Avramescu Alexandra-Georgiana

Medicina Generala,anul III,Seria A,Grupa 8

Tromboza venoasa profunda

Atunci când pe una dintre venele profunde se formează un cheag de sânge, medicul specialist
poate pune diagnosticul de tromboză venoasă profundă. De cele mai multe ori, această
afecțiune se instalează mai ales în venele de la gambe, coapse sau pelvis. Asta nu înseamnă că
nu poate fi întâlnită și în alte zone ale corpului. Din păcate, boala este încadrată în rândul
celor foarte periculoase. De ce? Riscul ca acel cheag de sânge să se rupă în mai multe bucăți
este destul de mare. Aceste bucăți pot circula prin sânge și se pot opri în plămâni, unde pot
determina instalarea unei embolii pulmonare.. Embolia pulmonară masivă poate curma viața
pacientului în câteva minute.

Care sunt mecanismele care duc la aparitia acestei afectiuni?

Dezvoltarea unui tromb într-o venă poate fi considerată o exagerare a procesului normal al
hemostazei. în cazul existenţei unei leziuni endoteliale are loc aderarea plachetelor, amorsarea
procesului de coagulare şi apariţia de modificări semnificative la nivelul celulelor endoteliale
adiacente. La nivelul unei vene netraumatizate tromboza apare ca urmare a interacţiunii mai
multor factori.Punctul de plecare al trombozei îl constituie fie sinusurile venoase soleare, fie
concavitatea formată de joncţiunea unei valve venoase cu peretele venos . La acest nivel se
produce aderarea şi agregarea plachetară, cu formarea trombusului alb. Coagularea ulterioară
duce la apariţia cheagului roşu.Iniţial aderenta parietală a trombusului este limitată la capul
acestuia, corpul şi coada fiind mobile în lumen. Acesta este stadiul de flebotromboză, cu risc
mare de embolizare. Astfel, procesul de organizare a trombului începe la nivelul zonei în care
acesta este aderent la peretele venos. Aici are loc infiltrarea cu fibroblaşti, monocite şi muguri
capilari (vase de neoformaţie). De asemenea, are loc migrarea de celule endoteliale care tind
să învelească cheagul. Migrarea celulelor endoteliale joacă un rol important pentru
recanalizarea ulterioară prin producţia de activator tisular al plasminogenului, aceste celule
fiind implicate esenţial şi în fragmentarea trombului.

Ce se petrece in timpul trombozei la nivel celular si vascular?

Pe măsură ce se constituie tromboza, spasmul şi creşterea volumului cheagului determină

aderarea acestuia la perete şi constituirea stadiului de tromboflebita cu manifestări clinice
importante. Procesul inflamator are la bază infiltratul inf (circa 6-7 zile) este înlocuit cu un
infiltrat preponderent monocitar. Totodată, celulele inflamatorii produc, pe lângă citokine, şi
activatori ai plasminogenului, implicaţi, de asemenea, în fragmentarea şi liza trombului.Odată
cu obliterarea venei, procesul trombotic se poate extinde la ţesutul perivenos, care se
edematiază şi înglobează vasele limfatice şi arteriolele din vecinătate, provocând uneori
spasme pe axul arterial principal. Ulterior, tromboza.

Tratament tromboză venoasă profundă

În general, prescripțiile medicale pentru acest tip de afecțiune conțin anticoagulante, care vor
scădea capacitatea sângelui de a se mai închega, prevenindu-se, astfel, creșterea cheagurilor
existente. În mod normal, un organism sănătos va reuși să dizolve singur cheagurile deja
formate pe vene. Anticoagulantele pot fi prescrise sub formă de pastile sau injecții
subcutanate sau intravenoase. Medicul poate prescrie pentru pacienții care suferă de
tromboză venoasă profundă trombolitice, care sunt medicamente ce dizolvă rapid cheaguri
mari de sânge, dar pot avea ca efect hemoragii bruște. Acestea se recomandă numai în cazul
în care cheagurile de sânge amenință viața pacientului, așa cum este situația unei embolii
pulmonare. Dacă starea de sănătate nu vă permite administrarea anticoagulantelor, medicul
poate recomanda utilizarea unui filtru de vena cava, care va opri fragmentele de cheaguri de
sânge care se desprind, înainte ca acestea să inunde plămânii. În cazul în care forma de
tromboză venoasă profundă are o formă gravă, medicul poate recomanda intervenția
chirurgicală în urma căreia trombul venos este îndepărtat. Cea mai simplă metodă de
tratament a trombozei venoase profundă rămâne purtarea ciorapilor compresivi, mai ales dacă
forma de care suferă pacientul este una ușoară. Ciorapii medicali sunt purtați pentru cel puțin
un an de la stabilirea diagnosticului.

Riscuri de a dezvolta tromboza venoasă profundă

Sunt predispuse la dezvoltarea acestei afecțiuni persoanele care:

 au mai avut tromboză venoasă profundă;

 sunt obeze;
 folosesc pilule contraceptive;
 utilizează un tratament pentru cancer;
 au peste 60 de ani;
 au suferit un accident vascular cerebral, un infarct sau au insuficiență cardiacă;
 sunt gravide sau în primele săptămâni după naștere.

Simptome ale trombozei venoase profundă

Doar jumătate dintre persoanele care suferă de tromboză venoasă profundă au simptome
specifice bolii, de aceea un control medical regulat ar fi cel mai indicat pentru depistarea
timpurie a acestei afecțiuni, care poate provoca moartea. În cele mai multe situații, pacienții
observă umflarea piciorului sau a coapsei și simt o durere care se întețește la mers sau la statul
în picioare. Colorarea în roșu sau albastru a pielii este un alt simptom al instalării trombozei
venoase profunde. Dacă boala a degenerat în embolie pulmonară, pacienții vor acuza o durere
în piept la respirație și imposibilitatea de a trage suficient aer în plămâni. De asemenea,
aceștia pot tuși cu sânge sau vor avea un puls ridicat.

Diagnostic de tromboză venoasă profundă

Doar medicul poate pune acest diagnostic, în urma unor analize amănunțite și evaluarea
istoricului medical. Vor fi efectuate ecografii, testul D-dimeri, venografie, radiografie și va fi
măsurată tensiunea arterială.
Bibliografie:
https://monza-ares.ro/tromboza-venoasa-profunda/
https://www.eliquis.co.uk/servlet/servlet.FileDownload?file=00P0J00001cZDMoUAO

“Curs III de Chirurgie vasculara-Bolile venelor”-UMF IASI