronazala prezinte coloratia efort
tegumentelor - alimentatia se face alternativ
sonda-tetina - se administreaza
normala O2 doar la nevoie
pentru reducerea efortului
- se urmaresc
- recoltarea de ionograma si astrup functiile vitale
de control
Fr: 50-55 resp/min

puls: 133 b/min

- alimentatie - copilul sa se - copilul va primi alimentatia - copilul primeste
inadecvata prin alimenteze alternativ cu tetina si relativ bine
deficit alimentatia
corespunzator sonda gastrica
varstei - incepe sa puna in
- se mentin ratiile mici si dese greutate 20 g

- laptele se va administra la - se mentine inca

temperatura constanta alimentatia
alternativa
 Problema Obiectiv Interventii Evaluare

- dezhidratare - copilul sa fie bine - se recolteaza ionograma, - icterul in usor

bilirubina, proteine regres
hidratat
- se mentine pev. de intretinere cu - tegumentele se
- copilul sa solutie de glucoza 10% si electroliti mentine icterice si
prezinte cu usor pliu cutanat

tegumente elastice - eliminari de urina

la si fecale in limite
normale
pensare
- functii vitale - masurarea si - se masoara si se noteaza in foaia de - s-au obtinut
notarea in foaia de temperatura a copilului temperatura, urmatoarele valori:
temperatura a pulsul, TA, respiratia, eliminarile
temperaturii, temperatura 37C
pulsului,
pulsul 133 b/min
TA, respiratiei
eliminarile FR 50-55 resp/min

diureza 250 ml/24 h

scaune galbene 2-
3/zi
Ziua a IV-a (03.05.2003)

- alimentatia - copilul sa se - alimentatia de la ora 6 va fi cu - copilul primeste

inadecvata prin alimenteze tetina bine alimentatia

deficit corespunzator - copilul va fi luat in brate - nu prezinta

varsaturi alimentare
- copilul sa ajunga - capul copilul sprijinit pe bratul
la greutatea asistentei - copilul creste
normala pentru progresiv in
- pozitia va fi usor inclinata greutate ajungand la
varsta sa
- se vor face pauze pentru ca copilul 1940g
sa se poata odihni

- copilul va fi alimentat prin gavaj

- se va tine copilul cu capul ridicat

 pe umarul asistentei

pentru ca acesta sa eructeze

- la sfarsitul fiecarei zile copilul va

fi cantarit

Problema Obiectiv Interventii Evaluare

- cianoza - copilul sa - administrare de 02 numai la nevoie - cianoza persista la

perioronazala prezinte efort
- se administreaza tratamentul
tegumente prescris - se reduce
normal colorate administrarea de O2
fara cianoza - limitarea efortului fizic doar 5-10' dupa
alimentatie
- completarea aportului
hidroelectrolitic, acido-bazic, proteic - copilul este
prin suplimentare parenterala echilibrat
hidroelectrolitic si
acido-bazic
- dezhidratare - combaterea - se mentine hidratarea parenterala - icterul mult
icterului concomitent cu cea orala diminuat

- copilul sa - se va masura si nota in F.O.: - tegumentele mai

prezinte diureza, nr. scaunelor si consistenta prezinta
lor
tegumente pliu cutanat la
normal - se efectueaza tratamentul prescris pensare

colorate - se mentine
uscaciunea data
- copilul sa fie
bine de descuamarea
fiziologica
hidratat
Ziua a V-a (04.05.2003)
- cianoza - copilul sa - se administreaza O2 numai la - cianoza este mult
perioronazala prezinte nevoie diminuata

tegumente - se administreaza tratamentul - se produce doar la

normal colorate prescris efort (supt si plans)
fara a mai
prezenta cianoza - la indicatia medicului se face - ECO nu evidentiaza
consult cardiologie si ECO modificari cardiace

cardiac - copilul este

echilibrat
- se urmaresc in continuare functiile hidroelectrolitic si
vitale si vegetative acido-

bazic

- se recomanda
mutarea lui din
incubator in patut

Problema Obiectiv Interventii Evaluare

- dezhidratarea - copilul sa - se va masura si nota in F.O. - icterul paleste

prezinte tegumente diureza, nr. scaunelor si
elastice consistenta lor - tegumentele
elastice
- copilul sa fie bine - se efectueaza tratamentul prescris
- descuamatia se
hidratat - se recolteaza bilirubina de control mentine

- combaterea - ionograma - diureza 250 ml/zi

icterului
- proteine - scaune galbene 2-
3/zi
- alimentatie - copilul sa creasca - la indicatia medicului se creste - copilul nu mai
inadecvata prin in greutate progresiv ratia alimentata intampina greutate la
deficit alimentatie
- copilul sa se - copilul nu mai oboseste in timpul
alimenteze si mesei - s-au redus numarul
hidrateze meselor de la 9 la 7,
corespunzator - se sisteaza alimentatia prin gavaj iar ratia este de 60
necesarului zilnic si se reduce numarul de mese ml/masa

- se continua tratamentul cu - copilul creste

antibiotice, vitamine progresiv in greutate
ajungand la 1960g
- se instituie de asemenea pev. de
intretinere precum si substante - nu prezinta
nutritive varsaturi
postalimentare
 5. EVALUARE FINALA

In urma ingrijirilor acordate se reduce simtitor cianoza perioronazala. Copilul nu mai

prezinta cianoza marcata la efortul de plans sau supt. Starea de deshidratare este diminuata,
icterul cedeaza treptat. Se mentine descuamatia fiziologica, dar se fac interventii de rigoare
pentru rezolvarea acestei disfunctii. Copilul este echilibrat hidro-electrolitic si prezinta eliminari
adecvate varstei. Copilul se alimenteaza normal cu 9 mese in primele zile alternativ prin gavaj si
tetina, ajungandu-se la 7 mese a 60 ml lapte Morinage B.F.P.

Cazul nr. 3

1. CULEGEREA DE DATE

IDENTIFICARE:

Nume: P.

Prenume: C.

Numele mamei: P.M.

Numele tatalui: P.A.

Varsta mamei: 24 ani

Varsta tatalui: 26 ani

Locul nasterii: Maternitatea Tg-jiu

Data nasterii: 25.05.2020

Greutatea la nastere: 900 g

Domiciliul: Tg-jiu, str. Ion Creangă, nr. 100, judetul Gorj

INFORMATII MEDICALE:

Data internarii: 03.06.2020

Diagnostic la internare:

- stare toxica septica

- pneumonie congenitala

- prematuritate gr.IV
 - EHIP forma severa

- icter neonatal

Diagnostic la 72 ore: In urma investigatiilor si a consultului de specialitate se pune dgn. de

TCC minor inchis datorită nasterii premature si dificile.

ISTORIC:

Mama preeclamsie

Gesta VII

Para VII

V.G. 24 saptamani

G.N. 900g

IA1

prezentatie pelvina

Antecedente personale patologice

- soc neonatal

- reanimare neonatala

- ventilatie mecanica

- infectie neonatala cu pioceanic

STAREA LA INTERNARE

- G - 1160 g

- T - 39 cm

- stare generala profund influentata

- tegumente usor palide, cianoza perioronazala

- timp de recolorare prelungit

- pulmonar stetacustic raluri subcrepitante bazai

 - zgomote cardiace ritmice AV.120 b/min.

- abdomen suplu elastic

- diureza prezenta

- hipoton

- hiporeactiv

- reflece arhaice schitate

Analize de laborator:

Hematologic Bacteriologic

Hb - 16,3 g s. nazala: pioceanic

HQ - 15' cult.cateter: stafilococ aureus

TH - 2'05' sensibil la Rocephin cefotaxim

IP -100% ex.faringian: pioceanic

urocultura: E.coli

sensibil la:
Fortum Gentamicina
Racephin
Biochimic
Na-134
K - 4,11
Ca- 2 , 7
CI-97
proteine 64,6
TGO - 53
TGP- 12
glicemie - 4,36
uree- 17,33
creatinica - 110

A urmat tratament cu Cefotoxin, Gentamicina, Fortum, HSH, vit.K1, Ca gluconic,

vitamina C, etamsilat, Miofilin.

OBICEIURI DE VIATA
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
Manifestari de dependenta: - cianoza generalizata

- tahipnee

- secretii abundente nazale

- tahicardie

2. Nevoia de a bea si a manca.

Manifestari de dependenta: - dificultate in a se alimenta si hidrata

3. Nevoia de a elimina.

Manifestari de dependenta: - uscaciune a pielii si a mucoaselor

- tahicardie

4. Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura.

Manifestari de dependenta: - incapacitate de a se mobiliza
5. Nevoia de a dormi si a se odihni.
Manifestari de dependenta: - somn perturbat

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.

Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca si dezbraca

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.

Manifestari de dependenta: - scaderea temperaturii sub limitele normale

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a proteja tegumentele.

Manifestari de dependenta: - uscaciune a tegumentelor
9. Nevoia de a evita pericolele.
Manifestari de dependenta: iritabilitatea

2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.

Manifestari de dependenta: - tahipnee

- cianoza generalizata

- secretii abundente nazale

- tahicadrie
 Sursa de dificultate: - rinita cu staphilococ aureus

- insuficienta dezvoltare pulmonara

Probleme: - dificultate in eliberarea cailor respiratorii

- dificultate in respiratie

2. Nevoia de a bea si a manca.

Manifestari de dependenta: - dificultate in a se alimenta si hidrata

Sursa de dificultate: - lipsa reflexului de supt
- dezechilibru metabolic hidroelectrolitic
Probleme: - alimentatie neadecvata prin deficit

- deficit de hidratare

3. Nevoia de a elimina.

Manifestari de dependenta: - uscaciune a pielii si mucoaselor

- tahicardie

Sursa de dificultate: - dezechilibru metabolic si hidroelectrolitic Probleme: -

deshidratare
4. Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura.
Manifestari de dependenta: - incapacitate de a se mobiliza
Sursa de dificultate: - prematuritate gr.IV

Probleme: - imobilitatea

5. Nevoia de a dormi si a se odihni.

Manifestari de dependenta: - somn perturbat
Sursa de dificultate: - secretii abundente
Probleme: - dificultate si incapacitate in a se odihni

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.

Manifestari de dependenta: - dificultate in a se imbraca si dezbraca

Sursa de dificultate: - varsta
Probleme: - varsta

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.

Manifestari de dependenta: - scaderea temperaturii sub limitele normale
Sursa de dificultate: - imaturitatea sistemului de termoreglare
Problema: - hipotermia
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a proteja tegumentele
Manifestari de dependenta: - uscaciune a tegumentelor
Sursa de dificultate: - deshidratarea

Problema: - atingerea integritatii tegumentelor

9. Nevoia de a evita pericolele.

Manifestari de dependenta: - iritabilitate
Sursa de dificultate: - procesul infectios
Probleme: - durere

3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

1. Problema - cianoza perioronazala

Obiectivul - copilul sa aiba o respiratie si o circulatie normala Diagnostic de

ingrijire - diminuarea schimbului de gaze

2. Problema - dificultate in a se hidrata si manca

Obiectivul - copilul sa manance si hidrateze corespunzator
Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a manca si hidrata

3. Problema - deshidratare
Obiectivul - copilul sa prezinte o piele supla fara pliuri cutanate Diagnostic de
ingrijire - alterarea integritatii tegumentelor

4. Problema - imobilitatea

Obiectivul - copilul sa prezinte miscari active Diagnostic de

ingrijire - diminuarea mobilitatii

5. Problema - varsta

Obiectivul - copilul sa fie imbracat corespunzator anotimpului si necesarului termic.

Diagnostic de ingrijire - deficit al capacitatii de a se imbraca

6. Problema - atingerea integritatii tegumentelor

Obiectivul - copilul sa prezinte tegumente suple elastice
Diagnostic de ingrijire - alterarea integritatii tegumentelor

7. Problema - atingerea integritatii fizice

Obiectivul - copilul sa aiba un mediu de securitate fara pericol de accidente Diagnostic de

ingrijire - risc de traumatizare
8. Problema - hipotermia

Obiectivul - sa-si creasca temperatura corpului pana la 36,7 - 37 C

- mentinerea temperaturii corporale in limite normale Diagnostic de

ingrijire - termoreglare alterata

4. APLICAREA IN PRACTICA

ZIUA I (03.06.2003)

Problema Obiectiv Interventii Evaluare

- dificultate - copilul sa - aspirarea secretiilor nazale - se mentin

ineliberarea cailor respire liber pe secretiileabundente
respiratorii nas - aerisirea incaperii
- sugarul respira pe
- copilul sa - administrarea tratamentului gurita
isirecapete indicat
coloratia - FR 60R/min
normala a - recoltare de produse pentru
tegumentelor ex.bacteriologice: s.nazala, ex. - AV 160-170 b/min

faringian - dupa recoltarea

hemogramei se
- pozitionare in decubit lateral constata o scadere a
pentru drenajulsecretiilor Hb sangvine de la 7,8
gr %
- administrare de 02 pe masca

- incalzirea prin cresterea

temperaturii in incubator la 32 C

- administrarea medicatiei
prescrise

- masurarea functiilor vitale

- notarea acestora in F.O

- recoltare de sange pentru gr.Sg

si RH
 - copilul sa fie - transfuzie de sange integral AII - se
echilibrat mentine cianoza
- recoltare de sange pentru testul
hematologic de compatibilitate

- administrarea tratamentului
cu tului cu HSH 1,5 ml

- ca gluconic 1 ml + 1
mlgl.10% IV

- fenosemid 0,2 ml IV

Problema Obiectiv Interventii

- alimentatie - copilul sa se - pregatirea materialelor pentru sondaj gastric

alimenteze
neadecvata prin corespunzator nevoilor - aspirarea nazala inainte de gavaj
deficit sale
- sonda de calibru mic, sterila

- seringa de 20 ml sterila

- se masoara distanta intre cavitatea bucala, ureche, apendicele

xifoid

- se introduce sonda cu blandete

- se verifica daca se afla in stomac prin aspirarea continutului

gastic

- se scoate pistonul seringii

- se pune laptele(10 ml) si se lasa sa curga singur pentru a nu

produce reflux gastric si aspirare in caile respiratorii a continutulu
gastric

- sonda va fi fixata cu un plasture pe obrazul copilului sau la baza

nasului

- sonda va fi spalata dupa fiecare alimentatie cu ser fiziologic

 - copilul va fi - recoltare de ionograma sangvina

echilibrat - astrup, proteine, glicemie

hidroelectrolitic
- administrare de pev cu ser fiziologic 30 ml/30'

gl 10%, NaHCO3-4ml

NaCI - 3 ml, KCI - 1 ml

ritm 5 h
- - copilul sa prezinte - evitarea baii generale
B.O. nedetasat tegumente integre
- toaleta B.O.
- copilul sa prezinte
B.O. fara secretii - recoltare de secretie ombilicala

- pregatirea materialelor necesare pentru toaleta B.O.

- alcool 70 , apa oxigenata

Problema Obiectiv Interventii E

- Nitrat de Ag 5%

- comprese sterile

- eprubeta cu tampon steril pentru recoltarea

- se detaseaza pansamentul vechi

- se curata tegumentele din jurul ombilicului cu alcool 70

- cu un alt tampon se curata B.O.

- B.O. se nitreaza

- B.O. se panseaza cu compresa sterila. Se urmareste si se

schimba ori de cate ori este necesar
 ZIUA a II-a (04.06.2003)

- dificultate in - copilul sa aiba - aspirarea secretiilor nazale de cate ori de cate ori este necesar -
eliberarea cailor secretii nazale reduse
- efectuarea tratamentului prescris de medic -
respiratorii - copilul sa poata de
respira singur pe nas - pozitionarea in decubit lateral pentru drenajul secretiilor
-
- copilul sa prezinte - administrarea de 02 pe masca 2-4 1 la indicatia medicului -
tegumente normal
colorate - recoltare de produse de sange pentru examene biochimice: -
ionograma sangvina, astrup, TQ, TH, IP, glicemie, CRP, VSH, m
GOT, GPT, proteine
-
- urmarirea si notarea functiilor vitale in F.O. cu
- anemie severa - copilul sa fie - se recolteaza hemoglobina de control post transfuzie -
cr
hematologic echilibrat - se administreaza tratament cu antihemoragice vit. K1 - 0,3 ml
I.V.

Problema Obiectiv Interventii Evaluare

-B.O. - copilul sa - recoltare de secretie ombilicala - B.O. mumificat

nedetasat prezinte
- pregatirea materialelor pentru toaleta - B.O. prezinta
B.O. fara secretii B.O. secretii cu mi

- copilul sa - alcool 70% ros fetid

prezinte
- apa oxigenata - se trimite la
tegumente integre laborator exudatul
- tinctura de iod ombilical

- comprese sterile

- fasa sterila
- copilul sa fie - instalarea de pev. cu solutie de
- la indicatia
echilibrat glucide 10% + medicului dupa
hidroelectrolitic termina rea pev.cu
NaHCO3 - 3 ml + NaCI -2 ml KCI - 1 gl.si electroliti se va
ml recolta ionograma si
 - aminovenos 30 ml+20 ml gl astrup de

- arghina sorbilol 20 ml + 20 ml gl. control

- aspatofort 1 ml + 9 ml.gl.
- alimentatie - copilul sa se - se aspira caile respiratorii - copilul primeste
prin gavaj 20 ml
prin deficit alimenteze - se verifica continutul gastric lapte
corespunzator
- se ataseaza seringa la sonda - nu prezinta reziduu
gastric
- se introduc 20 ml lapte lasandu-se sa
curga liber pentru a nu crea reflux - se creste ratia
gastric progresiv cu 1 ml la
fiecare masa
- se extrage sonda
- numarul meselor
- se spala, se sterilizeaza va fi de 7-8/ 24 h
ZIUA a lll-a
(05.06.2003)

- dificultate in - copilul sa aiba - aspirarea secretiilor de cate ori este - se mentine

eliberarea secretii nazale necesar secretiile nazale
cailor reduse
- administrarea tratamentului prescris
respiratorii
- pozitionarea corecta

Problema Obiectiv Interventii Evaluare

- copilul sa poata pentru o respiratie eficace

respira liber - mentinerea umiditatii in incubator, prin

pe nas introducere de apa in dispozitivul special
 - copilul sa - administrarea de O2 pe masca 4-6 1 - cianoza in usor
prezinte regres
tegumente - recoltare de astrup pentru evidentierea
normal parametrilor PH - se mentine
cianoza
colorate - recoltare ionograma sg. perioronazala la
manevre sau la
- masurarea temperaturii, respiratiilor, efort(plans)
notarea in F.O.
- parametrii astrup
se mentin scazuti

PH - 7,326

Bef-5 02 sat -
90%
- alimentatie - copilul sa fie - aspirarea secretiilor - la indicatia
prin alimentat medicului
corespunzator - executarea gavajului alimentatia se
deficit intrerupe
- verificarea continutului gastric
- se va verifica
- se extragem continutul gastric bilios cu continutul gastric
striuri sangvinolente periodic

- se sisteaza alimentatia

- se fac spalaturi gastrice cu etamsilat si

S.F. rece

- se introduce pe sonda solutie de S.F. si

etamsilat si se aspira apoi continutul

- operatia se repeta pana cand solutia

extrasa va fi limpede

- se va lasa sonda montata si fixata

- copilul sa fie - recoltare de ionograma, proteine, astrup - valorile
echilibrat ionogramei se
hidroelectrolitic - se incearca dublu abord venos mentin scazute

si acido-bazic - pev. cu plasma proaspata Na- 130 K-2,4

- pev. cu rol de glucoza si electroliti proteine 58

 - pev. cu aminovenos astrup-pH-7,236

- pev. cu introlipid BCEF- 5 O2

sat.90%

- pe alt abord pev. cu dopamina

Problema Obiectiv Interventii

-B.O. nedetasat - copilul sa prezinte - se va efectua baie partiala -

re
B.O. fara secretii - toaleta B.O. cu apa oxigenata
-
- se atinge bontul cu pansament inmuiat in tinctura de iod
-
- se introduce praf de sufamida in plaga au

- se panseaza cu comprese sterile -

- se urmareste plaga de mai multe ori pe zi

- anxietate - inlaturarea anxietatii - asigurarea climatului de salon linistit -

- indepartarea surselor de accidente si a factorilor de zgomot us

ca
- comunicare pentru specificul varstei
-

ca
ad
tr

Ziua a IV-a (06.06.2003)

- dificultate - reducerea secretiilor - aspirarea secretiilor de cate ori este necesar -
nazale na
in eliberarea cailor - mentinerea umiditatii in incubator pu
- copilul sa respire sa
respiratorii singur penas - urmarirea si notarea in F.O. a functiilor vitale
-
- copilul sa prezinte - pozitionarea corecta pentru drenajul secretiilor de
tegumente normal
colorate - administrarea de 02 pe masca

- eliberarea cailor respiratorii prin aspirarea secretiilor

 - mentinerea temperaturii in incubator la 30-32 C

- masurarea si notarea in F.O. a parametrilor de temperatura,

puls, respiratie

1 Problema Obiectiv Interventii Evaluare

- apnee - copilul sa isi reia - administrarea de O2 pe masca cu un - starea copilului se

respiratia debit mai ridicat de 6-8 I inrautateste

- administrarea medicatiei resuscitare - copilul isi reia

respiratorie respiratia doar
stimulat
- alimentatie - copilul sa fie - aspirarea secretiilor nazale - copilului i se
neadecvata alimentat sisteaza alimentatia
corespunzator - verificare continutul gastric pana la disparitia
prin deficit varstei hemoragiei
- se extrage continutul gastric cu
striuri sangvine
- copilul sa - se efectueaza spalaturi cu digestive
prezinte continut etamsilan, axid si ser fiziologic rece
gastric fara striuri
de sange - se lasa sonda pentru repetarea
spalaturilor

- se cere efectuarea timpilor de

coagulare si sangerare si numarul de
Tr.
- copilul sa fie - se mentine pev cu solutii de glucoza - starea copilului
10% si S.F. + se mentine
echilibrat
hidroelectrolitic electroliti - in urma in-
vestigatiilor in
- se recolteaza din nou astrup si parametrii astrup
Timpii Quik si Hawell apar modificari in
special pH dar si
 saturatia de 02'

Timpii sunt si ei
modificati

peste 1' respectiv 3'

- anxietate - inlaturarea starii - asigurarea conditiilor de mediu - sugarul este
de linistit, accepta
- vulnerabilitate - asezarea sugarului intr-un salon comunicarea cu
anxietate izolat
fata de pericole personalul
- crearea unui - patul prevazut cu bare de protectie
mediu de siguranta - se mentine insa
agitat la vederea
seringii
- patul captusit pentru
evitarea accidentelor
Problema Obiectiv Interventii Evaluare

- inlaturarea surselor cu potential de

accident: seringi, ace, tampoane,
obiecte ascutite, medicamente

- comunicare conforma varstei

- masuri de evitare a infectiilor

nozocomiale
- B.O. cu - copilul sa - efectuarea toaletei cu apa oxigenata - B.O. se detaseaza
secretii prezinte
- se atinge plaga cu solutie de nitrat de - se mentin
purulente B.O. fara Ag 2% secretiile dar in
secretii
- se aplica pansament steril cantitate redusa

- se instituie tratament cu antibiotic - in plaga s-a format

dupa antibiograma un granulom

ZIUA a V-a (07.06.2003)

- dificultate in - reducerea - aspirarea secretiilor - secretiile se
respiratie secretiilor
nazale - administrare de O2 continuu pe mentin
masca
- copilul sa isi
reia respiratia pe
 nas - pozitionare de drenaj

- umiditatea in incubator la 50-75%

- notarea si masurarea functiilor vitale

si vegetative in F.O.
-copilul sa - administrare de 02 - copilul este in
prezinte continuare
tegumente mal - eliberarea cailor respiratorii
colorate cianotic
- administrarea medicatiei prescrise:
miofilin, Ca giuconic, adrenalina - copilul nu isi
reia respiratia nici
- notarea in F.O. a parametrilor dupa
inregistrati
RCP si administrare
de droguri

Problema Obiectiv Interventii Evaluare

-apnee - copilul sa isi reia - intubatie orotraheala

respiratia
- administrare de O2 pe sonda

- administrarea tratamentului

- ajutor la resuscitare cardiorespiratorie

- alimentatie - copilul sa fie - aspirarea si curatirea cailor -copilului i se
neadecvata alimentat respiratorii sisteaza
corespunzator alimentatia p.o.
prin deficit - verificarea continutului gastric
- copilul sa - apar varsaturi in
prezinte continut - efectuarea de spalaturi gastrice cu zat de
gastric fara solutii hemostatice
cafea
striuri de sange - urmarirea si notarea in F.O. a
parametrilor vitali - starea se mentine
- combaterea grava
hemoragiei
- granulom - eliminarea - toaleta ombilicala cu apa oxigenata - se mentine
granulomului granulomul
ombilical ombilical - se va atinge mugurul cu solutie de
Nitrat de Ag 5% ' ombilical
- copilul sa
prezinte - se va aplica pansament steril cu alcool - secretiile sunt
tegumente integre 70% mult diminuate

- se schimba de cate ori - plaga ombilicala

este
este necesar
bine ingrijit
- anxietate - inlaturarea starii - comunicare conforma cu varsta - sugarul este
de copilului linistit

anxietate - asigurarea microclimatului prin - comunica

- vulnerabilitate - crearea unui izolarea copilului intr-un salon linistit conform varstei

fata de pericole mediu de - indepartarea obiectelor cu potential - se mentine agitat

siguranta de accident la vederea seringii

- masuri de evitare a infectiilor

intraspitalicesti prin izolare de persoane
bolnave, indepartarea scutecelor
murdare, a seringilor, acelor folosite

5. EVALUARE FINALA

In urma ingrijirilor efectuare, cu tot efortul depus, starea copilului s-a inrautatit.

Au continuat crizele de apnee, ajungandu-se la intubatie orotraheala cu 02 terapie

continua.

Alimentatia a fost sistata din cauza hemoragiei digestive, copilul neputand fi

reechilibrat hidroelectrolitic-hematologic. Data fiind greutatea mica la nastere si problemele
aparute ulterior copilul a decedat.

S-au intocmit actele necesare care au cuprins data nasterii, data decesului, ora
decesului si sectia unde s-a produs decesul.
 Copilul a fost transferat cu actele insotitoare la laboratorul de anatomie patologica in
vederea efectuarii necropsiei.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Medicina interna- volumul II, sub redactia acad. Prof.dr.I. Bruckner, V. Rucan;
ed. Medicala, Bucuresti 1980.

2. Compendiu de anatomie- dr. Mircea Ifrim si prof. Dr. Gh. Niculescu; Ed.
Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1988.

3. Hepatita cronica- conf. Dr. Gh. Mogos, Ed, Sport, Turism, Bucuresti 1984

4. Actualitati in medicina interna- prof. Dr. Doc. V.V. Maximilian, Ed.Medicala,

Bucuresti 1988.

5. Manulalul de dietetica pentru cadrele medii sanitare- prof. Dr. I.Mincu,

Bucuresti 1973.

6. Manualul de medicina interna pentru cadre medii- Corneliu Borundell, Ed.

ALL. 2006

7. Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav- Florian Chiru si colaboratori,

Ed. CISON; Bucuresti 2001