TROMBOZELE

Este normal ca organismul nostru sa produca factori de coagulare, cum ar fi trombocitele

(numite si "plachete sangvine", celule sangvine de forma unei placute, care au un rol important in
coagularea sangelui) si fibrina (o proteina de culoare alba-cenusie, care se gaseste in sange si in
limfa si care provine din fibrinogen, in timpul coagularii sangelui) atunci cand un vas de sange
este lezat sau deteriorat, pentru a preveni o pierdere masiva de sange din organism.

Daca acest efect este excesiv de productiv, el poate obstructiona circulatia sangelui si astfel
se poate forma un cheag de sange care se deplaseaza prin fluxul sangvin. Pericolul este extrem
de mare atunci cand acest cheag de sange ajunge la organe vitale, cum ar fi creierul sau plamanii.

DEFINITIE:

Tromboza este procesul de formare a unui cheag de sange, cunoscut si sub denumirea de
"tromb", care se creeaza intr-un vas de sange. Acest cheag de sange poate bloca sau obstructiona
circulatia sangelui in zona afectata si, totodata, poate provoca complicatii grave daca cheagul se
deplaseaza intr-o parte importanta a sistemului circulator, cum ar fi creierul sau plamanii.

Tromboza este formarea sau prezenta unui cheag de sange intr-un vas de sange. Vasul poate
fi orice vena sau artera din corp, cum ar fi, de pilda, in cazul trombozei venoase profunde (la
nivelul piciorului) sau tromboza coronariana, de la nivelul arterelor inimii. Cheagul de sange se
mai numeste tromb. Daca cheagul de sange se desface si circula liber prin fluxul sangvin,
atunci este vorba de un tromboembolism.

Tipuri de tromboza

Tromboza poate fi clasificata, in general, fie ca tromboza venoasa, fie ca tromboza arteriala, in
functie de locul in care cheagul de sange (trombul) este prezent in corp.

Tromboza venoasa apare la nivelul venelor si este clasificata, in continuare, in functie de locul
unde se formeaza complicatia:

• Tromboza venoasa profunda - implica formarea unui cheag de sange in vena femurala a
piciorului si este cel mai intalnit tip de tromboza care provoaca unele complicatii grave; daca
cheagul de sange sau trombul se rupe pentru a forma un embolism, el se deplaseaza o data cu
sangele catre plamani si, in mod normal, provoaca embolismul pulmonar.
• Tromboza venoasa portala - acest tip de tromboza are loc in vena porta hepatica (o vena mare a
abdomenului care dreneaza sangele spre ficat) si poate provoca hipertensiune portala si poate
afecta circulatia sangelui catre ficat;

• Tromboza venoasa renala - vena renala poate fi si ea obtructionata de un cheag de sange, lucru
care poate avea drept rezultat scaderea drenajului rinichilor; acest tip de tromboza este destul de
comun la pacientii cu sindromul nefrotic.

• Tromboza venoasa jugulara - tromboza de la nivelul venelor jugulare este un tip extrem de rar
de boala, care, de obicei, apare ca rezultat al folosirii medicamentelor administrate intravenos,
dar este, tototdata, asociata cu infectia si cu malignitatea;

• Sindromul Budd-Chiari - acest tip de tromboza venoasa implica obstructia venelor hepatice si
circulatiei sangelui din ficat; este mai putin frecventa; • Boala Paget-Schoetter - cunoscuta si sub
numele de "tromboza de efort", aceasta boala se refera la tromboza care apare intr-o vena din
extremitatea superioara, cum ar fi vena axilara sau artera subclaviculara;

• Tromboza sinusurilor venoase cerebrale - acesta un tip rar de AVC (accident vascular cerebral),
cauzat de un cheag de sange format in canalele venoase ale creierului; este caracterizat de durere
de cap, vedere anormala si de simptomele unui accident vascular cerebral, cum ar fi dificultatile
de vorbire si dificultatea de a misca muschii faciali si ai bratelor.

Tromboza arteriala, cunoscuta si sub denumirea de aterotromboza din cauza asocierii sale cu
ruptura ateromului, are loc in artere. Perioada de inactivitate a sangelui, cauzata de fibrilatia
atriala, poate provoca, de asemenea, acest tip de tromboza.

In ceea ce priveste tromboza cerebrala, exista multiple cauze ale unui accident vascular cerebral
(AVC), inclusiv ischemia, hemoragia cerebrala si un cheag de sange format in creier. Accidentul
vascular cerebral iscat din cauza unui cheag de sange in creier, de obicei, ia nastere treptat, in
jurul unei placi de aterom. Potrivit definitiei, ateromul este un depozit de substante grase si de
colesterol pe peretii vaselor de sange.

Pe langa tipurile de tromboza enumerate mai sus, mai exista:

• AVC ischemic trombotic - acesta este un tip de tromboza arteriala care implica un blocaj creat
in artera cerebrala care este responsabila de alimentarea cu sange si oxigen a creierului;

• Infarct miocardic - poate rezulta din mai multe cauze, dar de cele mai multe ori el ia nastere ca
rezultat al trombozei arteriale in interiorul arterelor coronare.

Cauzele si factorii de risc ai trombozei

Exista 3 cauze principale ale trombozei: hipercoagulabilitatea (cand sangele se coaguleaza

excesiv), leziunile celulelor endoteliale ale peretelui vasului de sange si o circulatie anormala a
sangelui.

• Hipercoagulabilitatea, cunoscuta si sub numele de trombofilie, se refera la nivelurile mai

ridicate ale factorilor de coagulare din sange, care cresc probabilitatea ca pacientul sa sufere de
tromboza. Aceasta situatie, cand sangele se coaguleaza in mod excesiv, este, de obicei, un
rezultat al mostenirii genetice sau al tulburarilor sistemului imunitar.

• Leziunile la nivelul celulelor epiteliale de pe peretii vaselor de sange, dupa un traumatism, o

interventie chirurgicala sau infectie pot, de asemenea, sa precipite coagularea sangelui si sa duca
la o posibila tromboza.

• Circulatia anormala a sangelui, cum ar fi staza venoasa (stagnarea sangelui la nivelul venelor)
care se instaleaza dupa o insuficienta cardiaca sau dupa lungi perioade de comportament
sedentar, poate provoca, de asemenea, aparitia trombozei. Unele afectiuni (printre care si
fibrilatia atriala si cancerul) pot afecta circulatia sangelui si pot duce la producerea unui cheag de
sange.

Tromboza venoasa poate fi cauzata si de:

• o boala sau un traumatism de la nivelul venelor picioarelor;

• faptul ca persoana nu poate sa se miste (imobilitate) din orice motiv;

• un os rupt (fractura);

• anumite medicamente;

• obezitate;
• boli mostenite genetic sau o probabilitate mare de a avea anumite afectiuni bazate pe genele
mostenite de la parinti;

• bolile autoimune care pot face o persoana mai predispusa la coagularea rapida a sangelui;

• medicamentele care cresc riscul de formare a cheagurilor de sange (cum ar fi numite

contraceptive orale).

Tromboza arteriala poate fi cauzata de intarirea arterelor, care se numeste si arterioscleroza.

Acest lucru se intampla atunci cand depozitele de calciu sau de grasimi determina ingrosarea
peretilor arterelor. Aceasta complicatie poate duce la acumularea de materii grase (numite placi
de aterom) in peretii arterelor. Aceasta placa de aterom poate "exploda" subit (o ruptura in
artera), fiind urmata de un cheag de sangE.

Factori de risc

Multi dintre factorii de risc pentru tromboza venoasa si tromboza arteriala sunt aceeasi.

Factorii de risc pentru tromboza venoasa pot fi:

• antecedentele medicale familiale, de exemplu, daca au existat persoane in familie cu un cheag

de sange intr-o vena profunda din corp, boala numita tromboza venoasa profunda;

• antecedente medicale personale de tromboza venoasa profunda;

• terapie hormonala sau pilule contraceptive;

• sarcina;

• leziunea de la o vena, cum ar fi dupa o interventie chirurgicala, din cauza unui os rupt (fractura)
sau alt tip de traumatism;

• lipsa miscarii, cum ar fi dupa o interventie chirurgicala sau dupa o calatorie lunga;

• bolile mostenite genetic care afecteaza coagularea sangelui;

• un cateterism venos central;

• varsta inaintata;

• fumatul;

• faptul ca persoana este supraponderala ori obeza;

• unele boli, cum ar fi cancerul, bolile de inima, bolile de plamani sau boala Crohn.
Factorii de risc pentru tromboza arteriala pot sa includa:

• fumatul;

• diabetul zaharat;

• hipertensiunea arteriala;

• colesterolul crescut (hipercolesterolemia);

• lipsa activitatii fizice si obezitatea;

• o dieta saraca in nutrienti;

• antecedente familiale in ceea ce priveste tromboza arteriala;

• lipsa de miscare, cum ar fi dupa o interventie chirurgicala sau dupa o calatorie lunga;

• varsta inaintata.

Simptomele trombozei-simptomele pe care le are fiecare persoana afectata de tromboza pot

varia.

Simptomele trombozei pot include:

• durere intr-un picior (de obicei, gamba sau coapsa);

• umflarea piciorului sau bratului afectat;

• durere in piept;

• amorteala sau senzatie de slabiciune pe o parte a corpului;

• modificare subita in ceea ce priveste starea mintala a pacientului;

Simptomele trombozei pot sa arate ca cele ale altor boli ale sangelui sau ca alte probleme de
sanatate. Mergi intotdeauna la medic, pentru un diagnostic corect.

Semnele si simptomele trombozei venoase profunde pot include:

• durere in unul din picioare; durerea incepe, de obicei, in gamba si se poate simti ca niste
crampe sau sensibilitate in acea zona;
• piele rosie sau piele decolorata pe piciorul afectat;

Tromboza venoasa profunda poate sa apara fara simptome vizibile.

Diagnostic

Stabilirea diagosticului de tromboza

Medicul specialist se va ocupa mai intai de antecedentele medicale si, dupa ce va afla toate
informatiile necesare, va face un consult.

Alte teste care il pot ajuta in stabilirea diagnosticului de tromboza pot include:

• Diagnosticarea cu ajutorul ultrasunetelor - acest test foloseste ultrasunetele pentru a verifica

circulatia sangelui din arterele si venele pacientului;

• Testele de sange - acestea pot include numeroase teste specifice, pentru ca medicul sa vada cat
de bine sangele tau se poate coagula;

• Venografia - pentru acest test sau examen radiologic, o substanta de contrast (ca o vopsea) este
injectata in venele pacientului; apoi razele X sunt folosite pentru a arata cum circula sangele si va
ajuta medicul sa caute si sa identifice cheagurile de sange; aceasta substanta face ca venele
pacientului sa se vada mai usor cu ajutorul razelor X;

• Teste imagistice (MRI sau imagistica prin rezonanta magnetica; MRA sau angiografia prin
rezonanta magnetica; CT sau computer tomografia) - procedurile din imagistica medicala care
sunt folosite pentru diagnosticarea bolii vor depinde de tipul de cheag de sange pe care il are
pacientul si de unde anume este localizat acel cheag.

Complicatiile si riscurile trombozei

O complicatie destul de intalnita a trombozei este hipoxia (aportul insuficient de oxigen in
organism), din cauza obstructiei arterelor sau venelor. Cand majoritatea vaselor de sange sunt
blocate, alimentarea cu oxigen catre multe parti din corp este redusa si rezultatul este o productie
crescuta de acid lactic.

Pe langa aceasta complicatie, in unele cazuri, cheagul de sange se poate elibera, se poate
desprinde si poate circula liber prin corp, in cadrul unui proces cunoscut sub numele de
embolizare.

Acest lucru poate obstructiona/bloca circulatia sangelui catre organele importante, cum ar fi
creierul si plamanii, reducand sau inhiband volumul de oxigen si fluxul de sange, cu repercusiuni
grave. Tromboza poate bloca sau poate impiedica circulatia sangelui atat in vene, cat si in artere.

Complicatiile trombozei depind de unde anume este localizata tromboza

. Cele mai grave probleme includ: AVC (accidentul vascular cerebral), atacul de cord
(numit si infarct miocardic) si probleme respiratorii severe.

O complicatie grava asociata cu tromboza venoasa profunda este embolismul pulmonar.

Un embolism pulmonar are loc atunci cand un vas de sange din plamani este blocat de un cheag
de sange (tromb) care se deplaseaza catre plamanul tau de la o alte parte a corpului, de obicei de
la picior.

Tratament

Medicul specialist va crea un plan de tratament in functie de:

• varsta , starea generala de sanatate si istoricul medical;

• cat de bine sunt suporate anumite medicamente, tratamente sau terapii;

• daca se asteapta ca boala sa se agraveze;

Tratamentul pentru tromboza poate include:

A.Tratament medicamentos pentru tromboza

-medicamente pentru subtierea sangelui, din clasa medicamentelor anticoagulante.

- medicamente care intervin in structura sau dizolvarea cheagurilor de sange.

Medicamente pentru prevenirea trombozei - tratamentul antitrombotic (terapia antitrombotică)

1. antiagregante plachetare (agenți antiplachetari) intervin pe prima etapă a coagulării, acea în
care se unesc trombocitele

Medicamente antiagregante plachetare:

-inhibitoare ale COX: Aspirina în doze mici (100mg/zi), Triflusal (Aflen, Platrox)

-inhibitori ai receptorilor ADP: Ticlopidina (mai vechi) și Clopidogrel (Plavix, Trombex),

Ticagrelor (Brilique) – mai noi.

-inhibitori ai recaptarii adenozinei: Dipiridamol

2. anticoagulante-intervin in celelalte etape ale coagularii.

Medicamente anticoagulante:

Administrare injectabilă:

2.1. Heparină și Heparinele cu greutate moleculară scăzută (Clexane, Fraxiparina și altele cu

terminație -xiparine)

- inhibă factorul Xa și Trombină.

- au timp de înjumătățire scurt și se administrează atunci când tratamentul e necesar pe termen

scurt sau ar putea necesita oprire de urgență (sângerare)

Administrare per os:

2.2. medicamente antivitamină K (AVK) – anticumarinice (Warfarină, Acenocumarol, Sintrom,

Trombostop)

- necesită determinare lunară INR (pentru că sunt influențați de vit K din alimentație)

2.3. inhibitori direcți ai Trombinei (moderne): Dabigatran (Pradaxa)

2.4. inhibitori direcți ai factorului Xa (moderne): Rivaroxaban (Xarelto), Apixaban (Eliquis),

Edoxaban

- 3 și 4 nu necesită determinarea INR, dar sunt mai scumpe

Medicamente pentru distrugerea cheagului: fibrinoliticele

Le amintim aici deși acestea nu previn tromboza ci se administrează atunci când cheagul de
sânge a fost deja format și blochează un vas de sânge producând: IMA, AVC ischemic,embolism
pulmonar (masiv) și ischemie a membrelor.
 În aceste cazuri ACUTE timpul în care fibrinoliticele pot fi administrate cu succes este destul
de limitat (de ordinul minutelor) întrucât obstrucția vasului de către cheagul de sânge duce în
câteva minute la necroza tisulară în țesutul irigat de vasul respectiv-iar acest proces este
ireversibil. Țesutul necrozat (porțiune din peretele miocardic, zonă din creier) nu își mai reia
funcția chiar dacă perfuzia ar fi restabilită.

Tratamentul anticoagulant perioperator

Practica de întrerupere temporară a tratamentului antitrombotic cu câteva zile înainte de

operație depinde de riscul de tromboză, de tipul tratamentului (anticoagulant/antiagregant) și (în
special) de tipul intervenției chirurgicale (riscul ei de sângerare).

Decizia este a chirurgului/medicului ce realizează intervenția.

Atunci când o persoană cu risc de tromboză și care face tratament cronic cu anticoagulante sau
antiagregante plachetare trebuie să facă o intervenție chirurgicală, riscul de tromboză trebuie pus
în balanță cu cel de sângerare, iar decizia terapeutică este destul de dificilă.

Pentru că tratamentul antitrombotic crește riscul de sângerare atunci când pacientul trebuie să
facă o intervenție chirurgicală sângerândă, acesta trebuie întrerupt cu câteva zile înainte.

Există un tratament numit „punte”, care permite continuarea protecției antitrombotice în

perioada perioperatorie cu scăderea riscului de sângerare. Practic, se înlocuiesc anticoagulantele
cu timp mare de înjumătățire cu unele cu timp scăzut.

De exemplu:

Antiagregantele (Trombex, Plavix) sau anticoagulantele (Trombostop, Pradaxa) se opresc cu 5-

7 zile înainte de operație și se introduce în loc Clexane care se oprește și el cu 12 ore înainte de
intervenție, apoi se reia la 12 ore după.

Ulterior se revine după câteva zile la tratamentul inițial. Însă chiar și în aceste condiții riscul de
sângerare poate fi crescut - încât rămâne la latitudinea chirurgului să evalueze terapia trombotica
perioperatorie în funcție de riscul de tromboză și riscul de sângerare intra și postoperatorie.

În practica medicală există posibilitatea ca unii chirurgi să nu își asume riscul de sângerare
(considerată o complicație a intervenției) în defavoarea riscului de tromboză (complicație
medicală generală) și ca urmare să întrerupă orice tratament anticoagulant sau antiagregant
plachetar cu 7 zile înainte de intervenție.
 În calitate de pacient sau aparținător al pacientului dvs., puteți doar să vă asigurați că
chirurgul cunoaște riscul de tromboză al pacientului pentru a lua o decizie informată.

Tratament chirurgical pentru tromboza

Medicul chirurg poate folosi, ca parte din tratamentul chirurgical pentru tromboza, niste tuburi
subtiri (catetere) pentru a largi vasele de sange afectate de boala. De asemenea, in interventiile
mai complexe, medicul chirurg poate folosi un stent (un tub foarte subtire), care mentine un vas
de sange deschis si il impiedica sa se inchida, tocmai pentru ca sangele sa circule foarte bine prin
acel vas.

Daca nu poti lua medicamente special concepute pentru a-ti subtia sangele, este posibil sa ai
nevoie de un filtru, care sa fie introdus intr-o vena mare din corp - vena cava - in abdomen. Un
astfel de filtru in vena cava impiedica cheagurile de sange care circula libere sa ajunga la
plamani.

Tratament alternativ pentru tromboza

Ca tratament alternativ pentru tromboza, medicul iti poate recomanda sa porti ciorapi
compresivi. Pentru a te ajuta sa previi umflarea asociata cu tromboza venoasa profunda, acesti
ciorapi compresivi sunt purtati pe picioare, de la laba piciorului pana aproape de nivelul
genunchilor. Aceasta presiune creata ajuta la reducerea sanselor ca sangele tau sa stagneze si sa
se coaguleze.

Prevenirea trombozei printr-un stil de viata sanatos

Cand vine vorba de preventia trombozei, trebuie sa stii ca aceasta etapa include mai multe
lucruri, cum ar fi sa fii o persoana activa din punct de vedere fizic, sa renunti la fumat, sa slabesti
(daca ai o greutate care depaseste limitele considerate normale) si sa iti tii sub control alte
probleme de sanatate sau afectiuni de care suferi.

Exercitii fizice benefice in tromboza

 Exista cateva masuri pe care le poti lua pentru a preveni, de exemplu, tromboza venoasa
profunda. Printre aceste masuri se numara exercitiile fizice. Daca faci exercitii fizice in mod
regulat, acestea iti reduc riscul de formare a unor cheaguri de sange, lucru care este indeosebi
important pentru persoanele care stau foarte mult pe scaun sau care calatoresc frevent, perioade
lungi de timp.

De exemplu, e bine sa eviti sa stai nemiscat(a) perioade lungi de timp. Daca esti intr-un avion,
stai drept si mergi (fa scurte plimbari, ocazional). Daca nu poti face asta, pune-ti in miscare
partea de jos a picioarelor si fa cateva exercitii fizice simple. Incearca sa iti ridici si sa iti lasi jos
calcaiele, in timp ce iti tii degetele mari de la picioare pe podea, apoi ridica-ti degetele mari cat
timp calcaiele se afla la podea.

Alimentatia pentru prevenirea trombozei

O modificare importanta in ceea ce priveste stilul de viata este sa scapi de kilogramele in plus.
Poti face acest lucru adoptand o dieta sanatoasa. De pilda, mai multe studii facute la
Universitatea din Wisconsin au aratat ca substantele numite flavonoizi care se gasesc in strugurii
rosii pot ajuta la prevenirea cheagurilor de sange, prin productia de trombocite (cunoscute si
denumirea de plachete sangvine). Cercetarea sugereaza sa bem cantitati moderate de vin rosu sau
de suc de struguri rosii, asta pe langa cele 5 portii de fructe si legume pe zi, asa cum recomanda
Asociatia Americana a Inimii.

Totodata, alimentatia ta trebuie sa includa mult usturoi, pentru ca daca mananci cu

regularitate, acesta poate ajuta la prevenirea cheagurilor de sange. In plus, e bine daca folosesti
uleiul de masline. Un studiu publicat in Jurnalul American de Nutritie Clinica a descoperit ca
fenolii care se gasesc in uleiul de masline pot ajuta la prevenirea cheagurilor de sange. Daca iti
plac fructele acrisoare, mananca un kiwi.