F.E.G.

”EDUCATION”
Școala Postliceală-Filiala Oltenița

Specializarea
”Asistent Medical Generalist”

PROIECT DE ABSOLVIRE
Îndrumător:
Asistent Medical Generalist
LAZĂR Corina

Candidat:
STOIAN FLORINA-DAIANA

2022
INGRIJIREA PACIENTEI CU FIBROMUL
UTERIN
 CUPRINS

MOTTO: ............................................................................................................................................ 1
CAPITOLUL I - NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A ORGANELOR
GENITALE ........................................................................................................................................3
FEMININE ........................................................................................................................................ 3
1.1 Noțiuni de anatomie ................................................................................................................ 3
1.2 Noțiuni de fiziologice ...............................................................................................................9
CAPITOLUL II - NOȚIUNI GENERALE PRIVIND FIBROMUL UTERIN .........................12
2.1 Definiție: Fibromul uterin .................................................................................................... 12
2.2 Etimologie fibro (greacă) = fibră + oma (greacă) = umflătură ..........................................12
2.3 Generalități ....................................................................................................................... 12
2.4 Etiopatologia .......................................................................................................................... 13
2.5 Etiologia fibromului uterin ..................................................................................................13
2.6 Diagnostic: ............................................................................................................................. 14
2.7 Forme clinice ..........................................................................................................................17
2.8 Complicații .............................................................................................................................18
2.9 Tratament .............................................................................................................................. 20
2.10 Morfopatologia .................................................................................................................... 22
2.11 Simptomatologie .................................................................................................................. 23
2.12 Investigații clinice și de laborator ...................................................................................... 25
2.13 Evoluția și prognosticul fibromului uterin ....................................................................... 26
2.14 Complicații: ......................................................................................................................... 26
CAPITOLUL III - ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN PREGĂTIREA PACIENTEI ... 28
DIAGNOSTICATA CU FIBROM UTERIN ................................................................................28
3.1 Îngrijiri/nursing - generalități ..............................................................................................29
3.2 Injecția intravenoasa .............................................................................................................29
3.3 Spălătură vaginala ............................................................................................................... 31
3.4 Îngrijirea pacientei ................................................................................................................33
CAPITOLUL IV - ÎNGRIJIRI SPECIFICE ACORDATE BOLNAVELOR CU FIBROM
UTERIN ........................................................................................................................................... 34
CAPITOLUL V - PLAN DE NURSING ....................................................................................... 36
PREZENTAREA CAZURILOR ................................................................................................... 36
Cazul I .......................................................................................................................................... 36
CAZUL II .....................................................................................................................................43
 CAZUL III ................................................................................................................................... 62
CAPITOLUL VI - EDUCATIE PENTRU SANATATE .............................................................69
CONCLUZII ....................................................................................................................................70
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................. 71
 MOTTO:
Sănătatea este totul, iar fară sănătate totul este nimic. Promovarea și menținerea sănătății cât și
prevenirea bolilor sunt obiective importante în actualul sistem de sănătate. Medicina zilelor
noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul de sănătate să ajuns la datoria de a
pastra sănătatea.
Dar existenta omului nu poate fi conceputa fară boli, de aceea preocuparea pentru îngrijirea
pacientului a fost și rămâne unul din telurile umanitare ale medicinei”.
Argument:
Prin aceasta lucrare s-a dorit evidențierea responsabilităților ce îi revin unui viitor asistent
medical, în cazul celor trei paciente diagnosticate cu fibrom uterin, privind îngrijirile medicale
aplicate.
Orice fibrom uterin reprezintă o urgenta medicala, pacienta necesitând internare și asitenta
medicala de specialitate.
Trecând personal prin experiență unei intervențîi chirurgicale de acest gen, înțeleg ce înseamnă
suferință și mai ales ce înseamnă viață. De aceea, consider că problemele de îngrijire trebuiesc
bine cunoscute și stăpânite, deoarece de aplicarea lor corecta și prompta, depinde vindecarea
bolnavilor și evitarea sau prevenirea complicațiilor.
Am ales să vin în sprijinul femeilor cu probleme genitale, atât că femeie cât și din prisma
problemelor pe care le ridica educația sanitara, cât și profilaxia.
Lucrarea de fata se ocupa cu studiul uneia dintre cele mai întâlnite afecțiuni genitale feminine:
fibromul uterin, tumora benigna cu incidenta crescuta, care afectează o categorie larga de femei.
Am ales să aprofundez acest subiect cu scopul de a-mi însuși cunoștinte noi despre afecțiunile
aparatului genital feminin, despre fibromul uterin în principal ,cât și pentru aprofundarea
cunoștințelor dobândite anterior.
Scopul acestei lucrări este acela de a scoate în evidenta multitudinea îngrijirilor acordate
pacientelor operate de fibrom uterin.
Medicul specialist nu poate acționă singur în vederea obținerii succesului scontat.
Pentru efectuarea intervenției chirurgicale și acordarea îngrijirilor speciale pacientelor, este nevoie
de o echipa completa în care cadrele medii au un rol important, actul operator necesita o pregătire
minuțioasă, preoperator și postoperator.
Obiectivele prezentului proiect sunt:
1. Prezentarea generala a bolii;
2. Rolul autonom și delegat al asistentului medical generalist privind îngrijirea pacientei cu
fibrom uterin;
3. Procesul de îngrijire al pacientei diagnosticata cu fibrom uterin;
4. Educația pentru sănătate al pacientei cu fibrom uterin.
Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la baza următoarele competente profesionale:

1
1) Analizează semnele și simptomele specifice fibromului uterin;
2) Identifica problemele de dependenta și stabilește diagnosticele de îngrijire la pacientele cu
fibrom uterin;
3) Elaborează planul de îngrijire;
4) Pregătește pacientul pentru tehnici și investigațîi;
5) Asigura echipamentele și materialele necesare;
6) Pregătește materialele și medicamentele în vederea administrării;
7) Aplica intervențiile proprii și delegate;
8) Evaluează rezultatul îngrijirilor aplicate;
9) Implementează programe de educație pentru sănătate;
10) Evaluează rezultatele acțiunilor de educație pentru sănătate.

2
 CAPITOLUL I

NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A ORGANELOR GENITALE

FEMININE

1.1 Noțiuni de anatomie

Organele genitale feminine îndeplinesc funcția de reproducere. Acestea sunt:

- organele genitale externe

- organele genitale interne

Organele genitale externe sunt alcătuite din:

Regiunea pelviana sau muntele lui Venus, este un relief anatomic acoperit de un tegument cu
peri.

Labiile mari sunt doua cute tegumentare simetrice, acoperite de par pe fata externa, cu foarte
multe glande sebacee și sudoripare pe fata interna. Ele se unesc formând înainte comisura
anterioara și apoi comisura posterioara. În profunzimea lor se afla situat corpul vulvar, format din
țesut de erecție.

Labiile mici sau nimfele, sunt niste cute în care tegumentul suferă o tranziție către mucoase.

Glandele Bartholin sunt în 1/3 posterioara a labiilor mari, interpuse intre bulbul vezical și
mucoasa vulvara. Orificiul canalului lor de excreție este situat în unghiul dintre baza labiei mici și
inelul himenal.

Clitorisul este organul erectil situat înaintea și deasupra meatului urinar. El este format din cei
2 corpi cavernoși înșirați pe ramurile isciopubiene. Clitorisul, nimfele și meatul urinar (orificiul
extern al uretrei) delimitează un spatiu triunghiular numit vestibul. În aceasta regiune, pe lângă
uretra se deschid și canalele Skene. Bulbii vaginali sunt constituenți ai aparatului erectil alaturi de
clitoris.

Himenul este o membrana muco-fibro-elastica reprezentând granițele dintre organele externe și

cele interne. Membrana himenala prezinta orificiul care permite drenarea fluxului menstrual.
Acest orificiu prezinta configurații variate.

Organele genitale interne sunt constituite din: vagin, uter, trompe uterine și ovare. Vaginul
este un organ cavitar, care se întinde de la colul uterin la vulva iar lungimea să variază intre 7 și 9
cm . Canalul vaginal este turtit antero-posterior, încât i se poate distinge un perete posterior în
3
raport cu vezica urinara și cu uretra, un perete posterior(se repeta posterior) în raport cu rectul și
fundul de sac peritoneal Douglas. Pereții laterali ai vaginului vin în contact cu mușchiul ridicător
anal, diferite planuri ale perineului și bulbii vaginului. Limita extremității inferioare a vaginului
este formata din membrana himenala, care se rupe la primul contact sexual. Prin extremitatea
superioara, vaginul se înserează pe colul uterin, înconjurând porțiunea vaginala a colului. Se
realizează astfel un sânt circular numit don sau fundul de sac vaginal elastic, care face legătură
intre organele genitale interne și externe.

Trompele:

Trompa uterina (tuba sau salpina) se prezinta că un conduct neregulat, cilindric, care la un
capăt se deschide liber în cavitatea peritoneala , iar la celalalt capăt se continua cu cornul uterin.
La nivelul tubelor se întâlnește ovulul cu spermatozoidul și se produce fecundația. Prin ele, oul
ajune în uter. Trompa are o lungime de 10-12 cm și se împarte în 4 porțiuni:

• porțiunea interstițială(intra-murala)se afla în grosimea musculaturii uterului;

• porțiunea istmica este porțiunea de lângă uter, strâmbată având o lungime de 3-4 cm;

• porțiunea ampulara este cea mai larga , flexoasa;

• porțiunea pavilionara cu care se termina trompa, are forma de pâlnie ai carei pereți sunt
crestați puternic și transformați în franjuri, fimbrii tubare. Pavilionul se afla în imediata vecinătate
a ovarului. Trompa prezinta un mic mezon(mezosalpinx), care este format de peritoneu și prin
care ea primește vasele și nervii. Timpul necesar că să ajungă în uter este de 7-8 zile.

Ovarele reprezintă glandele sexuale feminine și sunt situate în pelvis, de o foseta ovariana,
înapoia ligamentului larg și a trompei. Sunt de mărimea unei nuci uscate, de o culoare albicioasa
și prezinta suprafață neregulata cu numeroase cicatrici și șanțuri. Este singurul organ din cavitatea
abdominala neacoperit de peritoneu, aceasta oprindu-se la nivelul hilului ovarian (locul pe unde
intra și ies vasele și nervii). Ovarul este un organ relativ mobil, ligamentele sale fiind foarte laxe..

Trompele și ovarele alcătuiesc anexele uterului. Ovarul este format din 2 straturi: unul perifer
numit corticala și altul central numit medulara. Zona corticala conține foliculii ovarieni în diferite
stadii de dezvoltare, corpul galben și țesutul conjunctiv. Foliculii ovarieni conțin celule de
reproducere feminine numit ovul. Când ovulul a fost fecundat și începe sarcina, corpul galben
creste și rămâne funcțional câteva luni de zile. În caz contrar, el evoluează cam în 2 săptămâni și
este înlocuit de o cicatrice: corpul albicios, care persista multa vreme în ovar. Zona medulara a

4
ovarului este foarte vascularizata, conține țesut conjunctiv, fibre elastice și numeroase fibre
musculare netede. Ovarul are rolul de a produce ovulul, care, după fecundare,

da naștere ovulului începând sarcina, secreta hormonii sexuali care pregătesc organele genitale în
vederea sarcinii, protejează sarcina în dezvoltarea să, menține și dezvolta caracterele feminine.

Uterul este un organ muscular, cavitar, în care se dezvolta oul; la sfârșitul sarcinii el expulzează
fătul și anexele lui. Este un organ median, fară pereche. Uterul are forma unui trunchi de con,
turtit în sens antero-posterior, având baza orientata în sus și vârful triunchiului în jos. Aproximativ
în partea să mijlocie, uterul prezinta o îngustare aproape circulara numita istm, care îl împarte în
doua porțiuni diferite că forma și dimensiune: una superioara, mai voluminoasa numit corp și alta
inferioara numita col.

Colul uterin, de aspect conic, este separat pe linia inserției vaginului într-o porțiune intra-
vaginala și una supra-vaginala. Porțiunea intra-vaginala prezinta în centrul ei deschiderea
canalului cervical prin orificiul extern. Canalul cervical se continua în sus în porțiunea supra-
vaginala, deschizandu-se în cavitatea uterina printr-un orificiu, numit orificiu intern.

Corpul uterin are un aspect conoid, turtit antero-posterior, căruia i se descriu: doua fete
(vezicala și interstițială); doua margini (dreapta și stangă); fundul și doua unghiuri tubare. Corpul
uterin este supus influentei hormonilor ovarieni și pnesperadivitatii mai mult decât celelalte
segmente ale aparatului genital. Corpul este implantat oblic fata de vagin, axul uterului cu axul
vaginului fac un unghi deschis înainte, denumit unghiul de versiune. Înclinatia uterului pe vagin
poate varia în mod fiziologic sau patologic. Axul colului uterin împreună cu axul uterului fac un
unghi deschis înainte, numit unghi de flexiune. În mod normal uterul este situat în planul sagital
ușor anteversat și anteflexat. Uterul are o mare mobilitate și își menține poziția datorita
ligamentelor sale largi, rotunde, utero-sacrate. În afara de acestea, uterul este menținut de țesutul
conjunctiv pelvian și de sistemul de susținere, constituit din planșeul pelvi-perineal.

Mijloacele de fixare ale uterului sunt:

a)mijloace de suspensie
b)mijloace de susținere
Mijloacele de suspensie:
Ligamentele uterine sunt:

5
 Ligamentele largi sau late, iau naștere printr-o dedublare a peritoneului care învelește uterul și
trompele. Ajunse la marginile uterului, foitele pritoneale se alipesc și trec mai departe lateral spre
peretele pelvian. Marginile superioare ale ligamentului larg constituie mezosalpinsul, iar pe fata
posterioara întâlnim mezoovarium; lateral la peretele excavației ligamentului larg și continua cu
ligamentul infundibilapelvian (lomboovarian).

• Ligamentele rotunde sau cordoanele fibromusculare, care se întind de la coamele uterine

până la regiunea pubiana, ridica un plin peritoneal pe fata anterioara a ligamentului larg, parcurg
canalele inghinale și se termina în regiunea muntelui venerian și în labiile mari, sub forma de laba
găștii. Rolul lor este de orientare a uterului și mai puțin de suspensie.

• Ligamentele utero-sacrate se insera pe istmul uterin, înconjoară rectul și se insera pe

sacrum. Pe lângă țesut conjunctiv conțin și fibre musculare netede. Aceste ligamente contribuie în
mare măsură la susținerea uterului în poziția să normala de anteversie flexie. Este singurul
ligament adevărat.

Țesutul conjunctiv pelvian

Este situat sub peritoneu și este alcătuit din tracturi fibroase care se fixează de colul uterin,
domul vaginal și de pereții escavatiei pelvine. Mijloacele de susținere sunt reprezentate de
aderentele la organele învecinate (aderente la vezica și rect), prin lamele sacro-recto-genito-
pelvine și conexiunile cu perineul.

Perineul constituie cel mai important și valoros mijloc de susținere al uterului, transmiterea
foitelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin intermediul vaginului.

Sructura uterului

Peretele corpului uterin este alcătuit dintr-un strat muscular dens (miometru) căptușit la interior
de o mucoasa (endometru) și tapetat înspre cavitatea peritoneala de peritoneu-perimetrium.

Tunica seroasa sau perimetrul, este formata din foita peritoneala care îmbracă uterul.
Învelitoarea peritonala este dedublata pe fata ei profunda de țesut conjunctiv- stratul subseros
tunica musculara sau miometrul, este stratul cel mai bine reprezentat (grosimea medie este de 15
mm). Este format din mănunchiuri de fibre musculare netede separate, dar în același timp
solidarizate intre ele prin țesut conjunctiv; conține și numeroase vase sanguine. Fibrele musculare
au un important rol în închiderea vaselor sanguine (hemostaza

6
fiziologica).

Tunica mucoasa (endometrul), adesea strânsă la miometrul fară interpunerea unei submucoase.
Mucoasa cavitații uterine este neteda, are o culoare roza-roșiatică; foarte aderenta la miometru și
friabila. Grosimea ei variază în funcție de etapele ciclului menstrual.

Mucoasa uterina este puternic hormono-dependenta și prin aceasta este supusa unor ușor intense
modificări cilice. Mucoasa histmului are aceleași caractere histologice cu cea a corpului.
Mucoasa canalului cervical este încrețită, destul de groasa și rezistenta. Ea este de tip glandular.
Glandele corpului secreta un mucus ros,ușor alcalin care protejează cavitatea uterina împotrivă
infecțiilor ascendente din vagin și facilitează ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta cavitate.
Mucoasa porțiunii vaginale – a exocolului - este de tip pavimentos, stratificata, necheratinizata.
Celulele straturilor superficiale sunt bogate în glycogen (absent în celulele cancerigene) .

Mucoasa exocolului suferă, împreună cu mucoasa vaginala, o descuamație permanenta. La

nivelul ostiumului uterin, mucoasa glandulara cervicala este net, brusc, separate de mucoasa
pavimentoasa necheratinizata a exocolului. Zona de demarcație dintre cele doua se numește
joncțiunea cervico-vaginala. Ce apare că un lizereu roșu deschis.

În decursul ciclurilor menstruale uterul se congestionează, volumul lui scade. Cele mai
evidente fenomene se petrec la nivelul mucoasei cavitații uterine.

Vascularizația organelor genitale

Vascularizația organelor genitale este asigurata de artere, vene și vase limfatice.

Sistemul arterial.

Organele genitale externe sunt irigate de artera rușinoasă interna, ramura arterei hipogastrice și
artera rușinoasă externa, care vine din artera femurala.

Organele genitale interne sunt irigate de artera uterina, artera ovariana, artera ligamentului
rotund, artera funiculara și artera ligamentului sacro-uterin.

Vaginul este irigat de artera vaginala și hemoroidala medie și artera cervico-vaginala.

Trompa este irigata de artera uterina și ovariana .Ovarul este vascularizat de artera ovariana.
Sistemul nervos formează pluxurile bogate care explica posibilitatea aparițiilor hemoragiilor
masive, a dificultăților hemostazei și a trombozelor.

7
 Venele pleacă din toate tunicile uterului formând sinusurile uterine, apoi plexurile venoase
uterine; din acestea sângele este condus pe doua cai :în jos spre venele uterine care se varsă în
iliaca interna,în sus spre venele tubei și ale ovarului în vena ovariana. Din plexurile uterine pleacă
și venele ligamentului rotund.

Limfaticele sunt importante pentru urmărirea metastazelor și a difuzării inflamațiilor.

Limfaticele provin din trei rețele :mucoasa, musculara și seroasa, formează rețeaua subseroasa,
care desi formează un plex continuu, drenajul limfatic al uterului se descrie separat pentru corp și
col din anumite considerente practice, clinice. Limfaticele corpului se aduna aproape toate spre
unghiurile uterului. Glandele corpului secreta un mucus gros, ușor alcalin care protejează
cavitatea uterina împotrivă infecțiilor ascendente din vagin și facilitează ascensiunea
spermatozoizilor spre aceasta cavitate. Mucoasa porțiunii vaginale a exocolului- este de tip
pavimentos, stratificata, necheratinizata. Celulele straturilor superficiale sunt bogate în glycogen
(absent în celulele cancerigene). Mucoasa exocolului suferă, împreună cu mucoasa vaginala, o
descuamație permanenta. La nivelul ostiumului uterin, mucoasa glandulara cervicala este net,
brusc, separate de mucoasa pavimentoasa necheratinizanta a exocolului. Zona de demarcație
dintre cele doua se numește joncțiunea cervico- vaginala, e apare că un lizereu roșu deschis .

În decursul ciclurilor menstruale uterul se congestionează,volumul creste puțin ,dar nu devine mai
dur ,ci dimpotrivă consistenta lui scade. Cele mai evidente fenomene se petrec la nivelul mucoasei
cavitații uterine. Organele genitale externe sunt irigate de artera rușinoasă interna, ramura a arterei
hipogastrice și artera externa, care vine din artera femurala.

Organele genitale interne sunt irigate de artera uterina, artera ovariana, artera ligamentului rotund,
artera funiculara și artera ligamentului sacro-uterin.

Vaginul este irigat de artera vaginala și hemoroidala medie și artera cervico-vaginala.

Trompa este irigata de artera uterina și ovariana.

Ovarul este vascularizat de artera ovariana.

Sistemul nervos formează plexuri bogate care explica posibilitatea apariției hemoragiilor masive,
a dificultăților hemostazei și a trombozelor .

Venele pleacă din toate tunicile uterului formând sinusurile uterine. Din acestea, sângele este
condus pe doua cai: în jos spre venele uterine care se varsă în iliaca interna, în sus spre venele
tubei; și ale ovarului în vena ovariana. Din plexurile uterine pleacă și venele ligamentului rotund .

8
Limfaticele sunt importante pentru urmărirea metastazelor și a difuzării inflamațiilor. Provin din
trei rețele: mucoasa, musculara, seroasa; și formează rețeaua subseroasa. Desi formează un plex
continuu, drenajul limfatic al uterului se descrie separat pentru corp și col din anumite
considerente clinice. Limfaticele corpului se aduna aproape toate înspre unghiurile uterului și
plexul hipogastric inferior.

Inervația organelor genitale

Inervația vaginului este data de plexul pelvic și plexul sacral.

Organele genitale externe și treimea interioara a vaginului sunt inervate de nervul rușinos
intern care provine din plexul sacrat.

1.2 Noțiuni de fiziologice

Menstruația este pierderea de sânge periodica și temporala prin organele genitale, care se
produc ciclic, începând cu pubertatea și sfârșind cu menopauza, constituind expresia activității
feminine.

Caracterul de periodicitate a ciclului este o consecință a inter-relațiilor hipotalamo-hipofizare

ovariene, în care fenomenele se condiționează reciproc astfel: periodicitatea 27+/-4 zile , durata 3-
5 zile (rar 5-6 zile), cantitatea variază intre 50- 200r.

Mucoasa uterina este alcătuită din doua straturi:

a) stratul superficial sau funcțional, care se elimina cu menstruația;

b) stratul bazal, din care se vă reface mucoasa din cursul ciclului următor.

Mucoasa uterina nu rămâne niciodată în repaus, tot timpul suferă schimbări în structura să.

Exista o strânsă corelație intre procesele ciclice ,care se petrec în ovar și modificările
concomitente ale mucoasei uterine. Imediat după menstruație, mucoasa uterina este foarte subțire,
alcătuită numai din stratul bazal. Începand din acest moment, ea se îngroașă treptat, glandele se
alungesc, ajungând în a 14 zi de a ciclului menstrual la o grosime de 2-3 cm. Aceasta faza de
dezvoltare a mucoasei se numește faza deproliferativa, ea durează în medie 14 zile, calculând din
prima zi de menstruație. în aceasta perioada ovarul secreta foliculina, din ce în ce mai mult,
influențând endometrul care vă raspunde printr-o proliferare intensa. predominând hormonal
folicular o vom numi faza foliculinica.

9
 De la a 15 zi a ciclului menstrual, mucoasa uterina își continua hipertrofia , iar glandele
mucoase se dezvolta foarte mult și capătă un aspect secretos- aceasta faza este faza secretorie.

Foliculina creste progresiv în aceasta perioada , până la câteva zile înainte de menstruație, ea
este însoțită de al-ÎI-lea hormon secretat de ovar: progesteronul sau luteina.

Deoarece sunt prezenți acești hormoni în organism (foliculina și progesteronul), denumim

aceasta faza foliculino-luteinica, în care mucoasa uterina se pregătește pentru nidarea ovulului
fecundat.

Daca ovulul eliminat de ovar prin trompa nu este fecundat după a 28-a zi a ciclului menstrual,
începe a-III-a faza numita menstruala , care durează 3-5 zile. Daca ovulul a fost fecundat, apare
sarcina; mucoasa uterina se dezvolta cu scopul pregătirii unui cuib propice ovarului în creștere.

Prima menstra (menarha) apare intre 11-14 ani iar ultima menstruație arata instalarea
menopauzei intre 48-55 de ani și care este însoțită de încetinirea funcției ovariene.

Modificările mucoasei uterine din timpul ciclului menstrual sunt date de incitațiile hormonale
din partea ovarelor, astfel că exista o corelație strânsă intre procesele ciclice care se petrec în ovar
și modificările concomitente ale mucoasei uterine .

Mucoasa vaginala v-a reacționă și sub influenta hormonilor genitali .

Epiteliul vaginal este format din 3 straturi de celule :

a) stratul bazal profund;

b) stratul intermediar;

c) stratul superficial.

Epiteliul vaginal are 2 funcții importante: de a acumula glicogen și de a cornifica la suprafață.

Ambele funcții se exercita în timpul dezvoltării foliculilor, prin urmare în plina activitate
policulinica. Foliculina determina proliferarea, depunerile de glicogen și cornificarea celulelor
mucoasei vaginale.

Ciclul ovarian.

Începutul activităților ovarelor se face în perioada pubertății,în perioada de maturitate sexuala

și de apariția primei menstruații. Ovarele prin secreția lor au funcție dubla :

- secreția externa prin care se elimina ovulele cu rol în perpetuarea speciei

10
- secreția interna -hormonala ,care produc o serie de transformări locale ale organelor genitale, de
asemenea creează condiții necesare pentru fecundație și menținerea sarcinii .

Din punct de vedere hormonal, ovarul prezinta un ciclu corespunzător celor 2 faze de
transformări foliculare:

În primele zile de ciclu menstrual ,foliculina este secretata în cantitate mica ,că după aceea să
crească progresiv, contiuna să crească și în faza de luteinizare, că să scadă brusc în câteva zile
înainte de menstruație

Sub denumirea de foliculina sunt înglobați un complex de hormoni numiți estrogeni. Ei produc
estusrul sau rutul la femeie cu toate transformările corespunzătoare din organismul acestora.
Acești hormoni sunt :foliculina sau hormonul feminității și progestoronul sau luteina.

Secreția ovarului este stimulata și menținută de secrețiile specifice ale glandei hipofize:
hormone gonadotropin. Secrețiile hipofizei depind direct de integritatea și conexiunile
hipotalamusului.

Celulele organismului sunt sisteme programate, pentru că ele interceptează un mesaj transmis
de hormoni într-un mod specific.

Orice abatere de la normal aduce la peturbari care se observa la întregul nivel al organismului.

11
 CAPITOLUL II

NOȚIUNI GENERALE PRIVIND FIBROMUL UTERIN

2.1 Definiție: Fibromul uterin

• este o tumoare benignă formata din ţesut muscular neted de tip miometrial şi din ţesut
• conjunctiv;
• este cea mai comună tumoră benignă umană şi cea mai frecventă;
• se dezvoltă din musculatura netedă a peretelui uterin ( miom ), dar prezintă şi o
• componentă conjunctivă, de unde şi denumirea de fibrom;
• a fost semnalat din cele mai vechi timpuri că şi „pietre ale uterului”.

2.2 Etimologie fibro (greacă) = fibră + oma (greacă) = umflătură

2.3 Generalități
•Sinonime: leiomiom, leiomiofibrom, fibroizi.

• Istoric: fibromul uterin a fost semnalat din cele mai vechi timpuri că “pietre ale uterului”.
Hipocrate descrie cazul unei femei de 60 de ani, care după ce a prezentat dureri
abdominale a eliminate prin vagin o “piatră” (fibrom calcifiat).
• Incidenţă: se apreciază că 20% dintre femeile de peste 35 de ani au fibrom uterin cunoscut.
Fibromul uterin este de trei ori mai frecvent la femeile negrese datorită unei predispoziţîi
genetice. Numărul fibroamelor este variabil, uneori se întâlneşte un singur nodul
fibromatos în uter, dar pot fi şi mai mulţi noduli fibromatoşi (polifibromatoză).
• Vârsta: în mod obişnuit fibromul uterin apare la o vârstă tânară, dar de obicei nu produce
simptome, până la 30-45 de ani. După menopauză fibroamele prezente involuează, iar
altele nu mai cresc.
• Antecedentele patologice şi bolile asociate fibromului: asocierea fibromului cu tulburări
cardiace, HTA este interpretată diferit. Pentru unii autori, asocierea este o simplă
coincidenţă, din cauza răspândirii mare a bolilor cardiace şi fibromului la aceeaşi vârstă.
Alţi autori atribuie fibromului uterin un rol în apariţia bolilor cardio-vasculare. De
asemenea se discută existenţa triadei: fibrom uterin – HTA – obezitate, că un sindrom bine
individualizat. Creşterea în greutate este considerată un factor de risc pentru dezvoltarea
fibromului uterin.

12
2.4 Etiopatologia
Majoritatea opiniilor indică originea tumorii în elementele musculare ale uterului, părerea
diferă însă dacă tumora se dezvoltă în fibrele musculare proprii miometrului sau din musculatura
pereţilor musculari.

Originea celulelor generatoare ale tumorii:

a)Studiile histologice: au admis că fibromul uterin ia naştere din celulele muscular netede tinere
însă incomplete diferenţiate, dar făcând parte din elementele normale ale muşchiului uterin.

b)Originea vasculară a fibromului uterin este susţinută iniţial de Klebs, care considera reţeaua
vasculară drept sursă de dezvoltare a tumorii. Astfel, în sprijinul teoriei vasculare a fibromului
uterin, vine descrierea unor tipuri particulare de leiomiom, în care aspectul histopatologic arată o
dispunere ordonată a nucleelor sub efectul dezvoltării şi creşterii celulelor tumorale în jurul
vaselor.

2.5 Etiologia fibromului uterin

• paritatea (mai ales la nulipare); • rasial (mai ales la rasa neagra); • factori hormonali-
hiperestrogenia.
• Factorii de teren favorabili sunt:
• obezitatea;
• HTA;
• distrofia mamara;
• semne histologice și biologice de hiperestrogenie (aceste semne constituie o condiție
necesara ,dar nu suficienta).

Există mai multe teorii:

Teoria hormonală: apariţia fibromului datorită tulburărilor hormonale; witherspoon emite teoria
hiperfoliculinemiei, stabilind o legătură de cauzalitate între formarea chiștelor ovariene cu secreţie
crescută de estrogen şi hiperplazia de endometru cu care se asociază frecvent fibromul uterin.
Fibromul uterin se dezvolta cu precădere în perioada de activitate ovarian, creşte în timpul sarcinii,
după tratamente cu Clomifen, contraceptive şi regresează după menopauză.

Teoria genetică: existenţa unei gene care prin diverse mutaţîi ar duce la constituirea formaţiunii
tumorale.

13
1 Teoria musculară: apariţia fibromului că o roliferare a ţesutului muscular şi conjunctiv vascular .

Teoria resturilor embrionare: se considera fibromul că fiind consecinţa unor resturi embrionare
localizate perivascular, care se multiplică formând aglomerări concentrice de fibre musculare
netede la periferia cărora proliferează ţesutul conjunctiv.

Teoria neurofibromatozei: explică apariţia fibromului uterin în cadrul unui proces de

neurofibromatoză generalizată. fibromul uterin se dezvoltă de obicei între 30-45 de ani fiind
foarte rar întâlnit înainte de 25 de ani. Nu apare niciodată înaite de pubertate sau după menopauză.
În timpul sarcinii fibromul creşte în dimensiuni din cauza modificărilor hormonale.

Anatomie patologie :

Tumora apare că o formațiune unica sau multipla, de culoare albicios rozat, ferma cu o
pseudocapsula care permite enucleerea, puțin vascularizata.

2.6 Diagnostic:
Simptome ale fibromului uterin

La femeile care prezinta simptomele cele mai frecvente, cele mai reprezentate simptome ale
fibromului uterin includ:

– sângerări menstruale abundente;

– menstruații prelungite – șapte zile sau mai mult de sângerare menstruala;
– senzația de presiune pelvina sau durere în zona pelvina;
– urinare frecventa;
– dificultate în a goli vezica urinara;
– constipație;
– dureri de spate sau dureri de picior;

- menometroragia-menstruație abundenta ,care durează 10-15 zile, sângerări intre

menstruații;

Aceste sângerări duc la apariția unei anemii cronice.

• leucoree, hidroree(mai ales în fibroamele cu degenerescenta chistica);

• piometrie, pioree(mai ales în cazul unui poplip sfacelat);
• durere- apare prin leziunile asociate;
• creșterea în volum a abdomenului;

14
• varice;
• edeme ale membrelor inferioare;
• tulburări urinare (polakiurie, incontinenta urinara);
• tulburări digestive (constipație, tenesme rectale).

Rar, un fibrom poate cauza durere acuta atunci când irigația cu sânge este depășită. Lipsit de
nutrienți, fibromul începe să moara. Resturile fibromului degenerează și pot infiltra țesuturile
înconjurătoare, cauzând durere și febra. Un fibrom care atârnă de un pedicul în interiorul sau în
afara uterului (fibrom pediculat) poate determina dureri prin răsucirea pediculului (strangulare) și
oprirea irigării cu sânge.

Localizarea fibromului influențează în mod direct semnele și simptome:

- la examenul abdominal se remarca prezenta unei tumori în hipogastru .

- la examenul cu valve se poate vedea o scurgere prin colul uterin.
- la tușeul vaginal: tumora apare dura, boselata, uterul apare crescut în dimensiuni, dur .

Diagnosticul pozitiv

- se bazează pe datele concrete clinice şi paraclinice şi pe cele ale examenului ginecologic.

Diagnosticul diferenţial:

De cele mai multe ori fibromul uterin se recunoaşte uşor prin examen clinic, dar procesul de
diagnosticare trebuie să aibă în vedere şi alte stări fiziologice şi patologice ce determină mărirea
uterului:

• sarcina – în care oprirea menstruaţiei şi nu sângerarea este semnul cel mai important, iar
examenul vaginal ne arată caracterele speciale ale uterului gravid (moale,
globulos,contracţii); reacţiile biologice de sarcină elimină această posibilitate;
• sarcina extrauterină sau hematocelul;
• cancerul de col uterin – apare în jurul menopauzei sau după ea, sângerarea este fără
legătură cu menstruaţia neregulată;
• inflamaţiile şi tumorile anexiale;
• chist vegetant;
• chist dermoid;
• tumori chistice de ovar – solid fibrom de ovar;
• uterul fibromatos – este deosebit de fibromul uterin, se întâlneşte la femeile multipare (în
apropierea menopauzei), manifestându-se cu menstruaţii neregulate, însoţite de

15
 balonări şi dureri abdominale; la examenul clinic uterul este mărit, forma neregulată, dur,
cavitatea uterină este mai mare, dar regulată;
• adenomioza – determină o mărire neregulată, nedepăşind o sarcină de 12 săptămâni şi
apare la femeile tinere;
• uterul malformat; • pelviperitonita statică.

Diagnostic paraclinic:
Investigațiile care se fac sunt :
• histerometria;
• ecografia;
• urografia;
• histeroscopia;
• chiuretaj uterin biopsic;
• laparoscopie;
• colposcopie;
• examen citologic Papanicolau .
Diagnostic diferențial:
1. Sarcina
- diferențele se fac după o anamneza corecta , după examenul local ,testul de
sarcina, ecografia.
2. Tumori de ovar
3. Se remarca uterul alaturi de o masa tumorala ovariana , sunt de delimitare intre acesta și
tumora 3 infecții anexiale cornice 4 malformații uterine
4. cancerul de corp uterin
5. cancerul de col uterin
6. rinichi ectopic
7. tumorile trompei uterine .
8.

16
2.7 Forme clinice
- Fibroame pelviene - localizate în pelvix (fibrom al ligamentului larg)=
compresie uretrala
- inclavate în Douglas= fixe
- fibroame abdominale - uneori voluminoase(diagnostic diferențial cu
sarcina;chiștele de ovar voluminoase)
- fibroamele subseroase pediculate- diagnostic diferențial cu tumorile ovariene
- fibroamele submucoase - se pot
exterioriza prin col în vagin și
se însoțesc de sângerare rebela
la tratament
- fibroame istmice- compresie
uretrala b . în raport cu tunicile
uterului
1.subseros (subperitoneal) de obicei este pediculat
și se complica frecvent cu torsiune ,rupturi
vasculare sau hemoragie;
2.interstițial în mușchiul uterin;
3.submucos;
Forme clinice tomografice :
Fibromul se poate dezvolta :
• anterior da simptomatologie urinara
• posterioara da constipație și tenesme rectale
• în ligamentul larg -da ureterohidronefroza prin compresia uterului
• în lateral supravaginal

17
Forme clinice anatomice Poate fi:

• subseros;
• intramural;
• submucos;

2.8 Complicații
Complicaţiile fibromului uterin se împart în patru categorii:-

a.Complicații locale:

1. hemoragia

2. infecții:anexite, endometrite

3. complicații mecanice

- compresiune pe ureter , vezica urinara, rect

- torsiune-complicație care apare în fibroamele pediculate

- ocluzie intestinala

- inundație peritoneala

4. complicații vasculare :telangiectazii, endem

5. degenerescenta fibromului –poate fi de tip edematoasa, grasa pseudochistica, calcifiere,

sau degenerescenta maligna sarcomatoasa

6. asocierea cu cancerul de col uterin

 infecţioase: apar în fibromul submucos, iar apariţia unei infecţii se traduce prin semnele ei
caracteristice: febra, durerea, alterarea stării generale; fibromul infectat, rar întâlnit, se
măreşte în volum şi devine mai moale;
 complicaţiile anexiale: pot fi acute sau cronice;
 endometrita (inflamaţia endometrului) este însoţită de mărirea cavităţii uterine şi
deformare, se manifestă cu leucocitoză şi uşoară hipertermie şi se exteriorizează sub formă
de leucoree;
18
  necrobioza septică sau gangrena unui polip produs de col, se manifestă cu dureri pelvine
de tip exploziv, însoţite de pierderi roşcate; polipul devine friabil şi sângerează la atingere;
 hemoragiile : apar foarte des în fibromul submucos; hemoragia este un simptom şi poate
deveni şi o complicaţie prin repetare, mult mai des decât prin abundenţă; uneori pot fi
foarte abundente, necesitând o intervenţie chirurgicală de urgenţă;
 complicaţii mecanice : hemoragii intraperitoneale, torsiunea acută sau lentă a unui
fibrom,ocluzie intestinală, compresiunea pe organele din jur (compresiuni vezicale sau
rectale);
 complicaţii vasculare : edemul (procesul nu este reversibil şi tratamentul este chirurgical);
 degenerescenţele fibromului uterin pot fi benigne ( degenerare chistică, degenerare
ficozacoloidală şi calcaroasă) sau maligne ( degenerarea malignă sarcomatoasă, foarte rară
şi foarte gravă); degenerările maligne pot fi atunci când fibroamele cresc rapid şi se
însoţesc de metroragii.

b. complicații generale:

- obezitate;
- tulburări cardio-vasculare;
- tulburări nervoase; -tulburări renale.

Complicaţii generale

 aparatul respirator: apar semne de suferinţă prin reducerea capacităţii sale, datorită
tumorilor voluminoase care ridică diafragmul;
 aparatul circulator: apar dureri pericardice, palpitaţii, dispnee paroxistică, tahicardie, HTA,
edem, flebite ale venelor membrelor inferioare sau a micului bazin;
 aparatul urinar : disurie, polakiurie, retenţie urinară, hidronefroză, fenomene datorate
compresiunii prin dezvoltarea tumorii;
 obezitatea : este frecventă şi este un factor defavorabil când este vorba de un act
chirurgical;
 tulburări ale croazei sanguine ( a posibilităţilor organice de a-şi regla hemoragia) explică
în parte pericolul trombogenozei fibroamelor.

c. complicații obstetricale

În sarcina ,fibromul se dezvolta. Prezenta lui se asociază frecvent cu inserții vicioase de

placenta ,prezentații anormale , avort, naștere prematura.

19
Imediat după naștere pot apărea alte complicații :

- hemoragii prelungite;
- tulburări de retractilitate a uterului;
- torsiunea fibromului;
- supurația fibromului;
- necroza septica;
- tromboflebita pelviana.

Complicaţii obstetricale

 sterilitate;
 la asocierea cu sarcina pot apărea: compresiune asupra plexului solar, vezicii urinare,
rectului (manifestate prin tenesme vezicale, pelvialgii, polakiurie, disurie, tenesme rectale,
dureri lombosciatice) şi chiar, în cazul fibroamelor mari, avorturi, naşteri premature,
inserţii joase ale placentei. d.complicații postoperatorii
 flebotromboze: sunt complicaţii majore, manifestate adesea prin embolie pulmonară;
 ocluzii postoperatorii;
 peritonite;
 complicaţii urinare, specifice histerectomiei totale, când este vorba de o fistulă
uretrovaginală.

2.9 Tratament
1) medical

Oprirea sangeragiei:

- hemostatice- fitomenadion, adrenostazin, calciu

- uterotonice- ergomet, chiuretaj uterin fracționat hemostatic+progestative de sinteza 3-6
luni

1) medical

Oprirea evoluției (creșterii)

- tț progestativ (antiestrogenic și antigonadotrope) tip: medroxiprogesteron acetat (tb

- 10 mg)- 2tb /zi din ziua 15 – până în ziua 25
- linestrenol(tb 5 mg)- 2 tb/zi,

20
 - duphaston (tb 10 mg)- 2 tb /zi
- analogi GnRh
- stare de hipoestrogenism asemănător nivelului din menopauza- dimensiunile fibroamelor
după 8-12 săptămâni de la debutul administrării .
- reacții adverse: valuri de căldură (bufeuri) demineralizare osoasa, stări depresive
uscăciune ale mucoasei vaginale.

Preparate comerciale:

- goserelina (zoladex) 3,6 mg implant s.c din 4 în 4 săptămâni

- leuprolerina (enantone) lp
- triptolerina(decapeptyl)3,75 i.m

2) Chirurgical

Indicații:

3) forme complicate cu hemoragii și anemie secundara rebele și tratament conservativ

4) necrobioza + torsiune

-forme cu hiperplazie endometriala(adenomatoză moderata,severa)

5) forme voluminoase abdominale cu comprimarea organelor vecine

- -forma cu creștere rapida ( posibil risc de degerenescenta maligna )

- Intervenții conservatoare:
- miomectomia -ablația formelor interstițiale fară interesarea endometrului -pentru femeile
tinere ce nu au terminat planificarea familiala ( mai doresc copii)
- rezecția histeroscopica a fibroamelor intracavitare și a polipilor mucoși
- ablația prin torsionare a pediculilor acusati în col cu baza mica de implantare ,urmata de
chiuretajul hemostatic al bazei de implantare

Intervenții radicale:

- histerectomie subtotala – femei sub 40 de ani care nu mai doresc copii col ,,curat” din
punct de vedere clinic ,citologic (ex citologic Babeș Papanicolau, colposcopic
- dispensarizare și urmare anuala pentru prevenirea unui cancer de col pe bontul restant
- histerectomie totala cu anexectomie bilaterala pentru riscul de cancer ovarian sau bont
restant menopauza chirurgicala(semne și simptome cunoscute )terapie de substituție
hormonala

21
Tehnici chirurgicale

Se poate realiza pe cale abdominala sau pe cale chirurgicala.

- miomectomie-excizia locala a fibromului (de preferat la femeile tinere , care doresc copii);
- histerectomie totala sau subtotala , cu sau fară prezervarea anexelor (de obicei la femeile
trecute de 45 de ani).
În funcție de tipul și mărimea fibroamelor, chirurgul v-a opta pentru una dintre cele 3 tipuri de
miomectomie:
1. Miomectomia laparoscopica, în care , prin mai multe incizii în abdomen, chirurgul
accesează și îndepărtează fibroamele.
2. Miomectomia histeroscopica, în care fibroamele sunt accesate prin intermediul vaginului
și al cervixului.
3. Miomectomia abdominala, în care chirurgul pătrunde în cavitatea pelvina printr-o incizie
verticala sau orizontala – depinde de localizarea fibroamelor și abordarea specifica a chirurgului.
aceasta operație se realizează sub anestezie generala.

2.10 Morfopatologia
Tipuri de localizări

Fibromul uterin se prezinta că o formaţiune tumorală unică sau cel mai adesea multiplă,de
dimensiuni variabile se distinge de ţesuturile din jur şi modifică forma uterului. Localizarea
fibromului uterin este variată în raport cu diferite segmente ale uterului sau ale muşchiului uterin:

- localizarea corporeală – cea mai frecventă, sediul tumorii putând fi fundic, peretele
anterior sau posterior uterin. Situaţia tumorii localizată pe peretele posterior antrenează o
retroversie uterină fixă foarte dureroasă.
- localizarea cervical – este mai rară, coexistând cu fibromioamele corpului.

Sediul poate fi supra vaginal, se situează anterior sub peritoneu comprimând vezica şi uretra,
alteori posterior sau lateral între foiţele ligamentului larg realizând fibroame uterine
intraligamentare. Sediul intravaginal interesează mai ales buza anterioară a colului.

- localizarea subperitoneală (fibromioamele subseroase) pot fi sesile modificând mai mult

sau mai puţîn conturul uterului, sau pediculate, când pot torsiona sau chiar rupe.

22
 - localizarea în plin miometru – intramural sau interstiţiale, când sunt de dimensiuni mici nu
modifică conturul uterului, dar când cresc în volum produc o mărire a uterului ce devine
neregulat, nodular.
- fibromul uterin submucos –- se dezvoltă sub endometru, deşi este mai puţîn frecvent, are o
mare importanţă clinic prin sângerările pe care le determină. Prin dispoziţia submucoasă
- deformează mai mult sau mai puţîn cavitatea uterină, iar uneori dezvoltă un pedicul,
devenind liber de cavitatea uterină, în această formă sub efectul contracţiilor uterine tinde
să se elimine prin col realizând: fibromul submucos uterin pediculat în stare născândă.
Numărul şi dimensiunile
Nodulii fibromatoşi au număr şi dimensiuni variabile: cei mici pot fi microscopic sau de12
mm; cei mari pot atinge dimensiuni variabile – gigantic care pot ajunge până la mărimea unui uter
gravid la termen şi greutatea lor poate fi de 5-10 kg sau mai mult. Tumorile colului sunt solitare,
în schimb la nivelul corpului sau multiplii nodului tumorali.

2.11 Simptomatologie
Fibromul uterin se manifestă foarte variat, în funcţie de numărul, mărimea şi localizarea tumorilor.

Fibromul asimptomatic: evidenţiat de cele mai multe ori cu ocazia unui examen ginecologic de
rutină sau descoperit în timpul explorării chirurgicale a pelvisului.

Hemoragiile uterine:

23
Sângerările uterine reprezintă simptomul cel mai frecvent întâlnit la femeile cu fibrom uterin.
Sângerările uterine se prezintă foarte variat clinic. Explicaţia lor este dată de vascularizaţia
crescută a uterului, mărimea cavităţii uterine şi de o deficienţă în contracţia musculară pentru a
asigura hemostaza.

În ordinea frecvenţei se întâlnesc :

- menoragia: hemoragia menstruală – reprezintă cea mai obişnuită şi caracteristică formă

- de sângerare la femeile cu fibromiom. Menoragiile nu se instalează niciodată
brusc,menstruaţiile devin progresiv mai abundente, frecvent cu cheaguri, durează mai mult
de o săptămână, sfârşind cu o serozitate rozacee
- menometroragiile: sunt sângerări care continuă o menstruaţie abundentă până la
menstruaţia următoare. Se întâlnesc cu o frecvenţă de aproximativ 22% din cazuri.
- metroragiile: sunt mai rare, întâlnindu-se în 13% din cazuri; ele survin între
menstruaţii,discontinuu, fiind revelatoare mai ales pentru un miom submucos sau un polip
fibros.
- hidroreea: în perioada menopauzei se întâlnesc hemoragii continue cu exacerbări.
Leucoreea se întâlneşte sub formă hidroreică. hidroreea constă într-o pierdere de lichid
clar, apos, albicios, al cărei cantitate poate ajunge până la 1 litru/ 24h. Pioreea – sau
pierderi purulente – pot releva câteodată un polip fibros pe cale de necrozare.
- Leucoreea banală nu este un semn de fibrom.
- leucoreea: - abundentă premenstrual, este un simptom comun; în fibromul uterin secreţia
cervicală este filantă, translucidă sau murdară când se însoţeşte cu endocervicită şi/sau
endometrită- în obstrucţiile canalului cervical pot fi prezente descărcări intermitente de
conţinut seropurulent,sangvinolent de tip vomică uterină.
- fibroamele dureroase: apariţia durerilor avertizează că există ceva mai mult decât un
fibromiom banal. Durerea rezultă din degenerările ce urmează tulburărilor
circulatorii,infecţioase, torsiunii unei tumori pediculate, prin compresiune la nivelul
pelvisului sau printr-o leziune asociată.
- durerile au caractere diferite:
- dureri cu caracter colicativ, spasmodic – reflectă contracţiile uterine ce tind să excludă din
cavitatea uterină un nodul submucos sau un polip fibromatos; uneori durerea ia aspectul
dismenoreei particulare, atunci când fibromiomul constituie un obstacol în evacuarea
sângelui menstrual; femeia acuză o jenă pelviană sau veritabile dureri lomboabdominale,
însoţite de o sângerare redusă, urmată apoi de cheaguri, care sfârşesc criza dureroasă;

24
 - dureri intense cu caracter lanciant – însoţite de semne de iritaţie peritoneală, vărsături,
subocluzie – survin în cazul fibroamelor intracapsulare;
- dureri cu caracter de crampe sfâşietoare – iar când se adaugă febră, frisoane, leucocitoză,
se constituie semnul supuraţiei şi abcedării unui nodul fibromiomatos.

Creşterea rapidă a unui fibrom uterin se însoţeşte de o stare de tensiune hipogastrică. Inclavarea
unui fibrom uterin în micul bazin se exprimă prin dureri caracteristice cu iradieri în membrele
inferioare, prin compresiunea realizată de tumoră pe rădăcinile sciaticului.

Perceperea masei tumorale

- în hipogastru sau abdomen de către bolnavă este posibilă atunci când tumoarea a depăşit
micul bazin.
- tulburări funcţionale ale organelor de vecinătate.
- În funcţie de mărimea şi localizarea lui, un fibrom uterin poate avea răsunet asupra
organelor vecine, generând o serie de simptome „de împrumut”. Manifestările clinice sunt
date de compresiunea tumorii pe căile urinare, rect, vase.
- tulburări vezicale:- apar tulburări micţionale;- polakiuria( micţiuni mai frecvente) cu
caracter diurn;
- retenţia de urină: se întâlneşte mai rar, se manifestă mai ales premenstrual, rareori ia aspect
de retenţie acută.
- compresiunea colorectală : în general sunt puţine – tensiune, constipaţie, ocluzie mecanică.
- compresiunea venoasă :poate fi sursa unui edem al membrelor inferioare. Asocierea unei
infecţii latente în micul bazin şi a unei hipercoagulabilităţi, creează condiţiile apariţiei
flebitelor spontane.
- compresiunea ureterului în fibromul intraligamentar poate produce:- hidro-ureter
- hidro-nefroză

2.12 Investigații clinice și de laborator

Investigaţii clinice: semne secundare, obezitate, teren varicos, anemie.-

Investigaţii de laborator:

 Hb (hemoglobină), Ht (hematocrit), leucocite, trombocite, timp de coagulare ( Tq,Th, Ts),

VSH, grupa sanguină, Rh.
 examene biochimice ale sângelui: uree sanguină, glicemie, tymol, proteinemie.
25
  examen de urină: urocultură, test de sarcină.
 examen cardiologic: EKG, măsurarea TA, puls.examinări complementare:
 histerometria: permite evidenţierea cavităţii uterine, alungite, deformate sau alteori pare
scurtată prin noduli submucoşi intracavitari; chiuretajul uterin: se face cu scop explorator,
terapeutic, biopsic;
 histerosalpingografia: indicată în diagnosticarea unui fibrom submucos, se efectuează cu o
substanţă de contrast lipo- sau hidrosolubilă;
 radiografia simplă: evidenţiază tumorile calcificate, că pete alburii sau alb-cenuşii rotunjite;
 flebografia uterină: metodă radiologică de vizualizare a vascularizaţiei pelvine, utilizând
calea endouterină de injectare a substanţei de contrast;
 examenul ecografic: apreciază dimensiunile, numărul şi chiar topografia
tumorilor,excluzând o sarcină; dă detalii asupra situaţiei fibromului, depistează leziuni
asociate şi permite supravegherea tratamentului;
 examen colposcopic şi citologic;
 histeroscopia: vizualizează baza de implantare a unui fibrom endocavitar;
 celioscopia;
 cistografia;
 clisma baritată.

2.13 Evoluția și prognosticul fibromului uterin

Fibroamele au evoluţie lentă, fiind multă vreme suportate. Între 40ş i 50d e ani este momentul
critic, când tulburările hemoragice sunt mai accentuate, de aceea operaţiile sunt mai frecvente în
această perioadă a vieţii. Fibromul încetează să mai crească după menopauză, deoarece suferă un
proces minim de involuţie datorită transformării ţesutului miomatos în ţesut fibros. Prognosticul
este bun, deoarece este o tumoră benignă, care se poate opera şi care involuează involuntar la
menopauză. Când intervin complicaţii în evoluţia tumorii, prognosticul este mai rezervat.

Când se asociază calcinomuri de col uterin sau când intervenţia chirurgicală se efectuează la
femeie, manifestat pe un teren mai puţîn favorabil, prognosticul poate fi grav, mai ales dacă există
şi un risc operator crescut.

2.14 Complicații:
– hemoragia: ușoară, moderata, severa
26
 – necrobioza septica: febra,frisoane, hiperleucocitoza, semne de abdomen acut
– (blocarea vascularizației tumorale)
– torsiunea umui fibrom pediculat:semne de abdomen acut chirurgical cu:
– durere, grețuri, vărsături, contractura musculara
– tumora ferma ce creste foarte repede(rar)
– compresiuni pe organele învecinate
– infertilitate și sterilitate.
– complicații generale:
– aparatul respirator: apar semne de suferință prin reducerea capacității
sale,datorita tumorilor voluminoase care ridica diafragmul
– aparatul circulator -apar dureri pericardice ,palpitații,dispnee
paroxistica,tahicardie,HTA
– edeme ,flebite ale venelor membrelor inferioare sau a micului bazin
– aparatul urinar: disurie, polakiurie, retenție urinara, hidronefroza, fenomene
datorate compresiunii prin dezvoltarea tumorii
– obezitate: este frecventa și este un factor defavorabil când ceste vorba de un act
chirurgical
– tulburări sanguine

Complicații obstreticale :

– sterilitate
– la asocierea cu sarcina pot apărea: compresiunea asupra plexului solar,vezicii
urinare
– rectului (manifestate prin tenesme vezicale, pelvialgii, polakiurie, disurie,
tenesme rectale, dureri lombosciatice) și chiar, în cazul fibroamelor, mari
avorturi, nașteri premature inserții joase ale placentei

27
 CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN PREGĂTIREA PACIENTEI

DIAGNOSTICATA CU FIBROM UTERIN

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientelor cu hemoragii uterine în climax este foarte
important. Asistentele medicale sunt practicante autonome, responsabile pentru îngrijirile pe care
le asigura. Efectuarea lucrărilor de îngrijire trebuie să se bazeze pe toate cele considerente ce
formează baza acțiunilor nursei. Ansamblul acestor activități de nursing se desfășoară metodic că
o structura a unui proces cunoscut sub denumirea de plan de îngrijire (nursing ) ce cuprinde 5
etape:

- culegera datelor;
- identificarea problemelor de îngrijire;
- planificarea îngrijirilor;

a) fixarea scopurilor și obiectivelor;

b) determinarea intervențiilor;

- aplicarea în practica a planului de îngrijire : intervenții autonome și delegate;

- evaluarea îngrijirilor;

Asistenta medicala, împreună cu pacienta și familia acesteia, pe parcursul acestui proces poate
influenta implicarea lor în autoingrijire și poate furniza o cale importanta de evaluare a calității
îngrijirilor asigurate. Asistenta trebuie să informeze pacienta cu privire la tratamentele medicale
care sunt corelate cu o hiperestrogenie . De asemenea pacienta trebuie să știe că hiperestrogenia
sta la baza hiperplaziei endometriale cu diferitele ei grade și conversia acesteia în cancer de
endometru, deoarece metroragia este simptomul cel mai precoce în cancerul de endometru și
ținând cont că prognosticul acestuia depinde în primul rand de stadiul clinic și de gradul de
diferențiere al tumorii, iar asistenta medicala joaca un rol foarte important în educarea pacientei ,
de a se prezenta la medic la orice sângerare uterina apărută în climacteriu.

În cazul pacientei obeze, asistenta explica grupele de alimente hipocalorice și importanta

scăderii în greutate .

28
 Prin îngrijirile acordate, asistenta medicala intervine în satisfacerea nevoilor pacientei cu
hemoragii uterine, toate aceste acțiuni ale asistentei medicale, subliniază rolul important pe care
acestea îl joaca în promovarea și menținerea sănătății.

3.1 Îngrijiri/nursing - generalități

Nursingul își atrage rădăcinile din nevoile fundamentale ale individului, pentru că orice ființă
sănătoasă sau bolnava este animata de dorință vitala de a manca, a bea , a avea adăpost, a se
îmbracă, nevoia de afecțiune, apreciere, de sentimentul de utilitate, de sociabilitate. În Romania,
se aplica în aceasta perioada codul de principii elaborat de Virginia Henderson, bazat pe cele 14
nevoi fundamentale ale individului sănătos sau bolnav. Orice peturbare în aceasta ierarhie
reprezintă o cauza de dependenta, iar asistentei medicale îi revine rolul să identifice aceste
dependente și să ia masurile necesare pentru satisfacerea nevoilor.

3.2 Injecția intravenoasa

Definiție: reprezintă crearea unei cai de acces într- o vena cu ajutorul unui ac .

Scop :- explorator

Recoltarea sângelui pentru examene de laborator :

- biochimice;
- hematologice;
- serologice;
- bacteriologice.

Terapeutic :

- administrarea unor medicamente sub forma de injecție și perfuzie intravenoasa;

- recoltarea de sânge în vederea transfuzării sale;
- executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui.

Locul electiei

- venele de la plica cotului ,unde formează un ,,m” venos prin anastomozarea lor;
- venele antebrațului;
- venele de pe fata dorsala a mâinii;
- venele subclaviculare;
- venele femurale;
29
 - venele maleonare interne;
- venele jugulare și epicraniene (mai ales la sugari și la copilul mic).
- Pregătirea injecției
- Materiale de protecție :
- perna elastica pentru sprijinirea brațului, mușama, aleza;
- tampon de vata îmbibat în alcool medicinal.
- Instrumentar și materiale sterile :
- ace și seringi de diferite mărimi în funcție de scopul injecției;
- garou.

Pacientul:

- pregătirea psihica - se informează pacientul asupra scopului puncției;

- pregătirea fizica - se aseaza pacientul în poziție confortabila;
- se examinează calitatea și starea venelor având grija că hainele să nu împiedice.

Circulația de întoarcere la nivelul brațului:

- se aseaza brațul pe perniță și mușama în abducție și extensie totala;

- se dezinfectează tegumentele;
- se aplica garoul la o distanta de 7 – 8 cm deasupra locului de elecție, strangandu -l astfel
încât să oprească circulația venoasa fară a comprima artera;
- se recomanda pacientului să strângă pumnul , venele devenind astfel turgescente.

Execuția injecției:

- îmbrac mănușile sterile și mă așez vizavi de pacient;

- fixez vena cu policele mâinii stângi , la 4 – 5 cm sub locul injecției , exercitând o ușoară
compresiune și tracțiune în jos asupra țesuturilor vecine;
- se fixează seringa , gradațiile fiind în sus, acul atașat cu bizoul în sus , în mana dreapta,
intre policele și restul degetelor;
- se pătrunde cu acul tranversand , în ordine, tegumentul în direcție oblica ,apoi peretele
venos invigandu – se o rezistenta elastica , până când acul înaintează în gol;
- se schimba direcția acului 1- 2 cm în lumenul venei;
- se controlează pătrunderea acului în vena prin aspirație cu seringa;
- se îndepărtează staza venoasa după executarea tehnicii prin desfacerea garoului și a
pumnului;
- se aplica tamponul îmbibat cu alcool la locul de pătrundere a acului și se retrage brusc acul;
30
 - se comprima locul electiei 1- 3 min , brațul fiind în poziție vertical.
- Îngrijirea ulterioara a pacientului
- se face toaleta locala a pacientului;
- se schimba lenjeria daca este murdara;
- se asigura o poziție comoda în pat; - se supraveghează pacientul.

Accidente:

- hematom – se retrage imediat acul și se comprima locul puncției 1-3 min;

- străpungerea venei – se retrage acul în lumenul venei
- amețeli, paloare, lipotimie. Se întrerupe injecția, îl vom așeză pe pacient în decubit dorsal
fară perna și se anunță medicul .

3.3 Spălătură vaginala

Obiectivele spălăturii:

- curățenia regiunii de secreții;

- îndepărtarea mirosului;
- prevenirea iritației și escoriatiei;
- prevenirea infecției;
- promovarea confortului.

Pregătirea materialelor:

- canula vaginala cu duza perforata (pentru reducerea presiunii lichidului);

- soluție la temperatura corpului (cantitatea și tipul recomandate de medic);
- irigator curat;
- pensa;
- gel pentru lubrifiere;
- tub de cauciuc cu pensa sau tub din material plastic cu clema;
- tampoane de vata;
- stativ pentru suspendarea irigatorului;
- aleza, mușama;
- pled;
- mănuși sterile.

Pregătirea pacientului

31
Psihica

- se intruiește pacienta și se explică procedura și motivele pentru care s-a recomandat;

- se instruiește pacienta să stea liniștită și relaxata pentru a evita eventualele senzații
neplăcute;
- se obține consimțământul pacientei.

Fizica

- se asigură intimitatea;
- se intruiește pacienta să își golească vezica;
- se asigură poziția corecta (ginecologica).

Efectuarea procedurii

- se asamblează echipamentul și se verifică temperatura apei;

- se verifică recomandarea medicului;
- se explică desfășurarea procedurii;
- se verifică daca pacienta și-a golit vezica;
- se așază pacienta pe masa (de preferat ginecologica);
- se învelește pacienta cu un pled și se așază mușamaua și aleza sub pacienta;
- se spală mâinile;
- se clampează tubul și se pune în irigator soluția la temperatura corpului;
- se declampează tubul, se evacuază aerul și se reclampează;
- se îmbracă mănușile sterile;
- se spală perineul cu tampoane de vata umezite cu apa calda;
- se începe curățirea dinspre partea anterioara spre spate, folosind tamponul o singura data;
- se lubrefiază canula cu gel sau vaselina;
- se agață punga /irigatorul în stativ la o înălțime de 50-70cm de la simfiza pubiana;
- se îndepărtează cu o mana labiile iar cu cealaltă introduceți canula în vagin, înclinând-o
spre fata apoi spre spatele pacientei; se introduce aproximativ 8-10 cm ( la 10-11 cm se
atinge fundul de sac vaginal);
- se îndepărtează pensa și se permite soluției să curgă sub forță gravitației se rotește cu
blândețe canula în timpul irigației;
- se clampează tubul înainte de terminarea lichidului și se îndepărtează canula cu blândețe.

32
3.4 Îngrijirea pacientei
- se conduce pacienta în pat și se așază într-o poziție confortabila;
- se verifică daca pacienta are dureri;
- se instruiește pacienta cum să-și facă singura spălaturi daca este nevoie;
- reorganizarea locului de munca;
- se dezasamblează materialele;
- se spală materialele folosite și se așază în dulap;
- se spală mâinile.

Notarea procedurii

Notați:

- data, ora, soluția folosita, numele persoanei care a efectuat irigația;

- orice observație legata de starea pacientei sau aspectul local, durere, iritație, scurgere;
- daca pacienta a înțeles informațiile.

Evaluarea eficacității procedurii

Rezultate așteptate /dorite

- spălătură s-a desfășurat fară incidente, pacienta se simte bine;

- pacienta este cooperanta și demonstrează înțelegerea informațiilor primite;
- pacienta este capabila să-și efectueze spălătură;
- Rezultate nedorite/ce facem:
- pacienta acuza senzații neplăcute, durere;
- se verifică temperatura soluției, presiunea și viteza de scurgere;
- se verifică daca pacienta și-a golit vezica;
- se scade presiunea prin coborârea irigatorului sub 50 cm.

33
 CAPITOLUL IV

ÎNGRIJIRI SPECIFICE ACORDATE BOLNAVELOR CU FIBROM

UTERIN
Înca din 1948, în cadrul OMS, se recunoaște importanta asistentelor medicale, că element
esențial în realizarea programelor de sănătate, îngrijirea bolnavilor, prevenirea îmbolnăvirilor,
promovarea și păstrarea sănătății. De fapt acestea constituie și în ziua de astăzi cele patru
responsabilități esențiale ale asistentei medicale și anume: promovarea sănătății, prevenirea
îmbolnăvirilor, restaurarea sănătății și înlăturarea suferinței.

Responsabilitatea primordiala a asistentei medicale consta în acordarea îngrijirilor de care

aceștia au nevoie. În exercitarea profesiei sale, asistenta medicala crează o ambianta în cadrul
căreia valorile, obiceiurile, religia, credință individului sunt respectate.

Respectul fata de viață ,de demnitatea umana și fata de drepturile omului face parte din
îngrijirile medicale și nu e influențat de considerații precum :naționalitatea, religia,
culoarea ,sexul, vârstă, opiniile politice sau statutul social. Asistenta medicala acorda îngrijiri
pentru sănătatea individului, familiei și colectivității, își coordonează activitatea cu cea a altor
persoane ce muncesc în alte discipline din domeniul sănătății.

Asistenta medicala își asuma o responsabilitate personala în acordarea îngrijirilor, precum de

ași menține nivelul profesional la zi, printr-un sistem de reînnoire a cunoștințelor și de educație
permanenta .
34
 Criteriul etic are că scop, deci, respectarea și promovarea demnității umane și a tuturor
persoanelor implicate, ținând cont de binele comun.

Binele etic poate reprezenta un compromis intre ideal și ceea ce putem face. astfel contactul cu
bolnavul se face încă de la internare prin examinarea bolnavului, care cuprinde patru etape:

1 observarea bolnavului

2 discuția cu bolnavul

3 examenul fizic

4 tratamentul

Asistenta medicala trebuie să se prezinte pacienților, să puna accent asupra persoanei sale, să
impună respect prin ținută, comportament fară a așteptă să fie tratata cu un respect de la sine
înțeles.

Observarea bolnavului este un act spontan și deliberat care apare în mod automat din
momentul în care acesta vine în contact cu noi. Un alt element esențial îl constituie discuțiile cu
pacientul și necesitatea de a aduna suficiente informații despre el. Aceste discuții trebuie să fie
deschise, să nu fie prea lungi, să fie la obiect, fară a crea impresia de interogatoriu.

Dialogul trebuie să fie confidențial, iar bolnavul trebuie lașat să vorbească, să-și
povestească boala. Trebuie să găsim o cale de comunicare atât verbal cât și nonverbala prin
gesturi, mimica, cu bolnavul. Trebuie să cream un cadrul de confidențialitate, încredere și
înțelegere asupra problemelor sale.

Examenul fizic trebuie să fie cât mai puțin invaziv, se explica bolnavului în ce consta și
necesitatea efectuării lui cu foarte mult tact, la un nivel la care să ne facem înțeleși. Se poate
încheia, deci, amintind că unei asistente medicale nu trebuie să-i lipsească acel atribut pe care
medicina antichității îl asimilează celui mai eficient tratament: zâmbetul. ,,Un zâmbet nu costa
nimic, dar oferă mult. El ia o clipa, dar amintirea lui dăinuie uneori pentru totdeauna. Un zâmbet
aduce fericirea în casa, bunavoință în munca, este semnul prieteniei. Un zâmbet nu poate fi
imprumuntat, cerșit sau cumpătat, pentru că el nu are valoare pentru nimeni până când nu este
dăruit.”  

35
 CAPITOLUL V

PLAN DE NURSING

PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL I
Pacienta: C. R.
Vârstă: 44 de ani
Domiciliul: Brașov
Naționalitatea: romana
Religia: ortodoxa
Ocupația: contabila
Starea civila: căsătorită
Data internării:12.02.2022
Data externării:19.12.2022
Motivele internării: menoragie de 6-7 luni
Diagnostic la internare: fibrom uterin Anamneza:
1. antecedente heredo-colaterale: neaga
2. antecedente personale fiziologice:
- menarha la 16 ani
- cicluri menstruale regulate la 28 de zile, durata menstruației 5-6 zile , flux crescut în
ultimele 6-7 luni
- sarcini: doua nașteri, fară avorturi
3. antecedente personale patologice:
- apendicectomie la 17 ani

36
4. condiții de viață și munca:
- corespunzătoare: nu fumează, nu consuma alcool
5. comportare fata de mediu
6. Istoricul bolii:

Boala actuala a debutat aproximativ acum 6-7 luni, prin menoragii din ce în ce mai abundente,
motiv pentru care pacienta solicita un consult de specialitate. Examenul ecografic evidențiază
formațiuni tumorale hipogastrice.

Se internează în clinica de ginecologie , pentru diagnostic și tratament de specialitate.

La internare s-au efectuat următoarele investigații:

1. Examen clinic general

- g=75 kg;
- i=160cm;
- tegumente și mucoase: palide;
- țesut celular subcutanat: normal reprezentat;
- sistemul ganglionar superficial: nu se palpează;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistemul osteoarticular: integru, mobil;
- aparat renal: micțiuni spontane;
- aparat cardio respirator:
- torace normal conformat,simetric,participa la mișcările respiratorii;
- frecventa respirației:16 respirații/minut;
- puls bine bătut :78 pulsații/minut;
- TA=120/80 mmHg

2. Examen de specialitate:

- abdomen sensibil la palpare,elastic;

- organele genitale de multipara,nu pierde sânge în timpul examinării;
- tușeu vaginal vulva ,vaginul suplu,elastic;
- col în butaș orientat spre dreapta;
- formațiuni tumorale cât un grapefruit,care fac corp comun cu uterul, contur policiclic,
consistenta ferma, nedureroasa; - anexele nu se palpează.

Examen citologic

37
Frotiu de tip ÎI, sunt prezente celule pavimentoase, superficiale, intermediale, celule metapalzice,
rare celule de tip ganglionar;

- flora bacteriana :coci reduși

Examen secreție vaginala:negativ

Examen sumar de urina

acid ascorbic negativ

bilirubina negativ

corpi cetonici negativ

glucoza negativ

pH 6

proteine negativ

urobilinogen negativ

nitriti negativ

densitate urinara 1010 examen

de laborator;
valori normale

glucoza99mg/dl 65-120mg/dl

uree26mg/dl 15,0-45,0mg/dl

creatinina 1,4mg/dl 6-1,3mg/dl

t.g.o25u/l 15-50u/l

t.g.p 27u/l 15-50u/l

fibrinogen356mg% 180-350mg%

38
aptt38,4” 26-36”

hemoglobina 11,7g% 11,5-17 g%

hematocrit31,15% 35-74%

leucocite6300/mm 4000-100000/mm

ts 2 minute si 40 sec

tc 2 minute si 55 secunde

vsh 12mm/h

Îngrijiri postoperatorii

Monitorizarea funcțiilor cardiovasculare (TA, puls) respiratorie (frecventa respiratorie,

capacitatea), temperatura, diureza, cantitatea de lichid exteriorizat pe tubul de dren

- se administrează: perfuzii cu glucoza 10% 2x 500ml, ser fiziologic 500ml, antialgice,

clexane pentru profilaxia trombozelor;
- se începe mobilitatea după 48 de ore;
- după 48 de ore se reinstalează tranzitul intestinal;
- se suprima tubul de dren, se reîncepe alimentația ( supe strecurate, iaurt, brânză de vaci),se
suprima sonda vezicala;
- se continua urmărirea funcțiilor vitale și controlul plăgii până când pacienta vă fi externata;
- culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale.

1. Nevoia de a respira și a avea o buna circulație

- pacienta prezinta torace normal conformat ,care participa simetric la mișcările respiratorii;
- frecventa respiratorie datorita stării post narcotice este de 23 de respirații/minut;
- ritmul respirației este regulat;
- amplitudinea respirației este superficiala ,cu pauze egale intre respirații;
- ambele hemitoracice prezinta aceeași mișcare în timpul inspirației și expirației;
- tipul respirator :costal superior, datorita măririi diametrului anteroposterior în timpul
inspirației;
- mucoasa respiratorie este umeda, de culoare roz;
- pacienta are un puls de 78 pulsații/minut și TA=120/80mmHg; - colorația tegumentelor
este palida.
39
2. Nevoia de a bea și manca

- pacienta are o greutate de 75 kg și 160 cm înălțime;

- cavitatea bucala integra,nu prezinta edentație, mucoasa bucala umeda,de culoare roz,
gingiile sunt aderente la dinți;
- nu prezinta proteza dentara ,masticația fiind ușoară și eficace cu gura închisă;
- reflexul de deglutiție este prezent,digestia este lenta;
- orarul meselor era de trei mese principale și doua gustări;
- prefera lactatele, alimentele de origine animala, brânzeturile, fructele, legumele,paștele
făinoase;
- se hidratează normal, 2000 ml/zi, prin consum de sucuri, apa minerala,ciorbe și supe;
- după intervenția chirurgicala, pacienta prezinta dificultăți în a se alimenta din cauza stării
postoperatorii, având un ușor grad de deshidratare,manifestat prin sete datorita pierderii de
sânge;
- pacienta a fost alimentata permanent timp de trei zile prin perfuzie cu glucoza 5%,în
aceasta perioada având un regim hidric cu ceai amar;
- stabilit tranzitul intestinal și se începe alimentația cu supe strecurate, zeama de compot,
sucuri de fructe, în cantități suficiente, fară a depăși 1500 ml în 24 de ore; imbogatindu-se
treptat cu supa de zarzavaturi, iar după primul scaun se introduce pâine prăjită, brânză de
vaci, iaurt,carne fiarta;
- alimentația devine apoi variata și vitaminizanta.

3. Nevoia de a elimina

- eliminarea urinii se face prin micțiuni spontane, nedureroase, cu o frecventa de șase

micțiuni pe zi, de culoare galbena cu aspect clar, transparent, diureza fiind cuprinsa intre
1600 -1900ml/24 h;
- pacienta a prezentat metroragie în cantitate de 100 ml,din aceasta cauza are tegumente
palide, uscate, pliu cutanat persistent, sete, eliminarea fecalelor este normala, un scaun pe
zi, de obicei dimineața imediat după trezire, în cantitate de 100-150g, cu o consistenta
păstoasă, omogena și o culoare de obicei bruna.

4. Nevoia de a se mișcă și a avea o buna postura

- aparat locomotor integru și mobil,ceea ce îi permite pacientei o independența totala în

mișcare,atât că amplitudine cât și că mobilitate articulara;
- din cauza pierderii de sânge ,pacienta s -a simțit slabiță;

40
 - postoperator capacitatea de efort este redusa, pacienta prezinta oboseala,amețeli și
slăbiciune fizica;
- după intervenția chirurgicala s-a mobilizat cu ajutor,apoi singura, motiv pentru care a
prezentat un mers încâlcit, dar echilibrat;
- accepta o poziție de decubit dorsal cu capul într-o parte, genunchii flectati cu o pătură
făcută sul sub genunchi și își schimba poziția singura; - postoperator se indica mișcări
pasive și active.

5. Nevoia de a dormi și a se odihni

- înainte de internare pacienta avea un somn liniștit,adormea ușor,durata somnului fiind de

7-8 ore pe noapte;
- deprinderi înainte de a se culca :ascultarea radioului sau lectura;
- în timpul spitalizării, durata somnului s -a redus la 4 ore pe noapte ,pacienta dormind
greu,iar somnul este întrerupt de dureri la nivelul plăgii operatorii.

6. Nevoia de a se îmbracă și dezbracă

- pacienta prefera vestimentație ușoară și comoda ,încălțăminte joasa; - acum necesita

ajutor,pentru că este stabila datorita actului operator.

7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale

- bolnava a fost afebrila;

- după intervenția chirurgicala a prezentat subfebrilitate ( 37,7),iar după trei zile revine la
36,5 , 37.

8. Nevoia de a fi curat ,îngrijit ,a-și proteja tegumentele și mucoasele

- pacienta prezinta tegumente curate, netede, elastice, normal pigmentate;

- mucoasa bucala este integra, fosele nazale libere;
- pacienta este foarte interesanta de a fi curata și îngrijită, de obicei își efectuează toaleta
singura;
- după intervenția chirurgicala, bolnava necesita pansament steril 4 zile, schimbat zilnic;
- după 5 zile plaga este curata, iar tegumentele normal colorate;
- în fosa iliaca dreapta are un tub de dren, care s-a menținut 4 zile.

9. Nevoia de a evita pericole

- pacienta este o persoana prudenta,știe pe cât posibil să evite pericole;

41
 - acum persista o teama în ceea ce privește intervenția chirurgicala, uneori plânge și atunci
devine pesimista;

10. Nevoia de a comunica

- îi place să converseze cu cei din jur, abordând discuții pe teme diferite;

- acum, vorbește uneori cu întreruperi, se bâlbâie, devine timida și chiar plânge;
- din partea familiei are multa înțelegere.

11. Nevoia de a-și practica religia

- pacienta este de religie ortodoxa; - frecventează des slujbele religioase;

- seara citește dintr-o carte de rugăciuni.

12. Nevoia de a fi util, a se realiza

- pacienta este mulțumită de realizările obținute până acum;

- acum se neliniștește pentru cei doi copii, în ceea ce privește alimentația lor și menajul;
- se simte inutila și este complexata de faptul că nu poate fi alaturi de familie.

13. Nevoia de a se recreea

- pacienta obișnuia să vizioneze anumite programe tv;

- îi place mult să citească romane de acțiune;
- acum, datorita condițiilor spitalicești, nu este capabila să-și îndeplinească obiceiurile
recreative.

14. Nevoia de a învață cum să-ți protejezi sănătatea

- nu are cunoștinte în ceea ce privește auto-îngrijirea după externare;

- dorește să afle cât mai multe informații despre evoluția post-operatorie,de aceea pune
multe întrebări.

În urma culergerii datelor pe cele 14 nevoi fundamentale, am stabilit următoarele nevoi alterate:

- nevoia de odihna;
- nevoia de a evita pericole;
- nevoia de a comunica;
- nevoia de a fi curat și de a pastra tegumentele integre;
- nevoia de a se mișcă;
- nevoia de a învață.
42
CAZUL II
Culegerea informațiilor

Secția de: obstretica și ginecologie

Salon 7

Data internării: 18.01.2022

Ora 10

Diagnostic medical: fibrom uterin, metroragie

Informații sociale

Numele și prenumele: T. E.

Vârstă: 37 ani

Naționalitatea :romana

Situația familiara: căsătorită, 4 copii (trei fete și un băiat) toți sănătoși

Locuință: casa cu 6 camere, locuita de 6 persoane

Domiciliul: Argeș, comuna Budeasa, loc .Budeasa

Loc de munca: casnica

Motivul internării: sângerare vaginala moderata,durere în etajul inferior al abdomenului cu

iradiere în pelvis, febra 38 grade C, cefalee, amețeli, constipație, inapetență, impotenta funcțională.

43
Istoricul bolii: din relatările bolnavei reiese că are ciclul menstrual neregulat. Momentan are o
întârziere de menstruație de aproximativ 15 zile, iar din data de 07.11.2007 a început să piardă
sânge cu cheaguri mici. Starea generala se alterează, amețește, prezinta cefalee, lipsa poftei de
mâncare, dureri abdominale localizate în etajul inferior, motiv pentru care solicita internare.
Probleme anterioare de sănătate: cezariana la un copil.

Data internării: 18.10.2022

Data externării: 27.01.2022

Diagnostic la internate: fibrom uterin

Antecedente fiziologice: -menstra la 13 ani

- ciclu menstrual regulat

- flux moderat

Durata 4-5 zile

Nașteri: 4, avorturi 6

Neaga alte îmbolnăviri și boli infecto- contagioase

Antecedente heredo- colaterale: neaga lues și TBC în familie Elemente de igiena alimentației

Alimentația: obișnuită

Apetit: scăzut, inapetență

Numărul de mese: 2 -3 pe zi

Alimente preferate: legume, cartofi prăjiți, oua, sosuri

Lichide preferate: ceaiuri, sucuri

Regim:

- hidric (hipocaloric, hipoglucidic, hipolipidic, hiperproteic)

- în primele 2 zile după operație: ceai neindulcit, sau îndulcit cu zahar fiert în el
- în a-3-a zi: supa de zarzavat strecurata, sărată
- în a-4-a zi: iaurt, lapte, piure de legume, carne slaba, fiarta sau la grătar

Probleme în legătură cu somnul: insomnie,datorata durerii

Utilizarea sedativelor: da

44
Mod de a petrece timpul liber : citește , asculta muzica

Activitate sexuala obișnuită

Incidenta bolii asupra vieții sexuale: viață sexuala este afectata din cauza metroralgiei

Comportament:

Îi place să fie singura. Evoluția comportamentului cu anturajul: Îi place să fie înconjurată de

familie și de prieteni.

Pacienta este comunicativa, se exprima cursiv, în timpul culegerii informațiilor, pacienta a

prezentat înțelegere și a cooperat cu asistenta. Întelege starea actuala și urmează cu strictețe
recomandările medicale. Familia a manifestat interes fata de starea bolnavei, o vizitează

zilnic.

Informații fizice

Greutatea :70kg

Înaltimea :1,68

Capul

Aspectul și culoarea tegumentelor: palide

Aspectul gurii:uscata

buzelor -subțiri nasului -normal dinților -nu prezinta proteza

parul-=scurt ,bine îngrijit limbii-normala

Probleme -vizuale -nu prezinta

-auditive -nu prezinta

Trunchiul

Semne particulare: cicatrice de la operația de cezariana, apendicita

Aspectul și culoarea tegumentelor: palide

Sistemul musculo -adipos :normal reprezentat

Sistemul ganglionar limfatic: nepalpabil

Sparat respirator:

45
 - torace normal comformat
- murmur vezicular păstrat
- temperatura: 38 grade C
- respirația: 25 r/min

Aparat cardio -vascular :cord în limite normale

- zgomote cardiace ritmice

- TA 120/70 mmHg
- P:94 bătăi/min

Aparat digestiv: -abdomen suplu, dureros la palpare, apetit scăzut, tranzit intestinal modificat,
cicatrice după operația de apendicita .

Ficat și splina în limite normale . Aparat uro- genital - loji renale libere

- micțiuni fiziologice: număr de 6 -7 zi, diureza de 1 – 1,2 lzi

- lichide ingerate 1,3 l /zi
- metroragie în cantitate moderata ,prezenta de cheaguri
- SNC- ROT normale

Orientarea tempo spațială

Membre -semne particulare nu prezinta

Aspectul și culoarea tegumentelor: palide

Mobilitatea articulațiilor: mobile nedureroase. Bolnava nu are probleme cu mersul, se ridica

singura fară ajutor; în primele 2 zile după operație i se recomanda repaus la pat.

Este dreptace .

Obiceiuri în legătură cu eliminările

Scaun 1 la 4 zile, aspect normal, prezinta constipație

Urina: număr de micțiuni: 6-7 zi, aspect normal, diureza : 1000-1200mlzi

Obișnuințe de igiena individuale

Bolnava își realizează toaleta singura: în primele 2 zile de la operație este ajutata.

Se spală singura, se piaptănă singura, își spală dinții singura Informații medicale :

- nu este alergica la medicamente, alimente animale

46
 - tratamentul este înțeles și urmat
- tratamentul actual: penicilina 1000000ui la 6 h i.m .
- că gluconic: un flacon /zi ,i.m.,dimineața
- - ergomet un flacon /zi i.m.dimineața algolcalmin 1 2 fiole /zi i.m.
- vitamina B6, C
- glucoza 33%i.v.
- diazepam 1tb /zi ,seara
- adrenostazin vi
- fenobarbital îi tb /zi
- betadine ovule vi/zi
- diclofenac supozitoare

Resursele bolnavei: bune

Manifestări de dependenta

1. metroragie

2. temperatura 38 grade C

- transpira, cefalee, amețeli

3. agitație

- teama, frica, neliniște

4. absenta scaunelor de mai multe zile

5. trezirea frecventa

- somn agitat

6. amețeli

- stare de rău , spatiu

7. tegumente și mucoase palide

- plaga operatorie

8. dificultatea de a se mișcă , a se ridica ,așeză

9. facies crispat, gemete, iritabilitate tahipnee, tahicardie, crampe abdominale diagnostic de

nursing

47
1. scurgerea menstruala neadecvata în cantitate manifestata prin metroragie .

2. hipertermie manifestata prin temperatura 38 grade .

3. anxietate manifestata prin: agitație, teama, frica, neliniște.

4. alimentație insuficienta în cantitate și calitate manifestat prin inapetență, anemie.

5. insomnie manifestata prin: trezire frecventa, somn agitat.

6. imposibilitatea desfășurării activității manifestata prin amețeli, stare de rău, apatie.

7. alterarea tegumentelor și mucoasei manifestata prin tegumente și mucoase palide, plaga

operatorie.

8. imobilitatea manifestata prin dificultatea de a se mișcă, a se ridica, așeză

9. durere manifestata prin facies crispat, gemete, iritabilitate, tahipnee, tahicardie, crampe
abdominale datorita procesului infecțios sau inflamator.

Obiective de realizat

1. reglarea fluxului menstrual

2. combaterea febrei

3. combaterea anxietății

4. combaterea constipației

5. combaterea insomniei

6. prevenirea complicațiilor și accidentelor

7. revenirea la normal a colorației tegumentelor și mucoasei

8. combaterea inapetenței

9. calmarea durerii

48
1. NEVOIA DE A ELIMINA
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Sursa de dificultate

dimensiunea bio
fiziologioca

frecventa urinara 6 – 7 /zi

frecventa fecala constipatie :1 scaun la 4 procesului infectios

zile

menstra metroragie procesului infectios

cantitatea de urina 1000-1200ml/zi

cantitatea de fecale scaune rare durerii

cantitatea menstrei metroragie abundenta procesului infectios

mirosul urinii aromatic putrid constipatiei

fecalelor putrid procesului infectios
menstrei

senzatia usurare dismenoree dezechilibru endocrin

de :mictiune usurare
defecare menstrei

aspectul :urinii limpede prezenta de cheaguri procesului infectios

fecalelor omogen
menstrei

controlul:urinei obisnuit effort de defecare constipatie

fecalelor

49
 culoarea :urinei chihlimbar
fecalelor bruna

fluxul urinar moderat

consistenta fecalelor tari constipatie

mobilitate gastrointestinala senzatie de defecare constipatie

exudatia transpiratii febrei

hidratarea piele supla si

elastica ,mucoase umede

dimensiunea psihologica

reactia,in raport cu alterarea functiei bolii

umorul, stres,
emotie ,durere

dimensiunea socio
culturala si spirituala

sensul acordat eliminarilor act normal

2. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE

dimensiunea bio-fiziologica

gradul temperaturii corpului hipertermie:38 grade C,febra procesului infectios sau

moderata inflamator

curba termica variatii patologice aspect bolii

de febra recurenta

mecanisme de termoreglare piele calda si rosie,transpiratii procesului infectios

dimensiunea psihologica

reactia in raport cu alterarea functiei bolii

umorul,stress,emotii,durere

50
dimensiunea socio culturala si
spirituala

obisnuinta de a se respectate
incalzi:(bautura,imbracaminte
,aparate de incalzire,activitate
fizica

3. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

dimensiunea
biofiziologica

agresiuni terapeutice interventie bolii

chirurgicala

dimensiunea
psihologica

sentimentul de bine durere evenimentelor

,neliniste,ingrijorare amenintatoare
(interventiei
chirurgicale)

imaginea de sine echilibrata

raspunsuri la un agent adaptare eficace

stresant

dimensiunea socio
culturala si spirituala

51
efectul imprejurarilor adaptat mijlocului
si apartenentei socio-
culturale

4. NEVOIA DE A BEA SI DE A MANCA

dimensiunea biofiziologica

raportul intre alimentele regim adaptat

ingerate si nevoi

masticatia ineficace bolii

deglutitia usoara

digestia lenta durerii

starea de nutritie slabiciune ameteli ,durerii

dimensiunea psihologica

reactia in raport cu fara influentare

umorul,stress,durere,emotii

gust si valoare acordate intacte

mancarii

dimensiunea socio
culturala si spirituala

orar obisnuit evenimentelor amenintatoare

alegerea alimentelor perturbata spitalizarii

obisnuinta de a servi masa mananca evenimentelor

in grup,singura la pat amenintatoare(boala,spitalizare)

5. NEVOIA DE A DORMI

52
 dimensiunea
biofiziologica

durata scurtarea in raport cu durerii si anxietatii

durata obisnuita

dificultatea de a dormii intrerupt durerii si stress-ului

calitatea somnului treziri repetate durerii

nevoia de recuperare oboseala evenimentelor

amenintatoare

dimensiunea
psihologica

reactia in raport cu
umorul
,stress,durere,emotii

dimensiunea
socioculturala si
spirituala
ritualuri(bauturi calde incapacitatea de a le evenimentelor
sau reci,relaxare , realiza amenintatoare
muzica )

pozitie respecta

efectele ale obligatiilor peturbarea orarului evenimentelor

sociale obisnuit amenintatoare

6. NEVOIA DE A FI CURAT SI A MENTINE TEGUMENTELE SI MUCOASELE

CURATE
dimensiunea bio-
fiziologica

53
 capacitatea incapabila de a-si constrangeri fizice
neuromusculara realiza singura
toaleta(in primele zile
dupa operatie)

starea pielii,mucoase curata

dimensiunea
psihologica

atitudinea fata de gradul sentimentului

curatenia corporala si pozitiv
aspect

dimensiunea
socioculturala si
spirituala

obisnuinte si norme de imposibilitatea de a le constrangeri fizice

igiena(dus ,baie) realiza (operatie)

7. NEVOIA DE A SE MISCA SI A MENTINE O POSTURA CORECTA

dimensiunea bio-fiziologica

amplitudinea miscarilor diminuarea miscarilor durerii

morfologie integru

amplitudinea articulara intreaga

mersul autonom,usor

echilibru ameteli metroragie

pozitia corpului si a autonoma si

membrelor diferita

54
 capacitatea de efort oboseala,diminuare evenimentelor
amenintatoare

dimensiunea psihologica

reactia in raport de alterarea functiei bolii

umor,stress,emotii,durere

dimensiunea socio- culturala

si spirituala

pozitie, activitate,exercitii
fizice in legatura cu rolul lor
social

8. NEVOIA DE A SE RECREA
dimensiunea
biofiziologica

comportamente,acte incapabila de a evenimentelor

,gesturi necesare indeplini activitati amenintatoare
nevoii recreative preferate

dimensiunea
psihologica

dorinta de a se recrea utilizeaza la maxim

capacitatile proprii de
a se destinde

dimensiunea
socioculturala si
spirituala

55
efectul imprejurarilor obisnuinte respectate

9. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

dimensiunea
biofiziologica

ritm respirator neregulat anxietatii si

emotiilor
ritm cardiac aritmic anxietatii

amplitudine cardiaca puternic anxietatii si durerii

frecventa respiratorie tahipnee=25resp/min emotiilor

frecventa cardiaca tahicardie =94b/min bolii

coloratia fetei, paloare tulburarilor

tegumentele, palide circulatorii
extremitatile palide

zgomot respirator silentios

pozitia antologica durerii

miscari respiratorii simetrice

tensiunea arteriala sistolica-120mm/Hg

diastolica -70mm/Hg

vocea obisnuita

irigatia celulara piele umeda

dimensiunea
psihologica

56
 reactia in raport cu functie controlabila
umorul, stresul
,emotiile,durerea

dimensiunea
socioculturala si
spirituala

obisnuinta de a se in satisfactie bolii

aerisi

10. NEVOIA DE A SE IMBRACA ,A SE DEZBRACA

dimensiunea
biofiziologica

capacitatea a se imbraca si
neuromusculara dezbraca singura

dimensiunea
psihologica
atitudine fata de respectata
imbracat
alegerea imbracamintii poarta haine spitalizarii
neadecvate
dimensiunea socio
culturala
efectul rolului socio nu poate purta o spitalizare
cultural imbracaminte
personala
11. NEVOIA DE A COMUNICA
dimensiunea bio-fizica

reactii senzoriale integre

57
 stare mentala orientare buna in
realitate

comunicare verbala usor ,ritm

moderat,limbaj precis

comunicare scrisa posibila

comunicare mod obisnuit

nonverbala
(gest ,privire ,postura
)
sexualitatea exprimarea constrangerilor
frustarii,durerii, fizice
inhibitiei
dimensiunea
psihologica

reactia in raport cu in vreme ce modul de

umorul comunicare ar putea fi
,stresul,emotiile,durer perturbat, mesajul
ea ramane inteligibil
dorinta de a comunica comunicare deschisa
si spontana
dimensiunea
socioculturala si
spirituala
efectul unei bariere sociale bolii
imprejurari

12. NEVOIA DE A PRACTICA RELIGIA SI DE A ACTIONA CONFORM

CREDINTELOR PROPRII

dimensiunea
biofiziologica

58
 comportamentele nu poate sa mearga la spitalizarii
,actele si gesturile seviciul religios

necesare realizarii
nevoii
dimensiunea
psihologica
reactia in raport cu fara influentare
umorul
,stresul,emotiile,
durerea
dimensiunea socio
culturala si spirituala

efectul unei fara influenta

imprejurari

13. NEVOIA DE A FI UTIL , A FI OCUPAT

dimensiunea
biofiziologica

comportamentele in spital ,sunt evenimentelor

,actele si imposibile
gesturile anumite
necesare activitati
realizarii nevoi

dimensiunea
psihologica

59
dorinta de a utilizeaza la
actiona maxim
capacitatea de a
fi ocupata ,de a
lua decizii
dimensiunea
socio-culturala si
spirituala
rolul socio exprimarea evenimentelor
cultural si norme dificultatii de a amenintatoare
sociale de
productie indeplini un rol
,descurajare
,tristete

14. NEVOIA DE A INVATA

dimensiunea
biofiziologica

capacitatea de a reformulare usoara a

memora mesajului

dimensiunea
psihologica

dorinta de informare lipsa de cunostinte nivel intelectual

despre starea de scazut
sanatate, tratament
formuleaza se exprima si tine sa
reprezentari in raport inteleaga
cu sanatatea si
schimbarile
faza acceptarii bolii negatie,culpabilizare

dimensiunea
socioculturala si
spirituala
mod de a intelege selectiv,greu nivel intelectual
scazut

60
cunostinte adaptari la dorinte si la
,reprezentari in raport situatia sa
cu sanatatea si
schimbarile sale
efectul imprejurarilor lipsa de resurse bolii

REGULI LA EXTERNARE
- evitarea expunerii la frig,umezeala ,atmosfera poluata
- evitarea emotiilor ,starilor de tensiune,surmenajului fizic si intelectual
- continuarea tratamentului medicamentos pe o perioada de 7 zile de la externare
- repaus sexual de 3 -5 saptamani
- asigurarea unei igiene locale riguroase
- control clinic periodic
Urmeaza tratament cu: algolcalmin2 f/zi i.m
penicilina 1000000ui/6h i.m
paracetamol 1tb /zi p.o
Ca gluconic 1f/zi i.v dimineata

61
CAZUL III
Date generale despre pacient
Numele: M
Prenumele: I
Varsta: 52
Sex: F
Religia: ortodoxa
Domiciliul: Arges
Ocupatia: casnica
Înaltime: 1,56 cm
Greutate: 64 kg
Motivele internarii: metroragie, dureri lombare si pelvine
Date pe nevoi

15. Nnevoia de a respira si de a avea o buna circulatie

Semne de independenta Semne de Sursa de
dependenta dificultate

pacienta prezinta normal conformat ,care participa simetric

la miscarile respiratiei. functii vitale: r=23 resp/min p=78
pulsatii/min t.a =120/70mm/hg

- -

16. Nevoia de a bea si a manca

Semne de independenta Semne de Sursa de
dependenta dificultate

62
cavitatea bucala integra, nu prezinta edentatie, mucoasa bucala
umeda, de culoare roz, gingiile sunt aderente la dinti.
prefera lactate, alimentele originale animala, branzeturile,
fructele, legumele

17. Nevoia de a elimina

Semne de independenta Semne de dependenta Sursa de dificultate

eliminarea urinii se face prin pacienta prezinta metroralgie pacienta pierde sange pe cale
mictiuni ftrecvente,7/zi ,de in cantitate de 120 ml, fapt vaginala
culoare galbena, transparenta pentru care are tegumentele
palide, uscate

18. Nevoia de a se misca si avea o buna postura

Semne de independenta Semne de dependenta Sursa de dificultate

aparat locomotor integru si postoperator, capacitatea de oboseala, ameteli, slabiciune

mobil ,ceea ce ii permite efort este redusa fizica
pacientei o independenta totala
in miscare, atat ca
amplitudine ,cat si ca
mobilitate articulara

19. Nevoia de a dormi si a se odihni

Semne de independenta Semne de dependenta Sursa de dificultate

inainte de prezentatrea pentru pacienta acuza dureri lombo - insomnie

internare avea un somn pelvine , anxietate ,stres

odihnitor

20. Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca

Semne de independenta Semne de dependenta Sursa de dificultate

63
pacienta prefera vestimentatie necesita ajutor in actul -
usoara si comoda, imbracarii , datorita actului
inacaltamintea joasa operator

21. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

Semne de independenta Semne de dependenta Sursa de dificultate

- pacienta prezinta o usoara hipertermie

ridicare a temperaturii peste
limitele normale 37,7 grade c

22. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele

Semne de independenta Semne de dependenta Sursa de dificultate

mucoasa bucala este dupa interventia chirurgicala, Interventia chirurgicala

integra ,fosele nazale libere. pacienta necesita pansament
pacienta isi efectueaza singura
toaleta steril timp de 3 zile dupa 3
zil;e plaga este curata, iar
tegumentele normal
colorate

23. Nevoia de a evita pericole

Semne de independenta Semne de dependenta Sursa de dificultate

pacienta este o persoana bolnava pierde sange pe cale metroragie

prudenta , stie sa evite pericole vaginala, are dureri lombo –
pelvine

24. Nevoia de a comunica

Semne de independenta Semne de dependenta Sursa de dificultate

pacientei ii place sa converseze

cu celelalte
persoane din jurul ei
- -

64
 25. Nevoia de a actiona dupa credinta si valorile sale
pacienta este de origine
ortodoxa, ii place sa citeasca
seara rugaciuni
- -

26. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

Semne de independenta Semne de dependenta Sursa de dificultate

pacienta este multumita de

realizarile pe care le are pana
in momentul actual

- -

27. Nevoia de a se recrea

Semne de independenat Semne de dependenta Sursa de dificultate

pacientei ii plac emisiunile

de la tv, ii place sa
citeasca romane de actiune -
-

28. Nevoia de a invata cum sa -si pastreze sanatatea

Semne de independenta Semne de dependenta Sursa de dificultate

- pacienta nu are destule lipsa cunostintelor medicale

cunostinte medicale in ceea ce
priveste diagnosticul pus de
medic

65
DIAGNOSTICE DE INGRIJIRE IDENTIFICATE: FIBROM UTERIN
PRIMA ZI
NEVOIA DG.DE NURSING OBIECTIVUL

de a elimina scurgere vaginala neadecvata pacientei sa i se faca toaleta

cantitativ si calitativ locala , corespunzatoare si sa i
se asigure hidratarea
corespunzatoare

de a dormi insomnie pacienta sa aiba un somn

odihnitor

de a evita pericole metroragie bolnava sa fie linistita, sa se

previna complicatiile,
supravegherea pacientei

de a mentine temperatura hipertermie pacienta sa aiba o temperatura

corpului in limite normale cat mai aproape de limitele
normale

66

NEVOIA DIAGNOSTICUL
DE NURSING
a elimina metroragie
a- si mentine temperatura ridicarea temperaturii peste
corpului in limite normale limitele normale peste 37
grade c
a dormi, a se odihni treziri repetate
,constrangeri fizice
a evita pericole probabilitatea de atingere a
integritatii fizice
ZIUA A II-A
OBIECTIVUL INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
pacientei sa i se faca am efectuat toaleta am administrat in urma tratamentului
toaleta locala locala ori de cate ori clotrimazol2 cp/zi pacienta tot mai pierde
corespunzatoare si sa este nevoie, lichide vaginale ( d si s ) sange vaginal, dar in
i se asigure o in cantitate de 2000 cantitati mult mai mici
hidratare ml/zi ( compot, supe,
corespunzatoare sucuri, apa ,ceai)
pacienta sa aibe un am adus lenjerie am administrat 2 nu mai este afebrila
somn odihnitor curata ori de cate ori supozitoare,(dimineata
este nevoie si seara) intrarectal
pacienta sa aibe un repaus la pat; am administrat pacienta a reusit sa aiba
somn odihnitor aerisirea salonului, diazepam 1tb /seara la un somn odihnitor
semiobscuritate; culcare
liniste
pacientei sa i se repaus la pat Am administrat:lizadon pacienta se simte mult
asigure un regim ,supraveghere 2supozitoare /zi mai bine decat in ziua
hiposodat intrarectal glubifer 3-6 internarii, iar durerile
drajeuri /zi clorocalcin lombaro-pelvine sunt
60 picaturi de 3ori/zi diminuate
in lichide
67
 a comunica probabilitatea de atingere a pacientei sa i se am explicat boala am masurat functiile Sub tratamentul,
integritatii fizice asigure regim ,evolutia sub vitale: administrat, starea
hiposodat tratament t.a =125/75 mmmhg bolnavei se amelioreaza
medicamentos si p=80 pulsatii/minut considerabil iar ea capata
chirurgical ,tinand r=24respiratiii/minut noi cunostinte
cont de varsta

ZIUA A III-A

NEVOIA DIAGNOSTICUL OBIECTIVUL INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE

DE NURSING AUTONOME DELEGATE

a elimina metroragie pacienta sa fie repaus la pat ,toaleta locala am administrat clotrimazole pacienta nu mai pierde sange
supravegheata,sa nu si de cate ori este nevoie, 2 cp/zi (d si s ) vaginal
prezinte complicatii pansament steril
indometacin supozitoare 2/zi
(d si s) intrarectal

a evita anxietate pacienta sa fie repaus la pat, supraveghere am adminuistrat lizadon 2 nu prezinta complicatii, nu mai
pericole linistita, sa nu aiba prezinta dureri lombo-pelviane
supozitoare /zi (d si s)
dureri clorocalcin 60 de picaturi zi,
de 3 ori zi in lichide

68
 CAPITOLUL VI

EDUCATIE PENTRU SANATATE

În principal profilaxia fibromului consta in:

- precautii in utilizarea tratamentelor cu estrogeni si a contraceptivelor:

- evitarea interventiilor chirurgicale timpurii si repetate pe sfera genitala ce pot
afecta circulatia pelviana:
- depistarea tumorilor in fazele incipiente :

Cadrul organizatoric propice pentru profilaxie il constituie consultul periodic si

dispensarizarea cazurilor cu risc de imbolnavire si supravegherea tumorilor depistate si tratate.
 CONCLUZII
În urma elaborării lucrării de faţă, reiese că fibromul uterin este o boală ce pune probleme
majore organismului uman, de aceea, în activitatea noastră,asistentele medicale, trebuie să
dovedeasca o conduită corectă în îngrijirea şi educaţia pacientelor. Boala fibromului uterin se
manifesta foarte variat in functie de numarul ,marime si localizarea tumorilor.
De multe ori evidentierea tumorii este o surpriza operatorie sau al examenului clinic ,iar
alte cazuri desi dimensiunile tumorilor sunt relativ reduse , tabloul clinic este zgomotos , fiind
dominat de hemoragii genitale ,dureri sau alte complicatii care pot periclita chiar viata femeii.
Pe de alta parte sunt o serie de fibroame care sunt bine tolerate ,raman stabile in toata
activitatea genitala,iar la menopauza devin silentioase si regreseaza.
În fibroamele hemoragice menoragia reprezinta cea mai obisnuita si caracteristica forma de
sangerare.
Metroralgiile nu se instaleaza niciodata brusc ,menstruatiile devin progresiv mai abundente,
frecvent cu cheaguri ,dureaza mai mult de o saptamana ,pana la 10- 12 zile , care se sfarsesc
cu o serozitate rozacee. Metroragiile sunt mult mai rare ,ele survin intre cicluri , discontinuu.
Aparitia durerilor avertizeaza ca ,,exista ceva mai mult decat un fibrom banal”.
Procesul de nursing presupune ingrijiri specifice tipului de imbolnavire si disfunctiei
nevoilor afectate precum si ingrijiri individualizate ,remarcate in studiul clinic al celor trei
cazuri cu urmatoarele diferentieri: varsta ,activitatea sociala ,implicare psihica ,gradul de
intelegere si comunicare ,mediul de provenienta si studiul involutiv al afectiunii.
Particularitatile de ingrijire individualizate pe fiecare caz in parte si prezentate pe larg in
plan dau dimensiunea umana a ingrijirilor tip nursing .
 BIBLIOGRAFIE

Prof. dr. N. Angelescu – „ Propedentica Medico – Chirurgicală”, Ed. Medicală, Bucureşti,

19952

Dr. G. Baltă – „Tehnici generale de îngrijirea bolnavilor”, Vol.I, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 19883

I. Negruţiu şi Colab. – „Obstetrică – Ginecologie”, Ed. Eidactică şi Pedagogică, Bucureşti,

19814.

E. Proca – „Tratat de Patologie Chirurgicală”, Vol.VII, Ed. Medicală, Bucureşti, 19865.

C. Rădulescu – „Ginecologie”, Vol. II, Ed. Medicală, Bucureşti, 19956.

V.I. Surcel – „Fibromul uterin”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,19907

L. Titircă – „Ghid de Nursing”, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti,1995