Chisturile ovariene

CONDUCATOR ILIADI-TULBURE CORINA

REZIDENT BORODATII TATIANA
 Definitie

Este o formatiune localizata la nivelul

ovarului, poate avea diverse
dimensiuni ,grosime a peretelui dar si
continut .
 Clasificare
Chisturi ovariene Non-functionale
Chisturi ovariene Functionale /Patologice

 Chist folicular  Chist dermoid sau teratom

 Chist luteal  Chist endometriozic
 Chist adenoma(seros/mucinos)
 Chist malign
 OMPC(Ovar micropolichistic)
 Etiopatogenie
 Chist Folicular cel mei frecvent. Ovulul se dezvolta intr-o structura numita folicul.
Folicului contine un lichid ce protejeaza ovului si care este eliminat in momentul
ovulatiei .Daca nu se produce ruptura folicului si eliberarea ovulului, folicului creste
in dimensiuni si se umple cu lichid – chist folicular.
 Chist luteal se dezvolta in testul restant in urma ovulatiei
 Chist dermoid are origine embrionara, din viata intrauterina. Un chist dermoid poate
conține alte tipuri de țesuturi, cum ar fi grăsime și, ocazional, oase, păr și cartilaj
 Chistadenom tip de tumoră benignă care se dezvoltă din țesut ovarian
 Endometriomul chist care se formeaza din tesut endometrial (tesutul ce captuseste
interiorul uterului) si care invadeaza ovarul. Raspund la modificarile hormonale
lunare din cadrul ciclului menstrual, chistul umplandu-se cu sange. Continutul are
un aspect ciocolatiu.
Riscuri / complicatii

 Torsiune
 Rupere
 Infertilitate ( in special cele foliculare )
 Malignizare (majoritatea chisturilor sunt benigne insa exista si cancere care pot
evolua prin chisturi )
Diagnostic clinic
 Chisturile ovariene functionale de obicei nu produc simptome si dispar fara tratament. Totusi,
cu cat este mai mare, cu atat creste si probabilitatea ca el sa produca simptome.
 - urinari frecvente, in cazul in care chistul marit apasa pe vezica urinara;
- dureri abdominale;
- modificari ale ciclului menstrual;
- cresteri in greutate.
 Complicatii acute(erupere / rasucire )
- durere pelvina severa, aparuta brusc;
- greata si varsaturi;
- lipotimie (lesin), ameteala, slabiciune aparute brusc;
- sangerari vaginale sau simptome din cauza socului produs de sangerarea excesiva.
Examen clinic ginecologic(este inexplicabil și nu permite distincția unui chist hemoragic din alte
tumori ovariene. Cu un studiu bimanual, medicul poate determina doar creșterea anexelor și poate
identifica o fomatiune elastică rotunjită.
Diagnostic instrumental
 Ultrasonografie transvaginala/ Doppler
 RMN pelvin( în cazuri controversate atunci când există suspiciuni de malignizare)
 Laparoscopie (curativ-diagnostica)
 Scor ROMA (CA125, HE4)
 Histologie (postoperator)
Diagnostic instrumental ( USG)
Diagnostic instrumental
 RMN
La persoanele adulte, daca in timpul examinarii pelvine, medicul ginecolog
depisteaza un ovar marit, va recomanda efectuarea unei ecografii, si de la caz la caz, a
unei tomografii computerizate (CT) sau rezonante magnetice nucleare (RMN) pelvine
care sa ajute la diferentierea unui chist ovarian de o tumora
Diagnostic instrumental(Laparoscopie)
Diagnostica + Curativa
Diagnostic (scor ROMA-Risk of Ovarian
Malignancy Algorithm)
 Este un instrument de diagnostic diferenţial folosit în cazul femeilor diagnosticate
cu o masă pelvină
 Combină rezultatele a doi markeri tumorali: CA125 + HE4
 Calculează posibilitatea de a descoperi o tumoră de natură canceroasă
 Ajută la stabilirea conduitei terapeutice adecvate
 Femei Premenopauză
Valoare ROMA ≥ 11.4% = Risc crescut de a avea cancer de ovar
Valoare ROMA < 11.4% = Risc scăzut de a avea cancer de ovar

 Femei Postmenopauză
Valoare ROMA ≥ 29.9% = Risc crescut de a avea cancer de ovar
Valoare ROMA < 29.9% = Risc scăzut de a avea cancer de ova
Tratament conservativ
 Tratamentul chisturilor ovariene depinde foarte mult de varsta pacientei, tipul de
chist, dimensiunile acestuia precum si de simptome. Pentru chisturile simple de
dimensiuni reduse la femeile tinere se poate adopta o atitudine expectativa cu
reevaluare ecografica ulterioara la un anumit interval de timp( 1 luna)
 Majoritatea chisturilor ovariene functionale sunt inofensive, asimptomatice si
dispar fara tratament in 2-3 cicluri menstruale)
Cand tratamentul este necesar acesta se realizeaza:
- tratarea simptomelor - durere sau presiune pelvina
- prevenirea aparitiei altor chisturi prin prevenirea ovulatiei(COC)
Tratament chirurgical

 dimensiune mai mare de 5 cm un ovar sau în cazul în care comprimă alte

organe abdominale
 chist răsucit (torsionat) sau care s-a rupt si provoaca dureri severe și
sângerări
 nu a dispărut după 2-3 luni de expectativă(cu / fara tratament)
 când se suspectează cancer ovarian bazându-se pe existența factorilor de risc
(inclusiv markeri tumorali) și a examenelor imagistice
Tratament chirurgical
Chistectomie(enucleare) sau anexectomie
 Abord laparoscopic (beneficii)
recuperare postoperatorie rapida
dureri dupa operatie mult reduse
avantajele estetice
 Abord clasic
Chist gigant
Atunci cind se suspecta existenta unui cancer ovarian si ar fi nevoie de tratament
chirurgical oncologic , intrucit acesta permite extinderea interventiei chirurgiale.
Chist ovarian in sarcina

 Conform datelor literaturii de specialitate incidența chisturilor ovariene în timpul

sarcinii variază între 0,15 și 5,7%
 In scopul prevenirii complicatiilor legate de formatiunile ovariene in timpul
sarcinii ca trosiune de anexă, ruptura de chist cu abdomen acut, obstructia cailor
de nastere și nu în ultimul rînd malignitatea, formatiunile ovariene persistente
dupa trimestrul doi de sarcina sunt de obiei rezecate.
Caz clinic
 Pacientă în vârstă de 21 ani, nulipară, cu cicluri menstruale regulate, fără
antecedente personale patologice sugestive, s-a internat pentru dureri la nivelul
hipogastrului şi fosei iliace drepte, tulburari de tranzit intestinal.
 Clinic s-a constatat prezenţa în hipogastru şi mezogastru a unei formaţiuni
tumorale cu dezvoltare pelviabdominală, diametru 18-20 cm, consistent ferm-
elastică, mobilă, nedureroasă
 USG prezenţa în poziţie medio-abdominală a unei formaţiuni lichidiene
voluminoase, uniloculare, de 231/140 mm, chist ovarian stang. Nu au fost
vizualizate septuri, vegetaţii, sau semnal Doppler în interiorul formaţiunii
 Marker-ii tumorali serici (CA 125, CEA) erau în limite normale, fără anomalii ale
constantelor hematologice sau biochimice cu excepţia unei uşoare
hipercolesterolemii
Caz clinic ( Aspect intraoperator)

 La explorarea cavităţii peritoneale s-a constatat prezenţa la unui chist de

aproximativ 30 cm care atingea ficatul cu suprafaţă netedă, mobil, având originea
la nivelul ovarului stâng şi exercitând efect compresiv asupra anselor intestinale.
Cupolele diafragmatice, ficatul, stomacul, ansele intestinale şi colice, ovarul
contralateral şi uterul aveau aspecte normale
 S-au introdus două trocare adiţionale de 10 mm în fosa iliacă stângă (FIS) şi de 5
mm în fosa iliacă dreaptă (FID). S-a puncţionat chistul cu acul de puncţie
laparoscopică de 5 mm introdus prin trocarul din FID şi s-a adaptat la un aspirator
chirurgical.
 S-au aspirat 3 litri de lichid serocitrin şi după golirea chistului s-a practicat
anexectomie stângă cu pensa Ligasure . S-a extras piesa operatorie într-un
endobag după lărgirea inciziei din FIS
Caz clinic(postoperator)

 Evoluţia postoperatorie a fost simplă cu externarea pacientei a treia zi

postoperator. Examenul anatomopatologic microscopic a stabilit diagnosticul de
chistadenom mucos de tip endocervical cu infiltrare hemoragică parietală şi zone
ulcerate.
 Reevaluarea la 6-12 luni a demonstrat vindecare completă.