TEMA 3: MODERNIZAREA

TRANZACȚIILOR DE COMERȚ
EXTERIOR ”INCOTERMS 2010 /
2020”
 Caracteristica și trăsăturile INCOTERMS

 Prin continutul lor, INCOTERMS constituie un ansamblu

de reguli prin care se determina drepturile si obligatiile
partilor in contractul de vanzare internationala;
alegerea unei reguli de interpretare a termenilor
comerciali.
 In functie de obligatiile partilor, intr-un contract de
vanzare internationala, se deosebesc mai multe tipuri
de contracte in care sunt desemnate anumite clauze.
 Pentru definirea principalelor reguli INCOTERMS s-au
luat in considerare ca punct de plecare urmatoarele:
predarea marfii, stabilimentul vanzatorului si cel al
cumparatorului.
 Regulile privesc obligatiile fiecarei parti, care sunt
grupate in zece articole, cu titluri identice pentru toate
regulile.
 Dezvoltarea INCOTERMS

 In perioada interbelica comertul international si,

in special, cel transatlantic, cunoaste o
dezvoltare extraordinara.
 In 1936 Camera Internationala de Comert de la
Paris editeaza pentru prima data Regulile
Internationale de Comert.
 – INCOTERMS – ce cuprindea 11 termeni
comerciali internationali, cunoscuti si sub numele
de „clauze de livrare”, care s-au bucurat, in
general, de audienta in randul comerciantilor.
 Prin aceasta editare, Camera Internationala de
Comert de la Paris nu a facut decat sa dea o
interpretare unor termeni deja existenti si utilizati
in comertul international.
 Scopul INCOTERMS

 Scopul INCOTERMS este acela de a oferi un set de

reguli internationale pentru interpretarea celor mai
utilizati termeni comerciali ce sunt incorporati in mod
regulat in contractele de vanzare in intreaga lume si
au devenit parte din limbajul cotidian al comertului.

 Noii termeni INCOTERMS au fost elaborati cu scopul

delimitarii drepturilor si obligatiilor partilor participante
in comertul international de marfuri si au intrat in
vigoare la 1 ianuarie 2011.

 Regulile INCOTERMS sunt un standard recunoscut la

nivel International si sunt utilizate la nivel mondial in
contracte interne si internationale pentru vanzarea de
bunuri.
Evoluția INCOTERMS
 Regula 1: INCOTERMS 2010

 EXW (Ex-Works) - Produsul și riscurile se transferă cumpărătorului, incusiv

plata transportului și costul asigurării de la poarta fabricii vânzătorului.
 Regula 2: INCOTERMS 2010

 FCA (Free Carrier) - Franco cărăus -

vânzătorul își îndeplinește obligația de
livrare în momentul în care a predat marfa
vămuită pentru export, în grija cărăușului
desemnat de cumpărător la locul sau
punctul convenit.

 În cazul în care cumpărătorul nu indica un

punct precis, vânzătorul poate să aleagă
punctul de la locul sau raza teritorială
menționată unde cărăușul urmează să
preia marfa în custodia sa.
 Regula 3: INCOTERMS 2010

 FAS (Free Alongside Ship) - vânzătorul își

îndeplinește obligația de livrare în momentul în
care marfa a fost pusă de-a lungul vasului, pe
chei sau pe slepuri, barje sau pe bac, în portul de
încarcare convenit.
 Aceasta înseamnă că toate costurile și riscurile de
pierdere sau deteriorare a mărfii sunt suportate
din acel moment de cumpărator.
 Termenul FAS implică obligația cumpărătorului de
vămuire a mărfii pentru export și nu trebuie folosita
în cazul în care cumpăratorul nu poate să
îndeplinească direct sau indirect formalitățile de
export.
 Acest termen poate fi folosit numai pentru
transportul maritim sau pe apele interioare .
Regula 4: INCOTERMS 2010

 FOB (Free On Board) - vânzătorul își

îndeplinește obligația de livrare în
momentul în care marfa a trecut
balustrada vasului, în portul de încărcare
convenit.

 Costurile și riscurile de pierdere și

deteriorare a mărfii sunt suportate din acel
moment de cumpărător.

 Termenul FOB implică obligația

vânzătorului de vămuire a mărfii pentru
export .

 Acest termen poate fi folosit numai pentru

transportul maritim sau pe apele interioare.
Regula 5: INCOTERMS 2010

 C.F.R. (Cost & Freight) - vânzătorul trebuie să

plateasca navlu-ul și costurile necesare pentru
aducerea mărfii în portul de destinație
convenit, dar riscul de pierdere sau deteriorare
a mărfii, precum și orice costuri suplimentare
cauzate de evenimente care au avut loc după
ce marfa a fost livrată la bordul navei se
transferă de la vânzător la cumparator în
momentul în care marfa trece de balustrada
vasului în portul de încărcare.

 Termenul C.F.R implică obligația vânzătorului

de vămuire a mărfii pentru export.
 Regula 6: INCOTERMS 2010

 CIF (Cost, Insurance and Freight) - vânzătorul

are aceleași obligații ca în cazul termenului
CFR dar suplimentar, el trebuie să efectueze
asigurarea maritimă care să acopere riscul
cumpărătorului de pierdere sau deteriorare a
mărfii în timpul transportului maritim.

 Vânzătorul încheie și plătește contractele de

asigurare și plătește prima de asigurare.

 Cumpărătorul ia notă că în cazul termenului

CIF, vânzătorul este obligat să obțină
asigurarea pentru acoperirea minimă.
 Regula 7: INCOTERMS 2010

 CPT (CARRIAGE PAID TO) - vânzătorul plateste costul transportului mărfii la

destinația convenită.
 Riscurile de pierdere sau de deteriorare a mărfii, precum și orice alte
cheltuieli suplimentare cauzate de evenimente care au avut loc după ce
marfa a fost predată cărăușului trec de la vânzător la cumpărător în
momentul în care marfa a fost predată cărăușului.
 În cazul în care pentru transportul mărfii se folosesc carauși succesivi,
riscurile trec de la vânzator la cumpărător în momentul în care marfa a fost
predată primului cărăuș.
Termenul CPT implică obligația
vânzătorului de vămuire a mărfii pentru
export.
Acest termen poate fi folosit pentru
toate modurile de transport, inclusiv
pentru transportul multimodal.
 Regula 7/1: INCOTERMS 2010

 CIP (Carriage and Insurance Paid) - vânzătorul

are aceleași obligații ca la termenul CPT dar
suplimentar el trebuie să efectueze și
asigurarea pentru acoperirea riscului de
pierdere sau deteriorare a mărfii pe timpul
transportului.

 Termenul CIP implică obligația vânzătorului de

vămuire a mărfii pentru export.

 Acest termen poate fi folosit pentru toate

modurile de transport, inclusiv pentru
transportul multimodal.
 Regula 8: INCOTERMS 2010

 DAT (Delivered at Terminal) - vânzatorul livrează

și descarcă din mijlocul de transport la
terminalul (din portul sau locul) stabilit cu
cumpărătorul. Terminal înseamnă orice loc, cum
ar fi: depozit, strada, cargo terminal, terminal
CFR.

 Vânzătorul acoperă toate costurile pentru

livrarea și descărcarea mărfurilor la terminalul
stabilit.

 Este recomandat ca noțiunea de Terminal să fie

foarte bine precizată. DAT acoperă formalitățile
de vămuire la export dar nu include costul
formalităților de vămuire la import.
 Regula 9: INCOTERMS 2010

 DAP (Delivery at Place) - vânzătorul livrează

mărfurile în mijloacele de transport adecvate la
locul stabilit cu cumpărătorul.

 Vânzătorul acoperă toate costurile pentru livrarea

și descărcarea mărfurilor la terminalul stabilit. Este
recomandat ca noțiunea de Terminal să fie foarte
bine precizată.

 În cazul în care vânzatorul suporta costuri legate

de descărcarea bunurilor la destinație, acesta nu
are dreptul să refactureze aceste costuri
cumpărătorului.
 Regula 10: INCOTERMS 2010

 DDP (Delivered Duty Paid) - vânzătorul își

îndeplinește obligația de livrare în momentul în
care marfa a fost pusă la dispoziția cumpărătorului,
la locul convenit din țara importatoare.

 Vânzătorul trebuie să suporte toate cheltuielile și

riscurile legate de aducerea mărfii în acest loc
inclusiv a taxelor vamale, a altor taxe și speze
oficiale care se platesc la import, precum și a
costurilor și riscurilor de îndeplinire a formalităților
vamale.

 Acest termen poate fi folosit indiferent de

modalitatea de transport.
 Politica de promovare și stimulare a exporturilor din Europa
Agențiile de asigurare a
creditelor de export din UE
ECA-urile sunt instituții publice
care oferă credite, asigurări și
garanții, în numele contul
statului, firmelor exportatoare,
care doresc să-și face afaceri în
străînătate, în special în țară sau
pe piețe în dezvoltare, cu risc
comercial, financiar și politic
ridicat.
Organizații UE în
promovarea exporturilor.
Asigurarea creditelor de
export
Scopul asigurărilor de credite
este de a proteja împotriva
pierderilor financiare rezultate
din neplata, incapacitatea
de plata sau insolvabilitatea
cumpărătorilor ce au
achiziționat bunuri pe credit.
Alte activități de promvoare a
exporturilor:
asigurări de acoperire a
pierderilor din debite
neperformante;
titluri și garanții;
alte servicii (colectare debite,
risc management, scoring,
factoring, carnete AȚă);
acoperirea împotriva
fraudelor;
activități de creditare;
asigurare credite export;
asigurare de fidelitate
 Mai jos sunt țările europene de export de top care au atins cea mai mare valoare în dolari în livrările de
produse la nivel mondial în anul 2018. De asemenea, este prezentată cota globală a fiecărei țări din totalul
exporturilor globale.
Primii 10 exportatori
Principalele țări exportatoare din Uniunea Europeană

Rang Exportator 2018 Exporturi % UE total Din 2014 reprezintă 82,8% din valoarea
1 Germania 1.557 miliarde de dolari 24,2% + 3,9% totală a tuturor vânzărilor de
2 Olanda 722,7 miliarde de dolari 11,2% + 26,5%
produse internaționale ale UE în
3 Franţa 568,4 miliarde de dolari 8,8% + 0,3%
4 Italia 546,6 miliarde de dolari 8,5% + 3,2%
cursul anului 2018.
5 Regatul Unit 484 miliarde de dolari 7,5% -5.3% Din 2014 până în 2018, 24 de
6 Belgia 466,7 miliarde de dolari 7,2% -1.2% state membre ale UE au crescut
7 Spania 345,2 miliarde de dolari 5,4% + 8,3%
valoarea exporturilor lor. Cipru sa
8 Polonia 260,6 miliarde de dolari 4,0% + 21,5%
9 Republica Cehă 202,1 miliarde de dolari 3,1% + 16% bucurat de cel mai rapid ritm
10 Austria 184,7 miliarde de dolari 2,9% + 8,8% datorită câștigului său de 158,6%.