ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CAROL DAVILA”

BUCUREȘTI
2021
GRIGORE NICOLETA-CRISTINA

ANUL II- AMG

SEMESTRUL 2

20.05.2021

TEMA 2
TROMBOZA VENOASĂ
DESPRE TROMBOZA

Este normal ca organismul nostru sa produca factori de coagulare, cum ar fi

trombocitele (numite si "plachete sangvine", celule sangvine de forma unei placute, care
au un rol important in coagularea sangelui) si fibrina (o proteina de culoare alba-cenusie,
care se gaseste in sange si in limfa si care provine din fibrinogen, in timpul coagularii
sangelui) atunci cand un vas de sange este lezat sau deteriorat, pentru a preveni o pierdere
masiva de sange din organism. Daca acest efect este excesiv de productiv, el poate
obstructiona circulatia sangelui si astfel se poate forma un cheag de sange care se
deplaseaza prin fluxul sangvin. Pericolul este extrem de mare atunci cand acest cheag de
sange ajunge la organe vitale, cum ar fi creierul sau plamanii.

CE ESTE TROMBOZA

Tromboza este procesul de formare a unui cheag de sange, cunoscut si sub denumirea
de "tromb", care se creeaza intr-un vas de sange. Acest cheag de sange poate bloca sau
obstructiona circulatia sangelui in zona afectata si, totodata, poate provoca complicatii
grave daca cheagul se deplaseaza intr-o parte importanta a sistemului circulator, cum ar fi
creierul sau plamanii. Tromboza este formarea sau prezenta unui cheag de sange intr-un
vas de sange. Vasul poate fi orice vena sau artera din corp, cum ar fi, de pilda, in cazul
trombozei venoase profunde (la nivelul piciorului) sau tromboza coronariana, de la
nivelul arterelor inimii. Cheagul de sange se mai numeste tromb. Daca cheagul de sange
se desface si circula liber prin fluxul sangvin, atunci este vorba de un tromboembolism.

TIPURI DE TROMBOZA

Tromboza poate fi clasificata, in general, fie ca tromboza venoasa, fie ca tromboza

arteriala, in functie de locul in care cheagul de sange (trombul) este prezent in corp.
Tromboza venoasa apare la nivelul venelor si este clasificata, in continuare, in functie de
locul unde se formeaza complicatia:

• Tromboza venoasa profunda - implica formarea unui cheag de sange in vena femurala
a piciorului si este cel mai intalnit tip de tromboza care provoaca unele complicatii grave;
daca cheagul de sange sau trombul se rupe pentru a forma un embolism, el se deplaseaza
o data cu sangele catre plamani si, in mod normal, provoaca embolismul pulmonar.
1
 ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CAROL DAVILA”
BUCUREȘTI
2021
• Tromboza venoasa portala - acest tip de tromboza are loc in vena porta hepatica (o
vena mare a abdomenului care dreneaza sangele spre ficat) si poate provoca hipertensiune
portala si poate afecta circulatia sangelui catre ficat;

• Tromboza venoasa renala - vena renala poate fi si ea obtructionata de un cheag de

sange, lucru care poate avea drept rezultat scaderea drenajului rinichilor; acest tip de
tromboza este destul de comun la pacientii cu sindromul nefrotic.

• Tromboza venoasa jugulara - tromboza de la nivelul venelor jugulare este un tip

extrem de rar de boala, care, de obicei, apare ca rezultat al folosirii medicamentelor
administrate intravenos, dar este, tototdata, asociata cu infectia si cu malignitatea;

• Sindromul Budd-Chiari - acest tip de tromboza venoasa implica obstructia venelor

hepatice si circulatiei sangelui din ficat; este mai putin frecventa;

• Boala Paget-Schoetter - cunoscuta si sub numele de "tromboza de efort", aceasta boala

se refera la tromboza care apare intr-o vena din extremitatea superioara, cum ar fi vena
axilara sau artera subclaviculara;

• Tromboza sinusurilor venoase cerebrale - acesta un tip rar de AVC (accident vascular
cerebral), cauzat de un cheag de sange format in canalele venoase ale creierului; este
caracterizat de durere de cap, vedere anormala si de simptomele unui accident vascular
cerebral, cum ar fi dificultatile de vorbire si dificultatea de a misca muschii faciali si ai
bratelor.

 Tromboza arteriala- cunoscuta si sub denumirea de aterotromboza din cauza

asocierii sale cu ruptura ateromului, are loc in artere. Perioada de inactivitate a
sangelui, cauzata de fibrilatia atriala, poate provoca, de asemenea, acest tip de
tromboza.

In ceea ce priveste tromboza cerebrala, exista multiple cauze ale unui accident

vascular cerebral (AVC), inclusiv ischemia, hemoragia cerebrala si un cheag de sange
format in creier. Accidentul vascular cerebral iscat din cauza unui cheag de sange in
creier, de obicei, ia nastere treptat, in jurul unei placi de aterom. Potrivit definitiei,
ateromul este un depozit de substante grase si de colesterol pe peretii vaselor de sange.

PE LANGA TIPURILE DE TROMBOZA ENUMERATE MAI SUS, MAI EXISTA:

•  AVC ISCHEMIC TROMBOTIC - acesta este un tip de tromboza arteriala care

implica un blocaj creat in artera cerebrala care este responsabila de alimentarea cu
sange si oxigen a creierului;

•  INFARCT MIOCARDIC - poate rezulta din mai multe cauze, dar de cele mai multe
ori el ia nastere ca rezultat al trombozei arteriale in interiorul arterelor coronare.

CAUZELE SI FACTORII DE RISC AI TROMBOZEI:

2
 ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CAROL DAVILA”
BUCUREȘTI
2021
Exista 3 cauze principale ale trombozei: hipercoagulabilitatea (cand sangele se
coaguleaza excesiv), leziunile celulelor endoteliale ale peretelui vasului de sange si o
circulatie anormala a sangelui.

• Hipercoagulabilitatea, cunoscuta si sub numele de trombofilie, se refera la nivelurile

mai ridicate ale factorilor de coagulare din sange, care cresc probabilitatea ca pacientul sa
sufere de tromboza. Aceasta situatie, cand sangele se coaguleaza in mod excesiv, este, de
obicei, un rezultat al mostenirii genetice sau al tulburarilor sistemului imunitar.

• Leziunile la nivelul celulelor epiteliale de pe peretii vaselor de sange, dupa un

traumatism, o interventie chirurgicala sau infectie pot, de asemenea, sa precipite
coagularea sangelui si sa duca la o posibila tromboza.

• Circulatia anormala a sangelui, cum ar fi staza venoasa (stagnarea sangelui la

nivelul venelor) care se instaleaza dupa o insuficienta cardiaca sau dupa lungi perioade
de comportament sedentar, poate provoca, de asemenea, aparitia trombozei. Unele
afectiuni (printre care si fibrilatia atriala si cancerul) pot afecta circulatia sangelui si pot
duce la producerea unui cheag de sange.

TROMBOZA VENOASA POATE FI CAUZATA SI DE:

boala sau un traumatism de la nivelul venelor picioarelor;

faptul ca persoana nu poate sa se miste (imobilitate) din orice motiv;
un os rupt (fractura);
anumite medicamente;
obezitate;
boli mostenite genetic sau o probabilitate mare de a avea anumite afectiuni bazate
pe genele mostenite de la parinti;
bolile autoimune care pot face o persoana mai predispusa la coagularea rapida a
sangelui;
medicamentele care cresc riscul de formare a cheagurilor de sange (cum ar fi
numite contraceptive orale).

Tromboza arteriala poate fi cauzata de intarirea arterelor, care se numeste si

arterioscleroza. Acest lucru se intampla atunci cand depozitele de calciu sau de grasimi
determina ingrosarea peretilor arterelor. Aceasta complicatie poate duce la acumularea de
materii grase (numite placi de aterom) in peretii arterelor. Aceasta placa de aterom poate
"exploda" subit (o ruptura in artera), fiind urmata de un cheag de sange.

CARE SUNT FACTORII DE RISC PENTRU TROMBOZA?

Multi dintre factorii de risc pentru tromboza venoasa si tromboza arteriala sunt
aceeasi. Factorii de risc pentru tromboza venoasa pot fi:

 antecedentele medicale familiale, de exemplu, daca au existat persoane in familie

cu un cheag de sange intr-o vena profunda din corp, boala numita tromboza
venoasa profunda;

3
 ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CAROL DAVILA”
BUCUREȘTI
2021
 antecedente medicale personale de tromboza venoasa profunda;
 terapie hormonala sau pilule contraceptive;
 sarcina;
 leziunea de la o vena, cum ar fi dupa o interventie chirurgicala, din cauza unui os
rupt (fractura) sau alt tip de traumatism;
 lipsa miscarii, cum ar fi dupa o interventie chirurgicala sau dupa o calatorie lunga;
 bolile mostenite genetic care afecteaza coagularea sangelui;
 un cateterism venos central;
 varsta inaintata;
 fumatul;
 faptul ca persoana este supraponderala ori obeza;
 unele boli, cum ar fi cancerul, bolile de inima, bolile de plamani sau boala Crohn.

FACTORII DE RISC PENTRU TROMBOZA ARTERIALA POT SA INCLUDA:

 fumatul;
 diabetul zaharat;
 hipertensiunea arteriala;
 colesterolul crescut (hipercolesterolemia);
 lipsa activitatii fizice si obezitatea;
 o dieta saraca in nutrienti;
 antecedente familiale in ceea ce priveste tromboza arteriala;
 lipsa de miscare, cum ar fi dupa o interventie chirurgicala sau dupa o calatorie lunga;
 varsta inaintata.

SIMPTOMELE TROMBOZEI

Simptomele pe care le are fiecare persoana afectata de tromboza pot varia.

Simptomele trombozei pot include:

 durere intr-un picior (de obicei, gamba sau coapsa);

 umflarea piciorului sau bratului afectat;
 durere in piept;
 amorteala sau senzatie de slabiciune pe o parte a corpului;
 modificare subita in ceea ce priveste starea mintala a pacientului;

Simptomele trombozei pot sa arate ca cele ale altor boli ale sangelui sau ca alte
probleme de sanatate. Mergi intotdeauna la medic, pentru un diagnostic corect.

SEMNELE SI SIMPTOMELE TROMBOZEI VENOASE PROFUNDE POT

INCLUDE:

 durere in unul din picioare; durerea incepe, de obicei, in gamba si se poate simti
ca niste crampe sau sensibilitate in acea zona;
 piele rosie sau piele decolorata pe piciorul afectat;
 o senzatie de caldura in piciorul afectat.

4
 ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CAROL DAVILA”
BUCUREȘTI
2021
Tromboza venoasa profunda poate sa apara fara simptome vizibile.

STABILIREA DIAGOSTICULUI DE TROMBOZA

In cazul in care te intrebi cum este diagnosticata tromboza, nu uita ca exista mai multe
metode care ii ajuta pe specialisti in acest sens. Medicul tau specialist se va ocupa mai
intai de antecedentele tale medicale si, dupa ce va afla toate informatiile necesare, iti va
face un consult. Alte teste care il pot ajuta in stabilirea diagnosticului de tromboza pot
include:

Diagnosticarea cu ajutorul ultrasunetelor - acest test foloseste ultrasunetele pentru

a verifica circulatia sangelui din arterele si venele pacientului;
Testele de sange - acestea pot include numeroase teste specifice, pentru ca medicul sa
vada cat de bine sangele tau se poate coagula;
Venografia - pentru acest test sau examen radiologic, o substanta de contrast (ca o
vopsea) este injectata in venele pacientului; apoi razele X sunt folosite pentru a arata
cum circula sangele si va ajuta medicul sa caute si sa identifice cheagurile de sange;
aceasta substanta face ca venele pacientului sa se vada mai usor cu ajutorul razelor X;
Teste imagistice (MRI sau imagistica prin rezonanta magnetica; MRA sau
angiografia prin rezonanta magnetica; CT sau computer tomografia) - procedurile din
imagistica medicala care sunt folosite pentru diagnosticarea bolii vor depinde de tipul
de cheag de sange pe care il are pacientul si de unde anume este localizat acel cheag.

COMPLICATIILE SI RISCURILE TROMBOZEI

O complicatie destul de intalnita a trombozei este hipoxia (aportul insuficient de

oxigen in organism), din cauza obstructiei arterelor sau venelor. Cand majoritatea vaselor
de sange sunt blocate, alimentarea cu oxigen catre multe parti din corp este redusa si
rezultatul este o productie crescuta de acid lactic.

Pe langa aceasta complicatie, in unele cazuri, cheagul de sange se poate elibera, se

poate desprinde si poate circula liber prin corp, in cadrul unui proces cunoscut sub
numele de embolizare. Acest lucru poate obstructiona/bloca circulatia sangelui catre
organele importante, cum ar fi creierul si plamanii, reducand sau inhiband volumul de
oxigen si fluxul de sange, cu repercusiuni grave. Tromboza poate bloca sau poate
impiedica circulatia sangelui atat in vene, cat si in artere.

Complicatiile trombozei depind de unde anume este localizata tromboza. Cele mai
grave probleme includ: AVC (accidentul vascular cerebral), atacul de cord (numit
si infarct miocardic) si probleme respiratorii severe.

O complicatie grava asociata cu tromboza venoasa profunda este embolismul

pulmonar. Un embolism pulmonar are loc atunci cand un vas de sange din plamani este
blocat de un cheag de sange (tromb) care se deplaseaza catre plamanul tau de la o alte
parte a corpului, de obicei de la picior. Un embolism pulmonar iti poate pune viata in

5
 ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CAROL DAVILA”
BUCUREȘTI
2021
pericol, asa ca este important sa fii atent(a) la semnele si simptomele ce indica un
embolism pulmonar si sa ceri ingrijiri medicale daca acestea apar.

În situațiile în care fluxul sangvin este redus, mai ales în cazul în care pacientul este
imobilizat la pat sau suferă de insuficiență cardiacă, tromboza venoasă se poate instala.
Factorii de risc în dezvoltarea afecțiunii se întâlnesc în diverse cazuri:

 persoane care prezintă varice

 persoane cu antecedente familiale ale afecțiunii

 persoane care prezintă un traumatism venos

 persoane cu traumatisme la nivelul coloanei vertebrale

 persoane cu fracturi pelviene

 persoane diagnosticate cu cancer

 persoane care suferă de o afecțiune cronică inflamatorie

 persoanele supraponderale

 femeile însărcinate

 persoane sub terapie de substituție hormonală sau care folosesc anticoncepționale

 persoane fumătoare

 persoane cu fracturi ale femurului sau ale tibiei

 persoane care au primit transfuzii de sânge

 persoane cu o vârstă înaintată

SIMPTOMELE TROMBOZEI VENOASE

În cazul trombozei venoase, simptomatologia nu este foarte evidentă, iar semnele

clasice ale prezenței cheagurilor de sânge sunt inflamarea și sensibilitatea gambelor,
întâlnite la mai puțin de 30% dintre pacienți. Alte simptome intervin în funcție de caz și
pot apărea sub forma unor zone roșiatice pe membrele inferioare, a durerilor severe, a
crampelor și disconfortului zonei afectate, a dilatării venelor cutanate situate în partea
anterioară a gambei sau a instalării febrei după aproximativ o săptămână de la intervenția
chirurgicală.

Tromboflebita superficială este o afecțiune semnalată de prezența cheagurilor de

sânge, cu simptome similare trombozei venoase, dar de o gravitate mai scăzută.

Tromboza venoasă majoră va fi caracterizată de un cumul de simptome, format din

dureri, paloare și edem masiv. 
6
 ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CAROL DAVILA”
BUCUREȘTI
2021
Posibilele complicații ale trombozei venoase pot fi:

embolia pulmonară, una dintre cele mai grave complicații

sindromul posttrombotic, caracterizat prin edem, dureri, hiperpigmentare și ulcere

venoase dureroase

flebotromboza, o formă de tromboză venoasă cu formare a unui cheag de sânge care

circulă prin venă

tromboflebita, reprezentată de inflamarea venelor și formarea de cheaguri ce pot bloca

circulația sangvină

TRATAMENTUL TROMBOZEI VENOASE

Există diferite metode de diagnosticare a trombozei venoase, cum ar fi diagnosticarea

cu ajutorul ultrasunetelor, pentru a verifica circulația sangvină din artere și vene, testele
de sânge, venografia cu substanță de contrast, pentru identificarea cheagurilor de sânge
sau testele imagistice (RMN, angiografie, CT), care pot localiza cu exactitate cheagurile
de sânge.

O complicație des întâlnită a trombozei venoase este hipoxia cauzată de obstrucția

arterelor sau a venelor. În cazurile în care majoritatea vaselor de sânge sunt blocate,
alimentarea cu oxigen a organismului este drastic redusă, iar rezultatul este o producție
elevată de acid lactic. Există situații în care cheagul de sânge format se poate elibera și
circula liber prin organism, obstrucționând traseul sângelui către organele importante,
cum ar fi creierul și plămânii.

Medicul specialist va stabili un tratament în funcție de individ și de caz, luând în

considerare vârsta, starea generală de sănătate, stadiul afecțiunii deja instalate, și cât de
bine poate suporta pacientul anumite medicamente sau terapii.

Tratamentul medicamentos poate fi reprezentat de anticoagulante, recomandate pentru

subțierea sângelui, sau trombolitice, pentru a distruge cheagurile de sânge formate, dacă
stadiul trombozei venoase este sever.

Tratamentul intervențional constă în folosirea unor catetere subțiri care vor lărgi

vasele de sânge afectate de boală sau, în cazul intervențiilor mai complexe, în folosirea
unui stent care va menține vasul de sânge deschis, pentru a facilita circulația sangvină.

În prevenția trombozei venoase sunt recomandate un anumit stil de viață și o

alimentație foarte bine controlată. Exercițiile fizice sunt un factor important în sănătatea
organismului și pot ajuta individul să evite evoluția afecțiunii. Sportul practicat în mod
regulat reduce riscul de formare al cheagurilor de sânge și este recomandat în special
persoanelor care petrec foarte mult timp pe scaun sau călătoresc perioade lungi de timp.

7
 ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CAROL DAVILA”
BUCUREȘTI
2021
O modificare majoră a stilului de viață este scăderea în greutate, dacă este cazul. O
dietă bazată de fructe, legume și cereale integrale vor ajuta la reglarea greutății și vor
menține o funcționare normală a organismului.

CUM SE TRATEAZA TROMBOZA

Medicul specialist va crea un plan de tratament pentru tine, daca suferi de tromboza,
in functie de:

• varsta ta, starea ta generala de sanatate si istoricul tau medical;

• cat de bolnav(a) esti;

• cat de bine suporti anumite medicamente, tratamente sau terapii;

• daca se asteapta ca boala ta sa se agraveze;

• ce ti-ar placea tie sa faci in privinta tratamentului.