ȘCOALA POSTLICEALĂ FEG BRASOV

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT
FIBROMUL UTERIN

CURSANTE: BEREȘ ANIȘOARA

GLIGORE MARIA
AMG III A
 Fibromul uterin:
Este o tumoră benignă frecventă care apare la aproximativ 70% dintre
femei și are o evoluție pelvină sau abdominală. Este formată din tesutul
muscular neted de tip miometrial si din tesut conjunctiv. Se dezvolta din
musculatura netedă a peretelui uterin (miom), dar prezintă și o
componentă conjunctivă, de unde și denumirea de fibrom.
În denumirea veche este denumit “pietre ale uterului”.

Cauzele care duc la aparitia fibromului uterin sunt necunoscute.

-fibromul este hormonodependent, anumite femei au gene mostenite care
predispun la apariția fibromului uterin.
-stilul de viată și numărul copiilor influientează aparitia si dezvoltarea
fibromului uterin.
Factorii de risc:
-femeile de rasă neagră sunt predispuse față de caucaziene
-înaintarea în varstă de la 30-40 de ani
-în perioada fertilă femeia este predispusă să facă fibrom uterin datorită
estrogenilor si progesteronului care influientează aparitia lui
Clasificare:
Fibroamele pot fi:
1. Subseroase – se dezvoltă în afara peretelui uterului, în pelvis și pot
deveni foarte mari
2. Intramurale – se dezvoltă în peretele muscular al uterului
3. Submucoase – se dezvoltă în stratul muscular sub mucoasa
interioară a uterului și cresc în cavitatea uterului
4. Pediculate – unele fibroame subseroase sau submucosae sunt
atașate printr-o tulpină îngustă de țesut

Simptomatologie:
Fibromul uterin se manifestă foarte variat, în functie de numărul,
marimea și localizarea tumorilor.
 Fibromul asimptomatic: evidentiat de cele mai multe ori cu ocazia
unui examen ginecologic de rutină.
Hemoragiile uterine: sangerarile uterine reprezinta simptomul cel mai
frecvent intalnit la femeile cu fibrom uterin. Explicatia lor este data de
vascularizatia crescuta a uterului, marimea cavitatii uterine si de o
deficienta in contractia musculara pentru a asigura hemostaza.
In ordinea frecventei se intalnesc:
-Menoragia: hemoragia menstruala, reprezinta cea mai obisnuita si
caracteristica forma de sangerare la femeile cu fibrom.
-Menometroragiile: sunt sangerari care continua o menstruatie
abundenta pana la menstruatia urmatoare.
-Metroragiile: sunt mai rare, ele survin intre menstruatii, discontinuu.
-Hidroreea: în perioada menopauzei.
-Leucoree: secretie vaginala
Fibroamele dureroase: durere cu caracter colicativ, spasmotic,
uneori durerea ia aspectul dismenoreei particulare, femeia acuză o jenă
pelvină sau dureri lombo-abdominale, însotite de o sângerare redusă,
urmată de cheaguri, care sfârșesc criza dureroasă, dureri intense cu
caracter lanciant- insotite de semne de iritatie peritoneală, vărsături,
subocluzie, durere cu caracter de crampă.
-Perceperea masei tumorale
-Tulburari functionale ale organelor din vecinatate:
-Tulburările mictionale, polakiuria cu caracter diurn, retentia de urina,
infectii urinare, incontinență urinară
Investigatii:
1. Examenul clinic general poate pune în evidenta semnele unei
anemii asociate.
2. Examenul cu valvele face posibila depistarea unor leziuni asociate
ale colului uterin.
3. Tuseul vaginal combinat cu palparea abdominala, conferă
informațiile cele mai valoroase pentru diagnostic:
-situarea, dimensiunea, forma și numărul tumorilor. Fibroamele pot
fi localizate la nivelul corpului uterin, a unuia din pereți, spre unul
din borduri.
-regiunea fundica, istm sau col. Pot deforma uterul, sa apară sub
forma unor boseluri sau proeminente cu suprafața neteda.
-un semn clasic, prin care fibroamele sunt diferentiate de tumorile
ovariene, ii reprezinta 'solidaritatea' cu uterul
-consistenta fibroamelor este ceva mai mare decât a peretelui
uterin normal (sunt dure). Dacă survine transformarea
sarcomatoasa capătă o consistenta ferma. Dacă degenerează
edematos sau se necrobiozeaza, consistenta lor se diminuează.
-în mod normal fibroamele sunt nedureroase. Devin dureroase dacă
se necrobiozeaza, se torsioneaza sau apar grefe septice. Tuseul
vaginal permite depistarea eventualelor leziuni anexiale asociate.
-tuseul rectal fără sa fie obligatoriu, este util în aprecierea
proceselor inflamatorii sau tumorale la nivelul colonului sigmoid și
rect.
Investigatii paraclinice:
Frotiurile citovaginale (ale secretiei cervicale, dozari urinal e ale
estrogeni lor, pregnadiolului) si colposcopia sunt obligatorii pentru
diagnosticul leziunilor asociate ale colului uterin.
Histerometria releva alungirea cavitatii uterine pana la 15-25 cm.
Cavitatea poate sa apară scurtata și deformata datorita nodulilor
submucosi sau pediculati.
 Chiuretajul uterin fracționat este obligatoriu ori de câte ori sunt
prezente sângerările anormale, pentru excluderea
adenocarcinomului de endometru sau a unui carcinom
endocervical.
Histerosalpingografia executata cu substanta de contrast, prin colul
uterin cu un aparat special, se injectează în cavitatea uterina și
apoi în trompe substanta opaca la raze X (Lipiodol)
Radiografia simpla este utila în cazul fibroamelor cu duritate
excesiva prin impregnare calcara.
Urografia poate fi utila dacă se suspectează o compresie ureterala
extrinsec.
Ecografia permite diferențierea fibroamelor de tumorile ovariene
chistice. Fibromul apare ecografic ca o tumoare bine delimitata,
heterogen, prezentând multiple ecouri diseminate, de mici
dimensiuni și de intensitate redusa.
Celioscopia nu este în mod expres indicata. Permite însă
diferențierea unui fibrom pediculati de o tumoare ovariana.
Uroculturile pot depista o infecție urinara asociata.
O serie de investigații sunt necesare pentru a evalua, preoperator
starea bolnavei: hemoleucograma, glicemia, uree, colesterolemie,
teste hepatice de disproteinemie (TGO, TGP) Rx. cord-pulmonar,
EKG, teste de coagulare, tensiunea arteriala (T.A) examenul
complet de urina.

Diagnostic:
Dg. Pozitiv: se bazeaza pe datele concrete clinice si paraclinice si pe cele
de examen ginecologic.
Dg. Diferential: de cele mai multe ori se recunoaste usor prin examen
clinic, dar procesul de diagnosticare trebuie sa aibe in vedere si alte stari
fiziologice si patologice ce determina marirea uterului.
Tratament:
Ca tratament profilactic se recomanda combaterea factorilor ce pot
determina dereglari hormonale metabolice. Profilaxia fibromului uterin
constă în:
-supravegherea intreaga dezvoltare a functiei genitale la femei
-combaterea cauzelor de congestie pelvina
-atentie la utilizarea tratamentelor cu estrogeni si a contraceptivelor
-depistarea tumorilor în faze incipiente
-evitarea interventiilor chirurgicale timpurii și repetate pe sfera genitală
-prevenirea recidivelor dupa operații
-consult periodic
-supravegherea tumorilor depistate și tratate
Tratament curativ:
-tratament farmacodinamic cu decongestionante
-ca masură de urgență se aplică tratament medicamentos pentru oprirea
imediată a hemoragiilor sau pentru prevenirea repetării lor.
Tratamentul medicamentos:
Este indicat în cazul tumorilor mici, fără semne clinice deosebite,
necomplicate.
-Tratament hormonal-pentru a controla sângerările anormale
-Inducerea menopauzei: scade dimensiunea fibroamelor cu până la 60%
-AINS: pentru ameliorarea durerilor
-Agenți antifibrinolitici: în cazul unor sângerări importante
Chiuretajul uterin:
Este un procedeu sigur de oprire a hemoragiei și are scop explorator si
biopsic
Tratamentul chirurgical:
Atunci când bolnava prezintă un fibrom cu dimensiuni mai mari ca ale
unei sarcini de 3 luni.
-Histerectomia: extragerea uterului în cazul femeilor care nu își mai
doresc copii
-Miomectomia: extragerea pe diferite căi (laparoscopic, histeroscopic
sau classic) a fibroamelor cu păstrarea uterului
-Ablația de endometru: singură sau împreună cu miomectomia în cazul
sângerărilor abundente
-Embolizarea arterelor uterine: o metodă minim invazivă pentru femeile
care nu-și doresc copii dar doresc păstrarea uterului
-Mioliza: coagularea termică sau crioablația țesutului fibromatos
-Focalizarea ultrasonică ghidată RMN: o metodă recentă prin care
undele ultrasonice distrug termic țesutul fibromatos

Complicațiile sunt de 2 feluri:

-complicatii locale: infectioase, apar în fibromul submucos, semne,
febră, durere, alterarea starii generale, fibrom infectat, complicatii
anexiale , endometrita, hemoragii, complicatii mecanice si vasculare,
-complicatii generale: aparatul respirator (suferința, datorita tumorilor
voluminoase care ridica diafragmul), aparatul circulator (dureri
pericardice, palpitatii, dispnee paroxistica, tahicardie, HTA, edem,
aparatul urinar (disurie, polakiurie, retentie urinara), obezitatea.
Rolul propriu și delegat al asistentei medicale:
Rp: - educarea femeii privind controlul periodic și prezentarea la medic
la orice modificare aparuta
-cunoasterea influentei fibromului asupra:
sarcinii (avorturi, naștere prematura, placenta plaevia (placenta jos
inserata)
travaliului: hemoragii, distocie de prezentate, tulburari de dinamica.
Rd: -pregătirea preoperatorie și îngrijirea postoperatorie
-administrarea tratamentului medicamentos
(hemostatice-Metilergometrina Maleat, tonice generale-, extracte
hepatice(vitamina K) pentru combaterea anemiei(Fe asociat cu vitamina
C), transfuzii, hormoni(Cortizon Acetat)
-participarea la intervenția chirurgicala (enuclearea tumorii) prin
miomectomie, histerectomie subtotal (amputarea uterului cu pastrarea
colului) sau histerectomie totala
-roentgenterapia (menopauza artificiala/ mai rar.