Colegiul de Medicină Orhei

EXAMINAREA ȘI ASISTENȚA IMEDIATĂ A NOU-NĂSCUTULUI

A realizat: Popa Andreea

Profesor: Jidraș Tamara
 CUPRINS:
1. ETAPA 1. Pregătirea sălii către nașterea copilului.
2. ETAPA 2. Uscarea copilului.
3. ETAPA 3. Examinarea copilului.
4. ETAPA 4. Înmânarea copilului mamei.
5. ETAPA 5. Dezobstruarea căilor respiratorii.
6. ETAPA 6. Secționarea cordonului ombilical.
7. ETAPA 7. Prima alimentare.
8. ETAPA 8. Determinarea grupei sangvine.
9. ETAPA 9. Proceduri de profilaxie.
10. ETAPA 10. Transferarea copilului în salonul mamă – nou-născut
 ETAPA 1. Pregătirea sălii către nașterea copilului.
• Asigurarea temperaturii de 25 - 26° în încăperea unde v-a ave loc nașterea,
echipamentul necesar pentru resuscitarea nou-născutului.
  ETAPA 2. Uscarea copilului.
• Se efectuează cu un scutec încălzit în prealabil, după înlăturarea căruia copil este învelit în al doilea scutec uscat și
cald. Riscul de a pierde căldura este atunci când copilul nu este uscat imediat după naștere sau când este scăldat.Un
copil poate pierde pe minut 1°C din temperatura corpului, chiar și într-o cameră relativ caldă.
  ETAPA 3. Examinarea copilului.
• În timpul uscării copilului personalul medical trebuie să evalueze starea lui pentru a stabili dacă are nevoie de îngrijire specială. Respirația
normală a copilului este iniţierea respirației spontane pe parcursul primelor 30 sec. O frecvență cardiacă mai mare de 100 bătăi/min este
considerată acceptabilă la naştere, după câteva minute ea poate spori pînă la 120 bătăi/min. Greutatea la naştere este prima greutate
înregistrată a copilului, care trebuie determinată pe parcursul primelor ore după naștere. Stabilirea defectelor la naştere sau a traumelor are
scopul de a asigura un tratament adecvat şi oportun. Dacă starea copilului este afectată, el este plasat pe o suprafață caldă, curată şi uscată,
sub o sursă de lumină radiantă pentru efectuarea îngrijirilor.
  ETAPA 4. Înmânarea copilului mamei.
• După ce copilul a fost uscat, el trebuie plasat abdomenul mamei, în contact piele-la-piele pentru a fortifica interacțiunea dintre pe mamă şi
copil, pe capul copilului se îmbracă o căciuliță. Cuplul mamă-copil se învelește cu un cearșaf sau cearșaf şi plapumă. Aflarea copilului în
contact direct piele-la-piele trebuie să aibă loc pe parcursul primelor 2 ore după naştere. Temperatura copilului se în registrează la 15 minute
după naștere. Nereuşita implementării unora dintre ele va duce la ruperea lanțului şi la sporirea riscului de răcire a copilului. Prevenirea
hipotermiei neonatale are un impact de reducere a mortalității neonatale precoce cu 42% şi a mortalității perinatale cu 43% printre nou-
născuții prematuri. Respectarea curățeniei la naştere este un pas important în reducerea riscului infecției pentru mamă și copil.
  ETAPA 5. Dezobstruarea căilor respiratorii.
Se face numai dacă lichidul amniotic este colorat cu meconiu sau sânge. Pentru efectuarea procedeului se folosește o
pară sterilă sau un cateter moale care se unește la o sursă de aspirație. Durata procedeului nu trebuie să depășească 5
sec.
  ETAPA 6. Secționarea cordonului ombilical.
• Clamparea cordonului se face la dispariția pulsațiilor, ceea ce permite un transfer sporit de sânge placentar în circulația nou-născutului
înaintea secționării cordonului.
Prelucrarea bontului se face la sfârșitului primei ore după naștere pentru a nu întrerupe contactul piele-la-piele între mamă și copil.
Pentru îngrijirea bontului ombilical nu se recomandă:
- aplicarea pansamentelor, ce stagnează mumificarea.
-prelucrarea cu apă oxigenată de 3% sau alcool etilic – de asemenea stagnează uscarea bontului.
Pentru prevenirea infecției se recomandă de a spăla plaga ombilicală cu apă curată și săpun numai în caz de murdărie cu materii
fecale sau urină.
 ETAPA 7. Prima alimentare.
Imediat după naștere copilul sănătos fiind plasat pe abdomenul mamei, se ridică spre sânul
matern și îl găsește timp de 30 min – 1 oră. Rolul primei alăptări nu este numai pentru grănire dar pentru
menținerea contactului biologic dintre mamă și copil.
 ETAPA 8. DETERMINAREA GRUPEI SANGVINE.

Sângele examinat permite depistarea cazurilor de incompatibilitate AB0 sau altfel de afecțiuni hemolitice.
  ETAPA 9. PROCEDURI DE PROFILAXIE.
Efectuarea lor de rutină în sala de naștere întrerupe interacțiunea mamei cu copilul și întîrzie
instalarea alăptării.
- Profilaxia hemoragiilor precoce și tardive cu vitamina K. În scop preventiv vitamina K se
administrează pe două căi:
a)1 mg la copiii cu greutatea > 1,5 kg și 0,5 mg la cei cu greutatea < 1,5 kg i/m, în timp de 6 ore
după naștere.
Profilaxia cu vitamina K este o intervenţie dovedită pentru prevenirea bolii he moragice a
nou-născutului cu debut precoce.
- Profilaxia gonoblenoreei. OMS recomandă folosirea unguentului de 1% tetraciclină sau eritromicină
de 0,5%, care nu sunt dăunătoare. Profilaxia gonoblenoreei se va efectua la 1 oră după naşterea
copilului, în timpul aflării lui în contact piele-la-piele cu mama. Această intervenție reduce
morbiditatea de oftalmie neonatală.
-Vaccinarea copilului împotriva tuberculozei şi hepatitei virale B. Vaccinul HVB se administrează
tuturor copiilor în prima zi de viață, cu o doză de 0,5 ml i/m. Vaccinarea BCG se efectuează
tuturor nou-născuților sănătoşi şi mai mari de 3 zile, care au greutatea mai mare de 2500 g,
în doză de 0,05ml i/d în regiunea brațului stîng la hotarul dintre treimea superioară şi cea medie.
La administrarea corectă a vaccinului, pe piele se formează un infiltrat cu diametrul de 4-5 mm,
care se reabsoarbe peste 15-20 min. Mama trebuie prevenită, că peste
4-6 săptămîni după vaccinare la copil va apărea
în locul administrării o reacţie postvaccinală.
  ETAPA 10. TRANSFERAREA COPILULUI ÎN SALONUL
MAMĂ– NOU-NĂSCUT
În maternitățile republicii există două tipuri de saloane de îngrijire a mamei şi copilului:
TNR (travaliu-naştere-recuperare) şi TNRP (travaliu-naştere-recuperare-post-partum).
- În salonul tip TNR femeia cu copilul trebuie să intre în travaliu, să nască şi să se afle cel puțin primele ore după naştere.
- Acolo unde există posibilități, trebuie asigurate condiții de tip TNRP. Dacă mama şi copilul sînt sănătoşi, ei stau sau în salonul de tip TNRP după
naştere şi apoi pleacă acasă, sau sunt transferați dintr-un salon de tip TNR într-o secție combinată post-partum pentru mame şi copii.
Examinările şi testele de rutină se efectuează în salonul mamă-copil. Copilul trebuie alimentat când dorește, acest lucru poate fi realizat ușor, dacă se
află alături de mamă.
Atentie! Izolarea copilului de mamă se permite numai în cazuri de maladii grave la nou-născuți, dar şi în aceste cazuri mama trebuie să aibă acces la
îngrijirea lui, sau în cazuri cînd mama nu este în stare să-l îngrijească.