Sunteți pe pagina 1din 47

ALIMENTATIA CU SUBSTITUTE

DE LAPTE MATERNDIVERSIFICAREA
CONF.UNIV.DR.AMALIA FAGARASAN

ALIMENTATIA CU SUBSTITUTE DE LAPTE MATERN


Alimentatia sugarului cu un alt tip de lapte decat laptele uman in
primele 4 luni de viata, fr alimente solide.
Sinonim- alimentaie artificial (termen nvechit)

La acest tip de alimenaie trebuie sa se recurga numai in cazul


imposibilitatii administrarii laptelui uman (contraindicaiile alimenaiei
naturale).

Laptele de vaca are o compozitie adaptata nevoilor speciei


respective, care nu corespunde nevoilor, posibilitatilor de digestie si
excretie ale sugarului.

INDICAIILE ALIMENTAIEI CU FORMULE DE LAPTE

Contraindicaiile alimentaiei naturale:


Mama are:Boli infecioase grave ( HIV,herpes mamar)
TBC evollutiv
Boli grave cronice (Malnutriie, cardiopatii decompensate,
diabet, boli renale grave, scleroz n plci, boli psihice)
Medicaie (anticoagulante,chimioterapie, ioduri)
Chirurgie a snului
Alcoolism

INDICAIILE ALIMENTAIEI CU FORMULE DE LAPTE

Copil cu malformaii la natere, boli de metabolism


(galactozemia).
Copil orfan sau separat de mam din motive variate.
Aspecte sociale variate (mama reintegrat cu program care nu i
permite alptarea)
Lipsa educaiei i informrii
Crez personal (mama nu dorete s alpteze copilul)

ALIMENTATIA CU SUBSTITUTE
DE LAPTE MATERN
Preparate adaptate
Preparate semiadaptate
Lapte praf modificat
Lapte de vaca integral
Preparate speciale

PRODUSE (FORMULE) DE LAPTE PRAF


Preparate de inceput de la natere pn la 6 luni
-LAPTE ADAPTAT: are o compozitie cat mai apropiata de a laptelui
uman si corespunde nevoilor sugarului nascut la termen.
LAPTE ADAPTAT =Lapte de vac modificat care are la baz
reducerea coninutului de proteine (raport cazein/albumin la
40/60) i sarurilor minerale cu creterea coninutului de glucide
(lactoz) i lipidelor (adaos de uleiuri vegetale).

PRODUSE (FORMULE) DE LAPTE PRAF


Preparate de inceput
La nou-nascut + prematur: Materna 0, Humana 0 indicat
prematurilor sub 3000g, Pre-Aptamil;
Enfamil 1 destinat nou nscuilor i sugarului pn la 4-6luni

PRODUSE (FORMULE) DE LAPTE PRAF


Preparate de inceput
Humana 1 la sugarii peste 2 luni i G>4500g, Humana2 la
sugarii>2 luni pn la 6 luni.
Nan (Nestle) indicat alimentaiei sugarului pn la 12 luni
Aptamil (Milupa) formula de star 15%
-cu toate imbunatatirile aduse , LP adaptat prezinta inca unele
dezavantaje: nivelul proteinelor si sarurilor minerale depaseste
laptele matur; fierul nu se absoarbe si favorizeaza cresterea
enterobacteriilor; compozitia uniforma a lipidelor nu permite
reglarea apetitului; ambalajele sub forma cutiilor din tabla,
material plastic, pungi de staniol prezinta risc de toxicitate.

FORMULE DE CONTINUARE
Recomandate sugarului >6luni
APTAMIL2
ENFAMIL2
NUTRILON
MORINAGA BF 2

LAPTELE PARTIAL ADAPTAT (SEMIADAPTATE)


-continut proteic si mineral mai mic dect n LV, raportul cazeina /
lactoser si cel dintre aminoacizii sulfurati mai mare decat in
laptele uman; adaos de glucide diferite de lactoza si vitamine;
substituiri de lipide cu uleiuri vegetale.
FORMULE DE NCEPUT
Ex: Robebi A sugar eutrofic sub 4500g, Robebi B sugar peste
4500g Milumil1 conc 15%, Beba1(Nestle) ;

*LP adaptat si partial adaptat se prepara instant, pentru fiecare


masa, prin resuspendare in apa sterila.

*Preparate de continuare
-sunt destinate sugarilor cu varsta intre 4 12 luni.
-se folosesc ca parte din alimentatia diversificata, corespunzand
particularitatilor fiziologice ale acestei varste;
-maturarea enzimelor digestive si a capacitatii de concentrare a
rinichilor permite o compozitie mai larga a laptelui de continuare.
-glucidele laptelui de continuare sunt putin fermentescibile;
-deoarece beta-lactoglobulina este in cantitati reduse,
laptele de continuare are risc redus de intoleranta;
-ex: Lactosan, Lacto II.

LAPTE PRAF MODIFICAT:


-este preparat din lapte de vaca diluat, cu adaos de zaharoza,
amidon, vit. B1;
-aceste formule prezinta cantitatea de proteine, minerale si lipide
redusa fata de compozitia LV.
-ex: Gluvilact, Glucolact.

LAPTE PRAF CONVENTIONAL:


-Laptele praf prezinta compozitia LV cu unele imbunatatiri rezultate
din procesul tehnologic de fabricare in sensul incarcarii reduse cu
germeni, a coagularii proteinelor, a omogenizarii lipidelor.

-se prepara prin resuspendare in mucilagiu de orez si necesita


zaharare 5%.
-se admin. in concentratie de:
-8% - nou-nascut;
-10% -sugar 1-4 luni;
-12-14% (integral) dupa 4 luni.

LAPTELE DE VAC
!!! Academia American de Pediatrie
i ESPGHAN recomand amnarea
introducerii laptelui de vac pn dup
vrsta de 1 an (excepional la sugar,
doar in condiii de calamiti)
Sunt acceptabile cantiti mici de lapte
de vac pentru prepararea altor
alimente complementare dup vrsta
de 9 luni

Laptele de vac
-densitate = 1034; pH = 6,3 6,8, continut hidric 87,5%.
-proteine = 34 g/l; este de 3 ori mai bogat in proteine
comparativ cu laptele uman (LM 11g/l).
-glucide = 48 g/l (LM 79 g/l).
-lipide = 36 g/l (cantitate similara cu cea din laptele
uman); asigura 50% din valoarea energetica a laptelui.
-saruri minerale= 7-8 g/l (LM 2 g/l).
-vitamine hidro- si liposolubile.

Microbii laptelui de vaca


germeni saprofiti :
-microbi acidifianti = Streptococcus lactis, lactobacili,
-microbi de putrefactie = Proteus, Enterococcus,
Pseudomonas, Bacilus subtilis.
germeni patogeni: pot provoca
imbolnavirea sugarului
-b. Koch, stafilococi, v. febrei aftoase, Campilobacter.

Modificarile compozitiei laptelui de vaca


-fiind impropriu alimentatiei sugarului , s-a recurs la modificarea
compozitiei lui pt. a fi adaptat tolerantei digestive a sugarului.
MODIFICARI
-deshidratare cu transformare in lapte praf, pe cale termica, prin
care se obtine sterilizarea si unele transformari fizico-chimice care
ii faciliteaza digestia;
-reducerea continutului de proteine, electroliti si a presiunii
osmotice;
-adaos de glucide;
-inlocuirea partiala a lipidelor cu uleiuri vegetale;
-adaos de vitamine si oligoelemente.

Laptele crud nu se poate da copiilor deoarece se digera mai greu


si contine microbi.
Sterilizarea LV se face prin procedee casnice (fierbere) sau
industriale (pasteurizare).
-fierberea trebuie facuta corect: 5 minute in clocot iarna si 10
minute vara, urmata de racire brusca si pastrare la rece; laptele
pasteurizat se fierbe inainte de a se administra copilului.
-pasteurizarea: inalta (incalzire timp de 3 minute la 90) sau joasa
(incalzire timp de 30 minute la 65).

Preparate hipo i
delactozate(intoleranta la lactoz)
Preparate de lapte speciale
delactozate i hipoalergenice cu sursa
de proteine din soia (alergia la
proteinele LV)

Formule folosite n boli metabolice


Fenilcetonuria Lofenac coninut redus
de fenilalanin
Formule folosite la copii cu regurgitaii:
Formule antiregurgitare (conin
amidon de porumb sau fin de
rocove i Trigliceride cu lan mediu
care ajut la evacuarea stomacului)
HUMANA AR sau NOVOLAC AR

FORMULE FOLOSITE LA COPII


MALNUTRII:
INFATRINII
FORMULE FOLOSITE LA COPII CU
COLICI:
LACTOGEN 1,2
NATIVA 1,2

TEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE


-include spalarea si sterilizarea tuturor ustansilelor in care se
prepara si cu care se administreaza laptele;

-laptele se prepara inaintea fiecarei mese si se administreaza din


biberon, incalzit la 37.
-se verifica temperatura laptelui prin picurare pe fata anterioara a
antebratului.

-sugarul se tine in pozitie semisezanda, ca pt. alimentatia la


san.

-se introduce tetina in gura, biberonul se tine oblic, astfel ca


gatul si tetina sa fie pline cu lapte (pt. a limita aerofagia).
-orificiul tetinei trebuie sa fie mic, incat la rasturnarea
biberonului, laptele sa se scurga in picaturi.
-durata alimentatiei variaza in functie de ratie si de vigoarea
sugarului.

-dupa terminarea mesei sugarul se tine in pozitie verticala pina


eructeaza aerul inghitit, iar apoi in decubit lateral-alimentatia din
pozitie orizontala favorizeaza producerea otitelor medii prin
scurgerea laptelui din din faringe de-a lungul trompei lui
Eustachio.
-imediat dupa alimentatie biberoanele se clatesc cu apa si se
pastreaza in apa pana la sterilizare.

STABILIREA RATIEI IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA


-ratia sugarului alimentat artificial trebuie sa asigure nevoile
calorice si de lipide care se cuvin la greutatea sa, respectand
concentratia laptelui corespuzatoare varstei.
-alegerea produsului de lapte adecvat varstei se face in ordinea:
lapte adaptat, partial adaptat, modificat sau conventional.

-la stabilirea ratiei trebuie respectate urmatoarele reguli:


*sa se asigure caloriile necesare cu un surplus de 10
kcal/kgc/zi;
*cant. de lapte sa nu depaseasca 700 ml/zi, iar aportul de
lichide sa fie de 1000 ml/zi (150-180ml/kg).
*la schimbarea preparatului de lapte sau la cresterea
concntratiei, noul preparat sa se introduca in cantitati
progresiv crescande.
Nr de mese: 6-7 in luna I

6 mese luna II;III

5 mese luna IV- 1 an

INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA


-anorexia: este consecinta compozitiei uniforme a lipidelor in
cursul mesei. Impune marirea intervalului dintre mese si eventual
administrarea unui lapte acidulat.
-subalimentatia: este consecinta ratiei sau concentratiei
necorespunzatoare pt. greutatea sau varsta sugarului.
-supraalimentatia: este consecinta ratiei sau concentratiei prea
mari a laptelui praf.
-colici abdominale
-intoleranta la LV.

ALIMENTATIA MIXTA
-consta in adaugarea la laptele uman a unui preparat
artificial de lapte (de preferinta adaptat).
-este de dorit ca in primele 4 luni sugarul sa fie alimentat
exclusiv natural.
-se va recurge la alimentati mixta daca nou-nascutul nu
depaseste greutatea de la nastere dupa 15-20 zile de viata
si, ulterior, sporul ponderal este mai mic de
150 g/saptamana si aceasta crestere neprospera nu are
alte cauze decat cele alimentare.

-2 metode: complementara + alternativa.

METODA COMPLEMENTARA se foloseste in caz


de hipogalactie reala: copilul va fi pus sa suga la
ambii sani si se va completa cu lapte praf pana la
acoperirea ratiei alimentare pe masa.

-aceasta metoda se practica la prematuri si malnutriti


la care nevoile de proteine nu pot fi acoperite de
laptele matern.
-metoda este fiziologica, mentine stimulul secretiei
lactate prin suptul regulat cu evacuarea completa a
glandelor mamare si ofera ameliorarea digestiei
laptelui de vaca prin aportul de enzime din laptele
uman.

METODA ALTERNATIVA se practica prin alternarea


supturilor cu unele mese de lapte praf,cand mama
lipseste de acasa.
-are dezavantajul realizarii unor distante mari intre
supturi, care determina stagnarea laptelui in sani si
diminuarea secretiei lactate.
-pt. a mentine secretia lactata mai mult timp, laptele praf
se va administra cu lingurita (pt. a evita intarcarea
spontana, chiar si in cazul tetinelor cu orificii fine).

Stabilirea ratiei in alimentatia mixta

-ratia trebuie sa asigure nevoile de lichide si energetice


corespunzatoare greutatii sugarului, iar laptele praf sa fie
in concentratie corespunzatoare varstei.
-rezultatele alim. mixte sunt superioare alim. artificiale si
apropiate alim. naturale.Ele depind de ponderea laptelui
uman in ratie.
-o crestere buna se obtine daca laptele praf reprezinta cel
mult 1/3 din ratia sugarului.

ALIMENTATIA DIVERSIFICATA
Diversificarea alimentatiei = trecerea de la alimentatia
exclusiv lactata la un regim alimentar variat in care
alaturi de lapte, sugarul primeste si alimente nelactate,
de consistenta solida sau semilichida.

MOMENTUL DIVERSIFICARII
se alege n funcie de laptele primit anterior de
sugar:
la 6 luni pentru sugarii alimentai la sn sau cu
formule de lapte pentru sugari
la 4 4 luni (excepie) pentru sugarii alimentai
n mod excepional cu lapte praf standard sau cu
LV (laptele de vac nu este recomandat de Asoc.
American de Pediatrie pn la vrsta de 1 an)
primul aliment de diversificare va fi ales n funcie de
starea de nutriie

DEZAVANTAJELE INTRODUCERII PRECOCE A


ALIMENTELOR SOLIDE
-introducerea prea devreme a unor alimente noi
gaseste nepregatite functiile digestive pt. prelucrarea
lor si functia renala pt. eliminarea unor deseuri.
-amilaza pancreatica este absenta in lichidul duodenal
in primele 3 luni, limitand capacitatea de digestie a
amidonului.

RECOMANDARI IN DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI


-Introducerea unui aliment nou se face numai la sugarul sanatos.
-Alegerea primului aliment solid se individualizeaza in functie de
particularitatile de dezvoltare a sugarului.
-Evitarea introducerii a dou alimente noi n aceiai zi.
-Introducerea alimentului nou se face progresiv, cate 20-30 ml/zi la
o masa de lapte,adm naintea suptului, care se reduce treptat pana
la inlocuire.

Primele alimente vor fi lichide sau semilichide


Se va introduce un singur aliment pe saptamana.
Noul aliment se adm. naintea suplului cu linguria
Daca apar tulburari digestive, se intrerupe alimentatia cu
preparatul in cauza si se reia dupa cateva zile de la
normalizarea tranzitului.
Nu se vor folosi finurile cu gluten nainte de 8luni(gru,orz,ovz,secar)
Fiecare mas solid se va completa cu sn
Copilul nu va fi fortat sa consume intreaga cantitate oferita.
Nu trebuie stimulata obisnuinta pt. gustul dulce, ne se
adaug sare la prepararea alimentului sau .

Ordinea cronologica de introducere a alimentelor in diversificare


-sugar alimentat natural: supa de zarzavat;
-sugar alimetat artificial: lapte cu fainos 5% + 5% zahar.
-5 luni: se inlocuieste a II-a masa de lapte cu piure de legume +
branza vaci;
-6 luni: galbenus ou in alternanta cu carnea;
-7 luni: ficat pui sau vita in piure de legume;iaurt + biscuiti;
-8 luni: mamaliguta + branza;fidea in supa de legume;
-10 luni:creier de vita, budinci de gris, papanasi cu branza vaci;
-1 an: pilaf de orez, budinca de orez cu fructe, ciorbe acrite cu
bors, perisoare de carne.

CALENDARUL DIVERSIFICARII
La 6 luni
supa i pireul de legume (morcovi, ptrunjel,
pstrnac, dovlecel, spanac)
adaos unt/

ulei vegetal
la masa de prnz
de 3-4 ori/ sptmn, iniial 30-40 g/zi;

sucuri de

fructe/legume (mere, morcov, citrice)

30-50 ml/zi

fructe pasate

- piure (mr, portocal, piersic)

de obicei la masa de la ora 17


sau dimineaa la 10h

supa i pireul de legume (morcovi, ptrunjel, pstrnac,


dovlecel, spanac), cu adaos de unt sau ulei vegetal - la masa
de prnz; sucuri de fructe - 30-50 ml/zi;
fructe pasate sub form de pireuri (mr, portocal, piersic),
finosul fr gluten (orez, porumb) va mbogi o mas de
lapte, supa (1-3%), sau piureul de legume sau fructe; biscuii,
cereale (orez Nestle), gri;
supa de oase, carne (pui, viel, vit), carnea fiart, tocat/
mixat, ficat de pasre;
iaurt proaspt, preparat n cas.

CALENDARUL DIVERSIFICARII
La 7 8 luni ca la 6 luni + legume - cartof +
leguminoase (mazre, soia, fasole verde)
fructe - gref, pere, mango,
finos

papaya

cu gluten (gru, orz, secar), pine, covrigi


glbenu de ou fiert 10 min. de la primul clocot
de 2-3x/ spt., progresiv (, , , 1); albu NU sub 1
an

CALENDARUL DIVERSIFICARII
La 9 10 luni:
ca la 7 - 8 luni +mmligu
fructe - banane, pere, piersici
cereale de gru (inclusiv cu cacao)
brnza

de vaci(n piureul de fructe sau legume)

carne tocat (supa

lamie)

de perioare, acrit cu bor/

CALENDARUL DIVERSIFICARII
La 10 12 luni:
ca la 9 - 10 luni +unc neafumat (ideal
preparat n cas)
fructe - ananas, pepene, chiar sub form de
dulcea
pete alb
soteuri, papanai, prjituri de cas, budinci de
finoase cu lapte, creme
paste finoase (tiei, macaroane) cu brnz de
vac

Alimentaia sugarului cu stare de


nutriie bun, eutrofic
Primul aliment de diversificare va fi pireul de legume sau
supa de legume (de zarzavat)
iniial se introduce morcov pasat, diluat n pri egale
cu ap fierbinte
ulterior se vor pasa i alte zarzavaturi (cartofi,
pstrnac, dovlecei, ardei gras, spanac, salat verde,
ptrunjel)
pireul de legume va fi de consistena unei smntni
groase i se obine prin pasarea legumelor n apa n
care au fiert (de preferat la aburi sau n oala sub
presiune)

Alimentaia sugarului cu stare de


nutriie deficitar
Diversificarea se ncepe cu finos cu lapte (fin de
orez), cu val. energetic crescut, sau, ideal, cu
cereale fortificate cu fier
finosul cu lapte se poate introduce dup 5 luni
la masa de la h 18, zaharat 5%
cerealele - iniial fr gluten (orez, porumb), iar
din luna a 6-a se poate introduce glutenul (fin
de gru, biscuii, pine, fin de orz sau secar)
cerealele pot fi oferite ca o mas ntreag la h 18,
n lapte, n iaurt, sau ca adaos la masa de fructe
sau brnz de vac

De evitat la sugar i la copilul pn la 3 ani


Dulciuri- alim. care le nlocuiesc pe cele nutritive (zaharuri
concentrate, buturi carbogazoase cu arome artificiale,
prjituri din comer, cereale cu zahr, cozonac, etc);
Alim. alergizante (ciocolat, cacao, cpuni, zmeur, fragi,
mure, albu, carne de porc);
Fructe cu risc de a produce diaree (pere, prune, pepene,
ciree, viine);
Alim. greu de digerat (crnai, unc, rntauri, prjeli, grsimi
animale, sosuri, condimente);
cu risc de infectare/ infestare: ou crud (Salmonella), LV nefiert
(TBC), fructe de mare;
altele: fasole boabe, mazre, ceap crud

INTERZISE
albuul de ou pn la 1 an (alii l recom. doar dup 3 ani)
nu se va da miere pn la 1 an

risc de contaminare cu toxin botulinic


proprieti alergizante
fructele cu semine: ciree, viine, caise, pepene (sucul lor
se poate administra), banane, citrice (colon iritabil)
afumturi, prjeli la cuptor, carne porc (pn la 1 - 2 ani)
alim. solide dure, mici, rotunde sau lipicioase: stafide, nuci,
semine, floricele de porumb - risc de aspiraie i nec