CANAL

OBSTETRICAL

Dr. Radu Alexandru Pintilie

 CANALUL
OBSTETRICAL

- Canalul dur-
 Micul bazin (pelvisul) are forma unui cilindru
incurbat anterior, sectionat oblic.
 Pelvisul este
structurat sub
forma unui inel
osos care
transmite
greutatea
corpului catre
membrele
inferioare
 Sincondroze
sacroiliace

Simfiza
pubiana

Ligament Ligament
sacrospinos sacrotuberos
 Ligament
sacrospinos

Ligament
sacrotuberos
 5

1=11 cm
2=12.5 cm
3=13.5 cm
5=12-12.5 cm
 TIPURI de
PELVIS

1 2

1 - gynaecoid
2 - android
3 - platypelloid
4 - anthropoid

3 4
 Conjugata vera

Conjugatul Conjugatul diagonal

obstetrical 12 cm
˃10 cm
11.5 cm
11 cm

9 cm
1 – primul plan al lui Hodge
2 – cilindrul de coborare ( Pigeaud )
3 – triunghiul de degajare ( Fochier )
 DISTOCIA MECANICĂ
Bazinul osos patologic
 Modificări patologice ale scheletului pelvin care determină dificultăţi în
desfăşurarea eutocică a naşterii.
 Distocia mecanică este determinată de acele bazine cu modificări ale:
dimensiunilor, formei, înclinaţiei sale.
 Expresia disproporţie cefalopelvică a apărut înainte de secolul 20 pentru a
descrie obstrucţia naşterii determinată de o disparitate între dimensiunile
bazinului şi ale capului fetal, cu o imposibilitate de naştere vaginală.
Situaţia era valabilă pentru timpurile în care rahitismul avea o mare
frecvenţă, la ora actuală fiind vorba mai curând de malpoziţii ale capului
fetal.
 Diagnosticul este destul de dificil şi adesea incorect pentru că două treimi
dintre cele care vor naşte prin cezariană cu un astfel de diagnostic pot
naşte ulterior copii mai mari pe cale naturală.
 Inabilitatea de a naşte vaginal cu oprirea progresului naşterii în perioada a
doua este o dovadă a distociei adevărate.
 DISTOCIA MECANICĂ
Bazinul osos patologic

Definiţia distociei

 ACOG recomandă folosirea altor termeni cum ar fi progres mai lent

al naşterii decât normal sau oprire completă a progresului naşterii.
 Progresul mai lent al naşterii este considerat de către normele OMS
la o viteză de dilatare de mai puţin de 1 cm/h pentru mai mult de 4
ore.
 Normele americane sunt de 1,2 cm/h la primipare şi 1,5 cm/h la
multipare. Mare parte din diagnosticele de distocie sunt exagerate,
de multe ori de frica unor repercusiuni legale.
 Serviciile care folosesc mai frecvent oxitocina la dilataţii cervicale
mai mari au o rată mai mică de cezariană pentru distocie.
 DISTOCIA MECANICĂ
Bazinul osos patologic
Frecvenţa

Actualmente frecvenţa bazinelor viciate a scăzut

considerabil datorită posibilităţilor de diagnosticare
precoce şi tratament al afecţiunilor sistemului osos.
Clasificare:
 morfologică
 etiologică
 dimensională
 DISTOCIA MECANICĂ
Bazinul osos patologic
Clasificarea morfologică
 - bazin inelar (strâmtoarea superioară are dimensiuni mai mici decît
normal)
 - bazin în “pâlnie” (strâmtoarea superioară este mai mare decât
normal, strâmtoarea inferioară are dimensiuni mai mici decât normal)
 - bazin în general strâmtat – toate dimensiunile sunt mai mici decât
normalul
 - bazin turtit anteroposterior – diametrul anteroposterior al strâmtorii
superioare este mai mic
 - bazin turtit transversal – diametrul transvers este de dimensiuni mai
mici
 - bazin asimetric – unul din diametrele oblice este mai mic decât
celălalt
 DISTOCIA MECANICĂ
Bazinul osos patologic
Clasificarea etiologică

Afecţiuni care interesează întreg sistemul osos : nanismul, rahitismul,

osteomalacia.
 Nanismul poate fi endocrin, rahitic, acondroplazic, determină
micşorarea dimensiunilor canalului dur în totalitate rezultând un bazin în
general strâmtat.
 Rahitismul are drept consecinţă atrofierea şi deformarea bazinului. În
majoritatea cazurilor rezultă un bazin în general strâmtat şi turtit
anteroposterior.
 Osteomalacia determină deformaţii variate ale canalului dur, care ia
în general formă de treflă, datorită presiunii şi contrapresiunii exercitată de
coloana vertebrală şi oasele femurale.
 DISTOCIA MECANICĂ
Bazinul osos patologic
Clasificarea etiologică - Alte afecţiuni
Alte modificări ale bazinului sunt determinate de afecţiuni ale
oaselor canalului dur:
- congenitale,
- inflamatorii,
- tumorale,
- traumatice.

Bolile congenitale rar întâlnite sunt reprezentate de:

 - lipsa de unire a oaselor pubiene – bazinul despicat Litman
 - aplazia unei aripioare sacrate – bazin Naegele
 - aplazia ambelor aripioare sacrate – bazin Robert
DISTOCIA MECANICĂ
Bazinul osos patologic
 DISTOCIA MECANICĂ
Bazinul osos patologic
Clasificarea etiologică - Alte afecţiuni

 Afecţiuni inflamatorii: osteita şi artrita, localizate mai ales

la nivelul articulaţiilor sacro-iliace determină bazine
asimetrice.
 Afecţiuni tumorale: osteosarcomul şi fibromul osos care
evoluează adesea spre excavaţia pelvină determinând
obstrucţia totală sau parţială a canalului dur.
 Afecţiuni traumatice: fracturi ale oaselor bazinului,
situaţie în care bazinul se poate micşora fie prin
deplasarea internă a fragmentelor osoase, fie prin
formarea unui calus voluminos.
DISTOCIA MECANICĂ
Bazinul osos patologic
 DISTOCIA MECANICĂ
Bazinul osos patologic
Clasificarea etiologică –

Maladii ale coloanei vertebrale

Lordoza, cifoza, scolioza.

 În lordoză presiunea coloanei vertebrale se transmite în special pe

jumătatea anterioară a bazei sacrului, determinând un canal dur turtit
anteroposterior.
 Cifoza (tuberculoasă sau rahitică) - deformarea bazinului este
importantă atunci când localizarea este lombară sau lombo-sacrată (bazin “în
pâlnie”).
 Scolioza este o deformaţie a coloanei vertebrale în plan frontal. Poate fi
congenitală sau câştigată (rahitică). Curbura coloanei vertebrale determină
modificări ale bazinului, cu redresarea liniei nenumite de aceeaşi parte cu
convexitatea coloanei vertebrale.
DISTOCIA MECANICĂ
Bazinul osos patologic
 DISTOCIA MECANICĂ
Bazinul osos patologic
Clasificarea etiologică

Afecţiuni ale membrelor inferioare:

Afecţiunile care determină modificări patologice ale bazinului sunt:
 artroza coxo-femurală uni sau bilaterală
 displazia luxantă coxo-femurală
 poliomelita cu scurtarea unui membru inferior
 amputaţia unui membru inferior
 picior strâmb congenital necorectat
 modificări patologice apărute după traumatisme şi/sau intervenţii
chirurgicale
Acestea determină în gneral bazine asimetrice (de şchiopătare) prin
atrofierea hemibazinului de partea bolnavă şi redresarea liniei nenumite de
partea sănătoasă.
DISTOCIA MECANICĂ
Bazinul osos patologic
 DISTOCIA MECANICĂ
Bazinul osos patologic
Clasificarea dimensională

 Canal dur strâmtat limită cu diametrul util între 9

şi 10,5 cm.
 Canal dur strâmtat gradul I, în care diametrul
util este între 7 şi 9 cm.
 Canal dur strîmtat gradul II – diametrul util este
sub 7 cm.
 DISTOCIA MECANICĂ
Bazinul osos patologic
Diagnosticul clinic pozitiv

 Interogatoriul – care se referă la antecedentele fiziologice şi patologice ale

pacientei: alăptarea artificială, mersul tardiv în picioare, ceea ce
presupune un anumit grad de rahitism, pubertatea tardivă (traducând un
dezechilibru endocrin).
 Antecedentele patologice pot stabili vârsta apariţiei unei afecţiuni a
sistemului osos (se ştie că după 16 ani scheletul are deja o conformaţie
definitivă, bolile sistemului osos influenţând mai puţin forma şi
dimensiunile bazinului) şi tratamentul aplicat, mai ales dacă este vorba de
un tratament chirurugical.
 Dintre antecedentele obstetricale, o naştere anterioară care a durat mai
mult de 12 ore, care s-a soldat cu manevre obstetricale (aplicări de
forceps, vidextractor, extrageri în prezentaţia pelvină) pot orienta
diagnosticul unui canal dur patologic.
 DISTOCIA MECANICĂ
Bazinul osos patologic
Aprecierea dimensiunilor bazinului prin măsurători este cea mai
importantă metodă de diagnostic şi se realizează prin: pelvimetria externă,
pelvimetria internă, pelvigrafia digitală şi pelvigrafie radiologică.
 Pelvimetria externă - apreciază raportul metric între dimensiunile externe şi
interne ale canalului dur: diametrul antero-posterior (Baudeloque), bispinos,
bicret, bitrohanterian, arcada pubiană, triunghiul suprapubian Trillat, rombul
Michaelis.
 Pelvimetria interna - constă în măsurarea diametrului promonto-subpubian,
din care se va deduce diametrul util, scăzând 1,5 cm.
 Pelvigrafia digitală va aprecia segmentele micului bazin.Se cercetează
arcul anterior format din simfiza pubiană (raza de 6cm), crestele pectineale şi
o pătrime anterioară a liniilor nenumite.
 Metode imagistice: Pelvigrafia radiologică deşi o metodă care dă relaţii
mai precise decât cele obţinute prin examenul clinic este puţin folosită.
Relaţii corecte dau CT-scanul şi RMN-ul, dar sunt scumpe şi oricum tot se
face probă de naştere.
 Rombul lui Michaelis

Baza triunghiului lui Trillat

PELVIMETRIE
PELVIMETRIE
 CANALUL
OBSTETRICAL

-canalul moale-
 DISTOCIA MECANICĂ
Canalul moale patologic
Modificări ale canalul moale sunt determinate
de afecţiuni ale structurilor anatomice ale
colului, vaginului si vulvei:
- congenitale – de tip malformativ ( ex. col
dublu, vagin septat),
- inflamatorii – ex. Condiloma acuminata
- tumorale – ex. Fibrom de col uterin
- traumatice – ex. Canal moale cicatricial dupa
ruptura vaginala intrapartum
FATUL LA TERMEN

-fatul ca un pasager-
 FATUL LA TMEN

 Cea mai mare parte a

corpului unui fat la
termen este extremi-
tatea cefalica.
Diametrul
sacro-
femural (9
cm)

Diametrul
sacro-
pretibial (12
cm) Diametrul
bitrohanterian
(9-10 cm)