În cazul trombozei venoase, simptomatologia nu este foarte evidentă, iar semnele
clasice ale prezenței cheagurilor de sânge sunt inflamarea și sensibilitatea gambelor, întâlnite la mai puțin de 30% dintre pacienți. Alte simptome intervin în funcție de caz și pot apărea sub forma unor zone roșiatice pe membrele inferioare, a durerilor severe, a crampelor și disconfortului zonei afectate, a dilatării venelor cutanate situate în partea anterioară a gambei sau a instalării febrei după aproximativ o săptămână de la intervenția chirurgicală. Tromboflebita superficială este o afecțiune semnalată de prezența cheagurilor de sânge, cu simptome similare trombozei venoase, dar de o gravitate mai scăzută.Tromboza venoasă majoră va fi caracterizată de un cumul de simptome, format din dureri, paloare și edem masiv. Investigatiile se vor efectua in functie de riscul, scazut sau crescut, pe care medicul apreciaza ca il are pacientul, de a avea o tromboza venoasa profunda. Testele utilizate pentru a diagnostica sau exclude un cheag de sange venos sunt urmatoarele: D-dimeri. Este o analiza de sange care masoara concentratia de D-dimeri care rezulta in urma degradarii cheagului de sange. Aproape toti pacientii cu trombembolism sever au niveluri crescute de D-dimer. Pe de alta parte, un rezultat negativ exclude o tromboza venoasa profunda sau un trombembolism pulmonar in 90% dintre cazuri. Ecografie Doppler. Este testul imagistic standard pentru diagnosticarea TVP, avand o sensibilitate mare. Necesita un medic experimentat care sa poata sa observe inclusiv modificarile subtile. Este o investigatie neiradianta, neinvaziva si nedureroasa care poate fi repetata pe parcursul mai multor zile pentru a determina daca cheagul de sange a crescut sau daca a aparut unul nou. Venografia cu substanta de contrast. Este o investigatie imagistica in care se folosesc raze X. O substanta radio-opaca este injectata in sistemul venos. Prin radiografierea membrului inferior si a bazinului se pot vizualiza cu precizie trombii de la nivelul venelor coapsei si gambei. Testul este invaziv, fiind rar efectuat. Tratament Tratamentul difera in functie de gravitate. Se efectueaza in spital, pacientul ramanand internat pentru cateva zile. Scopul tratamentului trombozei venoase profunde este triplu: Oprirea cresterii in dimensiuni a cheagului de sange Prevenirea ruperii cheagului de sange, care sa duca la o embolie pulmonara Reducerea riscului de a aparea, din nou, o tromboza venoasa profunda Anticoagulante Toti pacientii cu TVP sau TEP primesc tratament anticoagulant, care reduce capacitatea sangelui de a se coagula si limiteaza astfel cresterea in dimensiuni a cheagului deja format. Astfel, mecanismele proprii ale organismului de a degrada cheagul vor intra in actiune si vor „topi” lent cheagul. Exista mai multe optiuni de administrare a anticoagulantelor. In mod clasic, se incepe cu un preparat injectabil, iar ulterior se face trecerea catre un medicament cu administrare orala. Tratamentul si monitorizarea initiala in spital dureaza cateva zile, insa anticoagularea trebuie continuata pe o durata mai lunga, de cel putin 3 luni. Ulterior, in functie de starea pacientului si de prezenta factorilor de risc, tratamentul anticoagulant poate fi prelungit 1 an de zile sau pe o perioada indefinita. Decizia este una complexa si este luata de catre medicul cardiolog impreuna cu pacientul. Termenul „indefinit” nu inseamna neaparat „pe viata”. Medicul va evalua periodic echilibrul dintre riscul trombembolic si riscul de sangerare, luand decizia optima a momentului intreruperii tratamentului anticoagulant. Daca tromboza venoasa a aparut ca urmare a unui factor specific, ca de exemplu o interventie chirurgicala, frecvent, tratamentul se mentine 3 luni de zile. Daca exista un factor de risc persistent (cancer, trombofilie), anticoagularea se poate mentine toata viata (sau indefinit). Tratament chirurgical Abordarea chirurgicala este ultima optiune care poate fi luata in considerare in tratamentul trombembolismului venos.Trombectomia implica indepartarea unui tromb venos de mari dimensiuni la un pacient cu TVP. Pacientii au nevoie de acesta operatie daca au o forma foarte grava de TVP denumita flegmatia cerulea dolens, care nu raspunde la tratament. Daca nu este tratata corect, flegmatia cerulea dolens produce gangrena (moartea tesuturilor prin lipsa de sange si oxigen). Gangrena este grava si determina, frecvent, amputatie.Asistenta medicala educa pacientul sa facă exerciții fizice pentru a favoriza circulația sangvina, si sa renunțe la fumat,il sfatuieste sa consume lichide și o dieta alimentara echilibrata. Asistenta medicala în sala de operație. Primesti pacientul in blocul operator, il identifica conform procedurilor in vigoare. → Pregateste pacientul fizic si psihic pentru operatie. → Pozitioneza pacientul pe masa de operatie (in functie de tipul operatiei si de indicatiile chirurgului) → Asistenta se imbraca cu echipament steril → Asista chirurgulin timpul operatiei → Furnizeaza medicului intrumentarul necesar in timpul interventiei in plaga și pansează plaga după operație.