Glandele mamare

Origine - ectodermica
Invelisul cutanat:

Zona periferica
( tegument)

Zona centrala
(aria mamelonara) - mamelon - areola mamara

Mamelon
Porii galactofori Tesut conjunctiv dens, fibre musculare netede, vene, corpusculi tactili, gl. sebacee.

Mamelon

Keratina

Bariera mecanica ce previne intrarea bacteriilor prin porii galactofori

 Histogeneza-
Componenta epiteliala- provine din mugurii epiteliali ai crestelor epidermice parenchim Componenta conjunctiva - mezenchim stroma

La pubertate

dezvoltarea gl. mamare,

sub influenta estrogenului, GH, glucocorticoizi

Cresterea in dimensiuni prin acumularea de tesut adipos in stroma Proliferarea componentei epiteliale prin ramificarea sistemului canalicular

Glanda mamara in repaos

Este formata din glande mamare elementare sau lobi mamari (10 -12 pentru fiecare glanda). Lobii mamari sunt separati prin travee conjunctive groase (septe) care contin o mare cantitate de tesut adipos Fiecare lob este drenat de un canal galactofor Canalul galactofor sinus galactofor

Din punct de vedere histologic, este alcatuit din : - parenchim - stroma

Parenchimul ( componenta epiteliala):

- contine numai sistem canalicular excretor:

- nu contine alveole secretorii

a. canale galactofore
- se deschid la nivelul mamelonului prin porii galactofori

b. canale interlobulare
- in stroma interlobulara, nefunctionala

c. canale intralobulare - in stroma intralobulara, functionala

- se termina - in deget de manusa - muguri celulari plini (muguri de asteptare)

Celule mioepiteliale

Epiteliu stratificat cubo- cilindric

Tunica conjunctivaelastica

Canal interlobular

Epiteliu simplu cilindric

Tunica conjunctiva

Canale intralobulare

In repaos Lobulul mamar totalitatea canaliculelor intralobulare tributare unui canal interlobular

Stroma
In raport cu originea si structura, se deosebesc 2 tipuri de stroma:

stroma nefunctionala ( interlobulara):

provine din dermul profund, reticular este densa, fibrilara se dispune in jurul canalelor interlobulare contine paniculi adiposi

stroma functionala ( intralobulara)

- provine din dermul superficial sau papilar - este abundent celulara - se dispune in jurul canalelor intralobulare

Raportul parenchim stroma - in glanda mamara in repaos predomina stroma

Glanda mamara in repaos col HE

Glanda mamara in gestatie

Se produc modificri :
a. la nivelul tegumentului b. in raportul parenchim stroma: - proliferarea componentei epiteliale (parenchimul ) in detrimentul stromei

Se deosebesc 2 stadii: - proliferativ (pana in luna a IV-a) - secretor (din luna a V-a luna IX-a)

Stadiul proliferativ (pana in luna IV)

- are loc ramificarea sistemului canalicular, cu formarea alveolelor secretorii la capatul celor mai mici ramificatii - stroma nefunctionala se reduce la travee mai subtiri care delimiteaza lobulii

Lobulul mamar - totalitatea alveolelor secretorii Alveolele secretorii :

tributare unui canal intralobular

- forma rotunda sau poliedrica - tapetate de un epiteliu simplu cubo- cilindric - celule mioepiteliale : intre epiteliu si MB

In luna a IV- a, glanda mamara este complet constituita.

Stadiul secretor ( luna V- luna IX)

proteine: colostru

- se caracterizeaza prin elaborarea unui lichid bogat in

- proliferarea canaliculara nceteaz - in lumenul alveolelor exista corpusculii de colostru - secretia de colostru persista si in primele zile dupa nastere

Glanda mamara in sarcina col HE

Glanda mamara in sarcina col HE

- este o structura puternic lobulara

Lobulii mamari :

Glanda mamara in lactatie

- sunt separati prin septe conjunctive foarte fine (stroma interlobulara) in care gasim canale interlobulare

Lobulul mamar

- este constituit din totalitatea alveolelor secretorii tributare unui canal intralobular

- in interiorul lobulului exista stroma intralobulara, puternic celulara ( plasmocite secretoare de IgA, IgM)
- in lumenul alveolelor si al canalelor excretorii exista o secretie eozinofila (laptele) Diagnostic diferential - tiroida

Alveolele secretorii :
- celule mioepiteliale dispuse discontinuu

- epiteliu simplu cubic

- poligonale

Celulele alveolare:

- cubice - nucleu :eucrom, nucleolat - citoplasma - RER - ap Golgi, lizozomi - mitocondrii - picaturi de lipide , - granule proteice : cazeina - lactoza

Interior- secretia eozinofila

Aspecte citologice ale epiteliului alveolar in timpul secretiei lactate Ciclul secretor se desfasoara in 3 faze: 1. faza de elaborare celule alveolare cilindrice

2. faza de secretie eliminarea produsilor de

secretie

* vezicule lipidice mecanism apocrin *granule proteice mecanism merocrin

3. faza de refacere
Laptele matern contine : - 4% lipide - 1,4 % proteine(cazeina) - 7 % lactoza atc , minerale, vitamine, subst. antibacteriene (lizozim, lactoperoxidaza)

Alveole secretorii - ME

Secreia i eliberarea laptelui- sub controlul neuro- hormonal :

adenohipofiza prolactina iniiaz secreia laptelui Hipotalamusul i neurohipofiza oxitocin ejecia laptelui

Intralobular duct

Glanda mamara in lactatie col HE

Diagnostic diferential

Regresiune glandei mamare dupa lactatie

- nu se realizeaza restitutio ad integrum - celulele alveolare se atrofiaza - se dezintegreaza

- refacerea stromei
- aparitia celulelor adipoase in stroma interlobulara

- procesele involutive nu decurg uniform in toat

glanda

Carcinom lobular in situ

Canale intralobulare

Carcinom ductal in situ

Canale interlobulare

Evolutia carcinomului ductal

Mamografia

Normal (left) versus cancerous (right) mammography image

Organul cutanat

Format din:
Tegument - epiderm - derm - hipoderm

Anexele cutanate
Aparatul pilosebaceu Glande sudoripare Unghii

Origine
Ectoderm: epiderm, anexe Mezoderm: derm, hipoderm

Tegumentul

Grosimea tegumentului variabil 0,5 mm 3,4 mm

Tegument gros: palme, plante, interscapular Tegument subire: rest

Reprezint 16%- 20% din greutatea corpului Se continu la nivelul orificiilor cu mucoasele Suprafaa tegumentului (1,5-1,8 m) prezint: Orificii
Mari- caviti naturale : Mici glande sudoripare, foliculi pilosi

Cute
Structurale mari- plicile naturale mici- expresie a elasticitatii normale cutanate, formeaz dermatoglifele la nivelul palmelor si plantelor specifice fiecarui individ, Importanta : medicina legala

Functionale- ridurile consecina scderii elasticittii Proeminene intre cute

Culoarea tegumentului

Grosimea epidermului
Filtru optic ce reflecta lumina

Cromoforii epidermici
Melanina- pigmentul brun Carotenoizii - pigmentul galben
Au o mare capacitate de absorbtie in spectrul vizibil si UV Carotenoizii preluati din alimentatie influenteaza culoarea normala.

Cromoforii dermici
Oxihemoglobina- pigmentul rosu- plexul capilar papilar Carboxihemoglobina pigment albastrui- plexul venos subpapilar Hormoni endogeni: hemosiderina, bilirubina

Vascularizatia
Perfuzie cutanata normala culoare normala Dilatarea arteriolelor eritem Vasoconstrictia aspect palid

Functiile tegumentului

Protectie Termoreglare, homeostazie Organ de sim ( stimuli tactili, termici, durerosi) Excretie Absorbtie- UV, subst. liposolubile Antirahitic sursa principala de vit. D Estetic cu implicatii psiho- sociale la nivel cutanat au loc reactii neuro-vegetative, se proiecteaza stari sau drame psihice, procese patologice
Tegumentul reflect starea general de sntate

Structur general
Tegument Epiderm Derm Hipoderm

Epidermul

Epiteliu stratificat pavimentos keratinizat

Numeroase terminatii nervoase libere

Origine ectodermica Grosime variabila 0,07mm- 1,4 mm Format din 4 tipuri celulare - keratinocite 90% - melanocite - celule Langerhans - celule Merkel

 dispuse in 5 straturi

bazal spinos granular lucidum cornos

organizat in 3 paturi : germinativa : bazal+spinos precornificare : granulos +lucid celulelor cornificate : cornos

1.Keratinocitele

Reprezinta populatia celulara majoritara 90% Se gasesc in toate cele 5 straturi

a) strat bazal asigura regenerarea celulara

Un rand de celule cubo-cilindrice/MB

MO : Nucleu- mare-eucrom, nucleolat, perpendicular pe MB Citoplasma bazofila \ celule active ME - desmozomi, hemidesmozomi Organite comune Granule melanina Filamente intermediare- 10nm
( elemente structurale primordiale ale keratinei, atasate de placile desmozomilor si hemidesmozomilor} Filamente fine de actina

b) strat spinos
Reprezinta 30% din grosimea epidermului Format din 6-20 randuri de celule poliedrice

MO - Citoplasma- bazofila bazal - acidofila superficial Nucleul mare veziculos, - eucrom- bazal - hipercromi superficial
Jonctiuni sub forma de interdigitatii ME - desmozomi - tonofilamente de keratina- 100 nm. situate perinuclear, fixate pe placile de atasare ale desmozomilor. - Keratinozomi ( corpi Odland)

Strat spinos

Keratinozomii- corpii ODLAND

Markeri ai keratinocitelor Ovalari, lamelar concentrici Derivati din ap. Golgi

Contin lipide, enzime (proteaze)

Strat cornos Bariera lipidica- previne

pierderile de apa

Exocitoza

Strat granulos

Keratinozomii- corpii ODLAND

Markeri ai keratinocitelor

Rol: Structura importanta a barierei de permeabilitate

Isi elimina continutul in spatiul extracelular, deasupra stratului granulos Distrugerea barierei epidermice pe o suprafata mare (arsuri severe) pierderea de fluid (plasma) Aparare antimicobiana

Sediul de sinteza a provitaminei D3

c) strat granulos
3-5 randuri de celule turtite, romboidale
Nuclei - mici, degenerati, hipercromi, lipsiti de nucleoli

Citoplasma - acidofila conine

tonofibrile de keratina keratinozomi ( Odland) granule bazofile de keratohialin

substanta amorfa cu rol de lipici si aliniere a tonofibrilelor

confera aspect intunecat celulelor Cand nr lor creste mult, continutul granulelor se elimina in citoplasma

d) stratul lucidum
Unii il considera o subdiviziune a str. cornos

MO -strat clar, refringent format din celule aplatizate, anucleate Citoplasma - clara - nu mai conine organite celulare tonofibrile groase de keratina dens impachetate , orientate paralel cu suprafata cutanata - glicogen, grasimi neutre, - eleidina - produs intermediar de transformare a keratohialinei in keratina

e) strat cornos Reprezinta 18% din grosimea epid 4-10 randuri de celule turtite, complet keratinizate

MO citoplasma eozinofila si - nucleul absent

ME - organite absente -tonofibile dispuse in pachete dense. Membrana celulara ingrosata formeaza interdigitatii care asigura coeziunea intercelulara

Prezinta 2 zone Profunda- conjuncta- se pastreaza coeziunea intercelulara Superficiala disjuncta- se descuameaza
Descuamarea se datoreaza unui ph acid (ce exista in port superioara a epiteliului) si actiunii unor enzime proteolitice ce lizeaza desmozomii

Keratinocitele

Keratinocitele indeplinesc doua functii: Epidermopoieza

Evolutia celulelor din stratul bazal in cel superficial Dureaza 28 -30 zile Are loc in unitati epidermice de proliferare determinate genetic Unitatea epidermica de proliferare- coloana de celule dispuse in jurul unei celule Langerhans care are la baza o celula stem de origine

Keratinogeneza

Formarea keratinei Initiata in stratul bazal: filamente- tonofilamentetonofibrile imersate in keratohialin KERATINA -scleroprotein moale - saraca in sulf- 2-3%-

2 tipuri de tegument - gros - subtire

Tegumentul gros - palme, plante - epidermul 400-600 microni. - toate straturile sunt prezente, vizibile pe preparate - absenta foliculilor pilosi, muschi erectori, glande sebacee - prezena gl. sudoripare - sistemul creste epidermice-papile dermice bine dezvoltat

Tegumentul subtire - acopera cea mai mare parte a corpului - epidermul- 75-150 microni - strat cornos subtire - absenta stratului lucidum - strat granulos absent sau f subtire -prezena tuturor anexelor tegumentare - sistemul creste epidermice-papile dermice slab dezvoltat

Teg. subtire

Teg. gros

Tegument
Sense organs

Subire

Gros

H&E

2. Melanocitele

Localizare: stratul bazal printre keratinocite

Mai numeroase fa, zonele de

extensie ale membrelor

MO cel. stelate, cu prelungiri HE nucleu mic, hipercrom - citoplasma este optic vida celule clare Se evid.: in impregnare argentica, col histochimice :dioxifenilanina (DOPA} - Origine - creste neurale ME nu poseda desmozomi Organite cel. comune si specifice: melanozomi Retea fina de microfilamente care asigura transportul melanozomilor spre extremitati

Melanocitele

Melanocitele - col.H.E.

Melanocitele

Melanozomii sunt centrul sintezei pigmentului Sinteza melaninei: Substrat TIROZINA DOPA DOPA-KINONA oxidari succesive +polimerizare= MELANINA Citocrinie - injectarea pigmentului
n keratinocite

Unitatea epidermic melanocitar un melanocit deservete 36 keratinocite

Rolul melaninei

Protejeaza pielea de efectele nocive ale UV

Culoarea alb sau neagr este determinat de distribuia melaninei, nu de nr. de melanocite

Evoluia pigmentului la rasa alb i neagr

Radiatiile ultraviolete

Radiatia ultravioleta cuprinsa intre 0.20 si 0.29 m (cunoscuta drept radiatie UV-C) este daunatoare vietuitoarelor, putand cauza mutatii ale cromozomilor, distrugerea organismelor unicelulare si a corneei. Din fericire intreaga UVC este absorbita de catre stratul de ozon din stratosfera.

Radiatia ultravioleta cu lungimea de unda intre 0.29 si 0.32 m (cunoscuta ca radiatie UV-B) ajunge la suprafata Pamantului intr-o cantitate mai mica. Fotonii acesteia au suficienta energie cat sa produca arsuri si sa penetreze tesutul pielii, putand provoca uneori cancerul de piele. Aproximativ 90 % dintre toate tipurile de cancer de piele sunt legate de expunerea la soare si de radiatia UV-B. In mod ciudat tot acest tip de radiatie este si cel care activeaza provitamina D in piele si o transforma in vitamina D, care este esentiala vietii.

Un SPF (factor de protecie solar) de 15 reprezint un blocaj total pentru radiaia de tip B

Radiatiile ultraviolete

Radiatia ultravioleta cu cea mai mare lungime de unda este UV-A si este cuprinsa intre 0.32 si 0.40 m.

UV-A 1 si 2 penetreaza epidermul eficient pentru a ajunge in derm, unde produc probabil modificari in proteinele structurale si matriceale, care contribuie la aspectul imbatranit al pielii expuse cronic la soare si la aparitia ridurilor

a pielii ca o autoaparare fata de UV, organismul producand melanina

Orice bronz reprezinta un indicator de leziune

Expunere la UV
Melanina

Fotoimbatranirea cutanata (photoageing )

este procesul natural irevesibil pe care incepem sa-l constientizam dupa varsta de 30 de ani si la care contribuim prin
expunere necontrolata la soare, la aparate de bronzare cu UV(asa numitele solare) fumat.

Semnele debutului imbatranirii cutanate sunt ridurile fine , petele pigmentare brune pe zonele expuse frecvent la soare (in special fata, decolteul si umerii), modificarea texturii pielii cu pierderea elasticitatii si a luminozitatii, deshidratarea si porii dilatati.

Imediat in urma expunerii la soare are loc arsura cutanata (un proces inflamator), care prin repetitivitate va duce la distrugerea proteinelor din derm si ruperea fibrelor de colagen si elastina! Epidermul devine mai subtire, pielea apare uscata deoarece isi pierde capacitatea de a mai retine apa, dermul isi pierde elasticitatea, celulele producatoare de pigment (melanocitele) isi cresc activiatea in scop de aparare impotriva agresiunii solare si astfel apare hiperpigmentarea neuniforma (keratoza actinica, lentigine solare, melasma). Modificari degenerative au loc si la nivelul peretilor vaselor fine (capilare) in special la nivelul fetei

Melanomul malign

Criterii de malignitate
A - asimetria B (borders)- margini neregulate C culoare- variata D- diametru>6mm E (elevation) proemina

Pigmentarea tegumentului

Factori genetici
Care influenteaza unitate melanocitara si marimea melanozomilor

Factori hormonali
ACTH MSH Estrogeni

Factori de mediu
Radiatiile ionizante, UV

3. Celula Langerhans

Localizare : stratul spinos al epidermului esofag, vagin, mucoasa bucala

Celula stelata cu prelungiri

MO :Nu se evidentiaza in H-E celula clara nucleu mic lobulat Se evidentiaza cu AuCl2 ME Organite comune Organite specifice- granule Birbeck- racheta de tenis
CMH1 si II

Membrana prezinta receptori fractiunea Fc a C, IgG, IgE

Celula Langerhans

granule Birbeck-

Celula Langerhans

Origine in maduva osoasa

Aparin sistemului macrofagicmononuclear

Rol: imunologic - capteaza si proceseaza antigenele
Dupa ce atg e procesat, cel migreaza spre un gg. Ly regional unde ia contact cu ly T

- fagociteaz keratinocitele degenerate

4. Celula Merkel

Localizare in stratul bazal mai numeroase la varful deg. Prezinta procese citoplasmatice care se extind printre keratinocite de care se ataseaz prin desmozomi MO celule clare nuclei neregulati ME citoplasma conine filamente intermediare de keratin corpi deni situati perinuclear si la nivelul prelungirilor Fibre nervoase amielinice traverseaz MB i stabilesc contacte cu celula Merkel

Complexul neurit celul sunt mecanoreceptori epicritici

corpuscul Merkel

corpusculul Merkel = mecanoreceptor sens. tactila epicritica

4. Celulele Merkel

Jonctiunea dermoepidermica

creste epidermice

papile dermice

Dermul

Origine: mezoderm esut conjunctiv dens neordonat :celule, fibre, substan fundamental - vase Terminatii nervoase
Incapsulate (P, M, Ruf libere (lipsite de cel Schwann, teaca conj)

Derm superficial (papilar) Derm profund (reticular)

Dermul

Dermul papilar

-este neregulat, formeaz papilele dermice - esut conjunctiv lax Celule numeroase : fibroblaste, macrofage, mastocite etc Substana fundamental :GAG ex acid hialuronic - hidrofile Fibrele reticulin, colagen VII (de ancoraj) i elastice Capilare care regleaz temperatura corpului - corpusculii Meisner- mecanoreceptori, corpusculii Krause- senzaia de rece (funcia nu e clar)

Derm papilarcorpusculii Meissner mecanoreceptori

Dermul reticular

esut conjunjunctiv dens

mai puine celule dect n dermul papilar fibre colagen tip I (linii Langer) elastice dispuse n reea mai ales n jurul vaselor i anexelor
Fibrele colagene si elastice nu sunt dispuse la intamplare (linii Langer) Inciziile trebuie facute paralel cu liniile Langer

Substanta fundamentala GAG dermatan sulfat condroitin sulfat - elasticitate receptori ncapsulai Pacini - presiune, vibraii Ruffini - tensiune Conine anexele cutanate

Corpusculi Vater Pacini

Hipodermul

esutul celular subcutanat

organizat n paniculi adipoi separai de septe conjunctive

- situat imediat sub dermul reticular - structural i funcional este bine integrat cu dermul i epidermul prin intermediul vaselor i nervilor - n condiii normale conine o parte dintre anexele cutanate; foliculi piloi i glandele sudoripare

Hipodermul - suportul morfologic al celulitei la femei