Sunteți pe pagina 1din 49

prolaps genital licenta

Definiie Prolapsul genital const n coborrea uterului, asociat cu coborrea pereilor vaginali anteriori i posteriori colpocel anterior i posterior care pot antrena procidena vezicii urinare i a rectului cistocel i rectocel. Literatura de specialitate definete prolapsul ca fiind caracterizat printr-o coborre a unei poriuni dintr-un organ, a unui organ sau a mai multor organe genitale, ca urmare a slbirii ligamentelor i a muchilor de susinere. Prolapsul genital const n coborrea progresiv, n micul bazin, a vaginului sau a unei poriuni din vagin i/sau a uterului (histeroptoz), ca urmare a relaxrii muchilor i a esutului fibros al perineului (muchii care formeaz baza bazinului), ca i a diferitelor mijloace de suspensie a organelor din micul bazin.

Istoricul bolii

Hipocrate, Soranus i Gallenus sunt probabil printre primii care au descris "cderea mitrei", propunnd pentru corectare hamuri din piele de viel. Egiptenii gsiser ca remediu un tip de pesarii rudimentare, pe care le introduceau n vagin, alctuite din materiale vegetale i apoi din cear de albine, susinute cu fii de pnz. n China antic, prolapsul genital era tratat prin acupunctura, exerciii fizice i diet. Corectarea chirurgical a prolapsului ncepe teoretic n secolul al XV-lea cu coala din Padova, dar printele adevaratelor operaii plastice i reparatoare, destinate corectrii viciilor de poziie ale uterului este socotit Ambroise Pare. Realizarea ideei lui nu a fost ns posibil dect abia la sfaritul secolului trecut, odat cu introducerea antisepsiei i asepsiei chirurgicale, precum i a procedeelor de anestezie. Un loc important n cadrul acuzelor ginecologice l ocup fenomenele mecanice legate de tulburarile de static pelvin. Acestea determin tulburri circulatorii i inflamatorii a cror vindecare nu este posibil dect dup ce anatomia genital a fost corectat. Prolapsul genital const n coborrea progresiv, n micul bazin, a vaginului sau a unei poriuni din vagin (colpocel) i/sau a uterului ca urmare a relaxrii muchilor i a esutului fibros al perineului (muchii care formeaz baza bazinului), ca i a diferitelor mijloace de suspensie a organelor din micul bazin. n mod fiziologic, uterul i menine situaia normal, chiar dac presiunea intraabdominal crete sau starea de plenitudine/ vacuitate a organelor vecine tind s modifice statica normal. n situaiile cnd aparatul de susinere i pierde proprietile morfologice i funcionale, n timpul efortului, vaginul ramne ntredeschis, orientat perpendicular permind hernia vezicii i/sau a rectului. Multe femei care au nscut pot dezvolta un prolaps de organe pelvine. n timpul naterii esuturile i muchii care susin organele pelvisului pot fi ntinse i se pot slabi, ceea ce duce la deplasarea organelor din poziia fiziologic. Pentru unele femei

prolapsul genital devine o problem ce genereaz durere sau disconfort, oricum nu este ntotdeauna o afeciune progresiv i se poate recupera n timp. Organele care pot fi implicate n prolapsul genital sunt: Vazica urinar prolapsul vezicii urinare n vagin se numete cistocel i este cel mai frecvent prolaps pelvin; Uretra prolapsul uretral / de uretr se numeste uretrocel;

Uterul prolapsul uterin;

Vaginul prolaps vaginal;

Intestin subire prolaps de intestin subire se numeste enterocel;

Rectul prolapsul rectal /de rect se numete rectocel.

Chiar dac un prolaps genital este ngrijortor, de obicei nu duce la probleme serioase. Un prolaps suprtor sau poate produce durere sau disconfort, dar el se poate menaja i/sau trata.

Prevalen i epidemiologie

Prevalena prolapsului genital poate fi pus n eviden printr-o examinare atent, la aproximativ 50% din femeile care au nscut, n urma unui control ginecologic. n general ns, solicitarile pentru prolapsul de organe pelvine reprezint 5% din consultaiile ginecologice. Distribuia, prolapsului genital, nu este fix, el aprnd la nulipare, multipare i primipare.

Etiologie

n etiologia prolapsului se descriu o serie de factori favorizani:

a) Naterea, traumatismul obstetrical. Rolul rupturilor de perineu este foarte important, ele producnd alterarea inelului fibros al perineului i al ridictorilor anali. Dac sarcina produce o destindere a aparatului ligamentar al uterului, favoriznd astfel retrodeviaia uterin, naterea face posibil apariia prolapsului. b) Menopauza, care intervine prin factorul distrofic tisular. n plus, la menopauz, se pare c exist o legatur ntre deficitul hormonal i deficitul enzimatico-metabolic al esuturilor conjunctivo-elastice care intra n structura elementelor de meninere i suspensie ale aparatului genital. n aceast ordine de ideei, dozarea cuprului a aratat clar existena unor nivele circulante reduse ale acestui oligoelement la bolnavele cu prolaps genital. Exist in paralel o disfuncie hormonal, tradus prin deficiena estrogenic, care pune in discuie intervenia deficitelor hormonale n tulburarea metabolismului substanei fundamentale. c) Malformaii congenitale. Laxitatea neobinuit a mijloacelor de suspensie, atrofia congenital sau insuficiena dezvoltare a muchilor planeului pelvin sunt cauze rare care explic prolapsurile constante la virgine i nulipare. d) Factorii profesionali: ortostatismul prelungit, ridicare de greuti. e) Ali factori: tuse prelungit, defecaii dificile, etc.

Patogenie

In producerea prolapsului genital, trei condiii sunt favorabile: 1. Schimbarea axei uterului. In mod normal, exist o dubl cudur uterin, a corpului pe col, de 100-120grade i a colului pe vagin de 90 grade. Astfel realizat, presiunea abdominal se exercit exclusiv pe faa posterioar a uterului, transmind apoi, prin intermediul vezicii, presiunea asupra peretelui vaginal anterior care se lipete de peretele posterior. Atunci cnd uterul este retrodeviat sau n poziie intermediar n axul vaginului, ntreg mecanismul normal de deviere a presiunii este tulburat, constituind una dintre cauzele nsemnate de producere a prolapsului genital. n aceste condiii, presiunea abdominala, la eforturi mai ales, mpinge uterul n jos, n axul vaginului. 2. Relaxarea insuficienta a mijloacelor de suspensie este constant i responsabil, n parte, de viciile de poziie a uterului care genereaz prolapsul uterin. Fr slbirea aparatului de suspensie, nu exist prolaps uterin adevarat. Legat de relaxarea insuficient a mijloacelor de suspensie, trebuie amintit sindromul MASTERS ALLEN descris n anul 1955, tradus prin algii pelvine, mobilizarea dureroas i retroversia uterin. Acesta se caracterizeaz prin deirarea posterioar a uneia sau ambelor ligamente largi, interesnd uneori i unul din ligamentele utero-sacrate, etiologia fiind traumatismul obstetrical. 3. Slbirea, insuficiena mijloacelor de susinere (a planeului pelvin) de natur distrofic,

traumatic sau asociat, lipsete organele pelvine de sprijinul pasiv i activ necesar, pentru a rezista direct i a echilibra efectele presiunii abdominale normale i mai ales a aciunii muchilor peretelui abdominal n timpul efortului. n aceste condiii, peretele anterior al vaginului, nesusinut, alunec n jos, iniiind colpocelul anterior, care apoi se exagereaz, trgnd dupa sine vezica, de care este strns legat; cistocelul este astfel i el constituit. Peretele posterior poate cobor, de asemenea, constituind colpocelul posterior, care dac este captuit de rect, constituie rectocelul. Dac este antrenat i fundul de sac Douglas, in care herniaz ansele intestinale subiri, se constituie elitrocelul (ABUREL). n aceste fel, calea ctre coborrea uterului nsui este deschis, uterul care prezint ligamentele rotunde, largi i uterosacrate relaxate, gsindu-se n axul vaginului, coboar ctre orificiul vulvar lrgit, alcatuind diferite grade de prolaps: gradul I, gradul II i gradul II.

NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A APARATULUI GENITAL FEMININ

Aparatul genital feminine extern este format dintr-o parte extern - vulva - i un grup de organe interne localizate n pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) i ovarele. Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital. Evoluia i starea morfologic a organelor genitale sunt n strns interdependen cu starea hormonal, diferit n fiecare din perioadele de dezvoltare.

1. Vezica urinar

Vulva - reprezint deschiderea n afara, organelor genitale, fiind constituit din: - muntele lui Venus - labiile mari - labiile mici - clitorisul - himenul (n cazul n care este intact) - glandele Bertholin - glandele Skene - bulbii vestibulari - glandele anexe regionale - perineul La nivelul vulvei se afl i orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele Skene.

Muntele lui Venus: Regiunea anatomic dinaintea simfizei pubiene, acoperit, de la pubertate cu pr. Este bogat n esut grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un relief uor proeminent i o consisten moale de perini. Labiile mari: sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare i esut grasos i conjunctiv. Ele sunt acoperite pe faa extern de piele, iar pe partea intern de o mucoas prevazut cu un epiteliu pavimentos. Prezint foliculi polisebatici pe faa extern i glande sudoripare a caror funcie debuteaz la pubertate. Anatomic se unesc i formeaz comisura anterioar, extremitaile posterioare se unesc, la fel ntre ele i formeaz comisura posterioar (furculia). Conin un bogat plex venos care n cazuri de traumatisme produce hemoragie profuz i hematoame extinse. Labiile mici : Sunt formate din esut conjunctiv i fibre musculare, printre care se gasesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoas prevazut cu un epiteliu pavimentos. Prezint glande sebacee i eventual glande sudoripare.

Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernoi, separati printr-un sept incomplet. Se termin cu o extremitate proeminent denumit gland, prevazuta cu un fren. Himenul: Oblitereaz parial orificiul vaginal i este format din esut conjunctiv bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos. Forma orificiului himenal poate fi: - semilunar - circular - cribiform - septat - fibriat Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele dou laturi ale extremitaii inferioare a vaginului n grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite din lobi formai la randul lor din acini glandulari cu funcie muco-secretorie. Glandele Skene : Sunt aezate parauretral i se deschid pe prile laterale ale orificiului uretral. Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate. Perineul : Este o formaiune musculo-aponevrotic, care nchide n jos excavaia osoas a bazinului. 2. Intrarea n vagin 3. Vagin 4. Col uterin 5. Mucoasa uterin (endometru) 6. Uter 7. Trompe uterine 8. Ovare 9. Fimbrii

Organele genitale interne i organele anexe : - vaginul - uterul - corp - istm - col (cervixul) - trompe - poriunea interstiional - poriunea istmic

- poriune ampular - ovarele -glanda mamar Vaginul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit n sensul antero-posterior. Vaginul are rol n copulaie (depunerea spermatozoizilor) i serveste drept canal, trecerea ftului i anexele sale n timpul naterii. Datorit elasticitaii are posibilitatea de a se deschide n special n cursul naterii, cnd pereii si pot veni n contact cu pereii bazinului, pentru c dupa aceea s revin la dimensiunile obinuite. La femeile cu varsta naintata vaginul i pierde supleea transformndu-se ntr-un conduct foarte rigid. Vaginul are o direcie oblica de sus n jos i dinapoi, nainte avnd o lungime aproximativ de 12 cm i diametrul de 2 cm. n drumul su oblic, strbate o serie de planuri musculare care nchid bazinul n partea de jos a trunchiului. Muchii din aceast regiune denumit perineu sunt susinatorii vaginului i n bun parte a tuturor organelor bazinului. Pe faa intern a vaginului se afl mucoasa vaginal alcatuit din mai multe straturi de celule suprapuse. Suprafaa mucoasei este neregulat, cu cute transversale, care pornesc de o parte i de alta a unor formaiuni mai ngroate. Aceste cute au un rol important n marirea suprafeei de contact n timpul actului sexual i n meninerea lichidului spermatic depus n vagin. Mucoasa vaginal se modific n raport cu secreiile de hormoni sexuali din organism, n special cu secreia de estrogeni. Vaginul n partea de sus se continu cu colul uterin, iar n partea de jos se deschide n vulva. n partea dinapoi vine n raport cu rectul, iar n parte dinainte n raport cu vezica si uretra. Uterul Este organul n care se nideaz i se dezvolt produsul de concepie i care produce expulzia acestuia dup dezvoltarea la termen. Este situat n regiunea pelvian, pe linia median i reprezint raporturi anatomice: - anterior cu vezica urinar - posterior cu rectul - inferior se continu cu vaginul - superior cu organele intestinale i colonul - lateral cu ligamentele largi Uterul este un organ cavitar, care msoar la nulipare 6,5 cm lungime, iar la multipare 7,8 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baz i 3 cm n poriunea medie a colului i un diametru antero-posterior de 2,5 - 3 cm. Este format din patru poriuni: fundul uterin, corpul uterin, istmul uterin i colul uterin. Fundul uterin este partea cranial a uterului, delimitat lateral, dinapoi-nainte, de inseria celor dou tube uterine, ligamentele uteroovariene i ligamente rotunde. Corpul uterin se ntinde ntre fundul i istmul uterin. Corpul este uor turtit anteroposterior, cu o fa ventral plan (faa vezical) i o fa dorsal (faa intestinal).

Istmul uterin este partea care n sarcin desparte corpul de colul uterin. Descris n a doua jumatate a sarcinii sub denumirea de segment, reprezint un reper important n efectuarea inciziei operaiei cezariene. Istmul - continu corpul uterin i reprezint o zon retractil a acestuia. Colul uterin - lung de aproximativ 3 cm; este mai ngust i mai puin voluminos dect corpul i are forma unui butoia cu dou fee convexe i dou margini groase i rotunjite. Vaginul se insera pe col dup o linie oblic ce urc posterior, inseria sa diviznd colul n poriune supra i sub-vaginal. - Poriunea supravaginal vine anterior n contact cu peretele postero-inferior al vezicii prin intermediul unui esut celular putin dens, care decoleaz uor pe linia median. Faa posterioar, acoperit de peritoneu corespunde fundului de sac Douglas. Marginile laterale sunt n raport cu baza ligamentelor largi i spaiul pelvio-rectal superior. - Poriunea vaginal a colului este delimitat de suprafaa de inserie a vaginului ce se face pe o nalime de 0,5 cm i este la nivelul unirii treimei superioare cu doua treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu treimea inferioara. - Poriunea intravaginal proemin n vagin ca un con cu varful rotunjit i centrat de orificiul extern care la nulipare este circular sau n fanta transversal ngust, fanta care la multipare se lungeste pn la 1,5 cm. Buza anterioar mai proeminent i rotunjit, cea posterioara mai lung creeaz asemanarea cu botul de linx cu care este comparat. Colul este separat de pereii vaginului prin cele patru funduri de sac. Trompele uterine Sau salpingele sunt cele dou conducte musculo-membranoase situate n partea superioar a ligamentelor largi. Ele se ntind de la coarnele uterine pn la faa superioar a ovarelor. La nivelul trompei are loc ntalnirea ovulului cu spermatozoizii i constituirea iniial a oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaz pe traiectul lor ntre 2 - 4 cm pn la 6 - 8 cm, n partea terminal. Fiecare tromp prezint 4 pri: - Partea interstiial situat n grosimea peretelui uterin. - Istmul care continu partea intern i are o lungime de 3-4 cm. - Ampula cu o lungime de 7-8 cm mai dilatat. - Pavilionul, poriunea terminal, cu o forma de plnie care este dotata cu cate 10-15 franjuri pe margine (fiimbrii). Trompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate. Poziia lor este asigurat de ligamente largi, ligamente ovariene, precum i mezosalpinx. Vascularizaia arterial este asigurat de ramuri din arterele ovariene i arterele uterine. Ovarele Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexual feminin, cu funcie endocri i n acelai timp producatoare a ovulelor.Sunt situate n cavitatea pelvian, pe peretele sau posterior. Au o forma ovoidal, cu diametru longitudinal de 3 cm, limea de 2 cm i grosimea de 1 cm. Suprafaa este neted pn la pubertate, iar dup aceea uor neregulat. Faa superioar a

ovarelor este n raport anatomic cu pavilionul trompei. Hilul ovarian se gasete pe marginea lor. Ovarul este fixat prin ligamentul utero-ovarian, tubo-ovarian i lombo-ovarian, precum i prin mezo-ovarian. Arterele ovarului provin din arcada vascular format din artera ovarian cu o ramur a arterei uterine i din care se desprind 10-12 arteriole care patrund n ovar la nivelul hilului. Funcii ovariene Ovarul, gonada feminin are funcia de a forma i elibera n fiecare lun un ovul i de a secreta hormonii care favorizeaz fecundarea ovulului i pregatesc organismul feminin pentru graviditate. Glanda mamar Este glanda pereche situat n regiunea antero-posterioar a toracelui, lateral de stern, la nivelul spaiului delimitat de coasta a III-a i a IV-a, anterior muchiului pectoral i dinat. Poate prezenta anomalii numerice n plus sau minus; anomalii de form sau volum. Forma este aproximativ a unei emisfere cu tendin spre conicizare sau aplatizare discoidal, cu faa plan spre torace, iar convex liber, centrat pe mamelon. Dimensiunile sunt de 12-13 cm, diametrul, nalimea de 10-12 cm i greutatea de aproximativ 150-200 grame. Consistena este ferm dar elastic. Tegumentele sunt netede, centrate de areole cu diametrul de 15-25 mm, pigmentate i cu 10-12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). Mijloace de fixare i susinere Mijoacele de fixare i susinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin: - ligamente largi - ligamente rotunde - ligamente utero-sacrate

Ligamentele largi se prezint ca dou repliuri peritoneale pornind de la marginile laterale ale uterului la pereii excavaiei pelviene. Faa anterioar este ridicat de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm, care de la corpul uterin se ndreapt antero-posterior determinnd formarea aripioarei anterioare a ligamentului larg, apoi se angajeaza n canalul inghinal, terminndu-se prin numeroase fascicule fibroase n esutul celulo-grasos al muntelui lui Venus i al labiilor mari. Faa posterioar a ligamentului este ridicat n poriunea mijlocie de ctre ovar i

ligamentele utero i tubo-ovariene formnd aripioara posterioar . Marginea superioar a ligamentului larg este locul unde cele dou foie se continu una pe alta, fiind strbtute de trompa creia i formeaz mezosalpingele sau aripioara superioar. Baza ligamentului larg cu o grosime de 2,5 cm n plan sagital reprezint hilul principal prin care penetreaza vasele i nervii uterului i vaginului. esutul celular din partea inferioar a ligamentului alcatuiete parametrele. Ligamente utero-sacrate Sunt dou fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la faa posterioar a regiunii cervicoistmice ndreptandu-se postero-superior la sacru pn la nivelul celei de a doua sau a primei guri sacrate. Sunt alctuite din fibre musculare netede (muchiul recto-uterin), esut conjunctiv condensat i fibre conjunctive elastice proprii. Dar adevrata susinere a uterului o realizeaz perineul prin intermediul pereilor vaginali.

Anatomie patologic Macroscopic, colpocelul anterior apare ca o tumor care devine proeminent prin fanta vulvar, n efort. Cistocelul apare, de asemenea, ca o tumor vaginal, n efort. Coborrea peretelui vaginal posterior (colpocel posterior) i antrenarea rectului (rectocel) se prezint, de asemenea, ca o tumor care proemin prin fanta vulvar, la efort; hernierea anselor intestinale n fundul de sac Douglas, deci atunci cnd este interesat i peritoneul, constituie elitrocelul. Ct priveste prolapsul uterin, acesta este de 3 grade: - gradul I cnd uterul este coborat, dar colul nu apare la vulva; - gradul II uterul este coborat, colul apare la vulva; - gradul III uterul este n afara vulvei, ca o tumoar acoperit de mucoas vaginal, violacee i

congestionat. Buzele colului sunt ulcerate i se continu direct cu pereii vaginului. Adesea colul se alungeste cu caiva centimetri, alctuind alungirea hipertrofica a colului. Din cauza aciunii antagoniste a ligamentelor uterine n sus i a vaginului prolabat n jos, pereii vaginului devin edemaiai, mucoasa vaginal exulcerat; uretra este alungit, putnd determina o uretro-pielo-cistit.

Manifestari clinice Prolapsul este separator. Unele femei nu prezint simptome, iar afeciunea este descoperit doar n timpul examinrii efectuate din alte motive. Majoritatea femeilor acuz greutate n pelvis. Simptomele sunt mai suprtoare dimineaa, sau dup o perioad lung de stat jos i se agraveaz n timpul zilei: - senzaie de greutate sau tragere n jos a pelvisului - durere n timpul raporturilor sexuale (dispareunie) - durere lombar, la mers, n timpul miciunii Se ntalnesc mai multe stadii ale prolapsului. 1) n primul stadiu, colul uterin coboara n vagin n timpul unui efort, dar i reia poziia normal cu uurin. 2) n stadiul al doilea, dup efort sau ortostatism prelungit, colul iese prin vulv, dar urc napoi la dispariia efortului. Vulva poate fi uneori tumefiat. n cazurile avansate, uterul este permanent vizibil n afara vaginului. Simptomatologia prolapsului de organe pelvine include: - un sentiment de presiune pelvin - o senzaie de ntindere sau traciune n regiunea hipograstric sau n zona lombar - acte sexuale nsoite de durere (dispareunie) - probleme urinare, cu pierdere involuntar de urin (incontinen urinar) sau o senzaie imperioas de urinare, n special noaptea - disconfort intestinal, de exemplu constipaia - necesiatatea de a susine peretele posterior al vaginului n prezena flatulenei Simptomele prolapsului genital sunt accentuate n poziia de stat n picioare, sarituri i ridicari i se amelioreaza n poziia culcat (decubit dorsal).

Forme clinice Pot fi ntalnite toate gradele de prolaps genital, de la o deplasare minim, pn la exteriorizarea uterului prin vulv. n funcie de importana prolapsului se asociaz uneori i alte deplasri: - Cistocelul = coborrea vezicii urinare pe vagin - Uretrocelul = alunecarea mucoasei uretrale, care d dureri locale, senzaie de a urina frecvent i hemoragii locale - Rectocelul = proeminarea rectului n vagin, prezint hernierea rectului n lumenul vaginal, ca urmare a lezrii fasciei prerectale i a nucleului tendinos al perineului. Alte forme clinice particulare: - prolapsul uterin congenital = apare la nou-nascute dup ipete sau vrsturi intense (este excepional) - prolapsul nuliparelor (i al virginelor)

Evoluia bolii Organele pelvine sunt pstrate n poziie normal de muchii i esuturile de legatur ale pelvisului (diafragmul pelvin). Vaginul sntos al unei femei adulte este un tub muscular cu vrf rotunjit, ce susine celelalte organe pelvine. Cnd muchii pelvieni i esuturile sunt ntinse sau afectate, cel mai frecvent prin sarcina i natere, ei pierd capacitatea de a susine organele. Netratat ,prolapsul, poate da i vrsturi, prolaps acut, stare sincopal, fenomene de peritonism. Localizarea i severitatea prolapsului de organe pelvine sunt corelate cu localizarea leziunii musculare. Persoana poate avea cteva arii lezate care contribuie la prolaps. Prolapsul poate interveni dup o intervenie chirurgical pentru scoaterea uterului (histerectomie) daca aceast intervenie afecteaz sau scoate aparatul de susinere a vezicii urinare, uretrei sau a peretelui intestinal. n alte situaii, ca de exemplu naterea, afectarea muchilor sau nervilor pelvieni, duce la pierderea formei de dom a diafragmului pelvin care ia o forma de palnie i mai tarziu proemina prin vagin. Un prolaps de organe pelvine poate aparea cnd sunt afectai nervii ce controleaz structurile pelvine, ceea ce se poate intampla dac nervii vaginului sunt lezai n timpul sarcinii datorit micarilor copilului la trecerea prin canalul vaginal. Nervii pelvieni pot fi afectai n timpul travaliului prelungit sau prin delivrena ajutat cu forcepsul. El poate fi o afeciune progresiv care devine din ce n ce mai grav, ducnd la simptome severe. Totui n unele cazuri nu progreseaz i se poate reface n timp.

Complicaii n cazurile grave de prolaps genital, pot aparea rni (ulceraii) ale vaginului i (rar) infecii. Prolapsul uterin este asociat cu prolapsul altor organe, printe care cel al vezicii urinare i al rectului. Vezica poate proemina n partea anterioara a vaginului, cauznd un cistocel care se manifest prin dificultai de miciune i poate duce la creterea riscului de infecii ale tractului urinar. Rectocelul poate duce la constipaii i hemoroizi. Igiena precar antreneaz apariia complicaiilor ca: limfangite, edeme, sfacel, iritaia vulvei, infecii urinare i infecii anexiale.

Investigaii clinice, specifice n ginecologie

Examenul clinic general Se face sistematic, dup sistemul obinuit, cunoscandu-se faptul c multe simptome i sindroame n ginecologie constituie rsunetul unor afeciuni generale. Inspecia: Se observa starea generala a bolnavei, starea fizica (nalime, conformaie, greutate), coloraia tegumentelor i a mucoaselor. Se observ pilozitatea axial i cea pubian, triunghiular cu baza n sus i care nu urc spre abdomen. Se aeaz pacienta n decubit dorsal cu membrele inferioare uor flectate. Se examineaza linia mediana subombilicala, eventualele cicatrici, pilozitatea de tip feminin sau android, volumul abdomenului, prezena de tumori de forma i marime variabil. Observam topografia durerii i iradierea sa. Palparea se face cu blandee, cu faa palmar a mainii uor ncalzit. Se pot depista tumori. Percuia Stabilim matitatea sau dimensinea formaiunii tumorale. La examenul genital avem n vedere inspecia vulvei, conformaia labiilor, anumite anomali, gradul de coborare a fantei vulvare, prezena pilozitaii vulvopubiene, a mucoasei vulvare, a clitorisului, a meatului urinar i a glandelor anexe.

Investigaii paraclinice Colpocistografia: Tehnica acest examen radiografic const n masurarea diferenelor de absorbie ale razelor X de catre organele pelviene pe care acestea le traverseaza. Pentru a putea vizualiza organele vizate este necesar injectarea ritmic, n vezica, uter, vagin, rect i n anus, a unui produs numit substana de contrast, opac la razele X. radiologul realizeaz 2 cliee: primul, atunci cnd pacienta face efortul de retenie a urinei, i urmatorul imediat dupa urinare, atunci cnd muchii sunt relaxai. El pregateste deci cele 2 radiografi sau colpocistografi, pe care le imprima apoi pe hartie transparent de calc pentru a obine o diagram (colpocistogram). Afl astfel abaterea dintre cele dou poziii care corespun maximului i minimului de tensiune muscular. Pregtirea psihic I se explic pacientei durata i manevrele necesare pentru a efectua colpocistografia. Asiguram pacienta ca v fi mereu insoit i c tot timpul va fi supravegheat i c manevr e n scop de a i pune un diagnostic ct mai adecvat. Linitim pacienta i i asiguram un confort psihic adecvat situaiei. Pregatirea fizic i derularea practic colpocistografia se practic n sala de radiologie. naintea exameneului, asistenta medical invit pacienta s se dezbrace n jumatatea inferioar a corpului i s se aeze pe masa de examen n poziie ginecologic, cu genunchii flexai i departai i gambele sprijinite pe supori. Pregatirea se deruleaza n 3 etape: medicul ncepe prin opacifierea vezicii urinare. El introduce aici mai ntai o sond prin canalul uretrei, pentru a evacua complet urina coninut, apoi injecteaz 50 60 cc de produs de contrast iodat. Dup aceast manevr, retrage sonda. Opacifiaz apoi uretra, injectnd n ea, cu ajutorul unei seringi, 3 cc de sulfat de bariu steril. Medicul plaseaz speculul, un mic aparat n form de cioc de ra care permite departarea uoar a pereilor vacinului, asigurnd o mai bun observare. Cu ajutorul unei pense, badijioneaz pereii cu o crem de sulfat de bariu. n general, este inutil s se opacifieze uterul. Cu ajutorul unei seringi adaptate, el injecteaza apoi n rect 50 cc din acelasi produs. Medicul manevreaz masa de radiologie n aa fel, ncat pacienta s se afle n poziie vertical. i cere s departeze uor picioarele. Explic pacientei c va trebui s fac mai nti un efort muscular, reinnd, apoi mpingnd. El face atunci cele dou cliee radiografice ale parii inferioare a abdomenului vazute din profil. Examenul dureaz aproximativ 10 minute. De ndata ce este terminat, pacienta poate pleca i i poate relua activitaiile. Colposcopia: Tehnica const n apropierea de colul uterin al unui aparat de observare, semnnd cu un binoclu aezat pe un suport care este prevazut cu o surs luminoas i un sistem optic,

asemanator unei lupe. Pregatirea psihic I se explic pacientei durata i manevrele necesare pentru a efectua colposcopia. Asiguram pacienta c va fi mereu nsoti i c tot timpul va fi supravegheat i c manevra e n scop de a i pune un diagnostic ct mai adecvat. Linitim pacienta i i asiguram un confort psihic adecvat situaiei. Pregatirea fizica i derularea practic se practic ntr-un cabinet ginecologic sau n spital. naintea examenului, pacienta se dezbrac n partea inferioara a corpului, apoi se aeaza pe masa de examen n poziie ginecologica, cu genunchi flexati i departati i gambele sprijinite pe supori. Medicul introduce mai intai speculul, un mic aparat n forma de cioc de raa care permite departarea uoara a pereiilor vaginului. El apropie apoi colposcopul pentru a localiza mai uor leziunile, badijonnd colul uterin cu soluie de iod sau acid acetic. Realizeaz o schem indicnd zonele lezate i, eventual, efectueaz biopsii, prelevnd fragmente de esut pentru a le analiza la microscop. Examenul dureaza cteva minute. De ndat ce este finalizat, pacienta poate s i reia activitaiile.

Diagnosti clinic Semne funcionale: sunt variabile, bolnava acuznd: - senzaie de greutate i traciune n lombe, o senzaie de disconfort, jenant i dezagreabil; - tulburri urinare: polakiurie, disurie, incontinen urinar sau chiar retenie urinar, dac cistocelul se accentueaz. n toate cazurile, trebuie stabilit dac exist i o incontinen urinar la efort asociat, acest lucru impunnd asocierea unui timp operator specific la intervenia chirurgical pentru prolaps; - leucoree n mod frecvent; - constipaie, mai rar. Semne fizice: La inspecie se observ: - cicatrice vechi perineale (rupturi de perineu); - vulv deschis, beant. La efort, se constat fie un colpocel anterior, ca o mic tumoret ce bombeaz i care, antrennd i vezica, alcatuiete cistocelul, fie un colpocel posterior, fcnd s bombeze i s preomine mucoasa vaginal posterioar i care, antrennd rectul, va constitui un rectocel. Examenul cu valvele, pe lng studiul mucoasei vaginale i depistarea unei vaginite asociate, permite depistarea unei eventuale hipertrofi de col a poriunii intravaginale a acestuia, ceea ce

pune probleme de conduit chirurgical specific. Tactul vaginal va aprecia: lungimea i poziia colului; - volumul, situaia i mobilitatea corpului uterin, de multe ori constatandu-se o retroversie uterin; - starea anexelor i fundurilor de sac laterale, care pot fi terse; - funcionalitatea muchilor ridicatori anali, ca tonicitate i rezistena, prin proba obinuit a contraciei; - se va aprecia i importana coborarii uterului, a prolapsului uterin (gr.I - cnd uterul este coborat, dar colul nu apare la vulv; gradul II cnd colul apare la vulv ntre cistocel i rectocel; gradul III cnd uterul iese n afara vulvei ). Este foarte important de recunoscut i existena unui elitrocel, fie el izolat, fie asociat cu rectocel. Pentru aceasta, tactul rectal este indispensabil. El permite s se perceap orificiul de herniere sub forma unui mic punct, uor rotunjit, pe peretele anterior al Douglasului.

Diagnosti diferenial Prolapsul genital se difereniaza prin: chist vaginal, polipi uterine, inversiune uterine, examen atent cu valvele difereniindu-le uor

Hipertrofia colului pn la vulv;fundurile de sac fiind profunde, adnci neterse, forma cilindric alungit se distinge.

Prognostic Dca femeia vrea s aib copii se recomand temporizarea tratamentului chirurgical pentru prolaps genital. Prolapsul de organe pelvine poate fi o boal progresiv care se ntarete treptat i duce la accentuarea simptomelor. Totui n unele cazuri nu progreseaza i se poate ameliora n timp. - Rezolvarea afeciunii vezicale (cistocel) sau uretra (uretrocel) - Scoaterea uterului (histerectomie) - Rezolvarea afeciunilor rectale (rectocel) - Sau de intenestin subire (enterocel) - Rezolvarea leziunilor peretelui vaginal - Rezolvarea nchiderii vaginului (obliterari vaginale) Prognosticul este bun fiindc exist diferite tratamente cu care prolapsul genital poate fi reparat, ajungndu-se la o ameliorare a strii de sntate a pacientelor. Tratamentul chirurgical, ns, reprezint singura metod curativ a prolapsului.

Tratament Profilactic (obstetrical) Perineotomie (epiziotomie) Asisten calificat la natere i dirijarea atent i competena a travaliului Tratament curative Conservator paleativ- folosirea pesarelor, igien minuioas Tratament chirurgical Colpotomie median anterioar Clozarea vaginal (nchiderea vaginului) Histerectomia pe cale vaginal urmat de colpectomie. 10-15% din cazuri nu se rezolv chirurgical adm de estrogeni cu tropism vaginal i cervbical ameliornd tulb funcionale (dispareunia, cistalgii) Tratament chirurgical El depinde de natur i importana prolapsului, de vrst femeii, de calitatea esuturilor, de existena sau absena relaiilor sexuale i de dorina de maternitate. Exista diferite tehnici de repoziionare a organelor deplasate. Histeropexia. Const n fixarea uterului de un element stabil din micul bazin, cu ajutorul unui fir sau al unor benzi. n prezent sunt utilizate dou metode: fixarea de un ligament al primei vertebre sacrale (promontofixare) i ncruciarea ligamentelor rotunde care sustin uterul (histeropexie ligamentar). Colpoperineorafia. Aceasta intervenie chirurgical i propune s redea forma, poziia i dimensiunile initiale vaginului i perineului. Indicaia sa principal este prolapsul genital cu beanta vulvei, de origine traumatic (cel mai frecvent legat de naterea unui copil voluminos). Intervenia se practic pe ci naturale, pacienta aflndu-se sub anestezie general sau regional. Ea permite continuarea unei vieti sexuale normale. Cu toate acestea, se ncearc evitarea ei la femeile n perioada de activitate genital pentru a limita riscul de dureri care apar la contactul sexual. Histerectomia. n cazurile severe, tratamentul chirurgical este uneori asociat cu ablaia uterului (histerectomie). La toate aceste tratamente se poate adauga tratamentul incontinenei urinare.

Printre altele, purtarea unui inel de cauciuc (pesar) plasat n jurul colului uterin, care permite meninerea poziiei organelor interne, este recomandat femeilor n varst sau care nu doresc s fie operate. Exerciiile pentru musculatura planseului pelvian, care fortific muchii vaginului, reduc riscul de prolaps uterin. Tratament paliativ Pesarul cnd e contraindicat intervenia chirurgical. Destinat corectarii anumitor anomalii de poziie a uterului, pesarul este un inel de cauciuc, mai mult sau mai puin flexibil. Introdus n vagin astfel ncat colul uterin sa fie central, permite meninerea poziiei uterului.

Purtarea unui pesar este necesar cnd nu se poate efectua operaia pentru prolapsul uterin, la femeile vrstnice, de exemplu, n cazul contraindicaiilor legate de anestezie. Pesarul se plaseaz manual n fundul vaginului. Necesit supraveghere medical regulat i tratament antiinfecios local.

Profilaxie

Rezultatul deteriorarii esuturilor sunt datoate din cauza sarcinii, travaliului i al naterii. Modificrile stilului de viat, exerciiile Kegel, pot mbunati viaa persoanelor care sunt bolnave de prolaps de organe pelvine, sau care sunt predispuse la prolaps genital.

ngrijiri speciale acordate de asistentul medical n tratarea prolapsului genital Puncia venoas Obiectivul procedurii:

- crearea accesului la o ven pentru: o recoltarea de snge n siguran pentru examene de laborator o extragerea unei cantiti de snge o introducerea medicamentelor n circulaia venoas Pregtirea materialelor: garou manui de unica folosin seringi, ace, o canula Buterfly (fluturas), system vacutainer (dup scop) tampon alcool muama, alez etichete eprubete band adeziv non-alergic alte materiale n funcie de obiectivul urmrit, tavi renal recipient pentru recoltarea materialelor Pregtirea pacientului: verific indicaia medicului privind scopul punciei venoase. Pregtirea psihic: informez i explic pacientei necesitatea procedurii explic pacientei modul n care poate participa la manevr, anunnd-o ca e puin dureroas explic pacientei ca i voi recolta snge sau c voi introduce medicamente ncurajez pacienta pentru a-i reduce anxietatea ntreb pacienta daca i s-a mai recoltat snge alt dat; dac a simit lein, transpiraie, stare de grea, varsatur obin consimmntul informat Pregtirea fizic: asigur pozitia corespunzatoare in conformitate cu starea pacientei, cu scopul si locul punctiei (decubit dorsal sau mai rar sezand) examinez calitatea si starea venelor si aleg locul Efectuarea procedurii: identific pacienta ma spal pe maini si imbrac manusile pentru a preveni contaminarea selectez locul potrivit (venele distale sau proximale), venele de la plica cotului, mai rar cele de pe fata dorsala a mainii pun musama sub bratul pacientei aplic garoul la 5-8 cm deasupra locului de punctie, capetele garoului fiind directionate departe de zona de punctie palpez vena verific prezenta pulsului distal, radial

montez seringa si atasez acul recomand pacientei sa stranga pumnul daca venele nu sunt vizibile si nu se pot simti la palpare incerc urmatoarea tehnica: 1. rog pacienta sa inchida sis a deschida pumnul 2. dau drumul garoului si o rog sa-si coboare mana sub nivelul inimii pentru a I se umple venele cu sange, apoi reaplic garoul si bat incet pe vena pentru a deveni mai vizibila 3. inlatur garoul si pun o compresa calda si umeda pe vena timp de 10-15 miute dezinfectez tegumentul (cu un tampon cu alcool), 60 de secunde folosind miscari circulare de la centru in afara cu cativa cm pentru a evita introducerea potentialei flore de pe piele in interiorul vaselor, pe perioada efectuarii procedurii pozitionez mana nedominata la 4-5 cm sub locul punctiei si cu policele intend pielea dreapta pe vena tin acul cu bizoul in sus in mana dominanta si il introduce la un unghi de 10-30 de grade, de deasupra venei sau dintr-o parte a venei, in pozitie oblica urmaresc cursul venei si cand sangele se intoarce prin lumenul acului avansez cu acul in vena 12 cm in cazul recoltarii continui punctia conform obiectivului aspir sange in seringa (cantitatea necesara pentru efectuarea analizelor de sange indicate de medic) daca curgerea sangelui este rapida dezleg garoul pentru ca sa previn staza sau hemoconcentratia care poate modifica rezultatele testelor de laborator daca curgerea sangelui este lenta, nu dezleg garoul decat inainte sa retrag acul cu seringa cu sange (daca tehnica nu imi impune altfel) plasez un tampon cu alcool pe locul punctiei venoase si retrag acul cu seringa aplic o presine blanda asupra tamponului cu alcool, pe locul punctiei 2-3 minute, sau pana se opreste sangerarea; aceasta previne extravazarea in tesutul din jur, cu cauzarea hematomului dupa oprirea sangerarii aplic o banda adeziva non-aergica peste tampon sangele il pun in eprubete, le etichetez cu numele, proba recoltata, sectia din care face parte si le trimit la laborator Reorganizarea locului de munca: - colectez deseurile conform PU in recipiente speciale - indepartez manusile - ma spal pe maini - notez procedura in FO Administrarea medicamentelor pe cale vaginala: Obiectivele procedurii:

- aplicarea pe mucoasa vaginala a unor medicamente cu effect local Pregatirea materialelor: medicamente prescrise: globule, ovule, tablete, supozitoare materiale pentru spalatura vaginala (daca este recomandata) manusi de cauciuc paravan comprese de tifon Pregatirea psihica: explic necesiatatea si eficacitatea procedurii explic efectul therapeutic asigur pacienta de inofensivitatea procedurii si de respectarea intimitatii obtin consimtamantul Pregatirea fizica: asigur pozitia ginecologica (decubit dorsal cu coapsele flectate sau eventual decubit lateral) efectuez spalatura vaginala daca aceasta este recomandata de medic inaintea inceperii tratamentului Efectuarea procedurii: pregatesc materialele necesare pe carucior sau pe o tava de medicamente verific prescriptia medicala identific pacienta duc medicamentele in salon explic manevra asigur intimitatea ma spal pe maini si imbrac manusile de cauciuc asez pacienta in pozitie ginecologica scot medicamentul din ambalaj cu o mana indepartez labiile folosind doua comprese si evidentiez orificiul vaginal introduce medicamentul in orificiul vaginal impingandu-l usor cu degetul imbracat in manusa, pana in fundul de sac instruiesc pacienta sa stea in decubit dorsal 15 minute pentru a favoriza topirea si absorbita Ingrijirea pacientei: - revin dupa 15 minute pentru a vedea starea pacientei - asez pacienta in pozitie comoda - asigur un tampon de vata pentru a preveni disconfortul - instruiesc pacienta cum poate sa procedeze daca se va continua tratamentul la domiciliu Reorganizarea locului de munca: - plasez medicamentele ramase in locul de pastrare adecvat - indepartez ambalajele - ma spal pe maini

- notez procedura in FO Sondajul vezical la femeie: Obiectivele procedurii: - introducerea unei sonde urinare in vezica urinara pentru a facilita scurgerea urinii in vederea: - obtinerii unei monster de urina pentru examene de laborator - evacuarii continutului vezicii cand aceasta nu se produce spontan sau in caz de incontinenta urinara - spalatura vezicala Pregatirea materialelor: tava pentru materiale sonda urinara sterile (FOLEY sau NELATON) de diferite dimensiuni tavita renala manusi sterile si manusi de unica folosinta solutii dezinfectante, tampoane, comprese sterile seringi ser fiziologic sau apa sterila solutii sterile pentru lubrifierea sondei pungi colectoare materiale pentru toaleta organelor geniatale musama, traversa 1-2 eprubete sterile, 1-2 eprubete curate si usacte Pregatirea psihica: informez pacienta cu privire la necesiatea sondajului obtin consimtamantul si colaborarea acesteia

Pregatirea fizica: asez pacienta in pozitie ginecologica asigur intimintatea pacientei prin izolare cu paravan Efectuarea procedurii: identific pacienta verific recomandarea medicala protejez patul cu aleza si musama indepartez perina si pliez patura las accesibil numai regiunea vulvara ma spal pe maini, imbrac manusile de unica foosinta efectuez toaleta regiunii vulvare cu apa si sapun sau dezinfectez organele geniatale folosind 6 tampoane: tampoanele 1-2 pentru labiile mari, tampoanele 3-4 pentru labiile mici, tampoanele 5-

6 pentru meatul urinar indepartez materilalele ce le-am folosit pentru toaleta si asez o tavita renala intre coapsele pacientei schimb manusile de unica folosinta cu cele sterile evidentiez meatul urinar dezinfectez orificiul uretarl de sus in jos, folosind 2-3 tampoane prind sonda intre degetele mediu si inelar ale mainii dominante lubrifiez in intregime cu ulei steril orientez varful sondei in sus, tinand-o ca pe un creion in timpul scrisului introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm continuui sondajul in functie de scopul propus: evacuare, recoaltare, saplatura Ingrijirea pacientei: - ajut pacienta sa se imbrace - reasez perina si invelesc pacienta - asez pacienta intr-o pozitie comoda - verific daca pacienta acuza discomfort Reorganizarea locului de munca: - colectez deseurile in recipiente speciale - indepartez manusile - ma spal pe maini si ma dezinfectez - notez procedura in FO

CONCLUZII

Cunoscut si diagnosticat din timpuri stravechi, prolapsul pelvi-perineal reprezinta astazi o entitate anatomo-clinica si chirurgicala relative bine definite, dar care include o multitudine de aspecte. Prezenta prolapsului genital implica modificari majore in viata sexuala a femeii, uneori cu implicatii psihice si familiale. Modificarea conditiilor locale duce la imposibilitatea desfasurarii normale a actului sexual, la lipsa orgasmului sau diminuarea libidoului, de cele mai multe ori la ambii parteneri. Trauma psihica a femeii care realizeaza ca nu mai poate desfasura o activitate sexuala normala nu este de neglijat. Pe langa aceste lucruri, se pune si problema de estetica feminina. Afectarea acesteia prin prezenta prolapsului duce de multe ori la traume psihice, la sentimente de neputinta si chiar de desconsideratie si abandon fata de propriul trup. Femeia suporta un sentiment invalidant, de excludere sociala. Daca femeile care au nascut raman cu multumirea actului de procreere, avand totusi un punct de sprijin in cazul unui psihic mai labil, in schimb prolapsul genital al nuliparelor si virginelor poate avea implicatii majore in viata femeii. In aceasta categorie se incadreaza prolapsul determinat de factorul constitutional, la care, daca se

adauga factori traumatici obstetricali si de mediu, se poate ajunge la suferinte majore si chiar infirmitati. Asocierea prolapsului uterin aproape intotdeauna cu prolapsul urinar si/sau rectal reprezinta un element foarte important in stabilirea conduitei si aprecierea prognosticului. Prolapsul pelviperineal are un caracter progresiv: cu trecerea timpului, sub influenta factorilor activi, formele clinice incipiente, de grade minore sau izolate, trec succesiv in forme din ce in ce mai avansate si mai complexe. Progresia clinica usureaza si actiunea factorilor determinanti, modificarile functionale pelvi-genitale accentuandu-se cu timpul si usurand actiunea gravitatiei si a presiunii abdominale. Se spune ca: "nu prolapsul omoara, ci complicatiile si consecintele prezentei lui.

Conceptual de nursing As putea spune ca nursingul, termen inca destul de controversat la noi in tara, reprezinta o treapta calitativ superioara in relatia cu pacientul sanatos sau bolnav, in special a ingrijirii omului suferind, pentru ca in centrul sau de preocupare se afla fiinta umana cu numeroasele si complexele sale nevoi (de natura organica sau somatica, psihologica sau sociala, culturala si spirituala), cu asteptarile sale firesti de respect si deminitate, cu temerile si sperantele sale. Una dintre primele definitii ale nursei a fost data de britanica VIRGINIA HENDERSON. Potrivit acestei promotoare a nursingului European, functia unica a nursei consta in a ajuta persoana sanatoasa sau bolnava sa-si mentina sau sa-si recastige sanatatea sau s-o asiste in ultimele sale clipe, in cazul bolilor incurabile, prin indeplinirea acelor activitati pe care le-ar fi indeplinit singura, daca ar fi avut puterea, vointa si cunostintele necesare. Intr-o versiune moderna,

nursingul cuprinde ingrijiri autonome sau in colaborare, acordate persoanei umane de toate varstele, familiilor, grupurilor si comunitatilor sanatoase sau bolnave, indifferent de cadrul in care se acorda. Nursingul include promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor si ingrijirile celor bolnavi, cu disabilitati sau ingrijiri paleative (a perosanelor aflate in stadiul terminal al bolilor incurabile). Totodata nursingul pledeaza pentru respectarea drepturilor si libertatilor finite umane, pentru promovarea politicii de sanatate, pentru educatie si cercetare. Procesul de nursing este un process bine organizat si planificat, o metoda logica de planificare si promovare a interventiilor individualizate in scopul obtinerii unei mai bune stari de sanatate pentru individ, familie, comunitate. Faptul ca in centru preocuparilor sale este fiinta umana respectata ca o entitate bio-psiho-socioculturala si spirituala, in inter-relatie permanenta cu mediul inconjurator (perspective ecologica) si cu valorile, cu principiile sale de viata, cu credintele sale (perspective axiologica) si nevoile fundamentale specifice, nursingul presupune o noua viziune de abordare a ingrijirilor umane. Este ceea ce se numeste practicarea unei medicini intregative, globaliste sau holistice. Cei care au sansa si privilegiul de a intelege si a practica meseria de nursa trebuie sa aiba o pregatire multidisciplinara in domeniul psihologiei, pedagogiei, sociologiei, eticii si filozofiei, fapt care da posibilitatea acestora sa identifice problemele de orice natura si sa le resolve in timp util, independent sau in echipa cu alti profesionisti. Nursingul este diagnosticul si tratamentul raspunsului uman la problemele actuale sau potentiale de sanatate Procesul de nursing este rezolvarea problemei pe baza unui plan cadru de acordare a ingrijirilor atat pacientului, cat si familiilor, grupurilor sau comunitatii. Este un proces organizat si planificat, o metoda rationala de planificare si promovare a interventiilor individualizate in scopul obtinerii unei mai bune stari de sanatate. Procesul de nursing este: Un mod de a gandi ca nursa Modalitate dea corela activitatile ce conduc la ingrijiri competente de nursing Un ciclu dinamic Orientare stiintifica de abordare a problemei de ingrijire Etapele procesului de nursing: 1. Culegerea datelor Aprecierea. Cuprinde: colectarea datelor validarea datelor organizarea datelor stabilirea profilului de sanatate 2. Stabilirea problemei pentru formularea diagnosticului de nursing analiza si interpretarea datelor identificarea problemelor enuntul diagnosticului de nursing 3. Planificarea ingrijirilor

stabilirea prioritatilor stabilirea obiectivelor alegerea strategiilor 4. Implementarea. Cuprinde: culegerea de date noi efectuarea interventiilor 5. Evaluarea stabilirea criteriilor de evaluare evaluarea atingerilor obiectivelor identificarea factorilor care afecteaza atingerea obiectivelor Procesul de nursing are urmtoarele avantaje , beneficii pentru: - cel care ofera asistenta medicala (asistentul medical): permite luarea deciziilor evidentiaza legalitatea actiunilor creste profesionalismul creste responsabilitatea, competenta posibilitatea de a cistiga incredere da satisfactie muncii - cel care primeste ingrijiri (pacientul): participarea pacientului la propria ingrijire si sa se preocupe de obtinerea unei mai bune stari de sanatate beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi continuitate in ingrijiri Calitatea vieii este dat de percepiile indivizilor asupra situailor lor sociale, n contextul sistemelor de valori culturale n care triesc i n dependen de propriile trebuine, standarde i aspiraii (OMS, 1998). Mai specific, prin calitatea vieii n medicina se nelege bunstarea fizic, psihic i social, precum i capacitatea pacienilor de a-i ndeplini sarcinile obinuite, n existena lor cotidian. O definiie utilitarist este propus de Revicki & Kaplan (1993): calitatea vieii reflect preferinele pentru anumite stri ale sntii ce permit ameliorri ale morbiditii i mortalitii. Este vorba de urmtoarele dimensiuni ale calitii vieii: Bunstarea emoionala sau psihic, ilustrat prin indicatori precum: fericirea, mulumirea de sine, sentimentul identitii personale, evitarea stresului excesiv, stima de sine (self-esteem), bogia vieii spirituale, sentimentul de siguran. Relaiile interpersonale, ilustrate prin indicatori precum: a te bucura de intimitate, afeciune, prieteni i prietenii, contacte sociale, suport social. Bunstarea materiala, ilustrat prin indicatori precum: proprietate, sigurana locului de munc, venituri adecvate, hran potrivit, loc de munc, posesie de bunuri (mobile imobile), locuine, status social. Afirmarea personala, care nsemn: competen profesional, promovare profesional, activiti

intelectuale captivante, abiliti/deprinderi profesionale solide, mplinire profesional, niveluri de educaie adecvat profesiei. Bunstarea fizica, concretizat n sntate, mobilitate fizic, alimentaie adecvat, disponibilitatea timpului liber, asigurarea asistenei medicale de bun calitate, asigurri de sntate, activiti preferate interesante n timpul liber, form fizic optim sau fitness, concretizat n cei patru S, Strenght for fizic, Stamina vigoare sau rezisten fizic, Suppleness suplee fizic i Skills ndemnare sau abilitate fizica. Independenta, care nsemn autonomie n via, posibilitatea de a face alegeri personale, capacitatea de a lua decizii, autocontrolul personal, prezena unor valori i scopuri clar definite, auto-conducerea n via. Integrarea sociala, care se refer la prezena unui status i rol social, acceptarea n diferite grupuri sociale, accesibilitatea suportului social, climat de munc stimulativ, participarea la activiti comunitare, activitatea n organizaii ne guvernamentale, apartenena la o comunitatea spiritual-religioas. Asigurarea drepturilor fundamentale ale omului, cum sunt: dreptul la vot, dreptul la proprietate, la intimitate, accesul la nvtur i cultur, dreptul la un proces rapid i echitabil etc. n contextul activitii din domeniul medical, se impune gsirea unor criterii operaionale pentru msurarea calitii vieii pacienilor. Printre modelele existente, se pot aminti: modulul celor 14 nevoi fundamentale ale pacientului, sistematizate de Virginia Henderson (Henderson, 1996, 1977) i cele12 activiti cotidiene Roper Nancy (1990) eseniale pentru un pacient (meninerea unui mediu de via sigur i sntos, comunicarea cu semenii, respiraia, hrana i butura / satisfacerea minimului de hran i ap, eliminarea excreiilor, imbrcarea i curenia corporal, controlul temperaturii corporale, mobilitatea corporal, munca i jocul, exprimarea sexualitii, somnul, moartea/decesul). Cu alte cuvinte, asistenta medicala ajuta individul sa: 1. respire normal 2. manance si sa bea adecvat 3. elimine pe toate caile 4. se miste, sa-si mentina o postura buna a corpului (in mers, asezat, culcat sau cand trece de la o pozitie la alta) 5. doarma sis a se odihneasca 6. aleaga imbracamintea necesara, sa se imbrace si dezbrace 7. pastreze temperature intre limitele normale prin imbracaminte adecvata sau modificand mediul inconjurator 8. pastreze curatenia corporala, sa aibe o aparenta decenta si sa-si pastreze tegumentele 9. evite riscul de acomodare a blonavului in mediul sau si riscul ca acesta sa fie cauza accidentarii altora 10. comunice cu alte personae pentru a-si exprima emotiile, nevoile, temerile etc. 11. practice religia sa 12. aibe o ocupatie care sa-i dea sentimentul de a fi util

13. se joace sau sa participe la diverse forme de recreere 14. invete, sa se informeze, sa descopere sau sa-si satisfaca curiozitatea care conduce la dezvoltarea normala si fireasca si sanatate. Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat sa ajute bolnavul sa-si recapete independenta cat mai rapid posibil.

CULEGEREA DE DATE NUME: M PRENUME: G DATA NASTERII: 07.03.1952 VARSTA: 57 ani LOCALITATE: Fagaras JUDET: Brasov OCUPATIA: Pensionara LOCUL DE MUNCA: Nu poseda DATA INTERNARII: 15.05.2009 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Prolaps uterin gradul I,uter coborat, fara evidentierea colului la vulva MOTIVELE INTERNARII: Buze uscate, ameteli, paliditate, dureri lombare, senzatie de intindere (tractiune) in regiunea hipogastrica, cefalee. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: Neaga boli cronice si lues in familie ALTE AFECTIUNI SAU NOXE CUNOSCUTE: Fumatoare, consuma aproximativ 12 tigarete pe zi, consumatoare de cafea. ANTECEDENTE PERSOANALE: In jurul varstei de 25 de ani, afirma ca a avut 3 avorturi provocate, iar la 30 de ani a pierdut o sarcina de 16 saptamani CONDITII DE VIATA: Pacienta locuieste cu sotul, intr-un apartament de 3 camere, avand toate utilitatiile disponibile, si un confort adecvat. ISTORICUL BOLII: Pacienta se prezinta la un consult ginecologic (la care se supune o data pe an), in urma caruia i se pune diagnosticul de prolaps uterin gr. I, fiind indrumata sa se prezinte la un consult de specialitate in spital. Se prezinta in sectia de ginecologie si obstetrica a spitalului municipal Fagaras, cu stare relative buna, acuzand dureri lombare de intensitate medie, palida, cu buzele uscate, cu ameteli si cefalee, acuzand ca ar avea o senzatie de tragere in jos a regiunii hipogastrice. Se interneaza pentru investigatii si tratament. EXAMEN OBIECTIV: - stare generala: influentata - stare de nutritie: buna - stare de constienta: prezenta - facies: palid

- tegumente: uscate, normal colorate - mucoase: buze uscate, mucoasa vaginala usor iritata - fanere: aspect normal, curate - tesut conjunctiv-adipos: normal conformat - sistem ganglionar: nepalpabil - sistem muscular: normoton - sistem osteo-articular: normochinetic - aparat respirator: R = 18 r/pe minut, respiratii fiziologice - aparat cardio-vascular: cord in limite normale, cu batai ritmice si normale, T.A. = 130/65 mm/Hg, P = 82b/minut - aparat digestiv: abdomen suplu, normal conformat - ficat, cai biliare, splina: in limite normale, nepalpabile - aparat uro-genital: prolaps uterin gradul I, uter coborat, colul uterin nu este evidentiat la vulva, mucoasa vaginala usor edematiata, usor tumefiata si rosiatica - sistem nervos, endocrine, organe de simt: nu prezinta semen meningiale, orientata temporospatial EXAMEN DE SPECIALITATE: La examenul ginecologic, aparatul genital extern al pacientei, prezinta pilozitate pubiana normal conformata, cu labile mari si labile mici nemodificate patologic, evidentiindu-se prin examinarea cu valve, o usoara culoare rosiatica a mucoasei vaginale, fiind usor edematiata si tumefiata. Se constata ca uterul este usor coborat in cavitatea vaginala. EXAMEN DE LABORATOR: Leucocite: 3450 Hb: 13,7 g/dl HCT: 35,4% Examen de urina: albumina frecventa, urme de glucoza UBG: relative crescut, pigmenti biliari absenti, leucocite frecvente, mucus relativ frecvent, relativ oxalate de Ca TC: 9 minute TS: 3 minute VSH: 7,3 mm/1h VDRL: negative Tiroxina: 5 micrograme/100 ml sange. Cantitatea de iod optima 5 ug/100 ml plasma. TRATAMENT: Algocalmin 1f la nevoie, se administreaza IM sau IV Tramadol 50mg/ml, 2fl./zi, se administreaza IM sau IV 1-0-1 No-Spa 40mg/2ml, 1fl./zi, se administreaza IM 0-0-1 Diazepam 10mg/2ml, la nevoie, se administreaza IM sau IV

Scobutil 0.001g/1ml, 3fl./zi, se administreaza IM 1-1-1 Betadina (solutie) la nevoie, se administreaza local Septovag (solutie) la nevoie, se administreaza local Buscopan (compus din 1g Algocalmin si 0.001 Scobutil) supozitor, 3sup./zi, se administreaza local 1-1-1

ANALIZA DATELOR CULESE

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie. R = 18 r/pe minut, T.A. = 130/65 mm/Hg, P = 82b/minut Posibila alterare a ritmului cardiac din cauza sangerarii. 2. Nevoia de a bea si a manca. Pacienta prezinta apetit normal, neprezentand modificari patologice la nivelul aparatului digestiv. 3. Nevoia de a elimina. Mictiuni si scaune fiziologice normale. 4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura. Pacienta se misca bine si prezinta o postura adecvata. Durere legata de incizia operatorie. Strare de disconfort. 5. Nevoia de a dormi si a se odihni. Prezinta somn si se oduhneste normal fara dificultate. 6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca. Pacienta se imbraca si se dezbraca singura fara a fi nevoita sa ceara ajutor. 7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale. Pacienta este afebrila. 8. Nevoia de a fii curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele. Pacienta isi efectueaza zilnic toaleta.

9. Nevoia de a evita pericolele. Posibila alterare a irigarii tesuturilor periferice din cauza repausului la pat, tromboflebite. Posibila infectie in legatura cu interventia chirurgicala. 10. Nevoia de a comunica. Pacienta comunica cu cei din salon si cu personalul medical, spunandu-si propriile pareri si ideei. 11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia. Pacienta este crestin-ortodoxa. 12. Nevoia de a fii preocupat in vederea realizarii. Perturbarea imaginii de sine dupa interventie, din cauza cicatricii abdominale pe care pacienta o considera extreme de inestetica si ca fiind un factor ce ii perturba femininitatea. 13. Nevoia de a se recrea. Pacienta citeste carti si se plimba prin curtea spitalului. 14. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea. Deficit de cunostinte in legatura cu autoingrijirea dupa externare. Deficit de cunostinte privind periaoda preoperatorie.

Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentului autonome/delegate Evaluare Deficit de cunostine privind perioada preoperatorie. Informez pacienta despre procedurile preoperatorii. Rol propriu: - observ reactia pacientei privind interventia chirurgicala si pregatirile preoperatorii. - informez pacienta ca dupa intervenite va trebui sa faca o pauza a activitatii sexuale si ca apoi dupa ce totul va reveni la normal, viata sexuala poate fi continuata si ca datorita interventiei nu ii va fi perturbat actul sexual - acord timp intrebarilor pacientei cu privire la viata de cuplu si cu privirile la temerile acesteia - sustin moral pacienta si partenerul acesteia precum si membrii familiei

Rol delegate: - medicul ii explica pacientei ce este pesarul si cum va fi introdus, care este rolul acestuai si cat de des trebuie sa se prezinte la un consult ginecologic - I se explica metode de evitare a factorilor ce agraveaza prolapsul de organe pelvine - I se prescrie medicatia necesara si profilactica Pacienta a luat la cunostinta cele spuse si este mult mai pregatita sa infrunte cu optimism procedura. Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentului autonome/delegate Evaluare Posibila alterare a ritmului cardiac din cauza sangerarii. Controlarea pierderilor de sange, determinate de operatie. Rol propriu: - masor functiile vitale din 4 in 4 ore - verific tampoanele vaginale din 4 in 4 ore - recoltez sange pentru analizele cerute de medic pentru depistarea anemiei - observ faciesul, tegumentele si unghiile Rol delegate: - cere a se recolta: hemoglobina si hematocritul pentru a se determina anemia - prescrie medicatia indicate pentru corectarea anemiei Pacienta prezinta un risc mai mic al anemiei, este monitorizata din 4 in 4 ore si supravegheata permanent. Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentului autonome/delegate Evaluare Posibila alterare a irigarii tesuturilor perifeirce din cauza repausului la pat, tromboflebite. Pacienta sa nu prezinte semne de tromboflebita. Rol propriu: - observ membrele inferioare la nivelul moletului - inspectez daca au aparut zone rosii, verific temeperatura locala, induratia de-a lungul venei si verific daca pacienta prezinta dureri - mobilizez pacienta - fac masaje la membrele inferioare in sensul circulatiei de intoarcere Rol delegate: - medicul recomanda exercitii passive si active - medicatie pentru favorizarea circulatiei Pacienta este mobilizata si executa zilnic exercitii active si passive pentru evitarea tromboflebitei si a inceput sa se ridice din pat, facand mici plimbari.

NURSING STUDIU CAZ CLINIC

Nursingul este diagnosticul si tratamentul raspunsului uman la problemele actuale sau potentiale de sanatate

CAPITOLUL I. PROCESUL DE NURSING

Notiuni introductive. Procesul de nursing este rezolvarea problemei pe baza unui plan cadru de acordare a ingrijirilor atat pacientului, cat si familiilor, grupurilor sau comunitatii. Este un proces organizat si planificat, o metoda rationala de planificare si promovare a interventiilor individualizate in scopul obtinerii unei mai bune stari de sanatate. Procesul de nursing este: Un mod de a gandi ca nursa Modalitate dea corela activitatile ce conduc la ingrijiri competente de nursing Un ciclu dinamic Orientare stiintifica de abordare a problemei de ingrijire Etapele procesului de nursing: 1. Culegerea datelor Aprecierea. Cuprinde: colectarea datelor validarea datelor organizarea datelor stabilirea profilului de sanatate 2. Stabilirea problemei pentru formularea diagnosticului de nursing analiza si interpretarea datelor identificarea problemelor enuntul diagnosticului de nursing 3. Planificarea ingrijirilor stabilirea prioritatilor stabilirea obiectivelor

alegerea strategiilor 4. Implementarea. Cuprinde: culegerea de date noi efectuarea interventiilor 5. Evaluarea stabilirea criteriilor de evaluare evaluarea atingerilor obiectivelor identificarea factorilor care afecteaza atingerea obiectivelor Procesul de nursing are urmtoarele avantaje , beneficii pentru: - cel care ofera asistenta medicala (asistentul medical): permite luarea deciziilor evidentiaza legalitatea actiunilor creste profesionalismul creste responsabilitatea, competenta posibilitatea de a cistiga incredere da satisfactie muncii - cel care primeste ingrijiri (pacientul): participarea pacientului la propria ingrijire si sa se preocupe de obtinerea unei mai bune stari de sanatate beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi continuitate in ingrijiri

CAPITOLUL II. CALITATILE VIETI IN MEDICINA Calitatea vieii este dat de percepiile indivizilor asupra situailor lor sociale, n contextul sistemelor de valori culturale n care triesc i n dependen de propriile trebuine, standarde i aspiraii (OMS, 1998). Mai specific, prin calitatea vieii n medicina se nelege bunstarea fizic, psihic i social, precum i capacitatea pacienilor de a-i ndeplini sarcinile obinuite, n existena lor cotidian. O definiie utilitarist este propus de Revicki & Kaplan (1993): calitatea vieii reflect preferinele pentru anumite stri ale sntii ce permit ameliorri ale morbiditii i mortalitii. Este vorba de urmtoarele dimensiuni ale calitii vieii: Bunstarea emoionala sau psihic, ilustrat prin indicatori precum: fericirea, mulumirea de sine, sentimentul identitii personale, evitarea stresului excesiv, stima de sine (self-esteem), bogia vieii spirituale, sentimentul de siguran. Relaiile interpersonale, ilustrate prin indicatori precum: a te bucura de intimitate, afeciune, prieteni i prietenii, contacte sociale, suport social.

Bunstarea materiala, ilustrat prin indicatori precum: proprietate, sigurana locului de munc, venituri adecvate, hran potrivit, loc de munc, posesie de bunuri (mobile imobile), locuine, status social. Afirmarea personala, care nsemn: competen profesional, promovare profesional, activiti intelectuale captivante, abiliti/deprinderi profesionale solide, mplinire profesional, niveluri de educaie adecvat profesiei. Bunstarea fizica, concretizat n sntate, mobilitate fizic, alimentaie adecvat, disponibilitatea timpului liber, asigurarea asistenei medicale de bun calitate, asigurri de sntate, activiti preferate interesante n timpul liber, form fizic optim sau fitness, concretizat n cei patru S, Strenght for fizic, Stamina vigoare sau rezisten fizic, Suppleness suplee fizic i Skills ndemnare sau abilitate fizica. Independenta, care nsemn autonomie n via, posibilitatea de a face alegeri personale, capacitatea de a lua decizii, autocontrolul personal, prezena unor valori i scopuri clar definite, auto-conducerea n via. Integrarea sociala, care se refer la prezena unui status i rol social, acceptarea n diferite grupuri sociale, accesibilitatea suportului social, climat de munc stimulativ, participarea la activiti comunitare, activitatea n organizaii ne guvernamentale, apartenena la o comunitatea spiritual-religioas. Asigurarea drepturilor fundamentale ale omului, cum sunt: dreptul la vot, dreptul la proprietate, la intimitate, accesul la nvtur i cultur, dreptul la un proces rapid i echitabil etc. n contextul activitii din domeniul medical, se impune gsirea unor criterii operaionale pentru msurarea calitii vieii pacienilor. Printre modelele existente, se pot aminti: modulul celor 14 nevoi fundamentale ale pacientului, sistematizate de Virginia Henderson (Henderson, 1996, 1977) i cele12 activiti cotidiene Roper Nancy (1990) eseniale pentru un pacient (meninerea unui mediu de via sigur i sntos, comunicarea cu semenii, respiraia, hrana i butura / satisfacerea minimului de hran i ap, eliminarea excreiilor, imbrcarea i curenia corporal, controlul temperaturii corporale, mobilitatea corporal, munca i jocul, exprimarea sexualitii, somnul, moartea/decesul).

CAPITOLUL III. CAZ CLINIC

Date generale despre pacient. Nume Prenume: M. F. Vrsta: 44 ani Sex: feminin Starea civila: cstorita, are un biat de 20 ani Obisnuinte: fumeaz 6-8 igri pe zi, cafea consuma 2-3/ zi Nu este alergica la nici un medicament Nu are proteze Grupa sanguina: A II, Rh + Antecedente personale: menarha la 14 ani, ciclu cu flux normal, 1 sarcina, 6 avorturi, sarcina extrauterina operata, gastrita. Diagnostic de internare: Neoplasm de col uterin stadiul IB, confirmat prin examen clinic si examenul histopatologic, la care se evidentiaza un carcinom epidermoid cu celule mari cheratinizate. naintea operaiei pacienta este supusa unei tratament radioterapic prin aplicarea de Curieterapie uterovaginala. naintea interveniei chirurgicale pacienta este supusa unor examinri paraclinice. Intervenia consta prin: Histerectomie abdominala radicala cu anexectomie bilaterala.

APLICAREA PROCESULUI DE NURSING

Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale 1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulaie Pacienta prezint cai respiratorii superioare libere si integre, toracele este normal conformat, sonoritate pulmonara, murmur vezicular, respiraie normala, ampla, cu o frecventa de 18 respiraii/ minut. Mucoasa respiratorie este umeda cu secreii reduse. Zgomote cardiace egale, ritmice, bine btute, 75 pulsaii/ minut, tensiunea arteriala este de: TA=130/80 mmHg. Tegumentele sunt calde, prezint o coloraie roza. 2. Nevoia de a se hidrata si a se alimenta Bolnava servete mesele , de obicei cu un orar regulat. Prezint mucoase de culoare roza, fara ulceraii, gingiile sunt aderente la dini. Masticaia este uoara, digestia lenta si nestingherita. Ii plac prjiturile, fursecurile si portocalele, consuma zilnic aproape 1800-2000 ml lichide, prin consum de cafea, supe, apa minerala, etc. Pacienta are o greutate de 70 kg, la o inaltime de 1,62 m

3. Nevoia de a elimina Pacienta prezint miciuni spontane nedureroase cu o frecventa de 3-4 /zi, avind culoare galbena cu aspect clar-transparent si o diureza de 1300-1400 ml pe 24 de ore. Tranzitul intestinal este normal. 4. Nevoia de a se mica si a avea o buna postura Pacienta este o fire linitita, prezint o coordonare armonioasa a miscarilor, este o persoana politicoasa, ii place sa vorbeasc mult. Dup operaie este a dinamica, se simte mai slbita, nu are forta fizica totala, sta in pat mai mult si citete. Refuza sa se ridice din pat , singura , din cauza fricii de a nu cade 5. Nevoia de a se odihni si a dormi Pacienta doarme bine, somnul este odihnitor, problema este ca adoarme greu. Are un somn zilnic de 6-7 ore. Problema este ca si in spital adoarme mai greu, acuzind semne de iritabilitate. 6. Nevoia de a se mbrac si a se dezbrac Pacienta afirma ca ii place sa poarte vestimentaie eleganta, se machiaz. Se mbrac adecvat mediului ambiant si al mediului social. In spital are vestimentaie proprie. 7. Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele. Este o persoana curata , ngrijita, face dus zilnic, este foarte preocupate de aspectul ei fizic. Pielea este curata , unghiile sunt curate. 8. Nevoia de a menine temperatura corpului in limite normale Pacienta prezint tegumente caldute cu transpiraii minime. Afirma ca ii place anotimpul vara. Temperatura ei normala se ncadreaz intre valorile 36,2 - 36,9 . 9. Nevoia de a evita pericolele Se adapteaz mediului in care traieste si lucreaz, tie sa evite pe cat posibil situaiile conflictuale ce pot surveni. Se adapteaz uor unor situaii noi. Despre starea sa actuala de sntate, despre boala ei cunoate puin, este ngrijorata si vrea sa tie la ce se poate atepta. 10. Nevoia de a comunica Doamna G. F. Este o persoana uor sociabila, vorbete cu plcere despre ea, despre familia ei, despre locul ei de munca. Ii place va vorbeasc despre Marea Neagra, oraul Constanta fiind oraul ei natal. 11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia

Nu se las aa de uor convinsa in luarea unor decizii. Este de religie ortodoxa, este o persoana cu frica lui Dumnezeu. Se roag zilnic pentru sntatea ei si a familiei sale. Dorete mult sa se vindece. 12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizrii Afirmativ din spusele ei releva ca este mulumita de ceea ce a realizat pina la momentul respectiv in viata ei. Dorete ca cit mai repede posibil sa poat pleca acas sa se intilneasca cu familia. 13. Nevoia de a se recrea Ii plac emisiunile informative la TV, dintre telenovele are puine preferine. tie sa gteasc bine. Urmareste cu nerbdare emisiunea Dansez pentru tine. 14. Nevoia de a invata cum sa-ti pstrezi sntatea Pacienta se intereseaz de boala ei, se adreseaz cu ncredere, pentru informaii personalului medical care se ocupa de ngrijirea sa. Culegerea datelor cuprinde date pre si post operator, datele sunt obinute direct de la pacienta prin intermediul unui dialog, efectuat in ziua 3 postoperator. In urma culegeri datelor chiar din ziua internrii, am stabilit urmtoarele nevoi alterate: 1. Nevoia de a se odihni si a dormi 2. Nevoia de a se mica si a avea o buna postura 3. Nevoia de a se hidrata si a se alimenta 4. Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele. S-au gsit urmtoarele probleme de dependenta: 1. Incomoditate, disconfort 2. Durere 3. Alterarea tegumentelor si a fanerelor 4. Gastrita greata, vrsturi, dureri localizate epigastric 5. Refuz de a se mobiliza Planul de nursing Este etapa finala a procesului de nursing. Constituie un ghid care organizeaz informaiile despre starea de sntate a pacientului si a aciunilor asistentei acordate. Are ca si scop:

Orientarea spre ngrijiri individualizate Promovarea continuitatii ngrijirilor

Evaluarea activitatii asistentei

Nr. crt. Problema identificata Obiective Intervenii Evaluare 1. Disconfort - Pacienta sa beneficieze de un confort psihic si fizic adecvat. Intervenii autonome - se asigura condiii de microclimat (lumina de veghe, salon aerisit, etc.) - se discuta cu pacienta in vederea identificrii cauzelor, crend astfel o senzaie de bine pacientei - se faciliteaz contactul cu alte paciente avind acelai diagnostic si cu membrii familiei Intervenii delegate - administrez tratamentul prescris de medic, anxiolitice (alprazolam) tablete, sedative (midazolam) injectabil. - Pacienta este linitita in cursul zilei. - Dup 5 zile post operator se sisteaz administrarea de sedative i.m. . - Adoarme linitit, repede, are un somn odihnitor. 2.

Durere - Pacienta sa resimt scderea intensitatii dureri in urmtoarele 1-2 zile .

Intervenii autonome - se ncurajeaz pacienta in descrierea durerii si sa sesiseze momentul de remisei sau de exacerbare - se manifeste totodat intelegere fata de suferina pacientei - asigur confortul pacientei prin aezarea ei intr-o poziie confortabila , poziie antalgica care sa nu deranjeze operaia Intervenii delegate - administrez medicaia prescrisa cu respectarea orarului si a dozei prescrise, medicaie antalgica (Tramadol, Algifen metamizol) pe cale injectabila - Pacienta declara ameliorarea durerii in decursul a 24 de ore.

Nr. crt. Problema identificata Obiective Intervenii Evaluare - Pacienta sa nu acuze dureri la mobilizare in vederea efecturi unor necesitai fiziologice. Intervenii autonome - explic pacientei ca durerea este temporara si cer putina rbdare, curaj si intelegere din partea ei - pentru asigurarea confortului este rugata sa susine locul inciziei chirurgicale in timpul tusei, a exerciiilor respiratorii efectuate sau la ridicarea din pat - aplic metode de stimulare locala, cutanate, prin aplicarea de ageni fizici local (gheata). Pacienta nu acuza dureri locale in urmtoarele 2-3 zile. 3. Alterarea tegumentelor si a fanerelor - Pacienta sa prezinte tegumente intacte si plaga chirurgicala sa fie curata. - Pacienta sa fie capabila sa efectueze ngrijiri personale, igiena personala.

- Pacienta sa nu prezinte complicaii cutanate, urinare.

Intervenii autonome - pansez plaga chirurgicala in condiii de asepsie - aplic comprese sterile pe plaga - ajut pacienta in efectuarea igienei personale - ncurajez pacienta in progresele obinute - golesc zilnic, la nevoie punga colectoare de la cateterizarea vezicala, notez cantitatea urinei in foaia de observaie a pacientei, la fel si aspectul, cantitatea zilnica este de 500- 800 ml in primele 2 zile Intervenii autonome - ajut pacienta in vederea recoltrii urinii, se cere colaborarea ei - ajut pacienta in efectuarea toaletei in vederea asigurri unui grad de igiena riguros atit local cit

si general - Plaga chirurgicala este curata, nu prezint semne de focar infecios - Pacienta efectueaz singur igiena personala dup 2-3 zile

- Pacienta nu prezint complicaii.

Nr. crt. Problema identificata Obiective Intervenii Evaluare - Pacienta sa prezinte o stare de echilibru fizic si psihic. Intervenii autonome - asigurarea unei atmosfere plcute , se cere acceptul pacientei in vederea efecturii oricrei tehnici de ngrijire - se explica necesitatea tubului de dren si a altor manopere efectuate - ajut pacientul in alimentaia sa explicind rolul alimentaiei sntoase in vindecarea boli, asigurind o reechilibrare hidroelectrolitica normala, bogata in minerale si vitamine Intervenii delegate - la indicaia medicul se face reechilibrarea hidroelectrolitica a pacientei pe cale parenterala (i. v.), in primele doua zile dup operaie. Astfel se monteaz perfuzii glucozate cu adugare de vitamine si in mod preventiv antibiotice - Pacienta prezint o stare de echilibru fizic si psihic dup efectuarea interveniilor propuse. 4. Refuz de a se mobiliza - Pacienta sa se mobilizeze cat mai repede posibil.

- Pacienta sa fie capabila sa fac plimbri, singura in salon. Intervenii autonome - ajut pacienta la schimbarea poziiei in pat - masez uor regiunile predispuse la escare - efectuez exerciii active si pasive la nivelul articulaiilor - ncurajez pacienta sa se ridice la marginea patului, si sa fac citeva pai

Intervenii autonome - explic pacientei necesitatea mobilizri - invat pacienta cum sa tuseasca, sa protejeze cu mina plaga - ajut pacienta sa se ridice din pat si sa efectueze citiva pai - Pacienta se ridica singura la marginea patului.

- Pacienta se plimba singura in salon la un interval de 2-3 zile de la stabilirea interveniilor. Nr. crt. Problema identificata Obiective Intervenii Evaluare - ncurajez pacienta in progresele fcute Intervenii delegate - pacienta va primi antalgice, la nevoie 5. Gastrita varsaturi, greturi, dureri retrosternale - Diminuarea simptomatologiei. - Respectarea dietei prescrise. Intervenii autonome - se instituie regim alimentar - se recomanda mese mici la intervale scurte - asigurarea unei atmosfere calme in timpul serviri meselor - pacientul va fi informa t de nesesitatea respecteri regimului si a medicaiei prescrise - sustin fruntea pacientului in timpul vrsturilor - educaie pentru sntate Intervenii delegate - sa efectuat bariupasaj naintea operaiei - administrez medicaia indicata de medic, antiacide, inhibitori ai enzimei protonice antisecretolitice, pansamente gastrice, antiemetice, etc. - Pacienta nu mai prezint dureri abdominale, greuri, arsuri retrosternale. - Respecta cu strictee regimul dietetic indicat.

BIBLIOGRAFIE

1. LUCREIA TITIRC: TEHNICI DE EVALUARE I NGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENII MEDICALI Editura Viaa Medical Romneasc 2. LUCREIA TITIRC: GHID DE NURSING - Editura Viaa Medical Romneasc 3. GEORGETA BALT: TEHNICI DE NGRIJIRE GENERAL A BOLNAVILOR Editura didactic i pedagogic, Bucuresti 4. C. MOZES: TEHNICA NGRIJIRI BOLNAVULUI - Editura Medical, Bucuresti