STUDENT:

PETREAN ANDREI
GR:2 ANU 1
Facultatea Tehnică Dentară

REFERAT

TROMBOCITELE

UNIVERSITATEA DE VEST PROF.DR.AVRAM CECILIA

,, VASILE GOLDIS,, ARAD
Curs Fiziologie si
FIziopatologie
1. Trombocitele - ce sunt, informații generale
1.a. Care sunt caracteristicile trombocitelor sau plachetelor sanguine
2. Rolul trombocitelor în organism
3. Trombocitele mărite - Trombocitoza
3.a.Cauzele trombocitozei
3.b. Simptomele trombocitozei
3.c. Diagnostic trombocitoză
3.d. Tratament trombocitoză
4. Trombocitele scăzute - Trombocitopenia
4.a. Cauze trombocitopenie
4.b. Simptome trombocitopenie
4.c. Investigații utile în diagnosticul trombocitopeniei
4.d. Tratament trombocitopenie
5. Alte afecțiuni asociate trombocitelor

1. Trombocitele - ce sunt, informații generale

Trombocitele, cunoscute și cu denumirea de plachete sanguine, sunt cruciale în procesul normal
de coagulare a sângelui. Deși plachetele sanguine sunt, uneori, clasificate drept celule sanguine,
ele sunt de fapt fragmente ale unei celule mai mari, numită megacariocit (care, literalmente,
înseamnă o celulă gigant). Atunci când medicul tă u îți recomandă să faci o hemogramă , un
examen de laborator care evaluează atât calitativ, cât și cantitativ elementele, adică celulele din
sânge, printre informațiile care se vor regă si în urma acestui test de sânge se află și trombocitele.
Plachetele sanguine sau trombocitele îți ajută sângele să se coaguleze și controlează sângerarea.
Când o tă ietură , de exemplu, încetează să mai sângereze, acest lucru are loc deoarece
trombocitele își îndeplinesc funcția. Orice modifică ri în ceea ce privește valorile trombocitelor te
supun unui risc de hemoragie masivă și pot fi un semn al unei afecțiuni medicale grave. Valorile
normale ale trombocitelor ar trebui să fie cuprinse între 150,000 și 450,000/mcL (microlitru de
sânge).

1.a. Care sunt caracteristicile trombocitelor sau plachetelor sanguine:

 Formă: sunt celule de forma unui disc.

 Dimensiuni: trombocitele masoară aproximativ 2-3 micrometri în diametru.

 Structura: trombocitele sunt celule care sunt plate și fă ră nucleu. Fiecare celulă este legată
sau fixată de o membrană și conține câteva structuri celulare.

 Formare: formarea trombocitelor se numește trombopoieză . Trombocitul este format în

urma fragmentă rilor celulelor mari, numite megacariocite, din mă duva osoasă .

 Durata de viață: de regulă , trombocitele au o durată de viață de aproximativ 7-9 zile.

 1 microlitru de sânge (1µl) conține, printre altele, aproximativ 150.000 - 500.000 de
trombocite.

2. Rolul trombocitelor în organism

Funcția (sau rolul) trombocitelor este deosebit de importantă . Trombocitele sau plachetele
sanguine sunt o sursă de tromboplastină , o substanță care este necesară pentru coagularea
sângelui. Coagularea sângelui protejează organismul, prin faptul că oprește sângerarea sau
hemoragia. Timpul de coagulare este acel interval necesar pentru ca sângele să se coaguleze. De
regulă , acest timp variază de la 2 la 8 minute.
Coagularea sângelui implică o secvență de patru stadii, care au drept rezultat formarea de
tromboplastină , trombină , fibrină și cheagul sanguin (trombus). Vitamina K (filochinona) este
necesară pentru sinteza factorului II (sau protrombina) necesar pentru coagularea sângelui.
Funcția plachetelor sanguine poate fi afectată de anumite medicamente, printre care se află
și aspirina (și alte medicamente ce conțin aspirină ), medicamentele antiinflamatoare
nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul și naproxenul, ori ticlopidina.
Alte medicamente care pot afecta funcția trombocitelor: unele antiobiotice, medicamentele
pentru inimă , medicamentele care subțiază sângele (anticoagulantele), antidepresivele,
anestezicele, antihistaminicele.

3. Trombocitele mă rite
Creșterea numă rului de trombocite în sânge se numește trombocitoză .

Trombocitoza
Trombocitoza este o tulburare în care corpul tă u produce mult prea multe plachete sangvine
(trombocite), celule care joacă un rol important în coagularea sângelui. Această afecțiune este
numită trombocitoză reactivă sau trombocitemie secundară atunci când este cauzată de o
afecțiune care este, de fapt, substratul, cum ar fi o infecție.
Trombocitoza sau creșterea trombocitelor mai poate fi cauzată de o boală a sângelui sau de o
boală a mă duvei osoase (însă acest lucru se întâmplă mai rar). Atunci când este cauzată de o
afecțiune a mă duvei osoase, ea se numește trombocitoză primară , autonomă sau esențială
(uneori și trombocitemie esențială ).
3.a. Cauzele trombocitozei
Mă duva osoasă , acel țesut spongios din interiorul oaselor tale, conține celule stem care pot
deveni eritrocite (globule roșii ale sângelui), globule albe (leucocite) sau plachete sanguine
(trombocite). Trombocitele sunt "lipite" unele de altele, ajutând sângele să formeze un cheag
care oprește sângerarea atunci când ai deteriorat un vas de sânge, cum se întâmplă atunci când te
tai.
Dacă ai o formă de trombocitoză cauzată de o afecțiune a mă duvei osoase (trombocitemia
esențială ), mă duva ta osoasă produce în exces celulele care formează trombocitele (numite
megacariocite), eliberând astfel în sângele tă u un numă r prea mare de plachete sanguine, cum
mai sunt numite trombocitele. În trombocitemia esențială sau primară , există un risc mult mai
mare de coagulare sau de complicații ce apar în urma sângeră rilor.
Cauzele trombocitozei reactive includ:

 sângerarea acută ;

 arsurile;

 cancerul;

 bypassul unei artere coronare;

 exercițiile fizice;

 infarctul miocardic;

 anemia hemolitică , un tip de anemie în care sângele tă u distruge globulele roșii din sânge
(eritrocitele) mai repede decât poate să le producă ;

 infecțiile, inclusiv tuberculoza;

 inflamația, cum ar fi cea din artrită reumatoidă , boala celiacă , bolile țesutului conjunctiv
sau bolile inflamatorii intestinale;

 deficitul de fier;

 o intervenție chirurgicală majoră ;

 pancreatită ;

 îndepă rtarea chirurgicală a splinei;

 traumatismul;

 deficiența de vitamine.

Unele medicamente pot cauza trombocitoza reactivă, iar printre acestea se află:
 epinefrina;

 tretinoin;

 sulfatul de vincristină ;

 heparină .

3.b. Simptomele trombocitozei

Trombocitoza reactivă (trombocitemie secundară ) rareori cauzează apariția simptomelor. Mai
des, însă , semnele și simptomele au legă tură cu afecțiunea ce se află în substratul trombocitozei.
Dacă , totuși, simptomele trombocitozei apar, ele ar putea include:

 durere de cap,

 amețeală sau vertij,

 durere în piept,

 stare de slă biciune generală ,

 leșin,

 modifică ri temporare de vedere,

 amorțeală sau furnică turi în mâini și picioare.

3.c. Diagnostic trombocitoză

Este posibil să afli că ai trombocitoză prin intermediul unuia dintre urmă toarele teste:

 Un test de sânge de rutină (cum ar fi hemograma): acest test poate să arate că ai valori
mai mari decât de cele normale de trombocite.

 În timpul unui examen clinic - dacă medicul tă u descoperă că splina ta este marită sau că
prezinți semnele și simptomele unei infecții sau ale altei boli, el îți poate recomanda o
hemogramă pentru a determina valorile trombocitelor din sângele tă u.

 Analizarea sângelui la microscop - medicul tă u poate alege să examineze o cantitate mică

din sângele tă u la microscop, pentru a vedea dimensiunea și activitatea trombocitelor tale.

Dacă testele tale de sânge arată că ai valori de peste 450.000 de trombocite în microlitrul de
sânge, medicul tă u va încerca să afle afecțiunea sau condiția care se află la baza trombocitozei.
Totodată , pentru a reuși să pună un diagnostic corect, medicul tă u mai poate:
 să verifice nivelul de fier din sângele tă u;

 să te testeze pentru a vedea dacă sunt prezenți markerii inflamației;

 să comande teste genetice pentru a-l ajuta să determine dacă ai o afecțiune a sângelui sau o
boală a mă duvei osoase, cum ar fi trombocitemia esențială ;

 să efectueze o biopsie (puncție) în mă duva osoasă , pentru a colecta și pentru a examina apoi
țesutul din această zonă .

3.d. Tratament trombocitoză

Tratamentul pentru trombocitoză reactivă este dictat de cauza care se află la baza acesteia. Dacă
o operație recentă sau o rană ori leziune care a cauzat o pierdere semnificativă de sânge este
cauza, atunci valorile ridicate ale trombocitelor tale s-ar putea să nu dureze prea mult.
Dacă , însă , cauza este o infecție cronică sau o boală inflamatorie, valorile trombocitelor tale s-ar
putea să ră mână mari până când boala va fi ținută sub control. În cele mai multe cazuri, valorile
plachetelor sanguine (trombocitelor) vor reveni la normal după ce cauza principală a fost
rezolvată .
Dacă suferi de trombocitoză reactivă , este puțin probabil să ai nevoie de medicamente sau de
vreo procedură medicală pentru a reduce valorile trombocitelor. De asemenea, este puțin
probabil să te confrunți cu sângeră ri sau cu coagularea excesivă a sângelui. Îndepă rtarea splinei
(splenectomie) poate cauza trombocitoză pe toată durata vieții.

4. Trombocitele scă zute - Trombocitopenia

Scă derea numă rului de trombocite în sânge provoacă apariția trombocitopeniei.

Trombocitopenia
Trombocitopenia este o afecțiune în care pacientul are valori foarte scă zute ale trombocitelor în
sânge. Trombocitopenia, adeseori, apare drept rezultat al unei afecțiuni separate, cum ar
fi leucemia sau o problemă a sistemului imunitar. Sau, pe de altă parte, trombocitopenia poate fi
un efect advers al faptului că persoana ia anumite medicamente. Trombocitopenia afectează atât
copiii, cât și adulții.

4.a. Cauze trombocitopenie

Dacă , din orice motiv, numă rul de trombocite din sângele tă u scade dincolo de valoarea
considerată normală , afecțiunea se numește trombocitopenie. În mod normal, ai între 150.000 și
450.000 de trombocite per microlitru de sânge care circulă . Trombocitopenia poate fi moștenită
sau poate fi cauzată de anumite medicamente sau afecțiuni ori condiții.
Indiferent de cauza, trombocitele care circulă în sânge sunt reduse de unul sau mai multe dintre
urmă toarele procese:
Blocarea plachetelor sanguine în splină - În mod normal, splina noastră funcționează pentru a
lupta contra infecției și pentru a filtra materiile nedorite din sângele nostru. O splină mă rită , care
poate fi cauzată de un numă r mare de afecțiuni, poate să adă postească prea multe trombocite,
cauzând o scă dere a numă rului de trombocite care se află în circulația sanguină .
Producția scăzută de trombocite în măduva osoasă - Plachetele sanguine sunt produse în
mă duva osoasă a fiecă ruia dintre noi. Dacă producția este scă zută , este posibil să dezvolți
trombocitopenie. Factorii care pot să scadă producția de trombocite, sunt: leucemia; anumite
tipuri de anemie; infecțiile virale, cum ar fi hepatita C sau virusul HIV; medicamentele folosite
în chimioterapie; consumul foarte mare de alcool.
Distrugerea sau descompunerea sporită a plachetelor sanguine - Anumite condiții sau
afecțiuni determină corpul să folosească sau să distrugă trombocitele mai repede decât le
produce. Acest lucru duce la o scă dere a cantită ții de trombocite din circulația ta sanguină .
Printre condițiile care pot cauza trombocitopenia se numă ră : sarcina; bacteriile din
sânge; sindromul hemolitic uremic (o boală rară care cauzează o scă dere bruscă a trombocitelor,
distrugerea eritrocitelor și afectarea funcției renale), trombocitopenia imună (este cauzată de o
boală autoimună , cum ar fi lupusul sau poliartrita reumatoidă ), purpura trombotică
trombocitopenică , (o afecțiune rară ), medicamentele (cum ar fi heparina, chinina, anumite
antibiotice și anticonvulsivele).

4.b. Simptome trombocitopenie

Semnele și simptomele trombocitopeniei pot include:

 învinețirea cu ușurință a pielii sau echimoze excesive (vână tă i pe anumite zone sau purpura,
o boală caracterizată prin apariția unor erupții hemoragice sub piele);

 sângerare superficială în piele, care apare ca o erupție cutanată sau iritație de mă rimea
vârfului unui ac, pete roșii-purpurii pe piele, de obicei în zona inferioară a picioarelor;

 sângerare prelungită de pe urma tă ieturilor;

 sângerarea gingiilor sau sângeră ri nazale;

 sânge în urină sau sânge în scaun;

 menstruații care sunt neobișnuit de abundente;

 oboseală ;
 splina marită ;

4.c. Investigații utile în diagnosticul trombocitopeniei

Medicul tă u poate folosi urmă toarele teste și proceduri pentru a determina dacă ai sau nu
trombocitopenie:

 Teste de sânge - o hemogramă completă determină numă rul de celule sanguine, inclusiv
trombocitele, într-o mostră din sângele tă u. La adulții, valorile normale ale trombocitelor
sunt cuprinse între 150.000 și 450.000 de plachete sanguine sau trombocite într-un microlitru
de sânge. Dacă analizele de sânge arată că ai mai puțin de 150.000 de trombocite, atunci
suferi de trombocitopenie.

 Examen clinic, plus aflarea istoricului medical complet al pacientului. Medicul tă u va că uta
semne ale unei posibile sângeră ri sub pielea ta și îți va palpa abdomenul pentru a vedea dacă
splina ta este mă rită . Medicul îți va pune întrebă ri despre bolile pe care le-ai avut în trecut și
despre tipurile de medicamente și de suplimente pe care le-ai luat recent.

Medicul tă u îți poate sugera să faci și alte teste și proceduri, pentru a determina care este cauza
bolii, în funcție de semnele și simptomele tale.

4.d. Tratament trombocitopenie

Persoanele care au o formă ușoară de trombocitopenie este posibil să nu necesite tratament. De
exemplu, aceste persoane s-ar putea să nu aibă simptome sau este posibil ca afecțiunea să
dispară de la sine. Unii oameni, însă , dezvoltă trombocitopenie severă sau pe termen lung.
În funcție de factorii care cauzează valorile scă zute ale trombocitelor în sânge, tratamentul poate
include:

 Tratarea cauzei care este substratul trombocitopeniei - dacă medicul poate să identifice o
afecțiune sau un medicament care a cauzat trombocitopenia, atunci tratarea acelei boli va
duce la eliminarea acestei complicații.

 Transfuzii de sânge sau de plachete sanguine. Dacă valorile trombocitelor tale sunt prea
mici, medicul tă u poate înlocui sângele pierdut printr-o serie de transfuzii de sânge, care este
bogat fie în eritrocite (globule roșii sanguine), fie în trombocite.

 Medicamente - dacă afecțiunea ta este legată de o problemă a sistemului imunitar, medicul

tă u îți poate prescrie medicamente pentru a stimula numă rul de trombocite. Prima opțiune în
privința medicamentelor poate fi un corticosteroid.
 Intervenția chirurgicală - dacă alte opțiuni de tratament nu te ajută , medicul tă u îți poate
recomanda o intervenție chirurgicală pentru a îndepă rta splina (operație denumită
splenectomie).

 Schimbul terapeutic de plasmă - Purpura trombotică trombocitopenică poate să rezulte

într-o complicație ce necesită îngrijiri medicale de urgență , când pacientul are nevoie să i se
facă un schimb de plasmă .

5. Alte afecțiuni asociate trombocitelor

Valorile trombocitelor sau plachetelor sanguine (fie că sunt prea mari, fie că sunt prea mici), pot
duce la complicații. E bine de știut, pentru a preveni orice neplă cere, care sunt afecțiunile
asociate cu trombocitele.
Există mai multe tipuri de afecțiuni care au legă tură cu funcția trombocitelor, iar printre acestea
se numă ră :

 sindromul Bernard-Soulier - o boală rară , care este cauzată de o deficiență apă rută pe
suprafața trombocitelor, într-o zonă numită glicoproteina Ib/IX; această boală este adesea
observată inițial în copilă rie;

 trombastenia Glanzmann - poate fi o boală care pune viața în pericol; este cauzată de
deficiențele unei proteine de pe suprafața trombocitelor.

 sindromul Scott - în acest caz, trombocitele dau greș și nu reușesc să încurajeze activarea
proteinelor ce ajută în coagularea sângelui, care sunt necesare în formarea cheagului de
fibrină . Se observă anomalii pe suprafața membranei trombocitelor.

 Boala von Willebrand - este cea mai comună boală hematologică pe care oamenii o au.
Există mai multe tipuri ale acestei boli, iar toate acestea sunt cauzate de o problemă apă rută
la factorul von Willebrand. Acesta este o proteină din sânge care este necesară pentru
coagularea corespunză toare a sângelui.

 Purpura trombocitopenică idiopatică - este o boală autoimună în care sângele nu se

coagulează în mod normal. Ea este în prezent mai cunoscută sub denumirea de
trombocitopenie imună . Există două tipuri principale de purpură trombocitopenică
idiopatică : acută (pe termen scurt) și cronică (pe termen lung).

Bibliografie:
Determinants of platelet count in humans
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC30127
58/
Thrombocytopenia
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK542208/
Recent advances in understanding and management of
acquired thrombocytopenia
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC57739
24/
Thrombocytosis: Diagnostic Evaluation, Thrombotic
Risk Stratification, and Risk-Based Management
Strategies
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC32002
82/
Secondary Thrombocytosis
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560810/