Sunteți pe pagina 1din 134

Suport de curs – nursing Puericultura

M.I. Nina Podărăscu


2020
UNITATEA DE REZULTATE ALE
ÎNVĂȚĂRII
 Cunoștințe
 31.1.5. Descrierea procesului de îngrijire în bolile sugarului, copilului şi
adolescentului
 Abilități
 31.2.7. Culegerea de date, analizarea şi diagnosticarea independentă a
îngrijirii necesară sugarului, copilului şi adolescentului
 31.2.8. Planificarea şi aplicarea îngrijirilor individualizate sugarului,
copilului şi adolescentului
 31.2.9. Evaluarea şi aprecierea de etapă a îngrijirilor aplicate
 Atitudini
 31.3.6. Manifestarea unei atitudini responsabile în aplicarea procesului
de îngrijire
 31.3.7. Exprimarea capacității de lucru în echipă
 31.3.8. Demonstrarea unei conduite etice, umane faţă de acțiunile de
îngrijire a sugarului, copilului şi adolescentului
Sala de nașteri
Condițiile pe care sala de naștere trebuie să le
îndeplinească sunt :
de asepsie perfectă
dotare corespunzătoare pentru asistarea mamei și
nou-născutului.
în saloanele de expulzie și sălile de operații cezariene,
mediul și echipamentul sanitar trebuie să fie steril,
personalul medical echipat corespunzător,
iar temperatura ambientală de 24 – 26 ºC.
Primele ingrijiri acordate nou-nascutului in sala de
nasteri

Dezobstruarea cailor repiratorii superioare prin aspiraţie cu o


sondă sterilă și moale adaptată la aspirator electric sau cu o
pară de cauciuc, nou-născutul fiind așezat în decubit dorsal
sau lateral și cu gâtul în ușoară extensie.
• Se aspiră întâi cavitatea bucală, apoi nasul, iar
presiunea de aspirație nu trebuie să depășească 100 mmHg.
• Se evită aspirarea viguroasă a faringelui posterior
pentru a nu induce răspuns vagal cu bradicardie și/sau apnee.
• Dacă lichidul amniotic este modificat (meconial),
medicul obstetrician va practica dezobstrucția căilor
respiratorii superioare încă de la expulzia capului, apoi
medicul neonatolog va continua aspirația directă și/sau sub
laringoscopie.
• În acest caz, dezobstrucția căilor aeriene va precede
stimularea tactilă;
dacă nou-născutul respiră spontan și are frecvența cardiacă
peste 100 bătăi/minut, dar prezintă colorație cianotică,
atunci reanimatorul va administra oxigen suplimentar în flux
liber cu o sondă în apropierea nasului sau pe mască;
dacă nou-născutul nu respiră spontan sau are frecvența
cardiacă sub 100 bătăi/minut, nu răspunde la stimulare
tactilă sau prezintă cianoză persistentă în pofida
administrării de oxigen liber, atunci se va iniția ventilația cu
presiune pozitivă pe mască sau pe sondă endotraheală, în
funcție de necesități, urmându-se în continuare pașii unei
reanimări complete (asocierea masajului cardiac extern la o
frecvență cardiacă mai mică de 60 bătăi/minut,
administrarea de adrenalină pe sonda endotraheală sau
cateter plasat în vena ombilicală)
Se penseaza cordonul ombilical cu doua pense Pean si
se sectionează între acestea cu o foarfecă, dar nu înainte
de oprirea pulsațiilor arteriale care mai aduc către făt o
cantitate de sânge.
 Pensarea are ca scop evitarea unei hemoragii, fie dinspre
mama, fie dinspre făt deoarece cordonul omblical contine
vasele importante care hranesc fatul in timpul sarcinii: doua
artere ombilicale si o vena ombilicala.
Fiind astfel detasat de mama, nou-nascutul este pus pe
masuta de ingrijri imediate, acoperita cu scutece sterile
incalzite si situata sub o lampa radianta.
Urmeaza ligatura ombilicală, care se face cu ață
sterila la circa 3 cm distanta de piele, fiind o distanta de
siguranta, necesara in cazul unei hemoragii de cordon,
daca trebuie facuta o ligatura suplimentara. Mai întâi
circular la 2 cm deasupra inserției abdominale a
cordonului, încrucișând firele de 2 ori, dupa care
protejând copilul cu o mâna se taie cu foarfecele
chirurgical curb cordonul la 1 cm deasupra ligaturii. Cu
cele doua capete de fir libere se face un al doilea nod
de siguranta, peste suprafata bontului, dupa care se
sectioneaza firele – ligatură „în dop de șampanie ”,
prin care se asigura o hemostaza completa.
Se tamponeaza bontul cu betadină.
Pansarea bontului ombilical
Se aplica comprese sterile din tifon, crestate pe una
din parti pâna la jumatate
Se aplică un strat nu prea gros pentru a nu impiedica
mumificarea cordonului ombilical 
Se trage o fașă peste pansamentul ombilical
Pansamentul ombilical va fi controlat frecvent in
primele 24 de ore dupa nastere pentru a depista
o eventuală hemoragie.
– se sterg tegumentele cu comprese sterile mari,
îmbibate cu ser fiziologic pentru a îndeparta secrețiile,
urmele de lichid amniotic sau de meconiu, fără a se insista
asupra îndepărtării vernix caseosa, se îndepărtează doar
surplusul, restul rămânând pentru ca are rol de protecție
împotriva infecțiilor si împotriva pierderilor de căldură si se
absoarbe singura ulterior.
- se măsoară, se cântarește si se examineaza nou –
nascutul depistându-se eventualele malformatii congenitale
– stabilirea identitatii – se ataseaza la antebratul copilului
un cartonas de identitate cu numele, sexul, ora nasterii,
greutatea , nr. FO
 – se înfașă în scutece sterile, încalzite .
 – se efectueaza profilaxia oftalmiei gonococice prin
metoda Wilhelm Crede , instilindu-se 1-2 picaturi de solutie
de nitrat de argint 1 % in sacul conjunctival al fiecarui ochi.
Se maseaza usor pleoapele cu o compresa uscata , apoi se
sterge excesul de solutie .
 se apreciaza scorul Apgar paralel cu manevrele de ingrijire
imediata, acest scor stabileste stare functiilor mai importante ale
organismului la nastere. Se determina la circa 1 minut dupa expulzia
fatului si se repeta la 5 minute. Daca valorile constatate nu sunt
satisfacatoare, scorul se repeta din 5 in 5 minute, pana cand nou-
nascutul isi revine la normal. Scorul consta din 5 criterii la care se
acorda note (2, 1, 0) in functie de starea constatata la fiecare:
 - culoarea tegumentelor:
 -roz-2 puncte
 -cianoza la extremitati-1 punct
 -cianoza generalizata sau paloare-0 puncte
 - respirațiile:
 -normale, regulate-2 puncte
 -neregulate-1 punct
 -absenta miscarilor respiratorii-0 puncte
 -tonusul muscular:
 -miscari ale tegumentelor-2 puncte
 -miscari limitate-1 punct
 -absenta miscarilor-0 puncte
 - reflexe:
 -tipat, stranut-2 puncte
 -simpla grimasa-1 punct
 -absenta oricarei reactii-0 puncte

 - activitatea cardiaca:
 -batai cardiace regulate peste 100/minut-2 puncte
 -aritmie sau bradicardie sub 100/minut-1 punct
 -absenta batailor cardiace-0 puncte
 - prin insumarea tuturor pct. reiese ca un nou-nascut sanatos are
scorul Apgar 10
 -sub 8 are semnificatie patologica
- se transporta cu blandete si asigurand temperatura
adecvata, catre salonul de nou-nascuti, unde este
preluat si examinat de catre neonatolog.
Fisa de evaluare:
1 . Enunerati ingrijirile acordate nou-nascutului in
sala de nasteri. …………………….3 puncte
2. Descrieti cum se efectueaza dezobstructia cailor
respiratorii…………………….3 puncte
3. Descrieti cum se face igiena bontului ombilical
………………………………………3 puncte

Se acorda 1 punct din oficiu.


Ingrijirea ulterioara a nou – nascutului

1.- se asigura conditiile de mediu :


-temperatura in salonul nou – nascutilor 22
grade C,
- umiditatea 60 – 70 %,
- luminozitate adecvata ,
- oxigenarea salonului ,
- absenta curentilor de aer.
2 – se asigura lenjerie curata si incalzita pentru patut
3 – se urmareste si se noteaza aparitia meconiului
(reprezinta primul scaun, este de culoare verzui-
negricioasa, alcatuit din mucus, secreti intestinale,
bila, epitelii descuamate) si a primei mictiuni (la
aprox. 2 ora de la nastere).
Absenta mictiunilor poate insemna o malformatie
congenitala pe caile urinare: imperforatia uretrei,
fistule ale vezicii urinare cu deschidere in organele
invecinate.
Absenta eliminarii meconiului poate fi produsa de o
malformatie congenitala a tubului digestiv: stenoza
intestinala, atrezie (lipsa formarii) anorectala,
imperforatie anala.
4 – se aseaza nou- nascutul in decubit lateral sau
dorsal, schimbându- i pozitia la 2 – 3 ore
5 – pulsul, respiratia , temperatura se masoara si se
noteaza in foaia de temperatura obligatoriu de 2 ori pe
zi (sau de câte ori este necesar ). Se cantareste zilnic si
se noteaza greutatea. Se noteaza zilnic eliminarile de
materii fecale si eventul varsaturile .
6 –se schimba pansamentul bontului ombilical zilnic ,
se efectueaza toaleta bontului cu comprese imbibate in
alcool si se observa plaga, aspectul pansamentului ,
eventuale hemoragii , secretii si se anunta de urgenta
medicul.
7 – alimentatia nou-nascutului trebuie sa fie naturala si
numai in conditii extreme artificiala. Mama trebuie
educata pentru alaptare. Daca este necesara
alimentatia artificiala, se executa tehnica cu lingurita
sau cu biberonul si in functie de caracterul tranzitoriu
sau permanent al contraindicatiei alimentatiei naturale.
Alimentatia incepe precoce la 3 ore de la nastere prin
administrare de apa fiarta si racita cu 5% glucoza , cu
lingurita, 4-6 lingurite din 3-3 ore pina la 6 ore de la
nastere cind copilul poate fi alimentat cu lapte . Ritmul
intre 2 mese este de 3 ore. Durata unui supt creste de
la 3-4 minute in prima zi pina la 20 -30 minute in a 5 zi,
acesta fiind ulterior timpul acordat unei mese.
Alaptatul va fi descris ulterior, mai detaliat!
8 – se schimba scutecul dupa fiecare emisie de materii
fecale sau de urina, efectuand toaleta regiunii perineale de
fiecare data .
9 – toaleta tegumentelor se efectueaza zilnic, pe regiuni,
pana la caderea bontului ombilical, insistind la plici.
10 – prima baie se efectueaza la 24 ore de la detasarea
bontului ombilical atunci cind incepe cicatrizarea plagii
ombilicale.
11 – inainte de externarea din maternitate se efectueaza
vaccinarea antihepatitica B si prima doza de vitamina D si
vaccinarea BCG (detaliata in cursul din anul 2 la boli
infectocotagioase).
12 – se urmaresc incidentele fiziologice din perioada de
adaptare a nou –nascutului, involutia bontului cordonului
ombilical, icterul fiziologic, scaderea fiziologica in greutate ,
criza genitala,descuamatia fiziologica, febra tranzitorie .
Fisa de evaluare:
1. Ce ingrijiri se acorda nou- nascutului zilnic in
salon?
………………………………………………..5 puncte
2. Descrieti cum se alimenteaza prima data, nou-
nascutul dupa nastere……………….4 puncte.

Se acorda 1 punct din oficiu.


Incidentele fiziologice din perioada de adaptare
a nou-nascutului:
1 involutia cordonului ombilical consta din mumificarea
treptata a bontului care se detaseaza singur si cade in 7-10
zile
2 icterul fiziologic al nou-nascutului- apare dupa 24 h, orice
icter care apare inainte de 24 h este patologic; starea
generala a nou-nascutului este buna, urina si scaunele sunt
de culoare normala
3 scaderea fiziologica in greutate- din cauza aportului scazut
de lichide si calorii si a eliminarii meconiului nou-nascutul
scade in primele zile pierzand 5-10% din greutatea de la
nastere, din ziua 4-5 incepe sa creasca ajungand la
greutatea initiala in a-8-a zi de la nastere.

Incidentele fiziologice din perioada de adaptare
a nou-nascutului:
4 criza genitala- consta din aparitia la fetite a
unei secretii vulvare serosangvinolente si la
baieti din tumefierea testicolelor, la ambele sexe
se produce ginecomastie.
5 descuamarea fiziologica a nou-nascutului- o
descuamare fina, furfuracee care are loc in prima
saptamana dupa nastere si care nu prezinta
semnifictie patologica.
6 febra tranzitorie a nou-nascutului- este o
ascensiune termica de 1-3 zile nedepasind 38ºC.
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI
PREMATUR
1- se asigura conditii de mediu, specifice in incubator.
- o temperatura constanta de 37 grade C,
protectia termica fiind prioritara, copilul stand
dezbracat in incubator .
- umiditatea de 70-80%,
- oxigenare de minimum 40 %.
- eliminarea CO2 fiind permisa de orificiile
prevazute in peretii incubatorului.
2- supravegherea continua a constantelor vitale si
vegetative, a permeabilitatii cailor aeriene, miscarile
sugarului .
3 – se cântărește sugarul prin sistemul propriu al
incubatorului .
4 – se administreaza medicamentele recomandate si se
recolteaza produsele biologice pentru investigatii.
5 – se asigura conditii de asepsie perfecta prin
urmatoarele masuri:
 - acces rapid numai personalului de ingrijire ,
 - echipament special steril,
 - spalare pe maini inainte de a intra in salon,
 - dezinfectie riguroasa a suprafetelor, eventual cu
lampa cu ultraviolete .
6 – alimentatia incepe la 12 ore dupa nastere cu
solutie de glucoza 5% cu pipeta sau cu lingurita,
dupa 24 de ore se incepe administrarea de lapte prin
modalitatea impusa de gradul de prematuritate si de
starea de la nastere, astfel ;
 gradul I, reflex de supt prezent ,la sân sau la
biberon ,
 gradul II, reflex de supt slab, reflex de
deglutitie prezent – cu lingurita ,
 gradul III-IV reflexe alimentare absente – prin
gavaj (alimentarea prin gavaj o detaliez ulterior).
7 – se efectueaza toaleta tegumentelor prin tamponare
cu comprese imbibate cu apa fiarta si racita la 37
grade C sau ser fiziologic, apoi cu comprese uscate,
urmarind in permanenta aspectul tegumentelor .
Atunci când prematurul nu poate fi tinut in incubator ,
se vor folosi mijloace improvizate de mentinere a:
- temperaturii constante (infasarea intr-un strat subtire
de vata a fiecarui membru, a trunchiului separat, a
capului, termofoare, sticle cu apa calda invelite in
material textil, perne electrice aplicate lânga copil)
- a umiditatii corespunzatoare (vase cu apa sau
prosoape ude asezate pe o sursa de caldura) sau o
instalatie de aer conditionat).
CAMERA NOU-NĂSCUTULUI
Trebuie asigurate urmatoarele conditii:
- sa fie izolata, luminoasa, linistita .
- temperatura optima 20-22 grade C, aerisita, fara
curenti de aer, cu umiditate normala .
- pardoseala sa fie usor de intretinut, curata, cu
aderenta corespunzatoare, eventual fara covor.
- peretii zugraviti in culori calde, pastelate, eventual
tapet/ lavabil.
- mobilier redus: patut, masa de infasat , acoperita cu
patura si un scutec, dulap pentru lucrurile copilului, masa cu 1-
2 scaune.
- patutul (sau cosul de nuiele in primele 3-4 luni) este
asezat intr-un loc ferit de curenti de aer, luminos, la distanta
de sursa de caldura. Patutul este prevazut cu gratii laterale
pentru a preveni accidentele.
ASIGURAREA IGIENEI SI
CONFORTULUI
Igiena tegumentelor nou-nascutului si
sugarului
Scop :
- examinarea tegumentelor
- mentinerea tegumentelor curate si integre (prevenirea
afectiunilor dermatologice la care este predispus nou-
nascutul sau sugarul);
- stimularea circulatiei sanguine ;
- starea de confort, combaterea starii de agitatie ;
- contactul cu copilul, posibilitatea de a aprecia
dezvoltarea psiho-motorie .
In primele zile de viata, pana la detasarea bontului
ombilical si cicatrizarea plagii ombilicale, igiena
tegumentelor se realizeaza prin :
-ingrijirea plagii ombilicale zilnic ,
- toaleta pe regiuni.
Ulterior se efectueaza baia zilnica (la orele 9-10
dimineata, inainte de cel de al doilea supt sau la
orele 19-20, inainte de penultimul supt) si toaleta pe
regiuni de câte ori este nevoie .
Elemente de apreciat

- culoarea si integritatea tegumentelor ;


- aspectul regiunii perineale ;
- evolutia incidentelor fiziologice din perioada de
adaptare a nou-nascutului;
- aspectul cicatricei ombilicale;
- starea generala a copilului.
Materiale necesare
Pentru toaleta pe regiuni:
- Musama ;
- Scutec ;
- Comprese de tifon sau manusi de baie;
- Recipient cu apa fiarta si racita;
- Sapun neutru, cu crema sau glicerina ;
- Tampoane auriculare;
- Prosoape curate, moi ;
- Produse cosmetice de uz infantil: lotiuni, pudre, uleiuri ,
coș pentru rufe murdare ;
- Îmbracaminte si scutece curate;
- Lenjerie de pat curata.
Pentru baia generala :
- cadita ;
- cos pentru rufele murdare ;
- Prosoape pentru baie;
- Sapun neutru , cu crema sau glicerina ;
- Dermatocosmetice;
- Tampoane auriculare ;
- Manusi de baie ;
- Forfecuta pentru unghii ;
- pieptene;
- termometru de baie.
Pentru toaleta plagii ombilicale :
- comprese sterile;
- alcool sanitar sau solutie Betadine ;
- produse farmaceutice indicate de medic in cazul
evolutiei nefavorabile a plagii;
- fasa ;
- Executie: se indeparteaza pansamentul vechi, se
examineaza bontul si se face igiena cu alcool sau
betadina, se panseaza dinnou cu comprese sterile
fixate circular cu o fasa.
Executie:
Toaleta pe regiuni:
- ne spalam pe maini, cu apa calda si sapun, avand in
vedere sensibilitatea deosebita a nou nascutului si
implicit rezistenta scazuta la infectii. Se pot folosi si
manusi sterile.
- temperatura camerei sa fie 22 – 24 grade C, sa nu fie
curenti de aer (mecanismele de termoreglare sunt
imature).
- se pregatesc materialele necesare si se verifica
temperatura apei (aproximativ 37grade C).
- se aseaza pe pat sau pe masa de infasat musamaua si
un scutec uscat, curat ,
- se dezbraca copilul pe regiuni, de la cap la picioare, se
spala cu ajutorul unui burete sau a unei manusi de baie,
se usuca prin tamponare cu prosopul .
- se maseaza cu o lotiune sau crema hidratanta (in
functie de aspectul tegumentelor) pielea copilului, in
special in zonele de descuamatie, se pudreaza cu
talc la nivelul pliurilor si in regiunea fesiera si se
imbraca in lenjerie curata,
Toaleta
ochilor
- se sterg ochii cu comprese sterile, umede, din
unghiul extern spre cel intern, fiecare ochi cu alta
compresa sterila,
- se curata narile cu tampoane de vata, prin miscari
blânde de răsucire, fara însa a insista, crustele
nazale se indeparteaza cu tampoane imbibate in ser
fiziologic,
- se sterge conductul auditiv extern cu tampoane
auriculare care se intoduc usor pe o distanta cât mai
mica, cât se vede cu ochiul liber, largind conductul
auditiv extern prin tractiunea usoara a pavilionului
urechii in sens infero- posterior,
- se taie unghiile la mâini (rotunjit ) si la picioare
(drept) daca este nevoie ,
- se periaza parul cu blindete cu o perie moale.
-atentie :
- baia dureaza 5-7 minute la sugarul mic si 10-15
la sugarul mare,
- se verifica obligatoriu temperatura apei inainte de
baie,
- nu se folosesc produse dermatologice, decât cele
recomandate de catre medicul pediatru .
Baia generala
1. Adunati toate obiectele necesare pentru baie si asezati un
prosop, un scutec curat si hainutele copilului.
2. Puneti 5 – 7 cm apa calduta, dar nu fierbinte (aproximativ
37º C) in cadita.
3. Puneti incet copilul in apa, sustinandu-i capul
si gatul cu o mana. Turnati apa calda peste el in
timp ce il spalati, pentru a nu i se face frig.
4. Folositi un sapun delicat, pentru a nu usca excesiv
pielea copilului. Scalpul se spala cu un burete ud si
sapun, iar fata si ochii se sterg cu discuri de bumbac
inmuiate in apa, fara sapun.
5. Acordati o atentie speciala pliurilor formate de piele (la
gat, dupa urechi, la genunchi, etc).
Baia generala
6. Clatiti bine copilul pentru a indeparta orice urma
de sapun (acesta poate irita pielea).
7. Ridicati copilul cu grija din cadita: cu o mana
sustineti capul si gatul iar cu cealalta sezutul,
punand degetele in jurul unui piciorus.
8. Inveliti copilul intr-un prosop si stergeti-l cu
blandete, fara a freca si irita pielea. Asigurati-va ca
zona acoperita de scutec este complet uscata pentru
a preveni eritemul fesier.
9. Puneti scutecul, imbracati copilul.
Fisa de lucru:
1. Descrieti pe scurt, cum se efectueaza toaleta
tegumentelor si mucoaselor nou nascutului
prematur…….6 puncte
2. Care sunt conditiile de cazare si ingrijire ale n.n.
prematur……3 puncte

Se acorda 1 punct din oficiu.


INFASAREA SI IMBRACAREA
SUGARULUI
Scop: asigurarea confortului si a starii de igiena a
sugarului pentru prevenirea infectiilor si a afectiunilor
cutaneo- mucoase.
Materiale necesare:
- lenjerie moale de bumbac, cu croiala simpla,
comoda, cu cusaturi plate, sa fie usor de imbracat si
sa nu limiteze miscarile,
- scutec absorbant de unica folosinta (de recomandat
sa se foloseasca aceeasi firma producatoare).
- caciulita ,
- patura moale pentru anotimpul rece, sau sac de
dormit .
EXECUTIE :
Schimbarea lenjeriei sugarului trebuie efectuata corect
si rapid pentru a nu-l obosi si a nu favoriza pierderile de
caldura .
Imbracarea camasutei :
- se aseaza sugarul in decubit dorsal pe masa de
infasat acoperita de un scutec,
- se ruleaza maneca, se introduc trei degete de la mana
stanga prin aceasta, prinzind mana copilului, iar cu mana
dreapta se deruleaza maneca, procedandu-se similar
pentru cealalta mana,
- se intoarce sugarul in decubit lateral stang, se aseaza
camasuta la spate sa nu prezinte cute,
- se intoarce sugarul in decubit lateral drept si se leaga
bentitele astfel incat sa nu jeneze sugarul .
Schimbarea scutecului
- se pozitioneaza sugarul in decubit dorsal pe masa
de infasat, pe o suprafata curata, neteda, care
permite acces usor pe toate laturile
- se indeparteaza scutecul murdar ;
- se desprinde scutecul murdar, se prinde
sugarul de glezne cu o mana, cu cealalta se
indeparteaza partea anterioara a scutecului
stergand regiunea perineala, de sus in jos si pe cea
fesiera, cu partea uscata ,
- se ridica regiunea lombara cu o mana
iar cu cealalta se indeparteaza scutecul cu atentie
impaturindu-l cu partea murdara spre interior .
- se efectueaza toaleta regiunii perineale, fesiere si a
coapselor cu apa calda si sapun neutru, clatind din
abundenta, se sterge prin tamponare cu un prosop
curat, moale, uscat. Se aplica o crema hidratanta in
regiunea fesiera si inghinala.
- se aseaza copilul pe un scutec absorbant astfel incât
marginea superioara sa depaseasca regiunea lombara .
- se fixeaza scutecul de unica folosinta ,
- se imbraca cu pantaloni, la fel cum am imbracat
camasuta doar ca utilizam membrele inferioare ale
copilului.
- se asigura confortul si securitatea copilului vorbindu-i
pe un ton afectuos cu rabdare si calm .
Alăptarea
Alăptarea este un act natural, dar un
comportament care trebuie învăţat.

Se promovează alaptarea la cerere, fără program,


suptul fiind dirijat de nevoile copilului, cu o frecvenţă
mai mare în primele săptămâni, apoi de 5-6 ori pe zi.
Tehnica alimentaţiei naturale (alăptarea)
Pregătirea sânilor- înainte de naştere nu este neapărat
necesară, igiena zilnică fiind de ajuns. Pielea sensibilă a
mameloanelor poate fi pregătită în timpul ultimelor trei luni
de sarcină:
 după toaleta sânilor se freacă fiecare mamelon cu
prosopul
 pentru reliefarea mamelonului se apasă baza
mamelonului între police şi index, uşor, cu ambele
degete deodată apoi, ţinând mamelonul, se trage de el
lent şi usor în sus şi-n jos
 exerciiţiile se efectuează sistematic seara de câteva ori
cu fiecare mamelon până când devine uşor inconfortabil,
niciodată dureros
Pregatirea fizica
Înainte de fiecare alăptat mama se va spăla pe mâini cu
apă şi săpun, mai ales după schimbarea scutecului. (care
trebuie controlat înainte de alăptat şi schimbat în caz de
emisie de scaun.)
 Sânul trebuie spălat înainte de fiecare alăptat cu apa si
sapun neutru, iar după supt sânul va fi lăsat la aer 5 minute.
Există creme speciale pentru prevenirea fisurilor, ragadelor,
care se aplică înainte şi după supt. Pentru perioada alăptării
se indică purtarea sutienului, pentru ca sânii să nu se
deformeze. Există sutiene speciale “cu capac” sau se
poartă sutienul obişnuit. Oricare ar fi, este bine să conţină
tampoane absorbante.
 Poziţia de alăptat este aleasă de către mamă, şezând sau
culcat pe o parte, important este să fie comodă.
 Dacă mama prezintă plagă
perineală, va alăpta în decubit
lateral 4-6 săptămâni.
 Durata unui supt nu va depăşi
30-40 de minute.
 Pentru a preveni apariţia fisurilor
sau ragadelor este important ca
sugarul să fie aşezat aproape de
sân, mamelonul să nu fie în
tensiune.
Mama va mulge câteva picături de lapte pe un
şerveţel pentru a îndepărta eventualii microbi de la
nivelul canalelor galactifere, apoi introduce în
cavitatea bucală a sugarului, deasupra limbii, atât
mamelonul cât şi areola, la acest nivel situându-se
sinusurile lactifere.
Pe durata suptului mama susţine sânul pentru a nu
obstrua narinele sugarului.
 După supt se ţine copilul în poziţie verticală pentru
a eructa aerul înghiţit, apoi va fi culcat pe partea
stângă.
Alimentaţia mamei pe durata alăptării:
 să fie echilibrată
 fără restricţii alimentare
bogată în legume, fructe, mai puţine dulciuri
concentrate
 cu un plus de lichide de 700-1000 ml/zi sub forma
supelor, sucurilor naturale
 fără alcool, cafea, cola, fumat
 nu există alimente interzise care dăunează
copilului, însă dacă mama observă o corelaţie între
alimentele consumate şi starea copilului (colici), să
le excludă. Mamele alergice vor evita consumul de
alimente alergizante (căpşuni, ouă, nuci, ciocolata).
Modul de viaţă al mamei trebuie să includă mersul
pe jos, durata somnului între opt şi zece ore şi o
siestă după masa.
 Sunt situaţii (rare) în care alăptarea este
contraindicată.
Aceste situaţii sunt în general dictate de probleme
medicale ale mamei (mame cu tuberculoză forma
activă, sau care se afla sub tratament cu anumite
medicamente, consumul de droguri ilicite, infecţia
HIV) sau probleme de ordin medical ale sugarilor.
Aceste situaţii vor fi evaluate de către medicul
pediatru şi doar cu acordul acestuia se va renunţa
(daca este imperios necesar) la alimentaţia naturală.
Pe langa cele amintite, mai pot exista si aceste
obstacolele:
 din partea mamei:
agalactia si hipogalactia: - agalactia- lipsa completa a
secretiei lactate este extrem de rara, pe cand hipogalactia
(primara, secundara) este relativ frecventa; 
malformatiile mamelonului (mamelon scurt, ombilicat) se
poate corecta cu protectoare din silicon; in cazul in care nou
nascutul nu poate fi pus la supt, mama se va mulge si va
alimenta nou nascutul cu ligurita;
fisurile si eroziunile- se previn prin punerea corecta la san;
pe leziunile profunde se vor aplica crème si se suspenda
alaptatul doar temporar;
galactoforita si mastita- necesita antibioterapie si uneori
drenaj chirurgical, alaptarea directa la san va fi suprimata
Obstacole din partea copilului:
 malformatiile gurii: gura de lup, buza de iepure (se
poate utiliza tetina lunga, care acopera partial
defectul),
frenul lingual scurt,
existenta dintilor congenitali;
prematuri, dismaturi- nu au forta de suctiune
necesara;
sugarii “lenesi” care necesita a fi stimulati prin
ciupirea obrazului;
rinite acute, rinofarigite, adenoidite- necesita
dezobstructie naso-faringiana.
Incidentele si accidentele alaptarii exclusive:
Regurgitarile: eliminarea de lapte nedigerat, in
cantitate mica, fara efort; se intalnesc la sugarii
flamanzi care sug foarte repede, se creaza
aerofagie, care se elimina prin eructatie cu
antrenarea laptelui proaspat ingerat; daca sunt
frecvente si abundente pot duce la subalimentatie si
malnutriti;
Varsaturile: apar la copiii excitabili, care sug repede
si lacom; se numesc habituale daca apar uneori
zilnic si dupa fiecare supt; trebuie excluse alte
cauze; uneori dispar fara tratament la 3-4 luni, alteori
persista pana la 1 an;
Colicile abdominale: se intalnesc in primele 3 luni,
apar la copiii cu aerofagie;
se manifesta prin tipat puternic, agitatie, grimase si
frecarea picioarelor, au incidenta vesperala si
nocturna (orele 18-20).
Se considera colica abdominala daca apare cel
putin de 3 ori/saptamana si dureaza minimum 3 ore.
Colicile abdominale alarmeaza parintii. Tratamentul
este simptomatic: administrare de spasmolitice,
calmante dupa supt, comprese calde pe abdomen.
Majoritatea autorilor considera colicile “fiziologice” si
nu prescriu nici un tratament; 
Refuzul sanului: se constata la sugarii cu anorexie
nervoasa, dupa administrare de ceai sau lapte cu
biberonul, daca laptele are un gust neplacut datorita
alimentatiei mamei, se administreaza anumite
medicamente, uneori laptele muls;
Constipatia: se administreaza sucuri indulcite,
supozitoare cu glicerina la ora fixa, fapt ce determina
reflex conditionat de defecare;
Diaree postprandiala: in timpul suptului sau dupa,
se elimina scaun galben, acid, cu gaze; sugarul
prezinta curba ponderala ascendenta; dispare la 3-4
luni. Tratament: calciu carbonic 3-1 varf de cutit/zi
sau 20-30ml lapte praf sau supa de morcov inainte
de punerea la san
Supraalimentatia: este bine tolerata, pana apare
diaree, “dispepsie de supraalimentatie”-copilul se
pune la o dieta hidrica scurta de 6-12 ore.
Tratament: reglarea orelor de supt si a duratei
suptului;
Subalimentatia: este necesar efectuarea “probei
suptului”, de obicei este vorba de hipogalactie, in caz
contrar trebuie efectuate investigatii pentru stabilirea
cauzei.
Ratia in alaptarea:
 in primele 10 zile- formula Finkelstein:
R: (n-1)x70/80; 
70ml=pentru greutate 3000-3250g la nastere;
80ml=pentru greutate la nastere peste 3250g;
R – ratia de lapte/24 ore, n=nr. zilelor sugarului; 
peste 10 zile:
-dupa nevoile lichidiene: 150-180ml/kg/zi, fara a
depasi 1 litru; 
- dupa nevoile calorice:
 trimestrul I:100-110kcal/kg/zi;
trimestrul II:90-100kcal/kg/zi,
trim. III-IV 80-90kcal/kg/zi.
Semne care confirma ca sugarul primeste suficient
lapte: peste 6 mictiuni/24 ore; 4-8 scaune/24 ore; intre supturi
copilul este “multumit”; crestere in greutate: 100-200 g /
saptamana, in primul trimestru de viata.
Semne care indica faptul ca sugarul nu primeste destul
lapte:
Semne sigure: crestere in greutate deficitar; la 2 saptamani
este sub greutatea de la nastere; urini concentrate, in cantitate
mica; sub 6 mictiuni/24 ore, urina galbena, urat mirositoare.
Semne posibile: sugar nesatisfacut la sfarsitul suptului; sugar
care plange frecvent; mese foarte frecvente-foarte lungi;
scaune tari, uscate, verzi; scaune rare, in cantitate mica; nu
vine laptele din san; sanii nu si-au marit volumul in timpul
sarcinii; lactatia nu s-a instalat dupa nastere. Uneori este
nevoie de “proba suptului” prin cantarire, inainte si dupa supt,
pentru a aprecia cantitatea de lapte primita de la mama.
Suplimente pentru alimentatia exclusiva: 
Vitamina D 400UI (1picatura)/zi in sezonul cald si
800UI/zi in sezonul rece, incepand din primele zile
de viata;
Fier 25-50mg Fe/zi de la varsta de 6 luni pana la
minimum 9 luni, la indicatia medicului;
Fisa de lucru:
1. Descrieti tehnica alaptari………….5 puncte
2. Care sunt semnele ca nou nascutul nu primeste
lapte suficient?...................................2 puncte
3. Care sunt incidentele si accidentele alaptarii?..
………………………………………………………2 puncte

Se acorda 1 punct din oficiu.


Alimentatia artificiala
Cand alimentatia naturala este imposibila, sugarul
va trebui sa primeasca alt tip de lapte (substitute de
lapte matern): lapte de vaca sau preparate
industriale de lapte.
Rezultatele sunt inferioare alaptarii exclusive:
mortalitate si morbiditate generala mai crescute,
malnutritia, anemia, rahitismul sunt mai frecvente.
Laptele de vaca (LV) are neajunsurile lui care,
sintetizate, constau in: cantitate de proteine de trei ori
mai mare decat in laptele uman, dar cu randament mai
scazut de utilizare, dezechilibru intre aminoacizi,
necesita transformarea hepatica in uree, glucoza, acizi,
ceea ce determina: suprasolicitare hepatica,
hiperamoniemie, acidoza metabolica, deshidratare
hipertona (toate mai frecvente la nounascut si sugarul
mic);
 Incarcatura osmotica mare (proteine + saruri minerale)
cu suprasolicitare renala;
Cantitate mica de glucide, necesitand suplimentare cu
zahar 5 %, cu urmatoarele consecinte: dezvoltarea
gustului pentru dulce, favorizarea cariilor dentare;
stimularea adipocitelor (obezitate).
Pentru toate aceste motive s-au impus corectii
reprezentate de procedee casnice (diluarea, zahararea si
acidularea LV) sau industriale (larga gama a substitutelor
de LU). Procedeele casnice vizeaza: scaderea
concentratiei de proteine prin adaos de mucilagiu de orez
(2-3 %) si cresterea continutului glucidic prin suplimentarea
cu zahar 5 %.
Didactic formulele de lapte se clasifica in :
 I – formule de start sau de prima varsta, recomandate
sugarilor sanatosi de la nastere la 4-6 luni;
 II - formule de continuare (varsta a – II a) de la 4 –6 luni
pana la un an, date in paralel cu alimentatia diversificata;
III - formule speciale (“ lapturi – medicament” );
IV - formule pentru prematuri.
Ratia alimentara se va calcula dupa nevoile calorice
(trim.I:110-120kcal/kg/zi, trim.II: 100- 110kcal/kg/zi, trim.III-IV:
90-100kcal/kg/zi) sau dupa nevoile lichidiene
(150-180ml/kg/zi, fara a depasi 1 litru). Numarul de mese: 6-7
mese in luna I, 6 mese in luna II-III, apoi 5 mese pana la
varsta de 1 an.
Practica alimentatiei artificiale: se folosesc biberoane, usor
de sterilizat, tetine cu orificiu adaptat (curgerea picatura cu
picatura), se prepara instant si se pot tine la frigider 24 ore in
biberoane etanse, folosesc ca lichid de dilutie apa fiarta si
racita la 50 –60%, concentratia este de 4.5 – 5 g la 30 ml de
apa (3 masuri la 90 ml pentru o concentratie de 13 –15 %).
Alimentatia artificiala va fi suplimentata cu vitamina D, fier,
eventual fluor. Laptele de capra, bivolita, oaie, sunt improprii
sugarului.
Incidentele alimentatiei cu substitute de lapte
matern
Intoleranta la laptele de vaca –
- incident rar, se manifesta sub diverse forme: soc
anafilactic (stare de soc, colaps, varsaturi explozive,
diaree eritem urticariform, edem facial), diaree dupa orice
ingestie de lapte, intoleranta la proteinele LV (pierdere de
sange prin scaun, anemie).
Anorexia – destul de frecventa, se administreaza sucuri
de fructe, laptele se aciduleaza, se schimba preparatul.
Colicile abdominale – consecinta prezentei
lactoglobulinei in laptele de vaca.
Supraalimentatia – prin administrarea unor
preparate de lapte praf in concentratii mai mari decat
este recomandat cantitativ si calitativ.
Subalimentatia – consecinta diluarii prea mari a LV
sau a nerespectarii indicatiilor din prospect.
Constipatia – digestia defectuoasa a cazeinei din
LV.
Rahitismul, malnutritia, anemia carentiala si
bolile diareice – sunt mai frecvente
Fisa de lucru
1.Descrieti tehnica alimentatiei artificiale…….6
puncte
2. Care sunt incidentele alimentatiei cu substitute de
lapte matern?...................................................3 puncte.

Se acorda 1 punct din oficiu.


Aprecierea greutății, taliei şi
perimetrelor
Greutatea la naștere (GN) este între 2900 – 3200 g
sau 2500-4000 g (limite largi)
Scăderea iniţială în greutate apare în primele 3-5
zile de viaţă şi reprezintă 7-10% din GN
Reluarea creşterii ponderale se face după a 10-a zi,
când se revine la GN
Greutatea
formula lui Finkelstein - valabilă pentru primul an de
viaţă:
GM = GN + V x 600(700)
GM = G medie în g
GN = G la naştere în g
V = vârsta în luni
600 = coeficient folosit pentru sugari > 6 luni
700 = coeficient folosit pentru sugari < 6 luni
Greutatea
Ritmul de cântărire se recomandă să fie:
 la n.n. – zilnic
la sugar - 1 dată/săpt. în primele 6 luni
 1 dată/2 săpt. între 6-12 luni
 între 1-2 ani - 1 dată/lună
 între 2-3 ani - de 3-4 ori/an
 după 3 ani - 1 dată/an
 şi ori de câte ori o stare patologică influenţează real
sau potenţial acest parametru
Greutatea
Greutatea :
 se dublează la 4 luni,
 se triplează la 1 an,
 se cvadruplează la 2 ani,
 creşte de 6 ori la 5 ani,
 de 7 ori la 7 ani,
 e 10 ori la 10 ani
- până la vârsta adultă, GN se multiplică de 20 - 25 ori.
În primii 2 ani băieţii au un plus de 0,5 kg faţă de fete.
Este cel mai util indice de apreciere a creşterii şi a
nutriţiei copilului.
GREUTATEA
- cantarirea se face cu cantarul pentru copii
- va fi cantarit totdeauna in acelasi moment al zilei si
in aceeasi stare fiziologica (de preferinta dimineata
pe nemancate)
- inainte de cantarire se echilibreaza cantarul, se
cantareste un scutec curat, se aseaza copilul
complet dezbracat pe cantar, in decubit dorsal
- din greutatea finala se scade greutatea scutecului
afland astfel greutatea copilului
- scutecul se va schimba dupa fiecare copil.
Greutatea
Ritmul mediu al creşterii ponderale în primii 2 ani de
viaţă este următorul:
 0 - 4 luni - 750 g/lună
 5 - 8 luni - 500 g/lună
 9 - 12 luni - 250 g/lună
 1 - 2 ani - 250 g/lună
 după vârsta de 2 ani, creşterea medie anuală în
greutate este de 2 kg, ritm care se menţine până la
pubertate
- după vârsta de 12 ani, urmează "explozia"
pubertară a creşterii ponderale, cu valori variabile
Talia
La naştere lungimea copilului este de 50 + 2 cm
 Sporul minim al creşterii taliei în primul an de viaţă
este:
 în prima lună = 4 cm
 în lunile 2 şi 3 = 3 cm/lună = 3 cm
 în luna a 4-a = 2 cm
 în lunile 5-12 = 1 cm/luna
 De la 1 - 2 ani este de 1 cm/lună (12 cm/an).
 Între 2 - 5 ani creşte cu 6 - 8 cm/an.
 între 5-10(12) ani - creşte cu 5,5-6,5 cm/an

Talia:
 se dublează la vârsta de 4 ani,
  se triplează la vârsta de 13 ani.
 - o accelerare bruscă a creşterii în lungime se produce:
 - între 10-12 ani la fete
 - între 12-14 ani la băieţi
- urmează o încetinire a ritmului de creştere, care precede oprirea
completă a acesteia la:
 - 17-19 ani la fete - 20-22 ani la băieţi
Pentru calcularea taliei se folosește următoarea formulă:
- formula lui Geldrich - pentru aprecierea taliei după vârsta de 2 ani:
T = 80 + 5V

T = talia (cm) 80(cm) = talia minimă la 2 ani


V = vârsta (ani) 5(cm) = ritmul mediu statural /an după 2 ani
 Masurarea taliei
 - la sugar se masoara cu pediometrul.
 - la copil cu varsta peste 1an se masoara cu antropometrul.
 ▪Pediometrul :
 - format dintr-o scandura gradata in centrimetri, care are o extremitate fixa
de la care incepe numaratoarea centimetrilor si o extremitate mobila
(cursor)
 - sugarul se aseaza in decubit dorsal, avand sub el un scutec curat.
 Asistenta tine capul copilului cu vertexul tangent la extremitatea fixa a
pediometrului. Examinatorul imobilizeaza cu o mana genunchii copilului in
hiperextensie si cu cealalta aduce cursorul tangent la plante, care trebuie
sa faca un unghi de 90 grade cu planul pediometrului
 -se ridica picioarele copilului, mentinandu-se cursorul imobil si se citeste
talia.
 - pentru masurarea bustului (inaltimea sezanda) se ridica membrele
inferioare la unghi drept aducand cursorul pana la nivelul ischioanelor.
▪Antropometrul: determinarea taliei cu antropometrul se
face in pozitie ortostatica, cu calcaiele si coloana vertebrala
lipite de tija gradata a aparatului. Se aduce cursorul tangent
la vertexul copilului, dupa care se citeste talia in centrimetri.
PERIMETRUL CRANIAN
 -se masoara cu panglica metrica
 -se masoara trecand centimetrul in jurul capului la nivelul
protuberantei occipitale externe si glabelei (proeminenta de
deasupra radacinii nasului).
 -valori :
 -nou-nascut: 34-35 cm - 6 luni : 43 cm
-1 an : 45-46 cm - 6 ani : 50 cm
- 10 ani : 51cm
PC = T/2 + 10 (±2cm)
PERIMETRUL TORACIC
 -puncte de reper:
- PT superior -varful regiunii axilare
-PT mijlociu - mameloanele
-PT inferior - baza apendicelui xifoid
PT la nou nascut: 33,5 - 34 cm
PT=PC la 1an, apoi PT depaseste PC cu atatia
centimetri cati ani are copilul.
PERIMETRUL ABDOMINAL -se masoara in decubit
dorsal, punct de reper = ombilicul.
PA nou-nascut: 38 cm
1 an : 44,5cm
2 ani : 46 cm
Proba suptului

Este o tehnica foarte simpla dar extrem de importanta


pentru monitorizare alimentatiei corecte la sin(a
cantitatii de lapte supt la fiecare masa ) . La fiecare
supt sugarul se cintareste inainte de masa si dupa
masa timp de 24 de ore . Sugarul trebuie sa fie
imbracat cu aceeasi imbracaminte.
Se face o medie a cantitatii supte pentru fiecare
prinz .
Se compara cantitatea cu tabelele standard.
Tehnica alimentatiei artificiale cu
biberonul
Scop: alimentarea sugarului cu lapte praf, lapte de
vaca sau cu lapte matern (atunci când alaptarea
este contraindicata),
- alimentatia diversificata,
- hidratarea.
Materiale necesare :
- biberon personal sterilizat ,
- tetina sterila,
- alimentul de administrat .
Executie
- se calculeaza necesarul caloric al sugarului si cantitatea
de aliment pentru un prinz .
- se introduce alimentul in biberon si se incalzeste in un
vas cu apa ,
- se adapteaza tetina la gura biberonului ,
- se verifica temperatura alimentului picurind citeva
picaturi pe tegumentul de la plica cotului ,
- se tine sugarul in brate ,culcat cu capul pe antebratul
mamei sau a persoanei de de ingrijire ,
- cu mina libera se apuca biberonul si se introduce tetina
in gura sugarului ,
- se tine biberonul vertical pe gura copilului cu bula de aer
formata pe fundul biberonului (prevenind aerofagia) .
- se supravegheaza sugarul in tot timpul alaptarii
urmarind sincronizarea intre supt si deglutitie ,
- când sugarul numai suge se ridica in pozitie
verticala, cu capul pe umarul mamei timp de câteva
minute(10-15), pentru a favoriza eructatia dupa care
se aseaza in patut .
- biberonul se spala folosind o perie speciala , cu
apa calda si detergent, apoi se clateste din nou si se
sterilizeaza prin fierbere / în sterilizatoarele speciale.
- se pastreaza la frigider timp de 48 de ore câte o
proba din laptele administrat etichetat cu data, ora,
produsul si persoana care l-a pregatit.
Alimentatia prin gavaj
Scop:
- inlocuirea alimentatiei pe cale orala in cazul:
- prematurilor si nou nascutilor fara reflex de deglutitie ,
- la cei cu anomalii ale faringelui sau a esofagului ,
- problemelor respiratorii (risc de aspirare a
alimentelor),
- constienta abolita .
Materiale necesare :
- sonda Nelaton cu dimensiuni specifice sugarului sau
copilului dar si viscozitatii lichidului de administrat ,
- recipient pentru lichid sau seringa de 5-10-15- 20 ml
sterila, in functie de cantitatea ce trebuie sa o
administram
- seringa sterila pentru aspirarea continutului gastric ,
- apa sterila (pentru nou nascut ) sau lubrefiant
hidrosolubil pentru sonda ,
- banda adeziva hipoalergenica pentru fixarea sondei
- stetoscop pentru identificarea pozitiei corecte a
sondei ,
- alimentul de administrat ,
- materiale pentru dezinfectia mainilor.
Efectuarea tehnicii
Introducerea sondei
- se aseaza copilul in decubit dorsal,
- se spala mainile cu apa si sapun,
- se aproximeaza pe sonda lungimea care trebuie
introdusa masurind astfel: de la nas la lobul urechii , apoi
la apendicele xifoid sau de la nas la lobul urechii si apoi
la jumatatea distantei intre apendicele xifoid si ombilic
marcindu-se ulterior cu o banda de leucoplast zona pe
sonda ,
- se lubrefiaza sonda si se introduce prin cavitatea
bucala sau endonazal prin faringe si esofag pina la
marcajul facut .
Daca se alege calea orala, capatul proximal al sondei se
introduce spre partea posterioara a faringelui iar pentru
calea endonazala capatul proximal al sondei se
introduce spre baza nasului si apoi se introduce usor
spre occiput .
- daca pacientul este copil mare, constient si cooperant , capabil
sa inghita la comanda, se sincronizeaza patrunderea sondei cu
deglutitia si respiratia.
- se extrage sonda urgent daca se observa agitatie,tuse,
congestie a fetei, anxietate deosebita .
- pe tot timpul executiei se pastreaza contactul verbal si fizic cu
copilul asigurindu-i un mediu de siguranta .
- se verifica pozitia sondei prin urmatoarele metode :
- se ataseaza amboul unei seringi la capatul extern al
sondei si se aspira – existenta continutului gastric indica
prezenta sondei in stomac (absenta continutului gastric nu
semnifica ca nu este sonda in stomac, ar fi posibil ca stomacul
sa fie gol sau sa nu vina in contact cu continutul gastric).
- se introduce cu seringa o cantitate de aer (0,5-1 ml la
prematuri si la nou nascuti si 5 ml la copii) prin sonda si cu
ajutorul stetoscopului se percep sunete. Dar este posibil ca
sonda sa nu fie in stomac, dar totusi sa se auda zgomote, atunci
când capatul distal este deasupra cardiei.
- se fixeaza capatul distal al sondei cu banda adeziva
hipoalergenica .
 Introducerea alimentului – in gavajul discontinuu

 Pozitia copilului
 de preferat , in brate in pozitie orizontala, cu capul si toracele usor ridicat
si sprijinit pe bratul celui care il alimenteaza .
 daca aceasta pozitie nu este posibila, se aseaza in decubit dorsal sau
lateral drept, cu toracele si capul usor ridicat, cu un cearceaf impaturit (la
nou nascut sau sugar mic )sau o perna (la copii) sub cap si omoplati.
 se incalzeste preparatul de administrat la temperatura corpului(37◦C), se
aspira in seringa si se ataseaza amboul seringii la extremitatea distala a
sondei .
 se introduce cu presiune moderata lichidul pentru a se preveni
regurgitarea sau varsatura sau chiar distensia brusca a stomacului. (se
poate scoate pistonul seringii si se lasa laptele sa curga singur, lent, fara a
fi impins de piston, gravitational).
 la sfarsitul alimentatiei se asteapta circa 1 minut pana se goleste sonda, se
scoate seringa, apoi se penseaza sonda ( pentru fiecare masa se foloseste
alta seringa).
 sau se introduc 1-5 ml de apa sterila pentru a elimina tot continutul in
stomac .


- se culca in decubit lateral stang (10-15 minute), apoi
se intoarce in decubit lateral drept.
Sonda se poate tine 24 de ore. Pe tot parcursul
gavajului se urmareste starea pacientului, aspectul
tegumentelor, frecventa respiratorie, regurgitatii,
varsaturi, apnee etc.
Pentru scoaterea ei, se penseaza capatul extern al
sondei, se indeparteaza romplastul de pe piele si se
extrage usor si rapid sonda.
Ingrijirea dupa tehnica
- se tine copilul in brate citeva minute, in pozitie
verticala pentru a preveni regurgitatia,
- se noteaza tipul si cantitatea de aliment precum si
lichidul rezidual extras inainte de alimentare , toleranta la
aliment , manifestari patologice ulterioare alimentarii .
Introducerea alimentului - in gavajul continuu
Avem nevoie de aceleasi materiale ca si la gavajul discontinuu, in
plus avem nevoie de o pompa de alimentat (de infuzie,
injectomat), de seringi mai mari de 20-50 ml si un prelungitor
adaptat la pompa.
Se introduce, se verifica si se fixeaza sonda la fel ca la gavajul
discontinuu, se ataseaza seringa la pompa de alimentatie, se
stabileste cantitatea de lapte pe ora si se pune pompa in functiune.
Se noteaza in foaia de observatie ora si volumul in ml/h
Sonda se schimba zilnic si daca se introduce nazal, intr-o zi in nara
dr. in cealalta zi in cea stg. Daca se administreaza sub 200ml se
folosesc 4 seringi , 1 la 5 ore, daca depaseste 200ml, se folosesc 6
seringi, 1 la 3,5 h. in ambele cazuri, 1 ora se face pauza pt efectuarea
ingrijirilor medicale si pentru a se pune stomacul in repaus.
Fisa de lucru
1. Descrieti alimentatia prin gavaj………6 puncte.

2. Descrieti masurarea si cantarirea nou


nascurului…..3 puncte.

1 punct se acorda din oficiu.


Alimentarea copilului cu alimente solide

..Scop:aport alimentar adecvat vârstei, calitativ si cantitativ ,


- stimularea dezvoltarii musculaturii masticatorii si a limbii .
Materiale necesare:
- farfurie sau castron din plastic ,
- lingurita ,
- tava ,
- hrana adecvata ,
- servet, bavețică
- scaun cu masuta.
Elemente de apreciat :
-dezvoltarea psiho- motorie ,
-apetit ,
-alimente preferate, respinse ,
-alergii alimentare sau intolerante alimentare .
Executie
Pregatirea pentru masa:
 -se schimba scutecul, daca este necesar,
 -se spala pe maini,
 -se creeaza o atmosfera placuta, lipsita de stimuli care
ar putea atrage in sens negativ atentia copilului,
 -se aseaza comod copilul in bratele altei persoane ,
sau intre perne sprijint in patut sau pe scaunul cu masuta.
 - se protejeaza copilul cu un servet curat/ bavetica,
daca este posibil colorat atragator,
 - se aseaza confortabil si persoana care il alimenteaza
in fata copilului, masa fiindu-i servita fara graba ,
favorizindu-i deprinderi alimentare corecte .
Alimentare propriu-zisa
- se controleaza mainile copilului pentru a nu avea
diverse obiecte pe care sa le bage in gura sau in
mincare, imobilizindu-i mainile cu blindete pentru a nu le
introduce in mincare, daca nu agreaza acest lucru i se
ofera o jucarie sau un obiect preferat ,
i se ofera initial alimente de baza inaintea celor dulci,
eliminind astfel posibilitatea de refuza alimentul principal
pentru cel dulce,
lingurita este preferat sa fie din material plastic si sa fie
incalzita inainta de folosire, in apa calda fiarta, se incarca
moderat si se plaseaza pe limba copilului cât mai in
spate, pentru a evita reflexul de respingere,
 se aduna resturile impinse din gura si se reintroduc,
se continua alimentatia pâna când copilul este satul.
se vorbeste cu copilul tot timpul mesei, favorizând atât
digestia cât si relatiile interumane .
Ingrijiri ulterioare
Se spala fata si mainile copilului,
Se schimba scutecul daca este necesar ,
Se aseaza copilul in o pozitie sigura, anti-reflux, in
patut, comoda si se incurajeaza sa se odihneasca ,
Se supravegheaza un timp copilul ,
Se noteaza tipul si cantitatea de aliment, toleranta,
alimentele favorite sau respinse ,
Se cântarește periodic copilul.
Diversificarea alimentatiei
Reguli :
-alimentele se introduc pe rând nu
mai multe de unul odata, la intervale
de 1-2 saptamini intre ele ,
- numai in stare de sanatate deplina a acestuia ,
-se incepe cu cantitati mici crescand progresiv, inainte de
cantitatea de lapte,
-daca un aliment nu este tolerat se renunta pentru o
perioada la el, incercandu-se ulterior si nu se zahareaza,
- când copilul se alimenteaza cu alimente semisolide sau
neomogene, care ar putea avea risc de aspiratie trebuie
o supraveghere suplimentara
-se vor alege pentru inițierea diversificării alimente
autohtone și de sezon;
- se recomandă mâncarea proaspăt pregătită în
casă, prin fierbere sau coacere la cuptor;
- fructele utilizate în alimentația sugarului se vor servi
crude, decojite și fără sâmburi;
- alegerea și introducerea de noi alimente se face
doar la sugarul sănătos, având funcțiile digestive
echilibrate;
-în primele luni de la debutul diversificării, mâncarea
administrată trebuie să fie pasată, moale, sub formă
de piureuri, urmând să fie mărită treptat granulația
alimentelor, iar spre sfârșitul primului an de viață
sugarul să consume alimente cu consistență
crescută;
-după vârsta de 8 luni, sugarului i se vor oferi bucățele moi de
mâncare pe care să le poată prinde și introduce singur în
gură, fiind încurajată autoalimentarea.
-începând de la vârsta de un an, vor fi încurajate
autoalimentarea cu cănița și lingurița, stângăciile incipiente ale
sugarului constituind momente prețioase de experiență în
dezvoltarea autonomiei sale;
- aspirația accidentală a alimentelor în căile respiratorii ale
sugarului pune în pericol viața copilului, de aceea va trebui
prevenită prin supraveghere atentă, iar părinții vor fi instruiți
referitor la manevrele de dezobstrucție și ajutor de urgență;
- în diversificarea alimentației sugarului nu este necesară
suplimentarea medicamentoasă cu vitamine;
- după mesele bogate în proteine şi/sau electroliţi, este
necesară apa fiartă şi răcită;
-;
- alimentele cu risc alergen ridicat se recomandă a fi
introduse în alimentație înainte de împlinirea vârstei de
1 an, dar nu înainte de vârsta de 4 luni, în cantități
mici, progresiv crescânde.
- printre acestea se numără albușul de ou, peștele,
nucile (măcinate sub 3 ani!), alunele (măcinate sub 3
ani!), căpșunile, fructele de pădure, kiwi, fructele de
mare, laptele de vacă;
- alimentele care ar trebui evitate până la vârsta de 1
an: miere de albine (risc de infecție cu Clostridium
botulinum), ciocolată și cacao (efect puternic excitant
al sistemului nervos), margarină, mezeluri, brânzeturi
intens procesate, carne de porc și de oaie, excesul de
sare și zahăr
-înlocuirea meselor de lapte cuprinde schematic:
- introducerea mesei de legume cu adaos ulterior de carne sau
gălbenuș de ou la masa de prânz;
- introducerea unei mese de fructe la ora 9-10 dimineața, cu adaos de
biscuiți sau brânză de vaci;
- introducerea unei mese de făinos în lapte la orele 18;
- păstrarea în alimentația sugarului a unei cantități de 500 ml lapte/zi,
nevoia de proteine și calciu fiind acoperită prin administrarea de lapte
matern (alăptare la cerere până la vârsta de 2 ani) sau a unei formule
de lapte adaptată vârstei sugarului (laptele de vacă integral este
contraindicat copilului cu vârstă mai mică de 1 an – 1 an și jumătate)
-cel mai bun criteriu pentru aprecierea succesului în diversificarea
alimentației sugarului este urmărirea curbelor individuale de creștere și
dezvoltare.
În funcție de istoricul sugarului (naștere la termen sau prematuritate,
sporul ponderal în primele luni de viață, diferitele afecțiuni acute sau
cronice) fiecărui sugar i se stabilește de către medicul pediatru o
schemă personalizată de diversificare potrivită situației respective.
- Proteinele:
-carnea poate fi administrată în amestec cu supa sau pireul de legume
(mixată), iar după vârsta de 8-9 luni sub formă de perişoare. Carnea de
pasăre se poate introduce de la vârsta de 5 luni, cea de vită şi peşte alb de la
vârsta de 6 luni;
- ficatul de pasăre şi de vită se recomandă după vârsta de 6 luni, putînd
înlocui carnea în zilele de administrare;
- gălbenuşul de ou (2-3 gălbenușuri/săptămână), se introduce de la vârsta de
6 luni, bine fiert, omogenizat în pireul de legume, înlocuind carnea în zilele de
administrare;
- brânza de vacă, proaspătă, se poate administra de la vârsta de 5 luni, în
amestec cu orezul pasat, pireul de legume sau fructe; se preferă brânza
preparată în casă. Brânza telemea de vacă, desărată, ca şi brânza proaspătă
se pot folosi de la vârsta de 8-9 luni cu paste făinoase sub formă de budinci
şi papanaşi fierţi.
- iaurtul și chefirul se recomandă după vârsta de 7-8 luni;
- pulberile instant de cereale preparate cu lapte matern sau cu formule de
lapte folosite în alimentația artificială a sugarului pot fi introduse în alimentația
diversificată începând de la 4 luni dacă nu conțin gluten (orez, zeamil de
porumb, mei), respectiv după 6 luni se poate utiliza făinosul cu gluten (grâu,
orz, ovăz, secară);
Lipidele:
-uleiul vegetal se recomandă de la vârsta de 4-5 luni, 2-3 g
% în supa de legume
-untul poate fi administrat de la 5 luni în piureul de legume;
- smântâna, în cantitate de 15-25 g/zi, este recomandată
începând de la vârsta de 7-8 luni;
- nu se recomandă folosirea în exces a unor alimente
bogate în colesterol,
Glucidele:
-cerealele:
 decoctul și mucilagiul de orez se utilizează din primele luni
de viață, crema de orez de la 3 luni, făina de orez de la 4-5
luni pentru îngroșarea supelor sau pentru prepararea
făinosului cu lapte, iar orezul boabe de la 8 luni;
 amidonul de porumb (zeamil) de la vârsta de 4-5 luni;
 făinurile de grâu, orz, ovăz, secară se recomandă în
alimentația sugarilor mai mari de 6 luni datorită conținutului în
gluten;
 făinurile industriale instant, simple sau complexe, se
resuspendă în apă sau lapte; sunt făinuri care se digeră
uşor, putând fi administrate de la vârsta de 4-5 luni;
concentraţiile utilizate sunt în funcţie de compoziţia
produselor şi sunt precizate de firma producătoare.
-legumele proaspete (morcovul, cartoful, tomatele, fasolea verde,
dovlecelul, salata) se folosesc de la vârsta de 4-5 luni în supa de legume
şi apoi în pireul de legume.
-Spanacul şi prazul au efecte laxative şi se pot introduce în alimentaţie
după vârsta de 6 luni.
-Ca preparat dietetic, morcovul sub formă de supă de morcov 30-50% se
poate utiliza după vârsta de 1 lună în boala diareică a sugarului.

- fructele: Sucul de fructe, bogat în minerale, oligoelemente şi vitamine,


este recomandat după vârsta de 6-8 săptămâni, între mese, fără a
reprezenta un element de diversificare, iar cantitatea se creşte progresiv
până la 30 ml/zi la vârsta de 3 luni şi apoi 50-60 ml/zi. De la vârsta de 4-5
luni, fructele constituie o masă de diversificare sub formă de piure de
mere, piersici, banane etc, putându-se administra ca atare sau cu adaos
de brânză de vaci sau biscuiţi. Fructele crude sau în compoturi, ca desert
la masa de prânz, se pot administra după vârsta de 6-7 luni.
Stimularea dezvoltarii controlului
sfincterian si al igienei

Intre 6 luni -2 ani si 6 luni devine capabil sa stea in


sezut nesustinut(6-8 luni), sa stea in picioare si sa
mearga singur (1 an), poate sa urce scarile, poate
retine urina in vezica pentru 2 ore, face diferenta
intre senzatia usoara si cea imperioasa de defecatie
si mictionare , comunicand senzatia parintilor
controlandu-si pentru un interval de timp eliminarile .
ACTIVITATI
- se apreciaza comportamentul copilului, incepindu-se
cu controlul eliminarii scaunului si apoi al urinii. Se
organizeaza un program de eliminare , copilul fiind
asezat pe olita la intervale regulate de timp .
- se atentioneaza copilul cind scutecul este ud si i se
atrage atentia cind este uscat pentru a sesiza diferenta
in bine.
- se invata copilul sa exprime verbal sau prin gesturi
nevoia de de a elimina .
- se lauda copilul cind isi controleaza sfincterele ,
evitindu-se pedepsele sau presiunile excesive .
La 3 ani
- copilul ramine uscat in timpul noptii, sta singur
pe toaleta.
- activitati :
- este dus la toaleta inainte de de culcare
reducindu-se cantitatea de lichide baute inainte de
culcare . Se reduce folosirea olitei in favoarea toaletei,
se poate folosi un suport pentru picioare in fata
vasului de toaleta pe care copilul sa puna picioarele si
sa se sprijine pentru un confort sporit.
Intre 3- 3ani si 6 luni
- isi spala si isi usuca miinile supravegheat.
- este educat sa-si spele miinile dupa eliminare .
Intre 3 ani si 6 luni – 4 ani
- incearca sa foloseasca hirtia igienica . Se
imbraca si dezbraca singur .
- I se ofera hirtia igienica si i se explica modul de
folosinta din fata spre spate . Se folosesc haine
comode , i se reaminteste sa traga apa dupa
folosirea toaletei .Este incurajat in autonomie.
Jocul copiilor
Functiile jocului
Dezvoltarea senzo-motorie
-stimuleaza abilitatile motorii fine si grosiere si
coordonarea miscarilor ,
- stimuleaza dezvoltarea tuturor simturilor ,
- incurajeaza explorarea naturii fizice a lumii ,
- o modalitate de consum a surplusului de energie
Dezvoltarea intelectuala
- explorarea si manipularea a diferite obiecte ca :
forma, culoare , consistenta ,marime ,
- experiente legate de numere , relatii spatiale ,
concepte abstracte ,
- oportunitatea de a practica si dezvolta limbajul,
- oportunitatea de a asimila experiente anterioare in
noi perceptii si relatii ,
- ajuta copilul sa inteleaga lumea in care traieste si sa
deosebeasca fantezia de realitate .
Aspecte sociale si ale dezvoltarii morale
- invata rolul de adult ,
- oportunitatea de a incerca relatii cu alti copii ,
- dezvolta abilitati si scopuri sociale ,
- incurajeaza interactiuni si dezvoltare de atitudini
pozitive in relatii cu altii ,
- influenteaza aspectele comportamentale dupa
standarde morale .
Creativitate
- produce o exteorizare expresiva a ideilor creative si
intereselor,
- permite exprimarea fanteziei si imaginatiei ,
- permite dezvoltarea talentelor speciale si a intereselor .
Autoaprecierea
- faciliteaza dezvoltarea identitatii ,
- incurajeaza ajustarea propriului comportament ,
- permite testarea propriilor abilitati si compararea lor cu ale
celorlalti,
- permite observarea modului in care propriul comportament
ii influenteaza pe ceilalti .
Valoarea terapeutica
- permite eliberarea de tensiune si stress,
- permite exprimarea emotiilor si eliminarea
impulsurilor neacceptate de standardele sociale ,
- incurajeaza exprimarea unor situatii periculoase intro
maniera sigura ,
- faciliteaza comunicarea verbala indirecta si
nonverbala a nevoilor , temerilor , dorintelor .
Reguli pentru alegerea jucariilor
- se aleg jucarii potrivite virstei copilului , abilitatilor ,
intereselor si dezvoltarii sale psiho-motorii ,
- jucariile sa corespunda standardelor de siguranta ,
- sa verifice daca jucaria are toate partile
componente ,in primii ani de viata se aleg jucarii
rezistente ,
- sa fie usoare , sa nu produca trumatisme daca lovesc
copilul,
- marginile sa fie netede , netaioase , neascutite ,
- se evita cele care se descompun in parti mici ce pot fi
inghitite sau aspirate de copii sub 3 ani ,
Se evita cele care pot afecta ochii copilului sau care produc zgomote
puternice care le pot afecta auzul ,
Se inlatura ambalajul din plastic si nu se lasa la indemina copilului ,
se poate sufoca ,
Se asigura ca o jucarie folosita de un copil mai mare nu poate ajunge
in mina unui copil mai mic putindu-i provoca traumatisme ,
 se invata copilul si se supravegheaza cind se joaca cu jucarii pe baza
de curent electric ,
 se invata copilul mai mare cum sa foloseasca instrumentele sau
materialele taioase sau fierbinti cind confectioneaza diferite obiecte
se obisnuieste sa aseze jucariile ordonat sau in cutii pentru a evita
accidentele prin cadere peste ele ,
 se verifica daca partile componente ale jucariilor sunt bine fixate,
daca desprinderea lor este periculoasa ,
Se repara periodic cele stricate ,
 se asigura ca materialele din care sunt facute sunt netoxice , nu
contin coloranti toxici si se elimina jucariile din plus care pot
produce asfixie.
Aprecierea respiratiei si a circulatiei
Masurarea respiratiei
Scop – aprecierea starii de sanatate a nou – nascutului
si ulterior a sugarului.
Elemente de apreciat – amplitidine , ritmul ,
frecventa respiratorie ,
- coloratia tegumentelor , mai ales peri-oro-
nazala
- factori care pot modifica valorile normale (de
mediu , fiziologici , etc)
Materiale necesare –ceas cu secundar ,
-creion VERDE si foaie de temperatura .
Executie :-se aseaza sugarul in decubit dorsal , comod ,
- se asigura conditii de liniste ,absenta factorilor
perturbatori ,
- la copilul agitat , speriat se masoara in timpul
somnului ,
- se spala mainile cu apa si sapun ,
- se aplica palma pe abdomenul sugarului ( la copii
mari se masoara ca la adult cu mina direct pe torace )
- se numara miscarile de expansiune si retractie ale
abdomenului sau toracelei timp de 1 minut ,
- amplitudinea si ritmul se masoara prin observatie ,
- se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic in
foaia de temparatura .
Masurarea pulsului
Scop - criteriu de apreciere a scorului APGAR,
- aprecierea starii aparatului cardio –vascular
- compararea valorilor obtinute cu cele anterioare
Elemente de apreciat –caracteristicele pulsului frecventa,
ritm , amplitudine ,
- coloratia peri-oro-nazala si a extremitatilor,
- factori care pot modifica valorile normale ,
Materiale necesare –ceas cu secundar ,
-creion ROSU , foaie de temperatura.
Executie – se aseaza copilul in pozitie de decubit dorsal
in pat,
- se asigura un mediu lipsit de factori stresanti ,
- se spala mainile cu apa si sapun ,
- se repereaza artera (radiala , brahiala , carotida
temporala , poplitee , tibiala sau pedioasa , la sugarul
mic la nivelul fontanelei bregmatice )
- se comprima artera incomplet pe planul osos
cu virful degetelor (index si mediu)
-se numara pulsatiile percepute timp de 1 minut
apreciind simultan si amplitudinea si ritmul ,
- se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic in
foaia de temperatura .
Masurarea tensiunii arteriale
Scop –aprecierea starii de sanatate
- compararea cu valorile anterioare ,
- corelarea cu valorile celorlalte functii vitale .
Elemente de apreciat –semne sau simptome de hipo- sau
hipertensiune arteriala ,
- factori care pot modifica valorile normale ,
Materiale necesare –tensiometru cu manseta adecvata virstei
(care sa reprezinte 2/3 din lungimea bratului )
-stetoscop,
- tampoane de vata cu spirt medicinal ,
- creion ROSU ,foaie de temperatura
Masurarea tensiunii se poate efectua prin 2 metode
- tensiometru cu manometru prin metoda ascultatorie sau
cea palpatorie ,
- cu tensiometru electronic
Executie
Pregatirea copilului – se explica fiecare etapa de executie in
functie de nivelul de intelegere al copilului ,
-se informeaza pe un ton calm asupra a ceea ce va
simti in timpul manevrei ,
- se solicita copilului sa ramina linistit in pat pina in
momentul in care se masoara tensiunea arteriala ,
- se asigura un mediu linistit ,lipsit de factori
negativi ,
-se asigura o pozitie comoda , in decubit dorsal in
pat sau pe bratele apartinatorului(pentru sugar sau nou-
nascut ) ,
-se dezbraca bratul copilului , in asa fel in care sa fie
lipsit de orice presiune a hainelor asupra bratului , la
acelasi nivel cu inima , in extensie .
Pregatirea materialelor necesare si efectuarea masurarii

- se spala cu apa si sapun mainile examinatorului ,


- se aplica manseta pneumatica pe bratul copilului , marginea
inferioara sa fie la 2-3 cm deasupra plicii cotului
Metoda ascultatorie :
- Se fixeaza membrana stetoscopului pe traiectul arterii humerale , sub
marginea inferioara a mansetei , fara a fi acoperita de aceasta ,
- Se pompeaza aer in manseta cu ajutorul pompei de cauciuc pina la
disparitia zgomotelor pulsatile ,
- Se decomprima manseta pina se aude primul zgomot Korotkoff clar
(presiunea maxima sau sistolica)
- se continua decompresia pina cind zgomotele se asurzesc si dispar
(tensiunea minima sau diastolica)
Metoda palpatorie :
- se palpeaza pulsul la artera humerala sau radiala ,
- se pompeaza aer in manseta depasind cu 30 mm Hg valoarea indicata
la disparitia pulsului ,
- se decomprima manseta in un ritm 2-3 mm Hg /s si se identifica
valoarea la care pulsul devine perceptibil ,
- se noteaza presiunea reperata pe manometru .
- se imbraca copilul si se aseaza in pozitie comoda ,
 se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic pe foaia
de temperatura , cu culoare rosie ,
 se dezinfecteaza cu tampoane cu alcool sanitar
membrana si oliva stetoscopului .
Metoda ascultatorie este mai dificila la copii sub 3 ani .
Masurarea temperaturii corpului
Scop –aprecierea functiei de termoreglare la nou-nascut
- aprecierea starii de sanatate in cadrul examenelor periodice ,
- compararea cu valorile obtinute anterior in caz de boala .
Elemente de apreciat – starea generala a copilului
-capacitatea de cooperare ,
-aspectul regiunii axilare sau anale .
Materiale necesare –termometru maximal individual sau pastrat in solutie dezinfectanta
schimbata zilnic ,
- tampoane de vata si comprese sterile ,
-solutie lubrefianta
- alcool sanitar ,
- ceas ,
- creion ALBASTRU , foaie de temperatura .
Executie – se informeaza copilul ,in functie de nivelul de intelegere , explicindu-I ca
trebuie sa sa ramina linistit
- se spala pe maini cu apa si sapun ,
- se pregatesc materialele necesare , verificind nivelul mercurului sa fie coborit in
rezervor
- se clateste termometrul si se sterge cu o compresa uscata .
Efectuarea masurarii temperaturii
- in axila – se pozitioneaza copilul in pozitie de decubit dorsal sau
sezind in functie de nivelul de de dezvoltare psiho – motorie si starea
de constienta , in pat sau in bratele altei persoane ,
- se dezbraca regiunea axilara , acoperind apoi lejer copilul
pentru a evita pierderile de caldura ,
- se sterge axila cu o compresa uscata ,
- se aseaza termometrul cu virful metalic in axila paralel cu
toracele ,
- se mentine bratul apropiat de trunchi cu antebratul flectat ,
timp de 5-10 minute
- in rect – daca este nevoie se efectueaza toaleta regiunii
-se lubrefiaza virful metalic al termometrului ,
- se aseaza copilul in decubit ventral sau dorsal cu membrele
inferioare ridicate ,
- cu mina stinga se indeparteaza fesele si cu mina dreapta se
introduce virful termometrului in rect prin miscari de rotatie si
inaintare , aproximativ 1 cm ,
- se mentine 3-5 minute , tinindu-i fesele strinse , linistindu-l .
Ingrijiri ulterioare
 se indeparteaza termometrul si se sterge cu o
compresa uscata ,
 se imbraca copilul si se aseaza comod ,
 se citeste pe scala gradata valoarea indicata de
termometru ,
 se dezinfecteaza termometrul cu alcool , se
clateste ,se sterge , se introduce in solutia
dezinfectanta daca nu este individual ,
 se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic , cu
culoare albastra in foaia de temperatura. Temperatura
masurata intra rectal este cu 0,5 grade mai mare decit
cea masurata in axila .
Fisa de lucru:
1. Descrieti tehnica masurarii pulsului si respiratie
sugarului……………………6 puncte
2. Precizati regulile diversificarii alimentatiei……3
puncte.

Se acorda 1 punct din oficiu.


Bibliografie
1. Mihaela Vasile - Puericultura si pediatrie pentru asistenti
medicali, Ed. ALL, Bucuresti, 2012
2. Crin Marcean, Vladimir Manta Mihailescu - Puericultura si
pediatrie (editia 3)- Indreptar pentru asistenti medicali, Ed.
Medicala, Bucuresti, 2019
3. Crin Marcean – Manuala de nursing pentru elevii din anul III ai
Scolilor Postliceale Sanitare, Ed. ALL, Bucuresti, 2012
4. Cristina Solomon - Ghid practic de nursing in pediatrie, Ed.
ALL, Bucuresti, 2016
5. Lucretia Titirca - Ghid de nursing- (vol I) si Tehnici de
evaluare (vol II) - Editura: Viata Medicala Romaneasca,  2018

6.

S-ar putea să vă placă și