Școala Postliceală Sanitară FEG EDUCATION Tecuci

Îngrijirea pacientei cu histerectomie-în fibromul uterin

Îndrumător
As.Popa Aurelia
Absolvent
Ghiorghiu Simona
 Argumentul lucrării
Histerectomia este intervenția chirurgicală care
realizează extirparea uterului ,uneori și ale anexelor lui.
Histerectomia este indicată în cazul prezenței diferitelor
afecțiuni ale uterului : fibroame,fibromioame,sângerări
uterine abundente ,durere pelvină, boală inflamatorie
pelvină,endometrioză,adenomioză,neoplazii sau în unele
cazuri de prolaps uterin. Există și histerectomia totală de
necesitate după o naștere eutocică la marile
multipare.Imediat după naștere ,apare sângerarea
fulminantă , datorită hipotoniei uterine și care nu se
corectează medicamentos prin uterotonice și
hemostatice.
 Histerectomia-tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical constituie tratamentul de elecție în fibromul uterin,fiind

singurul capabil,până în prezent,să înlăture tumora și complicațiile ei ,să conserve integral
sau parțial funcția genitală a femeii,cu un prognostic vital și funcțional îndepărtat cât mai
bun.
Tratamentul chirurgical al fibromului uterin ține seamă de o serie de factori :
vârsta,dimensiunea fibromului, tabloul clinic ,evoluția și eventualele complicații ale
acestuia.
Abordarea abdominală se face prin laparotomie mediană subombilicală
Pfannenstiel sau Pfannenstiel-Aburel.
• Metodele chirurgicale pot fi :
• a. paliative;
• b. conservatoare ;
• c. radicale.
• a. Metodele paliative sunt indicate în sângerările mari,rezolvând temporar
problema hemoragiei ( chiuretajul uterin ,tamponamentul vaginal,columnizare ).
Dintre acestea,chiuretajul uterin are avantajul de a fi în același timp și hemostatic
și biopsic, eliminând o suspiciune de adenocarcinom de corp uterin.
Metodele conservatoare :
Miomectomia  
• Miomectomia reprezintă tipul de intervenție
chirurgicală conservatoare din chirurgia
ginecologică ,uterul rămânând intact,păstrându-se
toate funcțiile. Intervenția se poate efectua și prin
chirurgie endoscopică, ce reduce mult timpul de
spitalizare.
 Tipuri de histerectomii
• Histerectomiile parțiale -conservă parțial uterul,vascularizația și
funcționalitatea genitală dar nu conservă funcția gestativă.
De subliniat este faptul că orice histerectomie parțială asociată cu
anexectomie bilaterală devine implicit intervenție radicală.
• Histerectomia subtotală În histerectomia subtotală,corpul uterin se
extirpă în întregime . În cele mai multe cazuri,anexele fiind indemne
(sănătoase ),se păstrează deoarece mucoasa trompelor influențează pozitiv
activitatea funcțională a ovarelor,printr-un mecanism de sinergie
funcțională asemănător cu cel dintre endrometru și ovar.dacă o dată cu
corpul uterin se extirpă și anexele,operația este într-adevăr mutilantă.
Histerectomia totală constă în extirparea în totalitate a uterului –atât a
corpului uterin ,cât și a colului,cu sau fără conservarea anexelor,în funcție
de vârsta femeii ( de preferat peste 45 de ani ) și patologia anexială
asociată.
 Embolizarea fibromului uterin
• Un alt tratament cu mare adresabilitate este embolizarea fibromului
uterin. Fibroamele uterine sunt formațiuni benigne ale țesutului muscular
situate pe sau în interiorul uterului (formațiuni intramurale ). Embolizarea
fibromului uterin reduce fibromul prin mecanismulaportului sanguin
redus.Intervenția se realizează printr-un cateter (tub lung ,subțire,flexibil )
introdus într-un vas de sânge ,printr-o incizie mică.Această intervenție se
realizează de către un specialist în radiologia intervențională.
 Dar ce este fibromul uterin ?
Fibromul uterin, tumora benignă cu incidenţă crescută
care afectează o categorie largă de femei.
Rolul asistentei este de a pregăti pacienta
preoperator şi de a preveni complicaţiile
postoperatorii, prin supravegherea atentă a bolnavei şi
îngrijirile acordate.
 Definiția fibromului uterin

• Fibromul uterin este o tumoare benignă format din ţesut

muscular neted de tip miometrial şi din ţesut conjunctiv.
 este cea mai comună tumoră benignă umană şi cea mai
frecventă;
 se dezvoltă din musculatura netedă a peretelui uterin ( miom ),
dar prezintă şi o componentă conjunctivă, de unde şi
denumirea de fibrom;
 a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca şi „pietre ale
uterului”.
 Etiologia fibromului uterin

Există mai multe teorii.Dintre acestea cele mai cunoscute sunt :

•Teoria hormonală: apariţia fibromului datorită tulburărilor
hormonale. Nitherspoon emite teoria hiperfoliculinemiei,
stabilind o legătură de cauzalitate între formarea chistelor
ovariene cu secreţie crescută de estrogen şi hiperplaziade
endometru cu care se asociază frecvent fibromul
uterin.Fibromul uterin se dezvolta cu precădere în perioada de
activitate ovariană, creşte în timpul sarcinii, după tratamente
cu Clomifen, contraceptive şi regresează după menopauză.
•Teoria genetică: existenţa unei gene care prin diverse
mutaţii ar duce la constituirea formaţiunii.
Teoria musculară: apariţia fibromului ca o proliferare a ţesutului
muscular şi conjunctiv vascular .
 Localizarea fibromului uterin
Fibromul uterin se prezintă ca o formaţiune tumorală unică sau cel mai
adesea multiplă,de dimensiuni variabile se distinge de ţesuturile din jur
şi modifică forma uterului.Localizarea fibromului uterin este variată în
raport cu diferite segmente ale uterului sau ale muşchiului uterin:
-localizarea corporală intim legatăde fundul uterin este cea mai frecventă;
-localizarea cervicală;
-localizarea subperitoneală având formă pediculată se pot torsiona și
chiar rupe;
-localizarea în plin miometru;
-Fibromul uterin submucos – se dezvoltă sub endometru, deşi este mai
puţin frecvent are o mare importanţă clinic prin sângerările pe care le
determină. Prin dispoziţia submucoasă deformează mai mult sau mai
puţin cavitatea uterină, iar uneori dezvoltă un pedicul, devenind liber de
cavitatea uterină, în această formă sub efectul contracţiilor uterine tinde
să se elimine prin col realizând: fibromul submucos uterin pediculat
în stare născândă.
Numărul şi dimensiunile lor

Nodulii fibromatoşi au
număr şi dimensiuni
variabile: cei mici pot fi
microscopici sau de 1-2
mm; cei mari pot atinge
dimensiuni variabile –
gigantic care pot ajunge
până la mărimea unui uter
gravid la termen şi
greutatea lor poate fi de 5-
10 kg sau mai
mult.Tumorile colului sunt
solitare, în schimb la nivelul
corpului sau multiplii
nodului tumorali.
 Simptomatologia fibromului uterin
Fibromul uterin poate fi asimptomatic și descoperit în urma
unui control ginecologic de rutină.
Simptomatologia este dată de :
-hemoragia uterină .La început sunt prezente metroragiile
apoi menometroragiile realizând acele hemoragii continue
care conduc la o anemie secundară;
-hidroreea și leucoreea;
-durerea abdominală joasă;
-tenesme hipogastrice ,dureri cu iradiere în membrele
inferioare.
 Tulburări funcţionale ale organelor de vecinătate
Un fibrom uterin generează o serie de simptome ,,de împrumut
”:

-tulburări vezicale : polakiurie,retenție de urină.

-compresiune colorectală traduse prin
:tenesme,constipație,ocluzie spontană-mai rar.
-compresiunea îndelungată a ureterului produce :hidroureter
sau hidronefroză.
-Compresiunea venoasă :poate fi sursa unui edem al
membrelor inferioare. Asocierea unei infecţii latente în micul
bazin şi a unei hipercoagulabilităţi creează condiţiile apariţiei
flebitelor spontane.
 Investigații clinice și de laborator
-Investigaţii clinice: semne
secundare, obezitate, teren varicos,
anemie.
-Investigaţii de laborator: În
fibromul uterin se recomandă
următoarele analize :
•Hb (hemoglobină), Ht
(hematocrit), leucocite, trombocite,
timp de coagulare ( TQ,TH, TS),
VSH, grupa sanguină, Rh.
•Examene biochimice ale
sângelui: uree sanguină, glicemie,
tymol, proteinemie.
•Examen de urină: urocultură, test
de sarcină.
•Examen cardiologic: EKG,
măsurarea TA, puls.
Examinări complementare :
 Miometria ;
 Chiuretajul uterin efectuat în
scop explorator,terapeutic și
biopsic ;
 Histerosalpingografia ;
 Radiografia simplă ;
 Flebografia uterină ;
 Ex.echografic apreciază
dimensiunile,numărul și chiar
topografia tumorilor și se
depistează leziunile asociate;
 -histeroscopia;
 Celioscopia;
 Cistografia.
 Diagnosticul diferențial

Se diferențiază stările fiziologice și patologice care determină

creșterea în volum a uterului:
-sarcina ;
-sarcina extrauterină ;
-cancerul de col uterin ;
-inflamațiile și tumorile anexiale;
-chistul vegetant ;
-chistul dermoid;
-uterul malformat;
-adenomioza ,întâlnită la femeile tinere ,în perioada
activă sexual;
-uterul fibromatos ;
-pelviperitonita statică.
Tratamentul profilactic
Profilaxia fibromului uterin constă în :
•la pubertate se supraveghează întreaga
dezvoltare a funcţiei genitale a femeii;
•combaterea cauzelor de congestie pelvină şi a
disfuncţiilor neuroendocrine;
•atenţie în utilizarea tratamentelor cu
estrogeni şi a contraceptivelor;
•stimularea natalităţii la vârstă tânără;
•depistarea tumorilor în fazele incipiente
latente, prevenirea dezvoltării şi a complicaţiilor
prin medicaţie decongestivă şi igienă riguroasă;
•evitarea intervenţiilor chirurgicale timpurii şi
repetate pe sfera genitală;
•prevenirea recidivelor după operaţii, cauzele
favorizante care sunt congestia pelvină şi
încărcăturile hormonale, vor fi combătute;
• pentru o bună profilaxie este necesar
consultul periodic şi dispensarizarea cazurilor cu
risc de îmbolnăvire ( femei care au făcut
tratamente hormonale, intervenţii chirurgicale
genitale, sterilitatea primară, pubertatea
patologică);
•supravegherea tumorilor depistate şi tratate.
Tratamentul fibromului uterin
Tratamentul curativ :
• ca măsură de urgenţă se aplică tratamnt
medicamentos pentru oprirea imediată a
hemoragiilor sau pentru prevenirea repetării
lor;
•tratamentul fibromului uterin este
chirurgical.
Chiuretajul uterin este un procedeu sigur de
oprire a hemoragiei şi are scop explorator şi
biopsic. Sunt foarte limitate indicaţiile : când
bolnava refuză operaţia, când starea generală
a bolnavei nu permite intervenţia chirurgicală
şi ca terapie adjuvantă de hemostază
temporară pentru refacerea bolnavei şi
pregătirea preoperatorie
Tratamentul chirurgical este cel mai eficient
prin extirparea fibromului. Se efectuează prin
:miomectomie, miometrectomie şi
histerectomie.
 Pregătirea preoperatorie

Se face în colaborare cu medicul anestezist-renimator, medicul

specialist iar la nevoie cu sprijinul medicului cardiolog ,
internist ,radiolog.
Pentru ca pregătirile pentru operaţie să fie complete sunt necesare
următoarele evaluări:
 Evaluarea psihologică :anxietatea este starea cu care se
confruntă bolnava ,atât din perspectiva intervenței cât și al
complicațiilor postopratorii ;
 Evaluarea biologică :examen clinic complet, examene de
laborator;
 Aprecierea momentului operator : ține seamă de terenul
bolnavei și perioada ciclului menstrual.
 Pregătirea propriu-zisă în vederea intervenției chirurgicale

Se realizează de către asistentă la indicaţia directă a medicului.

- în seara precedentă operaţiei se va administra un barbituric
(Fenobarbital) sau Diazepam care reprezintă sedarea ușoară a
femeii și asigurarea un somn odihnitor şi fără vise;
- pregătirea tubului digestiv se va face cu alimente fără reziduu,
cu o săptămână înaintea operaţiei, cu un laxativ uşor cu două zile
preoperator, iar în seara dinaintea operaţiei o clismă evacuatoare;
- pregătirea tegumentelor se va face cu o seară înainte prin
radearea părului pubian, degresarea tegumentelor cu alcool, iar la
pacientele pregătite pentru histerectomie totală se face o spălătură
vaginală cu o soluţie antiseptică şi se introduce în vagin o meşă
sterilă înainte de operaţie;
- nu se recomandă o spitalizare prelungită preoperator.
 Îngrijirea postoperatorie a bolnavei

Presupune :
 Primirea bolnavei într-un salon curat,aerisit ,cât mai izolat de
zgomote,cu temperaturi între 20-22 grade Celsius .
 În perioada postnarcotică se vor supraveghea funcțiile
vitale,apariția reflexelor de deglutiție ,a tusei .
 Se supraveghează aspectul general
(facies,tegumente ),temperatura corporală,reluarea tranzitului
intestinal,diureza,aspectul plăgii operatorii,combaterea
durerilor,rehidratarea și reechilibrarea hidroelectrolitică și
hemodinamică,alimentația introdusă gradual.
 Se urmărește debitul prin tubul de dren,pansamentul plăgii .
 Mișcările pasive apoi active pentru circulație.
 Tratament anticoagulant.
 Supravegherea cazurilor tratate hormonal

- iniţierea tratamentului se face după un prealabil bilanţ

lipidic şi glucidic, clinic şi general;
- supravegherea tratamentului se face prin controale
repetate la 3 luni, când se evaluează eficienţa
tratamentului, greutatea bolnavei, TA, glicemia;
- tratamentul se întrerupe când persistă sau se
accentuează durerile, tumora creşte şi se ramoleşte;
- după întreruperea tratamentului, tumora revine la
dimensiunile iniţiale în câteva luni.

Caz clinic-studiu de caz
Pacienta M.C.
Vârsta:52 de ani
Domiciliu :Drăgănești
Data internării:12.02.2020
Data interv.chirurgicale :
13.02.2020,ora 8,10
Data externării:19.02.2020
Motivele internării:
-menoragie de 6-7 luni.
Rezultatul bioptic sugestiv
pentru intervenția chirurgicală.
-dureri abdominale joase
însoțite de metroragie trenantă;
-anemie secundară
Primul chiuretaj efectuat în
scop hemostatic :21.12.2019
Al doilea chiuretaj –hemostatic
și bioptic -10.01.2020
sângerarea vaginală trenând..
• Diagnostic postoperator:Histerectomie totală cu
anexectomie bilaterală.
Postoperator :
Mialgin 1 fiolă,glucoză 5 %3x 500 ml,ser fiziologic ,500
ml, Diazepam 1 fiolă,Controloc ,1fl în perfuzie.
Continuarea antibioterapiei Ceftamil 1g /8
ore.Paracetamol 1 fl x2/zi,Algifen la
nevoie.Hemostatice la nevoie.Supravegherea
pansamentului adeziv.Supravegherea meșei vaginale
compresive. Mobilizarea pasivă a pacientei.
Intervenții delegate :
-am monitorizat funcțiile vitale
(TA,puls,respirație ),facies,reflexe de deglutiție, tusea;
-am supravegheat colecția pe tubul de dren.Am făcut
bilanțul ingesta-excreta.Am schimbat pansamentul
adeziv ori de câte ori a fost nevoie.Am administrat
tratamentul conform indicațiilor.A doua zi
postoperator se suprimă sonda urinară.Se stimulează
tranzitul intestinal. Tubul de dren s-a scos pe data de
17.02.2020.
 Epicriza cazului pacientei M.C. de 52 de ani
Pacienta s-a internat cu stare generală influențată de acuze. Se stabilește
dg.Fibrom uterin voluminos sângerând. Chist ovarian drept ,Ovarul stâng
sclerochistic.Se practică histerectomie totală cu anexectomie bilaterală, sub
protecție de antibiotice și anticoagulante. Postoperator se realizează echilibrarea
hidroelectrolitică și hemodinamică.Evoluție postoperatorie favorabilă.Plagă
operatorie cicatrizată per-primam.Micțiuni spontane,nedureroase.Tranzit
intestinal prezent. Se corectează anemia cu tratament marțial : în prima,a doua și
a treia zi postoperatorie s-a administrat în ser fiziologic 250 ml câte o fiolă de
Venofer apoi pacienta continuă tratamentul cu Maltofer 1 compr./zi .
Se externează cu stare generală bună,afebrilă,plagă curată cu următoarele
recomandări :
-evită eforturile fizice mari și ortostatismul prelungit ;
- continuă tratamentul cu :Zinat 750 mg ,1 cpr/12 ore. Nurofen 1
cpr/12 ore.
Maltofer 1 cpr/zit imp de trei luni.
– revine după 2 săptămâni la medical specialist pentru examen de
specialitate,apoi la o lună.
– Control prin medical de familie.
 CONCLUZII
În urma elaborării lucrării de faţă, reiese că fibromul uterin este o boală ce
pune probleme majore organismului uman, de aceea, în activitatea noastră,noi,
asist. medicali, trebuie să dăm dovadă de o conduită corectă înîngrijirea şi
educaţia bolnavelor.Astfel, responsabilităţile esenţiale ale asistentei medicale
sunt de a promova păstrarea sănătăţii şi înlăturarea suferinţei.Respectul de
viaţă, de demnitatea umană şi faţă de drepturile omului, fac parte din îngrijirea
medicală, iar aceasta nu trebuie să fie influenţată deconsiderente privind
naţionalitatea, religia, culoarea, vârsta, sexul, opiniile politice sau statutul
social.
Vă mulțumesc !