NAŞTEREA - PREGĂTIREA GRAVIDEI PENTRU NAŞTERE ŞI ASISTENŢA LA

NAŞTERE
Definiţie:
Naşterea cuprinde un asamblu de fenomene funcţionale şi mecanice care duc progresiv la expulzia
spntană a fătului in afara căilor genitale materne , la sfarşitul gestaţiei,fără complicaţii materne
saufetale. După OMS naşterea este „ expulzia sau extracţia completă din corpul mamei,independent
de durata gestaţiei, a unui produs de concepţie care după această separare , resipră sau manifestă
oricare alt semn de viaţă , ca bătaie a inimii , pulsaţia cordonului ombilical, sau contacţia efectivă a
unui muşchi supus acţiunii voinţei , fie că a fost sau nu tăiat cordonul ombilical şi fie că placenta a
rămas sau nu ataşată”.
Naşterea poate fi:
- normală (eutocică): se realizează pe căi naturale, în prezentaţie longitudinală, craniană flectată
sau pelviană,cu făt la termen are loc intre a 38-42 a săptămână de amonoree
- anormală (distocică) sau patologică datorită unor distocii mecanice sau dinamice , vicii de
prezentaţie , malformaţii fetale sau suferinţă fetală ce necesită intervenţie medicamentoasă ,
obstetricală sau chirurgicală pentru terminarea actului naşterii;
datorită unor anomalii de durată:
naşterea prematură ( se produce intre a 28 -37 a săptămână de amenoree ), naştere în cazul
sarcinii cu termen prelungit (depăşeşte cu 14 zile durata normală gestaţională de 40 săptămâni)
Naşterea spontană este atunci când se declanşează de la sine , naşterea provocată atunci
când este consecutivă unei intervenţii exterioare (medicală , chirurgicală, criminală) .
- unică (cu un singur făt) sau multiplă,(gemelară tertiară etc)
- pe căi naturale sau chirurgicală (cezariană)
EXAMENUL GRAVIDEI LA TERMEN. PREGĂTIREA PROPRIU-ZISĂ PENTRU
NAŞTERE.
Naşterea este anunţată de unele semne premonitorii/semnele pretravaliului:(CUD, mai ales
noaptea;eliminarea dopului gelatinos, uneori pătat de sânge;colul este moale, se scurtează şi devine
permeabil la deget), ce determină gravida să se prezinte la maternitate de urgenţă. Începerea
travaliului este anunţată de unele semne principale( se consideră că travaliul începe, când există col
şters, o dilataţie a orificiului colului uterin de 2cm şi contracţii uterine sistematizate – ritmice şi
progresive) şi semne secundare. Gravida ajunge la maternitate, fiind alertată de unul dintre semnele
principale prezentate mai jos. La internare se efectuează un examen clinic riguros al gravidei, în
urma căruia se decide fie internarea direct în sala de travaliu; internarea în secţia de obstetrică, în
aşteptarea travaliului; prognosticul desfăşurării naşterii; necesitatea unei intervenţii adecvate.
Examenul gravidei pentru internare şi asistenţă la naştere cuprinde: anamneza sau
interogatoriul, examen medical generel, examenul obstetrical (inspecţie , palpare, auscultaţie,
tuseu / tact vaginal, măsurarea abdomenului şi bazinului).
Anamneza sau interogatoriul precizează:
- contracţii uterine dureroase: momentul apariţiei, intensitatea, frecvenţa;
- pierderea lichidului amniotic: da/nu, dacă da de cât timp.
- se studiază documentele gravidei, carnet sau caiet, se completează antecedentele personale
fiziologice, patologice, familiare; antecedentele obstetricale( număr de sarcini, evoluţia acestora,
naşteri anterioare, avorturi;
- evoluţia sarcinii actuale, se precizează: DPM, DPN, afecţiuni care au însoţit sarcina, examinări
paraclinice deosebite, tratamente urmate pe parcursul sarcinii.
Examenul medical general: măsurarea greutăţii, înălţimii, temperatura, tensiunea arterială,
determinarea albuminei şi a glucozei în urină.
Examinarea rapidă a aparatelor respirator şi cardio-vascular a pacientelor care nu s-au
prezentat la nici o consultaţie prenatală , se verifică grupa sanguină şi Rh-ul dacă nu sunt trecute în
carnetul gravidei.
Pregătirea gravidei pentru examenul obstetrical constă în: dezbrăcarea femeii, aşezarea în
poziţie ginecologică se efectuează toaleta externa a vulvei, se îndepartează pilozităţile (pentru
naştere), se spală cu apă călduţă fără substanţe antiseptice, se efectuează clisme evacuatoare.
Examenul obstetrical:ste efectuat de medic
Auscultaţia BCF(130-150/min) se face cu stetoscopul obstetrical sau cu eco-Doppler.
La debutul travaliului este recomandată efectuarea monitorizării electronice continuă, cu
cardiotocograful, care înregistrează concomitent contracţiile uterine dureroase(CUD) şi bătăile
cordului fetal(BCF), aprecierea efectului contracţiilor asupra BCF-urilor.
După terminarea examenului se poate aprecia dacă gravida este în pretravaliu, travaliu sau fals
travaliu, se dă prognosticul naşterii: tipul prezentaţiei, volumul fătului, calitatea CUD, starea
bazinului şi a colului uterin, în funcţie de care se stabileşte calea de naştere: joasă sau înaltă, sau
prin cezariană.
SEMNELE DECLANŞĂRII TRAVALIULUI:
Semnele principale:
-Contracţii uterine ritmice şi dureroase – este semnul cel mai frecvent întâlnit al debutului
travaliului; la început sediul durerilor este lombo – abdominal, apoi cu timpul se localizează la
nivelul uterului. La debut CUD apar la interval de 30 sau la 20 devin progresiv mai frecvente şi
mai intense, la15, la 10,apoi la 5( încetează odată cu naşterea copilului), uneori CUD sunt
distanţate de la 20 la 5, ceea ce impune plecarea la maternitate pentru internare.
- Eliminarea(pierderea) dopului gelatinos. La nivelul vulvei apar secreţii(glere) muco-gelatinoase
cu striuri de sânge, semn ce precede întrarea în travaliu cu câteva ore înainte, dar acest interval se
poate prelungi până la câteva zile.
- Ruptura membranelor(ruptura pungii apelor/pierderea apelor) – constă în scurgere de lichid
amniotic. Pierderea este spontană, imprevizibilă şi nedureroasă, poate fi abundentă sau doar
zemuindă şi determină spitalizare imediată a gravidei deoarece cavitatea uterină comunică direct cu
exteriorul şi există riscul infecţiei(copilul nu mai este atât de bine protejat); ruperea membranelor
expune la riscul procidenţei de cordon.
- Deschiderea colului – sub efectul contracţiilor, colul se scurtează(se şterge), apoi se dilată
progresivpână atinge un diametrul de 10cm.
Semnele auxiliare:
Dureri discrete localizate în hipogastru şi lombo-abdominal, postura ortostatică şi mersul devin
greoaie, dificile, apare „mersul legănat, de raţă”, acesta indică angajarea capului fătului; polakiurie,
respiraţia femeii devine uşoară, ca rezultat al coborârii fundului uterului, colul se inmoaie şi mai
mult şi se scurtează.
NURSINGUL GRAVIDEI ÎN TRAVALIU – ASISTAREA NAŞTERII
CULEGEREA INFORMAŢIILOR:
- vârsta sarcinii: ultima consultaţie, ultima ecografie; numărul sarcinilor, cum au decurs, tipul
naşterii precedente; prezentaţie anormală sau sarcină multiplă;
- timpul scurs de la ruperea membranelor;
- la tuşeul vaginal: prezentaţia dacă este normală sau nu;
- integritatea membranelor; contracţii, senzaţia de împingere; suflu cord fetal; culoarea lichidului
amniotic;
- se observă semnele de gravitate: suferinţă fetală: lichid amniotic colorat, modificări BCF,
hemoragie, procidenţa de cordon;
- prezentaţie oblică sau transversală;
- prematuritate.
PROBLEME:
Anxietate posibil cauzată de:
- anticipării evenimentelor negative;
- schimbările fizice pe măsură ce travaliul se instalează;
- labilitatea emoţională;
- apariţia nou născutului.
Durere datorată lipsei de cunoaştere a metodelor de control al durerii, manifestată prin: facies
crispat, plâns, geamăt, ţipăt, CUD;
Disconfort datorită:
- evenimentelor ameninţătoare: spitalizarea , travaliu
- contracţiilor uterine dureroase;
- urgenţei / necesităţii imperioase de a urina şi frecvenţei micţiunilor;
Deficit de cunoştinţe în legătură cu:
- evoluţia sarcinii, naşterea şi îngrijirea copilului;
- declanşarea travaliului ;
- autoîngrijirea în perioada lăuziei;
- recunoaşterea semnelor de pericol ce prevestesc naşterea;
Epuizare cauzată de:
- efortul de la naştere;
- dificultatea în a stăpâni stresul legat de modul cum va decurge naşterea;
Cunoştinţe insuficiente în legătură cu comportamentul în timpul travaliului datorită lipsei de
informare
Probabilitatea atingerii integrităţii fizice datorată oboselii, agitaţiei, pierderii de sânge în timpul
travalului: manifestată prin risc de complicaţii ;
Alterarea confortului în legătură cu apariţia hemoroizilor, varicelor, eventuala epiziotomie
OBIECTIVE :
Gravida :
- să-şi exprime teama, neliniştea în legătură cu modul cum va decurge travaliul sau orice altă
problemă ce o frământă;
- să colaboreze cu asistenta/moaşa şi medicul să atenueze starea de anxietate legată de evenimentele
ameninţătoare: ruperea precoce a membranelor, modificarea BCF, sau a mişcărilor fetale, circulară
de cordon, naştere prematură etc.
- să nu prezinte modificări de dinamică uterină;
- naşterea să se producă fără incidente majore;
- să nu se instaleze suferinţe fetale;
- să cunoască metodele nonfarmacologice de control al durerii
- să se prevină accidentele ce pot apare în timpul travaliului şi după acesta.
INTERVENŢII :
Asistenta : primeşte parturienta în sala de naştere cu amabilitate, o linişteştepe ea şi pe aparţinători,
se informează despre paritate, desfăşurarea naşterilor precedente, frecvenţa CUD, pierderea
lichidului amniotic: ora, culoarea, abundenţa; verifică carnetul de muncă şi grupa sanguină şi Rh-ul.
Anunţă moaşa sau medicul obstetrician . Pegăteşte materialul necesar pentru examenul obstetrical:
mănuşi, antiseptice, stetoscopul obstetrical sau cu ultrasunete, tensiometru.
Pregăteşte patul pentru parturientă prevăzut cu muşama, aleză; măsoară temperatura, TA, pulsul;
determină albumina în urină, la indicaţia medicului efectuează sondaj vezical dacă golirea vezicii
nu se produce spontan şi clisma evacuatoare, dacă nu prezintă scaun.
Ajută parturienta să se aşeze pe masa ginecologică sau în pat pentru examinare, după care transport
pacienta la sală de travaliu dacă medicul indică, transportul se face în poziţie de decubit,dacă
membranele sunt rupte.
În sala de travaliu se urmăreşte evoluţia travaliului după:
- situaţia dilataţiei colului uterin (progresia dilataţiei); starea membranelor amniotice;
evoluţia prezentaţiei (raportul faţă de strâmtoarea superioară);aspectul lichidului amniotic;
dinamica uterina; bătăile cordului fetal.
Totul se consemnează în foaia specială de evoluţie a travaliului (partograma). Abaterile de la
parametrii normali constituie capitolul de intervenţie activă a medicului.
Intervenţiile asistentei medicale în sala de travaliu.
Stă lângă gravidă asigurându-i confortul psihoafectiv, oferindu-i siguranţă. Asigură toaleta şi
igiena femeilor care nu se pot ajuta singure. Supraveghează şi ajută pacientele în stare gravă şi pe
cele agitate. Urmăreşte TA, temperatura, CUD, BCF-urile şi, în general, evoluţia travaliului.
Execută examenul sumar general şi obstetrical în lipsa medicului (exceptând tuşeul vaginal).
Urmăreşte dinamica uterina şi BCF-urile cu cardiotocograful, notând ritmul, durata şi intensitatea
CUD în foaia de observaţie.
Semnalează imediat medicului anomaliile de dinamică uterina sau modificările BCF-urilor.
-supraveghează bătăile cordului fertal la inteval de 30 de minute la început, apoi la 15 minute ,
urmăreşte succesiunea contracţiilor uterine, durata
- consemnează, la indicaţia medicului, modificarea colului, starea membranelor în foaia anexă
obstetricală
- semnalează apariţia unor fenomene (tulburări de dinamică, suferinţă fetală), realizează corectarea
medicamentoasă conform prescripţiei medicale ;
- supraveghează starea gravidei prin măsurarea pulsului, tensiunii arteriale, temperaturii; urmăreşte
comportamentul şi reactivitatea generală
- urmăreşte aspectul lichidului amniotic, raportează asupra modificărilor de culoare, cantitate ;
- Pregăteşte materialele necesare pentru asistenţa la naştere: câmpuri sterile, mănuşi sterile, material
de dezinfecţie, pense, foarfeci sterile, aţă pentru cordonul ombilical, materiale pentru prevenirea
oftalmiei gonococice, medicamente pentru dirijarea travaliului,
În sală - colţ de reanimare fetală, în care se găsesc: sonde de cauciuc şi aspirator pentru
dezobstruarea căilor respiratorii superioare, oxigen, medicamente.
 LĂUZIA FIZIOLOGICĂ
Definiţie: Lăuzia este perioada de timp, 6 - 8 săptămâni, după expulzia placentei, în care se
realizează retrocedarea modificărilor sistemice produse de sarcină până la revenirea la starea
morfofiziologică dinainte de concepţie, practic lăuzia fiind terminată în momentul în care aparatul
genital este apt pentru a relua un nou ciclu gestational.
Clasificare:
1. Lăuzia imediată: durează 10-12 zile. Cuprinde:
a) perioada a patra sau de postpartum imediat (primele 24 ore imediat după delivrenţă);
b) lăuzia imediată propriu-zisă, care durează 10-12 zile.
2. Lăuzia tardivă: durează din ziua 10 până în ziua 42 - 48 din postpartum.
Modificările sistemice în lăuzie interesează aparatele cardiovascular, pulmonar, renal, genital şi
tabloul hematologic, care revine la normal în primele săptămâni.
Perioada a patra sau de postpartum imediat cuprinde primele 24 de ore după naştere şi delivrenţa,
când se consolidează hemostaza. Supravegherea lăuzei este obligatorie. Travaliul se termină odată
cu expulzia placentei şi consolidarea hemostazei.
După delivrenţă, uterul contractat are marginea superioară (rundul uterin) la nivelul cicatricii
ombilicale. După unii autori „lăuzia este perioada care urmează naşterii fătului, începe odată cu
terminarea perioadei a lV a naşterii şi durează 6 săptămâni , are 3 perioade:
I-a lăuzia imediată primele 24 ore de la naştere;
a-2-a lăuzia secundară primele 10-12 zile de la naştere;
a-3-a lăuzia tardivă pănă la 6 săptămâni