TERAPIA INFUZIONAL-TRANSFUZIONALA - ( TIT)

TIT- o latura principala a terapiei intensive.( TI) Scopul – normalizarea VCS ,

reologiei , corectia biochimica si coloid-osmotica sangvina, administrarea de
medicamente , dezintoxicatie, nutritie parenterala,administrarea prep.vazoactive, Fara
TIT nu se face nici o TI. Dar, in TIT trebue de tinut cont de compatibilitatea intre
preparate , posibila neutralizare intre preparate. Ne putem exprima , ca TIT se imparte
pur in terapia infuzionala, terapia medicamentoasa – administrarea pe baza solutiilor a
diferitor medicamtnte, si terapia de dezintoxicare. ,Terapia ttransfuzionala -TT - este
terapia prin transfuzii de singe si componente samgvine.

In terapia intensiva Teapia infuzionala nu este divizata de terapia

transfuziionala, deoarece, corectiile merg paralel . - cu lichide si componenti sangvini .
( indiscutabile in starile de hemoragii, soc septic, combustii …)
Pentru a intelege de ce este necesara corectia VCS – vol.circ.sangvin , e
necesar de stiut care sint dereglarile volemice – de lichide . - de apa , care este
dizolvantul principal, si care este in legatura chimica cu proteinele, electrolitii,
substantele organice si neorganice .,care sint manifestarile clinice in cazuri aparte, , care
este tactica de tratamrnt. A p a este sursa de transport, , de material plastic, baza
proceselor chimice si biochimice. In organizm apa se divizeaza in doua spatii ,
intracelular – 40-50% masei corporale, extracelular ~ 15% . In total APA constitue 60-
70 % din masa corporala , si se mentine intr-o balanta , determinata de presiunea
osmotica . Iar pres.osmotica este determinata de e l e c t r o l it I I disociti, ,
preponderent Na si Cl. Intracelular osmolaritatea este dependenta de prezenta ionilor
de K si anionii din celula. A p a liber trece membrana celulara si se plaseaza in
directia cu osmolaritate mai mare.
Dereglarea schimbului de apa se numeste dishidrie , si care se imparte in
2 forme de dereglari : dehidratare - , si hiperhidratare .
Dehidratare - micsorarea cantitatii de apa in organizm. Care este dependenta de
osmolaritatea plazmei, spatiului intra- si extracelular.
Terapia intensiva - se bazeaza pe corectia volemica de lichid , divizarea, corectia extra
si intracelular cu solutii hipo – sau hiperosmolare.
Hiperhidratarea – se va dezvolta la marirea cantitatii de apa in organizm in
toate sectoarele – spatiul intra- extracelular si spatiul vascular. ( Clinic hiperhidratarea
celulara se va manifesta prin edem cerebral , Hiperhidratarea intravasculara – clinic –
prin insufucienta cardiaca, HTA , edem pulmonar
Terapia intensiva - limitarea administrarii apei si electrolitilor , stimularea diurezei
cu saluretice, osmodiuretice. , corestia pres.oncotice.
Dereglarile balantei de electroliti -
N a t r I u l - principalul ion, care regleaza osmolaritatea plazmei. Dereglarile
schimbului de Na sint in 2 variante : hiper- si hipo Na-emie .
Hiper Na-emia este insotita de hiperosmolaritatea plazmei , este foarte periculoasa ,
care duce la severe complicatii prin rupturi de vase , cu risc de hemoragii
Corectia – cu precautie, initial prin perfuzii de solutii hipotonice, care nu contin Na.
Corecria rapida poate duce la edem cerebral.

Hipo Na-emia . Micsorarea conc. De Na mai jos de 120 ,mmol/l Corectia hipo-Na-
emiei se face lent. Corectia rapida poate duce la edem cerebral.
K A L I U - electrolit intracelular . Disbalanta de K – hiper K-emia – conc. >
5 mmol l . ( Se dezvolta la pacientii cu ins.renala acuta sau cronica , stari de soc,
transfuzii de singe in cantitati mari sau singe vechi, in arsuri, traume masive,
administrare rapida si in exces fara control a solutiilor de K, ) . TI- i/v se administreaza
sol Ca Cl2 sau Ca gluconat) fiecare 2-4 ore, pentru a preintimpina dereglarile functiei
cardiace ( sub control ECG rafic si de laborator)
Hipo- K-emia - < 3-3,5 mmol/l – se dezvolta in rezultatul perderilor de K+, la
vome, diaree, administrarea de diuretice. In alcaloza metabolica.
Corerctia hipo-K-emiei se face cu atentie, dupa restabilirea diurezei, prin administrarea
pe suport sol. Glucoza cu insulina. Solutiile se administreaza in vena centrala ,
deoarece sol. De K irita peretele vascular.
C A L C I U - 99% de Ca se afla in oase, 1% in Patiul extracelular ( n 2,5-
2,6 mmol/l). Ca participa la reglarea transmiterii impulsului nervos spre muschi, un
factor important in coagularea singelui.
Cauzele hipo Ca-emiei : hjipoalbuminemia, hipotireoz, dificit vit,D3, Hipo Mg-emia,
ins.renala.
Corectia hipo-Ca-emiei : Alimente bogate in Ca, grasime de peste, vit.D3,
corectia alcalozei
Hiper Ca-emia se dezvolta la Pacienti cu patolojie a glandei paratiroidiene –
tratament chirurgical.

Pentru corectoia dereglarilor volemice si de electroliti in TI se

adminoistreaza diferite solutii ; numite solutoii cristaloide si coloide
CRISTALOIDELE sint solutiile de baza, care se administreaza pentru a
coreja hipovolemia, Prioritatea – economice, termen mare de pastrare, acces liber de
procurare. Solutia tdeala a cristaloidului trebuie sa fie cit mai aproape dupa continut de
lichoidul interstitial . Minusul lor- timpul mic de mentinere in patil vascular. (peste 1
ora in p,vascular ramin 25% din volumul infuzat. ; la pacientii gravi-si mai putin.
Sol.de cristaloizi asigura componenta biochimica a singelui. Cele mai practicate solutii :
Na Cl 0,9 %, Glucoza 5-10 %, s.Ringher, Hartman, ( care contin adaos de electroliti K
Cl, Ca Cl, in diferita cantitate) Viteza de administrare 2,5 ml/kg/h = 175-200 ml./h , dar
viteza poate varia ( mai Mre sau mai mica) in dependenta de starea pacientului. Un
preparat balansat (super) folosit in TI –este sterofundinul 500 -1000 ml.
Cea mai balansata solutie – este p l a z m a – care contine 5,26 gr.Na, 0,3
gr.Kcl, Mg…
Terapia infuzionala este baza pentru administrrarea preparatelor ( prep,a/b,
hormonale, vitamine, fermenti, …
 Alta grupa de preparate - sol. De electroliti , folosite la corectia
dereglarilor descrise mai sus) . Kcl 4%, CaCl 2 10%, Na Cl 10 %, - preparate ca sursa de
ioni K+, Na+, Ca ++, Cl - , solutii care se adauga in solutiile de baza – sol. de glucoza
5-10 % in coraport dependent de dereglari (ca exzemplu – in 500 ml glucoza 5 sau
10% se adauga sol K Cl 4% 30-40-50 ml, Ca Cl2 10% 10 -5 ml, De mentionat -
solutiile de K Cl, Ca Cl 2 se vor administra numai dizolvate, in perfuzii, lent. (risc de
complicatii – stop cardiac . K Cl i/v curat duce la arest – stop cardiac)
Terapia infuzionala se monitorizeaza prin aprecierea concentratiei de Hb, Ht,
osmolaritatea, ionograma, ; PVC – metoda de apreciere simpla presiunii in ventricolul
drept, care ne arata in ce stare este VCS .
norma 80-120 mm a coloanei de apa) , nivelul de electroliti, care necesita control
Hemoglobina. , la posibilitate controlul EAB ( echilibrului acido-bazic , care include in
rezultat echilibrul gazos, echilibrul acido-bazic, cantitatea ionica .K+, Na +, Ca+, Hb,
glucoza , ac.lactic. - un indice informativ al starii de soc.

SOLUTIILE COLOIDE –
p r I n administrarea prep.coloide corejam presiunea coloid-osmotica a singelui , si
volemic VCS scazut. Preparatele .coloide au o prioritate fata de singe si comp;sangvini.
Acestea sint preparate standarte, in ultimii ani dupa componenta chimica – pe baza de
Gelatin si amidon . (gelofuzin , HAES-, HAES steril)
Cel mai “cu stagiu ” pr.coloid este POLIGLUCINA 6%- dextran ( masa
moleculara 60.000 +-10.000) . Dupa perfuzie va circula in patul vascular in decurs de
citeva zile, desi ½ din volumul perfuzat in .24 ore se elimina prin renichi .
REOPOLIGLUCIN- 10 % , ( MASA MOL. 30.000-40.000) Efectele :
dezagregant, corectia volumului de plazma, dezintoxicare ( pe el se absorb substantele,
care repede se elimina din organizm), micsorarea formarii de trombi. Amelioreaza
microcirculatia, amelioreaza reolojioa sangvina,
Preparate pe baza de Gelatin – GELOFUZIN cu efect hemodinamic ~ 3 ore;,
si mai cu staj, in istorie - Gelatinol ( pMasa mol. 20-50.000) Se administreaza pina la
2000-2500, fara risc de agregare a eritrocitelor. Maresre volumul de plazma, dare peste
2 ore in patul vascular ramine doar ½ din volum.
Preparate pe baza de amidon – HAES, HAES-steril , cu masa mol. 160-
450.000. Preparatele au un efect antiagregant minimal, preintimpina hipercoagularea
patolojica, nu actioneaza negativ pe renichi, pot stimula functia renala si diureza.
Alte preparate - VENOFUNDIN, REFORTAN 6-10%, .
In literatira este descric hemodezul , un preparat cu efect de dezintoxicare, dar
care de multi ani nu mai este practicat la noi.

NUTRITIA PARENTERALA
O metoda deosebita de terapie, in care substantele nutritive se introduc i/v
pentru repletia energetica, plastica, mentinerea proceselor de schimb , asigurarea
organizmului cu substrat proteic, glucide si grasimi perntru o activitate fizioligica
normala. Efectul NP este dependent de calitatea si cantitatea preparatelor administrate.
Cantitativ – sa corespunda necesitatilor organizmului, c a l I t a t I v -
sa fie surse de azot, energie, apa, preparate minerale si vitamine.
NP poate fi completa – minai prin administrare de prepoarate, si incompleta-
care este o asociere de preparate pentru NP si nutritie enterala.
Indicatii la NP – a b s o l u t e : pregatire preoperatorie la pacienti, care timp
indelungat nu s-au alimentat adecvat, sau se preconizeaza o interventie majora, dupa
care pacientil nu se va alimenta enteral mult timp.;
- pacientii dupa operatii pe laringe, esofag, organele abdominale
- complicatii in perioada postoperatorie – dehiscente de anastomoze
- stari septice grave, arsuri, traume majore, perderi masive de singe
- patolojii severe infectioase.
- pacientii aflati timp indelungat la RA

Indicatii partiale ; pentru pacienti cu dereglari de asimilare, cu

discompunere de proteine, dereglarea sintezei de proteibe.
Contraindicatii ( in dependenta de patolojie) nu sint absolute. Unele preparate
pot fi contraindicate, altele posibile de administrat. In ins.hepatica, renala sint
contraindicate amestecurile de aminoacizi, la pacienti cu edem cerebral, infarct
miocardic , DZ – preparatele lipidice ( grasimi). Cu precautie – la alergici.
Componentele principale ale preparatelor pentru NP :
Sursa de azot - amestecuri de aminoacizi balansate – aminoplazmal,
aminoplazmal-hepa, aminoplazmal-nefro, hepasol, hepasol- neo, arginin.
Pentru a se asimila azotul , paralel cu aminoacizii se administreaza preparate ca
suport energetic. ( glucide, emulsii de grasimi, alcooli ( alc.etilic, sorbit , xilit )
Din glucile - sol. de glucoza 5-10,20-30% , la care se adauga insulina ( 1 un
la 4 grame de glucoza) , sol. de fructoza. .
Emulsii de grasimi - intralipid, lipofundin, preparatele se administreaza
lent. Pentru a preintimpina hipercoagularea – la emulsoi se adauga sol heparin
Pentru a normaliza procesele de scimb , in NP se administreaza anabolice ,
( retabolil, nerobol ), vitamine. gr. B, C, paralel cu NP.

NUTRITIA ENTERALA . Amestecurile pentru NE pot fi administrare in

stomac si in intestinul subtire prin sonda gasteica sau sonda duodenala, sau jejunala la
necesitatea de alimentatie mai indelungata , se instaleaza gastro sau ileostoma, prin care
liber pacientii se alimenteaza ( cu seringa )
In cazurile NE prin sonda n/g, n/e este risc de regurgitare si aspiratie.
In nutritia prin gasro sau ileostoma rist de asppiratie lipseste. Asa metoda de
alimentatioe se foloseste la pacienti cu Pareza intestinala. Pacienti cu obstructie
tractului gastro-intestinal etagul superior ( tumori , arsuri de esofag, bloc superioa de alta
geneza – form. De volum intratoracic, cu implicarea esofagului) . Principalii componenti
ai preparatelor NE sint arginina, glutamina, nucleotidele, omega-3 acizi grasi, vitamine.
 Pentru NE se folosesc amestecuri speciale, balansate – Djiviti, Ocmolait
( care sint costisitoare, dar efective).
La alegerea corecta a preparatelor se minimalizeaza riscul complicatiilor ,
inclusiv complicatii de insuficiente poliorganice.

In linii generale despre EAB (echilibrul acido-bazic), subintelege un

coraport intre ionii de H+ si OH-. ( dintre acizi si baze ) , care se regleaza in organizm
automat, de sinestatator. In stari patolojice pot prevala sau substratul acid, sau bazic,
dezvoltindu-se stari de acidoza zau alcaloza. Care se impart in dereglari respiratorii
sau metabolice. (acidoza sau alcaloza respiratorie , sau acidoza si alcaloza
metabolice) . Dereglari EAB foarte severe in organizm, necesita o TI minutioasa,
carturara. Sub contolul EAB uneori colectat destul de des (la 1 ora) . O investigatie
care include in rezultat mai multi patrametri : pH ( concentratia ionilor de H+ cu norma
7,35-7,45. Variatia la stinga sau la dreapta cu o,4 unitati este incompatibila cu veata ).
Corectia, TI este foarte dificila si greu corejabila, care se inde[plineste paralel cu TI
infuzionala, TI de corectoie a EHS dereglarilir ionice) , volemiei, anemiei ….

TERAPIA TRANSFUZIONALA
se indeplineste pentru corectia de volum si a reologiei sangvine, la scaderea
globulineloa si volumului de plazma.
In hemoragiile mai mari de 15% a VCS , TI include transfuzii de singe si
componenti sangvini ( la nivelul Hb =70-80 g/l) , paralel cu terapia infuzionala
( care include preparate coloide, cristaliide, in asociere cu electroliti
IN ultimii ani nu se mai practica transfuziile directe, sau transfuzii de singe
proaspat colectat ( fara conservanti-singe cald heparinizat,// cu efecte foarte bune)
Transfuzia de singe conservat . cea mai practicata TI transfuzionala, necesita
indeplinirea stricta a multor cerinti pentru a evita complicatii si efecte negative.
G r e s e l I l e care se pot intimpla sint o negligenta medicala si morala ,si sint
persecutate legitim.
Primul pas in transfiuzii ; Aprecierea gr.sangvine .
Cu seruri standarte, si cu toliclon. Pe farfurie sau plastina se scrie :
in stinga 0ab, in mijloc AB din dreapta Ba
Sub fiecare inscriptie se picura cate o picatura de ser standart si o picatura de singe, care
se amesteca.
Pe parcursul aparitiei aglutinatiei , nu mai devreme de 3 min. se adaoga o picatura NaCl.
Peste 5 min se citeste rezultatul .
Pentru grupa 1 - aglutinatia absenta
grupa 11 - - serurile 0ab (1) si Ba (III) sint pozitive (agl) , serul Ab(II) -neg.
gr.III – serurilt 0ab (I) si Ab (II) – cu aglutinatie, serul Ba(III) – neg. agl.lipseste
gr.IV - serurile a trei grupe se aglutineaza.

Aprecierea griupei sangv. cu toliclon . Reagenti anti A (roz de culoare) ----

------*----anti B (albastru)
Cite o picatura de reajent se aplica pe plastina, alaturi o picatura de singe, amestecind
cu singele. Citim rez.peste 2,5-5 min
Gr.0ab (I) – picatura ramine colorata egal in probele anti-A si anti-B
Ab (II) - - rezultat pozitiv cu reagent anti-A, negativ -anti B
Ba (III) – rez.pozitiv cu reagent anti -B, negativ – anti A
AB (IV) - rezultate pozitive cu reagent anti A si anti B . Pentrcu gr.AB (IV)
se face proba de control : cu o picatura mare de Na Cl. Rezultat pozitiv – (aglutinatie
spontana ). in asa caz se repeta aprecierea grupei cu eritrocite spalate. Lipsa
aglutinatiei – rez.negativ

Aprecierea Rh factorului Pe plastina se picura o picatura de ser anti-

rezus
si o picatura de ser AB (IV) care nu contine rezus-anticorpi . La fiecare picatura de
ser se adaoga singe in raport 2^1 , si se amesteca. Se intoarce plastina lent 3-4 min + 1
pic. Na Cl La prezenta aglutinatiei eritrocitelor cu serul anti-rezus singele este rezus-
pozitiv, lipsa aglutinatiei – rezus-negATIV.

Probele la compatibilitate –pe sistema AB0

la 2-3 picaturi de ser a pacientului se adaoga 1 picaturA de singe a donatorului
in raport 10:1 . Rezultatul se citeste peste 5 min. Amestecul ramine omojen – singele
este compatibil . Aglutinatie – in ghemulete mici, apoi mai mari – incompatibilitate
Compatibilitate la Rh-factor – se indeplinste standart la sectia de transfuzie
Proba – 1 picatura de ser a pacientului se amesteca cu 1 pic.de singe donator (10:1)
Incubatie 10 min pe bae de apa 46-48 gr.C. Lipsa aglutinatiei – singele este compatibil.
Aglutinatie - invompatibilitate.
Proba biolojica –Se incepe transfuzia prin transfuzie a 3 probe cite 10-15 ml in
timp de 3 min, cu repaos de 3 min intre probe. Accelerare pulsului, respiratoiei, dispnee,
hiperemia fetei, dureri rej.lombara, in abdoomen, scaderea TA, aparitia eruptiilor pe
tegumente – ne vorbeste de o incompatibilitate. . In asa situatie se intrerupe perfuzia, se
scoate complect sistema de gtransfuzie, se conecteaza alta sistema cu sol Na Ci o,9 %,
Reopoligjucin, Refirtan 6%, preparate hormonale.
Preparatele sangvine
Conc.eritrocitar , eritrocite spalate - transfuzii la Hb < 70-80 g/l
Hemoragii 10-12% - 500-700 ml VCS . TI perfuzii cristaloide : coloide 1:1
---*---- 15-20 % - 800-1400 TI perfuzii coloide : cristaloide 1:1
---* --- 25-40% 1500-2000 ml TI perfuzii in volum 200-250 % din perderi
cristaloizi – coloizi 1:1 +
+ singe 40-60 % din perderi
Dupa fiecare transfuzie se administreazza Ca Cl 10 % 5-10 ml
Alte complicatii
 PPC , plazma nativa, plazma antistafilococica, se transfuzeaza la pacienti cu
dificitul factorilor plazmatici, supradozaj de anticoagulanti, pac. Cu ins.hepatica,
sindrom CID, . Doza 10-15 ml kg , in cazuri de hemoragii masive pina la 33 mlkg

Conc.de plachete – trombocite transfuzie la pacienti cu Tr-penie 5-30.000.

Fibrinogen – transfuzii la Fg < 1 gr/l
Crioprecipitat – contine factori VIII, I, XIII si fibrinogen. Indicatii de
transfuzie : hemofilia, boala von Willebrand, sindr.CID. La temp -30 gr.C se pastreaza 1
an.
Crioprecipitat de factor VIII – Antitrombina III , - CID s-dr, accidente
trombembolice
Albumina 5-10-20 % - indicatii – refacere volemica

Complicatiile posttransfuzionale : Accidente hemolitice acute – prin

distrugerea eritrocitelor donatorului de catre a/corpii recipientului. Testul Coombs
insemna prezenta acestor anticirpi pe membrana hematiilor recipientului.
Reactii anafilactice – apar la pacientii care nu au IgA, sau au un titru scazut de IgA
Reactii febrile - frison, care se datoreaza prezentei de alloanticorpi antileucocitari
fata de antigenele de suprafata ale limfocitelor donatorului.
Hipotermia – singele neincalzit realizeaza scaderea temperaturii corpului ,care la
temp.30-32gr provoaca tulburari de ritm severe, creste viscozitatea singelui, intirzie
metabolizmul citratului, creste potasemia.
Alte compicatii : trombocitopenia, sindr. CID - cu faze de hipercoagulare
de scurt timp – si hipocoagulare . initial inceput cu tromboza intravascuilara,
fibrinoliza, trombocitopenie, fibrinogen scazut) . Manifestarile hemoragice sint asociate
cu date de microtromboze, care pogt domina prin purpure necrotice, gangrene,
ins.renala acuta, ins.hepatica acuta, ins.respiratorie acuta.
TI - tratamentul socului , conc,de plachete, fibrinogen, PPC, Conc.eritrocitar
comlp.pulmonare – ARDS, provocat de microagregante
trombocitare si leucocitare care se formeaza in singele conservat.
Sistemele de transfuzii cu microbibre permit prevenirea manifestarilor pulmonare.
Sindr.transfuziilor masive – se defineste din denumire.
Tactica TI – oprirea transfuziei
- diureza fortata 75-100 ml/ora
- perfuzii Na Cl, glucoza, manitol pina la 50 gr / 5- 15 min
- alcalinizarea urinei ( bic. De Na
- mentinerea hemodinamicii , TI respiratorie

H E M O S T A Z A - este definita ca ansamblul de

fenomene,care participa la formarea chegului
Procesele esentiale catre participA la desfasurarea hemostazei sint :
* spazmul vascular, care reralizreaza hemostaza primara
* chegul trombocitar (adeziunea Tr la locul leziunii)
* coagularea singelui ( prin activarea a 15 factori )