Diabetul zaharat

 Definiție
Obiectivele
 Morbiditatea în lume și RM
 Clasificarea
 Etiopatogenie
 Factori predispozanți
 Tabloul clinic
 Modalități de debut
 Perioada de remisiune
 Diagnostic de laborator
 Tratamentul
 Supravegherea
 Complicații
 Profilaxie
 Definiţie (manual)
Este o maladie cronică endocrino-
metabolică cu afectarea pancreasului,
cauzată de insuficienţa absolută sau
relativă a insulinei în sînge cu
producerea lezării aparatului insular şi
cu modificarea metabolismului
glucidic, proteic, lipidic şi mineral.
 Definiţie (PCN DZ)
Este un sindrom complex și eterogen, indus
de tulburarea genetică sau cîștigată, a
secreției de insulină și/sau de rezistența
celulelor periferice la acțiunea insulinei,
fapt, care induce modificări profunde în
metabolismul proteic, glucidic, lipidic, ionic
și mineral.
Dereglările menționate stau la baza apariției
unui spectru larg de complicații cronice,
care afectează mai mult sau mai puțin
toate țesuturile organice
 Morbiditatea
 Prin diabetul zaharat morbiditatea
constituie de la 9-24 persoane la 100000
populaţie,la copii 4 cazuri la 100000
populaţie,vîrful incidenţei este între 12-13
ani (1la 500).și excepţional la copii sub 1
an.
 Cea mai mare incidență este în țările din
nordul Europei, în special Finlanda (cu
42,9/100000 populație).
 Încidență înaltă o au și SUA, Belgia,
Franța.
 Morbiditatea
 Printre populația infantilă circa 5-10%
suferă de DZ.
 Aproape toți pacienții pediatrici fac DZ tip I.
 În Republica Moldova incidenţa DZ este
una din cele mai mici din Europa, aici sînt
înregistraţi 45000 bolnavi cu diabet
zaharat, numărul lor sporind permanent.
 DZ nu are un tratament definitiv, ci doar
unul de susținere.
 Actualmente în RM se realizează
Programul Național de combatere a DZ.
 Strategiile Programului Național de
combatere a DZ constă în micșorarea
morbidității modului sănătos de viață,
minimalizarea acțiunii factorilor etiologici
și favorizanți asupra copilului, profilaxia
diferitor infecții.
 Stările prediabetice trebuie depistate
timpuriu și tratate pentru a preveni
diabetul manifest.
 Clasificarea
Deosebim urmatoarele forme clinice:
 Diabet zaharat insulino-dependent(DID), tip I
 Diabet zaharat noninsulino-dependent, tipII
 Diabet zaharat în gestatie
 Diabet zaharat în maladii ereditare,
(obezitate)
 Diabet zaharat neonatal
 Diabet zaharat asociat malnutriţiei
 Diabet zaharat insulino-rezistent
 Diabet zaharat indus de unele distrucţii
pancreatice (talasemii, fibroză chistică...)
1. Diabet zaharat
ascuns (perioada
intoleranţei la
glucoză
2. Diabet zaharat
manifest
(perioada
evidentă)
 Etiopatogeneza
Pînă la momentul actual etiologia nu este încă pe
deplin studiată, dar se consideră că la bază
există:
- Procese autoimune (anomalii ale imunității
umorale)
- Predispoziția genetică (dovedit în 80 % cazuri)
- Factorii de mediu (infecțiile, factorul
psihoemoțional, supraalimentația, traumele
fizice ale pancreasului, pancreatitele acute,
dereglări hormonale, colagenozele...)
Predominanța sezonieră (primăvara și iarna).
 MECANISMUL DE APARIȚIE A DZ
FACTORII DE MEDIU

COPII CU PREDISPOZIȚIE GENETICĂ

MODIFICAREA STRUCTURII PROTEINELOR

DIN CELULELE B-PANCREATICE

PRODUCEREA ANTICORPILOR CAPABILI

SĂ DISTRUGĂ PROGRESIV CELULELE B-
PANCREATICE SECRETORII DE INSULINĂ
 Rolul insulinei
Insulina este un hormon anabolic major al
organismului care asigură trecerea prin
membrana celulară a
glucozei,aminoacizilor,sărurilor de kaliu,calciu.

Insulina stimulează formarea depozitului de

glicogen în ficat, transformarea glucozei în
grăsimi.

Deficitul de insulină face incapabilă utilizarea

periferică a glucozei și induce apariția
hiperglicemiei.
 Tabloul clinic
Manifestarile clinice apar atunci cînd se
distrug peste 80-90% din celulele aparatului
insular al pancreasului şi diferă de la un caz la
altul.
Simptomele iniţiale ale DID sunt:
 Polidipsia – des nocturnă (se bea >3-4l/zi)
 Polifagia – ca urmare a necesităților crescute
de energie
 Poliuria /nicturia – (>3-5l/zi)
 Maladii purulente din partea tegumentelor
şi mucoaselor(stomatite,
paradontite,piodermii, furunculoze...)
 Dereglări din partea sistemului nervos
central (cefalee, astenie, insomnii,
iritabilitate...)
 Dereglări a sistemului nervos periferic
(crampe la membrele inferioare...)
 Apare faciesul diabetic (rubeosa diabetica
– roșie deschisă cu teleangiectazii a
obrajilor)
 Din cauza cetonemiei se dereglează
funcţia renală, pot aparea procese
distrofice în rinichi, manifestîndu-se clinic
ca o pielonefrită sau glomerulonefrită.
 Manifestări din partea sistemului
cardiovascular: miocardite, endocardite.
 La nou-născuţi scutecele sunt permanent
umede,după ce se usucă rămîn urme de
zahăr uscat. Nou-născutul nu adaugă în
greutate, sunt apatici, tegumentele foarte
uscate.
 Semne de deshidratare a organismului:
 tegumente uscate
 limba de culoare roşie aprinsă
 fisuri la buze
 scădere ponderală în scurt timp pînă la 5-10 kg.
În absența terapiei specifice starea copiiilor se
agravează:facies palid, greață, vomă, dureri
abdominale asemeni abdomenului acut. Respirație
frecventă, profundă cu halenă acetonemică (miros
de mere putrede), stare letargică pînă la comă
cetoacidozică.
Modalităţile de debut ale diabetului
zaharat
Se recunosc 3 tipuri de debut: clasic,rapid si lent
 Tipul clasic – se intîlneşte la 90% din cazuri,la
copii cu o vîrsta mai mare.Simptomele se
instalează progresiv, fiind declanşate de un stres
psihic sau infecţios;
 Tipul rapid – cu instalarea acidocetozice în 24-36
ore. Se întîlneşte la 4-6% din copii şcolari mici
preşcolari și sugari;
 Tipul lent – (25-45 zile) - se întîlneşte în 6% din
cazuri și se depistează întîmplător.
 Perioada de remisiune
Remisiune parţiala (insulinoterapia nu se întrerupe, ci
se mențin doze mici de insulină) - se defineşte prin
urmatoarele 4 criterii:
 Absenţa semnelor clinice
 Necesar zilnic de insulină mai mic de 0,5 UI/kg.
 Absenţa glucozuriei
 Durata mai mare de 4 saptamini a celor 3 semne de
mai sus.
Remisiune totală (3% copii) - se consideră atunci cînd
glicemia a jeune ramîne mai mică de 7,8 mmol/l, iar
glicemia post prandială este mai mică de 11mmol/l.
 Diagnosticul de laborator
 Glucozuria decurs de 24 ore (5)-în fiecare probă se
apreciază zahărul, corpii cetonici, acetona
 Aprecierea corpilor cetonici (2,04-86,0mmol/l),
acetonei (344—860mmol/l) din sînge
 Glicemia (N-3,5-6,5mmol/l)
 Densitatea urinei atinge 1030
 Micşorarea PH – sangvin pîna la 7,3 (acidoză
metabolică)
 Creşte colesterina (3,7-6,5mmol/l). lipoproteina,
acidul lactic
 Dereglarea cantitaţilor electroliţilor în serul sangvin
 Determinarea anticorpilor antiinsulari.
 Tratamentul
Tratamentul diabetului
zaharat este continuu
pe parcursul întregii
vieti.
Tratament asociază
urmatoarele elemente:
 Insulinoterapia zilnică
 Regim dietetic
 Exerciţii fizice
 Supravegherea/
autocontrolul permanent
 Insulinoterapia
 Vizează înlăturarea hiperglicemiei, glicozuriei pe
parcursul a 24 ore
 Necesarul de insulină este de 0,3-0,7 UI/kg/zi
 1UI scade glicemia cu 2,2 mmol/l și asigură asimilarea
a 5 g. glucoză
 Administrarea se face subcutan cu seringi insulinice
sau pen (stilou injector)
 Locurile de administrare s/c: peretele abdomenului,
subscapular, anterolateral pe coapsă, 1/3 superioară
a brațelor, fese
 Locul injectării se schimbă pentru a preveni
lipodistrofia.
 Insulinoterapia
Preparatele de insulină se împart în 3 categorii:
 Insulina rapidă – soluţii limpezi care se
administrează i/v,i/m,s/c. Durata de acţiune
este de 6-7 ore acționează după 30 min.
 Insulina cu acţiune intermediară – prelungirea
perioadei de acţiune a insulinei se bazează pe
întîrzierea absorbţiei de la locul de înjectare
produsă prin adăugarea unor proteine bazice
care fixează insulina. Acţionează peste 1,5 ore,
durata de acţiune -18 ore
 Insulina cu acţiune lentă – îsi începe acţiunea
la 2-3 ore. La copii nu se utilizează deoarece
nu permit obţinerea unui control eficient al
glicozemiei.
 Insuline premixate!!!
Tratamentul în diabetul zaharat include şi
fermentoterapia, vitaminoterapia, preparate
lipotrofice.
Fitoterapia – infuzie de păstăi de fasole,
membrana de la nuci, ovăz, brusture, frunze de
dafin, etc.
 Alimentaţia
Regimul alimentar va fi repartizat:
 În 3 mese principale și 2 gustări
 Numărul şi compoziția meselor trebuie să fie
constante de la o zi la alta.
 Se vor reduce glucidele cu absorbţie rapidă
 Se va mări aportul de glucide naturale
(fructe,legume,cereale)
 Se limitează aportul lipidic la raţia recomandată
şi se evită excesul de sare.
 Norma calorică
Calorii/zi = 1000+(100xvîrsta în ani)

Aportul caloric zilnic va fi asigurat

de 55% glucide cu absorbție lentă,
30-35 % lipide, 15% din proteine.
 Exerciţii fizice
Beneficiile exerciţiilor fizice la pacienţii diabetici
sunt:
 Scade glicemia în timpul şi după exerciţii prin
ameliorarea sensibilităţii la insulină.
 Scade concentraţia bazală şi postprandială de
insulină
 Crește consumul de energie utilă prin scăderea
în greutate la copii supraponderali
 Ameliorează senzația de bine și confort.
 Supravegherea
Se va face bilunar sau lunar cu analiza
carnetului de însemnări.
Medicul va urmări:
 Greutatea, talia
 Semnele de apariţie a pubertăţii
 Va căuta focare de infecţii sau lipodistrofii.
 Va evalua funcţia renală,TA.
 După o evoluție de 5 ani se va examina fundul
de ochi și o angiografie retinală.
 Complicaţii metabolice
 Cetoacidoza metabolică
 Hipoglicemia
1. Uşoara
2. Medie
3. Severe
Complicaţii legate de
insulinoterapie
 Alergia la insulină
 Lipodistrofia
 Complicaţii
cronice-
degenerative
- Microangiopatia
diabetică
- Macroangiopatia
diabetică
 Complicații
infecțioase
 Prevenirea Diabetului zaharat de tip I
Prevenirea diabetului zaharat de tip I se poate
prin următoarele:
 prevenirea infecţiilor care pot afecta
pancreasul, parotidita
epidemică, mononucleoza infecţioasă, rubeola
congenitală, virus coxsackie sau hepatitele
virale
 evitarea tratamentelor prelungite cu
antiinflamatoare steroidiene (corticosteroizi)
 Profilaxia diabetului zaharat de tip(II)
 evitarea excesului alimentar,
 evitarea excesului de dulciuri concentrate,
 prevenirea obezităţii, sau scăderea în
greutate:Pentru a vă menţine în greutate,
trebuie să vă concentraţi pe modificări
permanente pe care le puteţi aduce în
alimentaţia dumneavoastră. Implicarea altor
membri ai familiei, este foarte importantă.