ARGUMENT

Am preferat s susin la examen, lucrarea de diploma NGRIJIREA

PACIENTULUI CU CANCER MAMAR, din mai multe motive: mi-am dorit s cunosc i
s-mi nsuesc ct mai multe cunotine despre aceast afeciune, cu ocazia alctuirii
lucrrii, am reinut mai bine cauzele care pot duce la o asemenea afeciune, importana
autoexaminrii, a screeningului, a diagnosticului precoce, a nceperii tratamentului, din
timp i respectarea etapelor de tratament conform indicaiilor medicilor. Toate acestea
contribuind la descoperirea neoplasmelor n stadii incipiente i astfel rata de
supravieuire fiind mai mare i chiar ducnd la vindecare dac este tratat i ngrijit
corect.
Rolul esenial al asistentei medicale const, in a ajuta persoana bolnav sau
santoas s-i menin sau s-i rectige santatea (sau s-l ajute n ultima clip)
prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi putut. Asistenta
medical trebuie s indeplineasc aceste funcii astfel nct s ajute bolnavii sa-i
recapete independena ct mai repede posibil. n timp ce asistenta medical calificat
acord ingrijiri medicale de baz trebuie s profite de ocazie i s asculte pacientul, s-l
observe, s-l cunoasc, att pe el ct i familia sa, s-i evalueze nevoile i s
construiasc o relaie interuman care este esenial n acordarea ngrijirilor efectuate.
Cancerul reprezint, incontestabil, una dintre marile probleme ale tuturor timpurilor,
dar mai ales a civilizaiei noastre ultratehnicizate. Boala, de etiologie multifactorial,
cancerul se caracterizeaz n acelai timp i printr-o mare pluridiversificaie putnd-o
ntlni n aceeai msur n perimetru speei umane, al faunei ca i al vegetaiei.
Cancerul mai impresioneaz apoi prin extraordinara sa extindere n Europa
Occidental mai ales c i n America de Nord, un om din cinci moare din cauza acestui
morb. Se consider c medicii generaiei noastre au nngrijire pe planet o mas uria
de aproximativ 5 milioane de canceroi.
Ceea ce tim despre cancer este c acesta rezult dintr-un proces misterios, ceea
ce face ca o anumit celul s se multiplice fr raiune i s prolifereze, fr ca nimic s
o opreasc, conservndu-se sau pierzndu-i n treact anumite caractere destinate ale
esuturilor din care a provenit.

CAPITOLUL I.PREZENTAREA TEORETICA A BOLII

I.1.DEFINITIE
Corpul uman este constituit din celule care formeaza tesuturile diferitelor organe. In
cursul vietii lor, celulele primesc si emit in permanenta semnale asemanatoare unor
ordine: de multiplicare, de diferentiere, de stopare a diviziunii.
Tesut = mai multe celule legate intre ele si care participa in acelasi timp la aceeasi
munca in organism.

Cancerul este rezultatul multiplicarii dezordonate si dezorganizate a celulelor. Celulele

sanatoase sunt dispuse intr-o maniera ordonata, fiecare tesut in parte avand propria sa
structura celulara.
In toate tesuturile, celulele se pierd in mod constant din cauza uzurii generale si sunt
inlocuite printr-un proces de diviziune celulara. In tesututurile normale, actiunea unei
celule este controlata, aceasta divizandu-se in in doua si creand doua noi celule,
identice cu cea originala. In cazul in care organismul prezinta rani, rata productiei de
celule creste automat pana la vindecarea acestora, apoi revine incet la normal.
Celulele canceroase, insa, se divid si cresc intr-un mod necontrolat- si continua
astfel pana la aplicarea tratamentului. Intre timp, numarul lor creste pana in momentul in
care cancerul devine vizibil. Pe langa inmultirea extrem de rapida, celulele canceroase
sunt incapabile sa se organizeze intr-un mod adecvat, iar masa de tesut care ia nastere
nu are forma unui tesut normal. O masa de celule canceroase este denumita tumoara.
Nu toate tumorile sunt canceroase. Desi celulele unei tumori se inmultesc intr-un mod
necontrolat, tumorile pot fi benigne sau maligne.
Cele benigne pot avea aproape aspectul unui tesut normal, atunci cand sunt privite la
microscop. Acestea tind sa indeparteze tesuturile sanatoase, nu se inmultesc in
2

interiorul lor. Tumorile benigne de marimi mai reduse sunt neglijate, cele mai mari sunt
insa indepartate, in special daca nu exista nici o indoiala cu privire la diagnostic.
Tumora benigna este un cancer care nu este periculos pentru om, adica nu pune in
pericol viata omului.
Celulele tumorii maligne (cancerul) se inmultesc in apropierea unui tesut sanatos,
proces numit invazie. Aceste procese ale celulelor canceroase, patrund in tesuturile
sanatoase. Ele sunt cele care declanseaza cancerul, dandu-i posibilitatea de a se
extinde in organism, daca nu este depistat, cauzand moartea. Tumora maligna este un
cancer periculos pentru om, care pune in pericol viata omului in viitorul apropiat sau mai
indepartat.
Cuvantul malign inseamna rau; in contrast cu benign care inseamna inofensiv.
Ambele descriu aparitia celor doua tipuri de tumori fara tratament.
Celulele canceroase iau nastere din celulele sanatoase ale organismului, o singura
celula canceroasa fiind suficienta pentru dezvoltarea unei tumori.
Cu toate acestea, transformarea unei celule sanatoase intr-una canceroasa se
realizeaza treptat, cuprinzand mai multe etape de-a lungul mai multor ani de zile. Cu
trecerea fiecarei etape celula se modifica din ce in ce mai mult si devine din ce in ce
mai putin receptiva la mecanismul normal de control al organismului. Cancerele sunt
clasificate in functie de celula din care provin.
Tumora care s-a format prima intr-un organ se numeste tumora primara. Sangele
care pleaca de la inima ca sa duca oxigen si hrana celulelor din tot corpul circula prin
artere.
Dupa ce a lasat la fiecare celula oxigenul si hrana, sangele se intoarce la inima cu
deseurile si bioxidul de carbon de la fiecare celula. Sangele se intoarce la inima prin
vene.
Celulele canceroase (celule anormale) pot fi duse de sange (prin artere si/sau vene)
in alte organe si aici ele se inmultesc si dau alte cancere (alte tumori) care se numesc
metastaze sau tumori secundare.
Intre celule mai exista un lichid care se primeneste continuu si se numeste limfa.
Limfa ajunge in vene prin vase limfatice. Pe calea vaselor limfatice se afla din loc in loc
ganglioni. Ganglionii sunt ca niste statii pe traiectul vaselor limfatice in care se gasesc
soldati (celule) care curata limfa. Cand au de curatat limfa mai murdara (cu celule
bolnave, celule canceroase, microbi, etc.) ganglionii au mai multi soldati (care curata) si
se maresc. Cand ganglionul (ganglionii) se maresc se numeste adenopatie.
3

I.2.Etiologie.
Cauzele cancerului mamar nu sunt pe deplin nelese. Acest lucru nseamn c este
dificil de spus de ce o femeie poate dezvolta cancer mamar iar o alta nu.
Anumite aspecte, cunoscute ca factori de risc, pot schimba probabilitatea ca cineva s
dezvolte cancer mamar. Exist anumii factori n privina crora nu se poate face nimic,
ns ali factori pot fi schimbai.

Vrsta

Riscul de a dezvolta cancer mamar crete odat cu naintarea n vrst. Cancerul

mamar este mai frecvent n rndul femeilor de peste 50 de ani care au trecut de
menopauz. 8 din 10 cazuri de cancer mamar apar la femeile de peste 50 de ani.
Pentru femeile cu vrsta ntre 50 i 70 de ani, este recomandabil s efectueze periodic
examinri de screening pentru cancer mamar.

Istoricul familial

Dac exist rude apropiate care au suferit de cancer mamar sau cancer ovarian, este
posibil s avei un risc mai mare de a dezvolta cancer mamar. Cu toate acestea,
ntruct cancerul mamar este cea mai frecvent form de cancer la femei, este posibil
ca acesta s apar mai mult de o singur dat n cadrul aceleiai familii din ntmplare.
Cele mai multe cazuri de cancer mamar nu sunt ereditare (acesta nu se transmite
genetic), dei unele studii au demonstrat c anumite gene, cunoscute sub numele de
BRCA1 i BRCA 2, pot crete riscul de dezvoltare a cancerului att mamar, ct i
ovarian. Este posibil ca aceste gene s fie transmise de la printe la copil. O a treia
gen (TP53) este, de asemenea, asociat cu risc crescut de cancer mamar.
Dac de exemplu avei n familie dou sau mai multe rude apropiate din aceeai latur
familial (de exemplu mama, sora sau fiica) care au avut cancer mamar la o vrst sub
50 de ani, riscul de a avea aceeai boal este crescut. De aceea este recomandat s
v facei un screening genetic pentru a verifica dac exist acele gene care fac
probabil apariia cancerului mamar. Dac suntei ngrijorat cu privire la istoricul
dumneavoastr familial de cancer mamar v sftuim s discutai acest aspect cu
medicul de familie.

Diagnostic precedent de cancer mamar

Dac n antecedente ai avut cancer mamar sau modificri incipiente de celule

canceroase neinvazive la nivelul ductelor mamare, prezentai un risc mai mare de a
dezvolta cancer din nou fie la cellalt sn, fie la nivelul aceluiai sn.

Nodul mamar benign n antecedente

Un nodul mamar benign nu nseamn c avei cancer mamar, ns anumite tipuri de

noduli pot crete uor riscul apariiei acestuia. Anumite modificri benigne de la nivelul
esutului mamar, precum hiperplazia ductal atipic (celulele care cresc anormal n
ducte) sau carcinom lobular in situ (celule anormale la nivelul lobilor mamari) fac s
creasc posibilitatea de apariie a cancerului mamar.

Densitatea snilor

Snii sunt alctuii din mii de glande de dimensiuni mici (lobuli), care produc lapte. Acest
esut glandular conine o concentraie mai mare de celule mamare comparativ cu alt
esut mamar, fcndu-l mai dens. Femeile cu esut mamar mai dens pot avea un risc
mai mare de a dezvolta cancer mamar, pentru c exist mai multe celulele care pot
deveni canceroase.
esutul mamar dens poate face ca o scanare a snilor (mamografie) s fie mai dificil de
interpretat pentru c face ca orice noduli sau zone de esut anormal mai greu de
depistat. Femeile mai tinere tind s aib sni cu o densitate mai mare. Odat cu
naintarea n vrst, cantitatea de esut glandular din sni scade i este nlocuit de
grsime, astfel nct acetia devin mai puin deni.

Expunerea la estrogen

n anumite cazuri, celulele de cancer mamar pot fi stimulate s creasc prin estrogen,
un hormon feminin. Ovarele, unde sunt stocate ovulele, ncep s produc estrogen
atunci cnd se instaleaz pubertatea, cu scopul de a regla menstruaia.
Riscul de a dezvolta cancer mamar poate crete uor n funcie de cantitatea de
estrogen la care este expus corpul. De exemplu, dac prima menstruaie a fost la o
vrst fraged, iar menopauza s-a instalat la o vrst naintat, ai fost expus la
estrogen pentru o perioad ndelungat. n acelai mod, dac nu avei copii, sau dac
ai avut copii mai trziu, se poate ca riscul de a dezvolta cancer mamar s creasc uor,
deoarece expunerea la estrogen nu a fost ntrerupt de o sarcin.

Supraponderabilitatea i obezitatea

Dac ai trecut prin menopauz i suferii de supraponderabilitate sau obezitate,

prezentai un risc mai mare de a dezvolta cancer mamar. Se consider c acest lucru
5

este legat de cantitatea de estrogen din corpul dumneavoastr, ntruct

supraponderabilitatea sau obezitatea dup menopauz determin producerea unei
cantiti mai mari de estrogen.

Alcoolul

Riscul de a dezvolta cancer mamar poate crete n funcie de cantitatea de alcool pe

care o consumai. Cercetrile arat c, pentru fiecare 200 de femei care n mod obinuit
consum dou buturi alcoolice pe zi, exist trei femei cu cancer mamar comparativ cu
femeile care nu consum alcool deloc.

Expunerea la radiaii

Anumite proceduri medicale care utilizeaz radiaie, precum radiografiile cu raze X i

examinrile CT (tomografie computerizat), pot crete uor riscul de a dezvolta cancer
mamar.

Terapia de substituie hormonal (TSH) administrat la femeile cu menopauz

Terapia de substituie hormonal (TSH) este asociat cu un risc uor crescut de a

dezvolta cancer mamar. Att terapia combinat TSH, ct i terapia TSH doar cu
estrogen poate crete riscul de dezvoltare a cancerului mamar, dei riscul este un pic
mai mare dac folosii TSH combinat.
Se estimeaz c ar exista n plus 19 cazuri de cancer mamar pentru fiecare 1.000 de
femei care urmeaz TSH combinat timp de 10 ani. Riscul continu s creasc uor cu
att mai mult cu ct se administreaz TSH, ns revine la normal dac ncetai s mai
urmai acest tip de terapie.
I.3.PATOGENIE
Cancerul mamar cuprinde doua entitati separate, cu prognostic si tratament
diferit : cancer mamar in situ (neinvaziv) si cancer mamar invaziv.Este foarte probabil
ca cele douia categorii sa constituie etape diferite ale unui proces unic care urmeaza
filierea: leziune precanceroasa, cancer mamar in situ si cancer mamar invaziv.
Carcinoame neinvazive (in situ) sunt definite ca o proliferare de celule epiteliale
neoplazice localizate la nivelul ductelor mamare, respectiv lobilor, fara o dovada
demonstrabila a invaziei prin membrana bazala.Se clasifica in carcinom ductal in situ
(DCIS) si carcinom lobular in situ (LCIS).

Carcinoamele invazive sunt tumori heterogene histologic ce si-au originea in

ductele terminale ale glandei mamare.Majoritatea sunt adenocarcinoame, cel mai
frecvent intalnindu-se cinci forme histologice.
Carcinomul ductal invaziv este tipul histologic cel mai frecvent intalnit (75 %). La
palpare este o tumora dura, cenusiu-albicioasa pe suprafata de sectiune si cu grade
diferite de fibroza.Aceste carcinoame metastazeaza in ganglionii axilari, iar metastazele
la distanta se constata la nivel pulmonar, hepatic, cerebral si la nivelul
oaselor.Prognosticul este destul de rezervat.
Carcinomul lobular invaziv este intalnit in 5-10% dintre cancerele mamare.Aspectul
microscopic este al unor celule mici dispuse intr-un singur strat, cu tendinta de crestere
in jurul ductelor si lobulilor.Clinic, prezinta aspectul unei arii de ingrosare imprecis
delimitate la nivelul sanului, iar multicentricitatea este mai des intalnita.Metastazeaza in
ganglionii axilari,
meninge si pe suprafetele seroase.Diagnosticul este identic cu cel al cancerelor
ductale invazive.
Carcinomul tubular apare in 2 % din cancerele mamare.Diagnosticul de carcinom
tubular poate fi pus histologic doar daca peste 75 % din tumora prezinta aspectul
tubular.Metastazele in ganglionii axilari sunt rare, iar prognosticul este destul de
favorabil.
Carcinomul medular apare in 5-7% din cancerele mamare.Aspectul macroscopic
este acela al unei tumori bine circumscrise.
Microscopic se caracterizeaza prin: nuclei slab diferentiali, tendinta de crestere
sinciftiala, margini bine delimitate, infiltratie intensa cu limfocite mici si celule
plasmatice.Prognosticul este favorabil doar daca, se constata toate aceste caracteristici
histologice.
Carcinomul coloid sau mucipar apare in 3 % din cancerele mamare.Este format din
celule producatoare de mucus.Are o rata de crestere redusa, iar tumorile au tendinta de
a deveni voluminoase.Are cel mai bun prognostic dintre toate carcinoamele invazive.
Schirul mamar apare mult mai frecvent la varste inaintate. Se caracterizeaza,
printr-o evolutie lent progresiva si determina retractia tegumentelor perilezionale,
ajungand pana la retractia globala a sanului.
Cancerul mamar bilateral reprezinta 1% din totalul cancerelor mamare.
Poate fi comcomitent cand bilateralitatea se constata la mai putin de un an de la
diagnosticul primului cancer sau succesiv.
7

Boala Paget a sanului, ia nastere in ducte si apare in 1-4 % din cazurile de cancer
mamar.Clinic, apar modificari eczematoide ale mamelonului, prurit, usturime, arsuri,
secre{ie sau sangerare.In 2/3 din cazuri se asociaza cu o tumorai palpabila mamara
subiacenta.Daca nu se asociaza. cu carcinomul in situ sau cu carcinomul invaziv,
prognosticul este excelent.
Cancerul mamar inflamator (mastita carcinomatoasa) este o forma rara de cancer
(l%), a caror celule canceroase blocheaza vasele limfatice de la nivelul pielii.
Cancerul mamar la barbat sanului, rezultand edemul cutanat, roseata, cresterea
temperaturii Iocale, margini vizibile erizipeloide si aspect de ,,coaja de portocala'. In
multe cazuri apar ganglioni axilari si supraclaviculari palpabili si metastaze la diistanta,
deci are un prognostic rezervat.
Cancerul in curiasa se manifesta prin ingrosarea si indurarea tegumentelor
sanului care dau aspectul de ,,platosa' cu puncte rosii, violacee, tiseminate. Prin
extensie prinde axila, regiunea controlaterala sisupraclaviculara,
este mult mai rar decat la femei si reprezinta 1% din totalitatea cancerelor la
barbat.
I.4.DIAGNOSTIC CLINIC
Diagnosticul clinic presupune:
1. anamneza;
2. inspectia;
3. palparea.
1. Anamneza: o anamneza atenta trebuie sa urmareasca in primul rand obtinerea de
date privind factorii de risc in etiologia cancerului mamar: antecedentele
heredocolaterale privind patologia mamara sau existenta altei localizari a bolii
canceroase, antecedentele personale fiziologice privind data primei menstruatii,
numarul sarcinilor si a nasterilor, varsta de instalare a menopauzei, antecedentele
personale patologice, cu referiri mai ales la existenta leziunilor displazice sau tumorale
benigne ale sanului si la eventualele traumatisme sau tratamente hormonale efectuate.
In al doilea rand, anamneza va stabili natura acuzelor mamare, mai ales data apritiei
primului simptom, felul si ritmul evolutiei ulterioare a bolii. Cel mai frecvent simptom
intalnit este tumora, in 84,5 % (Hangensen, 1956) descoperita de obicei de bolnava
8

insasi, fie prin palpare intamplatoare, fie prin autoexaminare. In aproximativ 8 % din
cazuri, primul simptom pentru care se prezinta bolnava este durerea, care are cele mai
diverse caractere: localizata sau cu iradiere la distanta, continua sau intermitenta, sub
forma de intepaturi, junghiuri sau arsuri. De subliniat faptul ca durerea nu este
caracteristica pentru cancer, dar atragand atentia bolnavei asupra sanului, o alarmeaza
si o determina sa consulte medicul.
In restul cazurilor, simptomele initiale acuzate de bolnave sunt: secretiile mamelonare,
in special sero-hematice sau sangvinolente (in aproximativ 4-5 % din cazuri), retractia
tegumentelor si a mamelonului, sau chiar a intregului san (5-6 % din cazuri), pruritul si
eroziunea mamelonului, marirea de volum a sanului.
In cazuri foarte rare, simptomul de debut poate fi ingrosarea tegumentelor mamare, cu
edem si aspect clasic de coaja de portocala, realizand forma particulara de cancer
mamar cunoscuta sub denumirea de mastita carcinomatoasa, care este insa un stadiu
foarte avansat al bolii.
In aproximativ 2 % din cazuri, primul simptom este reprezentat doar de adenopatia
axilara, sanul fiind aparent normal (Trestioreanu).
2. Inspectia necesita o buna iluminare; se face in ortostatism si/sau in pozitie
sezanda, initial cu bratele pe solduri si apoi cu ele pe ceafa sau intinse deasupra
capului. Prin inspectie se va acorda o atentie speciala simetriei, aspectului exterior,
starii areolei, si mamelonului si retractiei pielii.
Se va observa comparativ conturul si volumul ambilor sani, notand anomaliile de forma,
asimetria, cresterea in dimensiuni a unui san, existenta de depresiuni exterioare sau de
proeminente anormale. Aspectul exterior, starea tegumentelor au, de asemenea, o
mare importanta semiologica, observand culoarea (roseata, eritemul), dilatarea venelor
subcutanate, edemul.
Edemul care insoteste cancerul de san este dat de un blocaj mecanic al vaselor
limfatice cutanate de catre celulele neoplazice. Acest tip de edem, cauzat de obstructia
limfaticelor, este denumit limfedem. Aspectul edematos al tegumentelor intr-un cancer
de san este frecvent desemnat sub denumirea de coaja de portocala.
Se continua apoi cu inspectia atenta a areolei si mamelonului, pentru a evidentia o
eventuala scurgere, anomalii de forma si de volum, existenta de cruste sau de ulceratii,
retractia pielii. In stadiile initiale ale cancerului de san si in particular la obeze, o usoara
retractie a pielii poate constitui un semn fizic foarte precoce, permitand orientarea
diagnosticului.
9

Se continua cu inspectia regiunilor axilare si foselor supraclaviculare, principalele zone

de drenaj limfatic, pentru a descoperi o eventuala adenopatie care deformeaza aceasta
regiune, edem sau o modificare in tenta tegumentelor.
3. Palparea constituie cea mai importanta metoda clinica pentru stabilirea
diagnosticului de cancer mamar. Pentru un examen complet al sanului, bolnava va fi
examinata in pozitie sezanda si in pozitie culcata (decubit dorsal). In ambele situatii, se
face mai intai examenul cu bratele intinse pe langa corp, apoi cu bratele ridicate si
asezate pe cap.
Pentru perceperea unei eventuale tumori, pozitia cea mai favorabila este data de
introducerea unei perne sub hemitoracele examinat. Palparea se executa cu mana
intinsa si cu degetele apropiate, explorand sanul in intregime, de la stern si pana la
marginea anterioara a marelui dorsal si de la clavicula pana la santul submamar,
folosind mana stanga pentru jumatatea dreapta (Trestioreanu -1983).
In situatia in care se constata o masa tumorala in san, examinatorul va stabili intai
localizarea, sediul leziunii si dimensiunile, apoi va nota caracterele tumorii insasi. Pentru
stabilirea sediului leziunii sanul s-a impartit conventional in 5 cadrane: doua externe,
doua interne si unul central. Linia de separare intre ele este data de doua linii
perpendiculare, care trec prin mamelon si linia paralela cu marginea areolei si situata la
1 cm distanta in afara ei.
Dimensiunile tumorii trebuie obligatoriu exprimate in centimetri, dupa diametrul sau cel
mai mare, deoarece atat clasificarea stadiala, cat si urmarirea evolutiei ei in timp tin
seama de aceasta prima apreciere dimensionala (Trestioreanu -1973).
Cat priveste caracterele tumorii, se vor cerceta: forma, conturul, consistenta, limitele,
mobilitatea si sensibilitatea, cunoscut fiind faptul ca o tumora maligna este de obicei
dura, cu margini neregulate, cu limite difuze, imobila (devenind fixa pe masura ce
invadeaza tesuturile invecinate) si, in cele mai multe cazuri, indolora desi exista si
exceptii de la aceasta regula (Trestioreanu -1983), (Prior John si Silberstein Jack
-1974). Intereseaza apoi raporturile tumorii cu tegumentele si muschiul pectoral sau cu
peretele toracic. Raporturile tumorii cu tegumentele constitue un element important
pentru diagnostic, in special in fazele precoce, prin aceasta intelegandu-se semnele
cuatanate ale neoplaziei subiacente, care atrag atentia asupra malignitatii acesteia.
Este vorba de fapt de prezenta aderentei, de cele mai multe ori incompleta, in care
tegumentele, desi mobile pe tumora, sunt deprimate la nivelul ei, fie spontan, fie
provocat, prin manevre usoare de tractiune ale sanului, exercitate in diferite sensuri, fie
10

excentric, fie concentric. Pentru diagnosticul precoce, un semn de mare finete este
cercetarea paralelismului pliurilor cutanate, a carui absenta traduce o aderenta
incipienta.
Cat priveste raporturile tumorii cu muschiul pectoral sau peretele toracic, prezenta
acestora sunt de domeniul stadiilor avansate, avand prognostic rezervat. Pentru a
evidentia aceste raporturi, mobilitatea sanului se cerceteaza initial, cu pectoralul relaxat,
si apoi in timpul contractiei muschiului, realizata prin presiunea pe un plan tare pe care
bolnava o face cu bratul de aceeasi parte, sau punand bolnava sa apropie cu putere de
corp in timp ce examinatorul se opune acestei miscari (manevra lui Tillaux). In acest fel
se apreciaza diferentele de mobilitate, stabilind cele doua grade de fixare: completa si
incompleta. Daca sanul este imobil pe torace, chiar si atunci cand muschiul pectoral
este relaxat, aceasta situatie este considerata ca fixare la peretele toracic.
In continuare, se trece la explorarea ganglionilor limfatici regionali, incepand cu
regiunea axilara, moment fundamental pentru diagnostic si continuind cu regiunea
supraclaviculara si subclaviculara (ganglionii loco-regionali).
Dat fiind faptul ca 90 % din cancerele de san sunt descoperite de bolnave, a aparut un
aspect deosebit al depistarii precoce autoexaminarea. Intr-adevar, in depistarea
precoce a cancerului de san, femeile pot avea o contributie importanta, printr-o
observatie atenta, periodica si sistematica, putand sa-si descopere singure modificarile
anormale de la nivelul sanului (Trestioreanu).
Femeia trebuie sa-si stabileasca un plan regulat de examinare lunara a sanului. Este
recomandat ca autoexaminarea sa se faca imediat dupa menstruatii (la 1-2 zile),
deoarece un examen facut in timpul menstruatiei poate fi nesatisfacator, din cauza
modificarilor temporare in consistenta si sensibilitate sau in aceeasi saptamana din luna
la femeile aflate la menopauza. Femeia va fi instruita sa consulte medicul imediat ce
descopera formatiunea tumorala, palparea atenta a sanilor putand depista noduli mici
care se traduc prin modificarile precoce date de un proces neoplazic. Ea va fi de
asemenea prevenita sa se alerteze de ingrosarea pielii sau a mamelonului, impastarea
sau schimbarea consistentei, de orice modificare a simetriei sanilor sau de o eventuala
scurgere din mamelon.
Ca tehnica, dupa Trestioreanu (1982), autoexaminarea lunara se efectueaza in oglinda,
initial cu mainile pe solduri, observand si cautand cu atentie orice modificare anormala
la nivelul sanului. In continuare, femeia isi va schimba pozitia capului si bratelor,
modificarile sanilor fiind astfel mai evidente, dupa cum urmeaza:
11

1. femeia va sta in picioare, in fata oglinzii, cu bratele in jos;

2. femeia se apleaca apoi in fata, prin inclinarea de la mijloc, pozitie in care sanii,
atarnand departe de corp, o eventuala retractie sau neregularitate, invizibila anterior,
devine evidenta;
3. se ridica apoi bratele si se apasa ceafa cu mainile;
4. femeia va apasa cu putere mainile pe solduri, incordandu-si muschii pectorali si ai
bratelor.
In continuare, femeia se aseaza in decubit dorsal, intinsa in pat, cu o perna sub umeri;
bratul din partea sanului ce urmeaza a fi controlat il va tine sub cap, palparea facanduse cu mana din partea opusa (mana dreapta pentru sanul stang si invers).
Palparea trebuie efectuata cu grija si blandete, cu palma intinsa si degetele lipite si nu
cu varful acestora. Prin palpare se va cauta prezenta unor eventuali noduli, o modificare
de consistenta sau prezenta unor ganglioni mariti la nivelul axilei (subsuoara).
Palparea se efectueaza in urmatoarea ordine:
1. se ridica mana stanga deasupra capului, iar cu mana dreapta se palpeaza jumatatea
interna a sanului stang de sus in jos si de la mamelon spre stern;
2. se palpeaza jumatatea externa de jos in sus si de la mamelon spre partea laterala a
toracelui;
3. se palpeaza cu mare atentie zona axilara;
4. se repeta aceeasi manevra pentru sanul si axila dreapta, folosind pentru palpare
mana stanga.
Executata corect, si numai daca este folosita regulat, autoexaminarea da rezultate
foarte bune, fiind popularizata ca mijloc eficace de depistare precoce a cancerului
mamar.
In sfarsit, un examen clinic complet va aprecia starea generala, cercetand si prezenta
urmatoarelor metastaze: pleuro-pulmonare, viscerale (hepatice, cerebrale, ovariene)
sau osoase.
I.5.DIAGNOSTIC PARACLINIC
1. Mamografia consta din examinarea radiologica standard a sanului, in cate 2
incidente obligatorii, evidentiind, fara palpare, aspectul partilor moi. In cancerul de san,
mamografia arata o opacitate densa mai mult sau mai putin omogena, cu contur
neregulat, continand microcalcifieri in mijlocul zonei opace si distorsionarea tesutului
12

conjunctiv in contact cu tumora tradusa prin imagini radiologice de spiculi, coada de

cometa sau nodul stelat si, in sfarsit, aspectul de edem peritumoral sau cutanat, care se
poate observa radiologic cu mult inainte de a deveni evident clinic, sub forma unui
lizereu cutanat ingrosat. Mamografia are avantajul ca descopera cancerele debutante
intr-un stadiu infraclinic, ca situeaza exact tumora si ca masoara extensia neoplaziei.
Examenul radiologic simplu poate fi completat, daca este necesar, prin galactografie,
care implica injectarea de substante de contrast prin cateterismul canalelor galactofore
sau prin chistopneumografie (Iacobovici) care consta din introducerea de aer dupa
evacuarea unui chist, urmata de radiografia sanului.
Acuratetea mamografiei este, prin confruntare cu examen histopatologic, foarte mare,
atingand 90-95% rezultate corecte, motiv pentru care a fost propusa ca mijloc de
depistare in masa a cancerului mamar. Dat fiind faptul ca la ora actuala costul
examinarii este inca ridicat, iar exigentele tehnice si de interpretare ale metodei sunt
crescute, se impune initial o triere a cazurilor care urmeaza a fi supuse mamografiei,
evitand o radiografie inutila a femeilor sanatoase care trebuie testate, lucru pe care-l
face termografia.
2. Termografia de contact aceasta tehnica se bazeaza pe observatia ca temperatura
pielii este crescuta deasupra unui cancer mamar. Punctele termice de pe suprafata
sanilor se inregistreaza electronic, cu un aparat de conceptie romaneasca, fie la
distanta, printr-un dispozitiv electronic utilizand o camera de infrarosu, fie prin
termoviziune (teletermografia). Fiind o metoda caracterizata prin inocuitate si avand si
un cost redus, termografia este deosebit de utila in actiunile de screening.
3. Ecografia ultrasonica permite localizarea leziunilor, dar in special diferentierea
formatiunilor chistice de cele solide, proportia rezultatelor corecte fiind de 85 % din
cazuri. Aceasta metoda se bazeaza pe principiul absorbtiei diferentiate a undelor
ultrasonice in functie de caracteristicile fizice ale mediului examinat si de frecventa de
emisie a fasciculului utilizat (Trestioreanu).
4. Examenul citologic al secretiilor mamelonare arata prezenta unor anomalii
morfologice si de colorabilitate ale celulelor descuamate. Desi acuratetea metodei este
de aproximativ 80 %, diagnosticul nu este decat de suspiciune, fiind necesara
verificarea si confirmarea prin examenul histopatologic, lucru valabil si pentru o alta
metoda, larg raspandita si de mare valoare, folosita astazi ca examen de rutina
examenul citologic prin punctie aspirativa.

13

5. Examenul citologic prin punctie aspirativa punctia aspirativa transcutanata a

tumorii se efectueaza cu un ac obisnuit de scurgere, fiind facilitata de reperajul
radiologic sau de termografie. Este o metoda simpla, rapida, usor acceptata de bolnava
si cu o mare eficienta, acuratetea diagnosticului fiind de 90%. Totusi, ca rezultat negativ
sau indoielnic nu exclude posibilitatea existentei unui cancer. In aceste cazuri se va
recurge la excizia sectoriala si verificarea histopatologica.
6. Excizia sectoriala cu examen histopatologic confera diagnosticul de certitudine.
Excizia se face pana la tesutul sanatos, la distanta de tumora, sub anestezie generala.
In functie de rezultatul obtinut dupa examenul histopatologic, actul chirurgical se
rezuma doar la aceasta exereza sectoriala sau se va continua cu una din tipurile de
mastectomie, dupa stadializarea cazului (Trestioreanu).
Alte metode paraclinice sunt destinate aprecierii extensiei cancerului: limfografia, pentru
constatarea unei invazii ganglionare, flebografia mamara interna, tehnica delicata,
trasajul cu radioizotopi vizand decelarea metastazelor.
I.6.DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Diagnosticul diferential al cancerului mamar trebuie sa elimine o serie de afectiuni
tumorale, distrofice sau inflamatorii cronice:
1. Fibroadenomul mamar este o tumora benigna intalnita la femeile tinere, fiind bine
delimitata si mobila, cu dimensiuni care nu depasesc 1-5 cm, caractere care o
diferentiaza usor de cancerul de san, in ultima instanta examenul histopatologic trasand
diagnosticul. Acelasi lucru fiind valabil si pentru alte tumori ale pielii si tesutului celular
subcutanat care acopera glanda: lipomul, angiomul, limfangiomul, chistul sebaceu,
toate avand limite precise si fara adenopatii.
2. Papilomul intracanalicular se manifesta clinic printr-o secretie mamelonara seroasa,
sero-sangvinolenta sau chiar sangvinolenta, fie spontana, fie provocata prin presiunea
areolei, la care se adauga, cand papilomul atinge dimensiuni mari, prezenta unei
tumorete in regiunea acesteia, investigatiile paraclinice si examenul histopatologic
stabilind diagnosticul.
3. Mastoza sclero-chistica Reclus cea mai frecventa afectiune a sanului apare la
femei tinere, de obicei fiind bilaterala, tumora este bine delimitata, de consistenta
elastica, mobila. Desi diagnosticul clinic este usor de facut, posibilitatea coexistentei cu

14

neoplasmul mamar impune efectuarea de investigatii paraclinice, examenul

histopatologic elucidand diagnosticul.
4. Ectazia canalelor galactofore denumita si mastita obliteranta, mastita cu celule
plasmatice sau tumora varicocel a sanului, se traduce clinic printr-o tumora retroareolara, de forma vermiculara, cu retractia mamelonului si secretie seroasa sau serosangvinolenta. In canalele galactofore, dilatate si inflamate, se acumuleaza detrisuri
celulare si substante lipide sub forma cristaloida. Examenul citologic al secretiei
mamelonare evidentiaza prezenta histiocitelor.
5. Necroza adipoasa traumatica sau granulomul lipofagic, denumit si lipogranulomul
benign (Craciun si Fagarasanu) este o complicatie a unui traumatism, care determina
necroza tesutului adipos din straturile superficiale ale sanului. Afectiunea se
caracterizeaza prin prezenta unei tumori bine delimitate, dar insotita de retractie
cutanata determinata de fibroza care urmeaza procesului necrotic. Diagnosticul
diferential se bazeaza pe examenul histopatologic, care evidentiaza necroza grasoasa.
Diagnosticul diferential se mai poate face cu infectiile mamare cronice (mastita cronica,
mastita TBC) sau cu o serie de afectiuni mult mai rare (chistul hidatic, actinomicoza,
sporotricoza) in care contextul clinic si investigatiile paraclinice vor transa diagnosticul.
I.7.EVOLUTIE.PROGNOSTIC
Imposibilitatea de delimitare si infiltrarea pielii sunt semne fara importanta de inceput.
Pentru a pune in evidenta prinderea pielii se va cauta semnul capitonajului, incercand
sa se plieze pielea mamara - nu este posibil, pielea se rideaza.
Intr-o faza mai avansata, cand tumora adera si infiltreaza spre suprafata straturilor
conjunctive, care duc de la glande la piele, circulatia limfatica a pielii fiind blocata, porii
se dilata devin bine vizibili, dand aspectul de coaja de portocala.
Invadarea glandei se face din aproape in aproape, aderenta la piele devine tot mai
neta, aspectul cojii de portocala se extinde proportional cu tumora cu timpul ocupand
toata suprafata pielii sanului.
In perioada de invazie apare retractia mamelonului produsa prin infiltrarea tracturilor
conjunctive ale canalelor galactofore.
Presiunea pe tumora poate sa ne arate o scurgere prin mamelon de aspect seros,
sanguinolent sau lactoseros(mamela secretanda).

15

Extensia tumorii spre planurile profunde duce la invadarea aponevrozei muschiului

pectoral mare si apoi a muschiului insusi si mai in profunzime pana la grilajul costal
tumora devine aderenta la planurile profunde.
Extensia regionala se face pe caile limfatice prinzand ganglionii axilari care la inceput
se pot palpa ca niste formatiuni dure, mobile neaderente la tesuturile din jur devin
confluente, aderente la tesutul celulo-grasos al axilei, avand aspectul unor formatiuni
dure, neregulate, imobile fata de tesuturile din jur.
Ganglionii supraclaviculari sunt invadati mai tarziu, clavicula reprezentand din punct de
vedere al extensiei regionale, limita rezonabila a operabilitatii cancerului mamar.
Caile limfatice ale pielii care transversal pot invada ganglionii axilari axilei opuse.
Extensia la distanta se face prin metastazare pe cale sanguina, putand da metastaze
pleuropulmonare, osoase(femur, humerus, coloana vertebrala, craniu, bazin), hepatice
etc.
In faza avansata apar dureri care se datoreaza prinderii plexurilor nervoase, revarsate
pleurale, fracturi patologice ale oaselor lungi.
Apare casexia progresiva datorita anorexiei complete si insomniei.
Moartea survine printr-o complicatie intercurenta in afara tratamentului chirurgical, dupa
o perioada de 2-3 ani.
Evolutia cancerului mamar este foarte rapida si cu prognostic mai grav la femeile tinere,
mai ales daca apare in perioada de sarcina sau lactatie.
La femeile in varsta evolutia este inceata, nedand de obicei metastaze, tumora capata
un aspect scleros, schiros.
In conditiile tratamentului complex al cancerului mamar prognosticul este in functie de
stadiul in care a fost descoperit cancerul mamar si de precocitatea tratamentului.
- supravietuirile peste 5 ani sunt de peste 80-90% in tumorile tratate in stadiul I;
- supravietuirile scad la 50% in stadiul II;
- supravietuirile scad sub 10-15% in stadiul III;
- in stadiul IV nu se inregistreaza nici o supravietuire peste 5 ani;
- prognosticul cancerului este favorabil in stadiul 0 si I cand vindecarea prin tratamente
moderne realizeaza rezultate bune pana la 90-95% din cazuri;
- prognosticul devine rezervat incepand cu stadiul II si sever in stadiile mai avansate;
- prognosticul intr-o tumoare benigna este fara indoiala bun.
- sunt tumori benigne (polipii,negii) care au un potential crescut de malignitate prognosticul fiind rezervat.
16

- tumorile maligne au intotdeauna un prognostic rezervat si chiar cand au fost extirpate

astfel incat afectiunea continua sa evolueze prin metastazele pe care le-a produs.
I.8.TRATAMENT
Orice tumora benigna este bine sa fie extirpata si sa fie examinata la microscop.
Tratamentul cancerului mamar este complex si trebuie individualizat in functie de:
- incadrarea stadiala a neoplaziei;
- forma clinica evolutiva;
- terenul biologic al bolnavei.
Astazi se cunosc urmatoarele mijloace de tratament:
- tratament chirurgical;
- tratament iradiant prin roentgenterapie si cobaltoterapie;
- tratament cu citostatice;
- tratament hormonal si imunoterapie.
1. Tratamentul chirurgical
Singurul tratament care ramane eficace este tratamentul chirurgical.
El consta in extirparea tumorii impreuna cu o zona larga de securitate a tesuturilor
dimprejur.
a) interventia chirurgicala cea mai complexa si
eficienta este operatia Halstedt care are intentia de
radicalitate, in care se extirpa in bloc glanda
mamara, muschii pectorali, tot tesutul limfatic si
grasos al axilei;
b) mamectomia simpla fara evidarea ganglionara si
fara extirparea pectoralilor urmata la 10-12 zile de
tratament iradiant pe zonele ganglionare se practica la bolnavele varstnice, la cele la
care datorita starii generale nu este posibila operatia Halstedt; mamectomia simpla se
mai practica ca metoda paleativa, de curatire in cancerele mamare ulcerate sau pe cale
de ulcerare; mamectomia trebuie completata cu terapie iradianta si citostatice.

17

In stadiile mai putin avansate (I si II), interventia chirurgicala cu intentie de radicalitate

are ca scop extirparea glandei prin operatia Halstedt, impreuna cu ambii muschi
pectorali sau operatia Patey doar cu micul pectoral.
Mamectomia este interventia paleativa pentru stadiile avansate (III si IV) cu tumori mari,
eventual ulcerate la tegumente.
2. Tratamentul prin cobaltoterapie
Iradierea prin cobaltoterapie este utilizata mai ales in asociere cu tratamentul chirurgical
atat preoperator, cat si postoperator.
Dupa 2-3 saptamani de la vindecarea plagii operatorii se va face iradierea
postoperatorie de consolidare.
Asocierea radio-chirurgicala scade semnificativ procentul recidivelor. Combinarea celor
doua metode ofera cele mai bune rezultate terapeutice.
Tratamentul iradiant ca singura metoda de tratament este utilizata in stadiile III si IV ca
si in recidivele postoperatorii.
Tratamentul iradiant prin roentgenterapie tinde sa fie inlocuit cu cobaltoterapia care are
penetratie mai mare si permite scaderea dozelor utilizate. Se mai poate asocia cu
chimioterapia.
3. Tratamentul cu citostatice
In ultimele doua decenii au patruns din ce in ce mai mult in terapeutica citostaticele ca
adjuvant al terapeuticii chirurgicale sau ca singur tratament al cazurilor care nu pot
beneficia de terapeutica chirurgicala: Citosulfan,Girostan, I.O.N., Levofalan,
Methotrexat.
In cazuri avansate, incurabile sau cele care recidiveaza ori dezvolta metastaze si in
care terapeutica este practic inutila, asistenta poate judeca starea in care este; in
aceste cazuri apar adeseori dureri extrem de violente.
Se impune utilizarea sedativelor si a morfinei; administrarea lor trebuie facuta in dozele
necesare si ori de cate ori este nevoie.
4. Tratamentul hormonal si imunoterapia
Hormonoterapia in stadiile I si II nu este indicat tratamentul androgenic deoarece
metabolizarea estrogenilor si androgenilor poate sa apara in orice moment.
In cancerele cu evolutie acuta, in cele cu hormonodependenta sau metastaze osoase
este indicata ovarectomia bilaterala, prin iradiere ovariana sau pe cale medicamentoasa
(cu Tamoxifen).La femeile tinere, castrarea chirurgicala precede operatia radicala.
5. Tratamentul cu chimioterapice
18

Chimioterapia utilizata independent de alte metode nu poate duce la vindecare. Ea

poate mari procentul vindecarii atunci cand urmeaza actul chirurgical.
In cura repetata constituie un tratament paleativ in formele avansate de cancer,
asociate cu hormonoterapia.
In tratamentul cancerului mamar s-au folosit aproape toate citostaticele cunoscute cu
rezultate variabile.Dintre achilante par a fi mai eficiente Xiclofosfamida, Tio Tepa,
Levofalan, IOB82. Dintre metaboliti amintim Vincristina.
De obicei se face polichimioterapie care da rezultate cu mult mai bune decat
monochimioterapia.
6. Tratamentul profilactic
Cunoscand faptul ca tumorile maligne depistate la timp au grad crescut de vindecare,
profilaxia trebuie inteleasa in sensul de a depista cancerul in primul stadiu in care
procentul de vindecare este de 90% sau cel mai tarziu in stadiul II in care vindecarile se
apreciaza ca pot atinge procente intre 15-30%. In stadiile mai avansate posibilitatile de
vindecare sunt mult mai mici.

19

CAPITOLUL II.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATII

SI INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
II.1.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATII

Pregatirea pacientului pentru investigai

Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea si examinarea
clinica a bolnavului. Participarea acesteia este o datorie sau o obliga ie profesionala.
Ajutnd medicul i bolnavul, asistenta creeaza un climat favorabil pentru rela ia medic
pacient - asistenta.
Pentru aceasta, asistenta trebuie sa ina cont de urmatoarele sarcini:
- sa pregateasca fizic si psihic pacientul;
- sa pregateasca materialele si instrumentele necesare examinarii;
- sa asigure condiiile de desfasurare a examinarii;
- sa pregateasca documentele medicale (fia de consulta ii, foaia de observa ie clinica,
rezultatele examinarii);
- asigura iluminaia necesara examinarii unor cavita i naturale a organismului;
- fereste pacientul de traumatisme, cureni de aer;
- asigura linistea necesara desfasurarii examenului;
- pregateste produse biologice ale pacientului, pentru a le arata medicului la vizita.
Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice le trece n fisele de
observaie. Completeaza simptomatologiile bolilor cu elemente obiective, exprimnd
modificarile aparute n morfologia, fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente
confirma sau infirma diagnosticul clinic, reflecta evolu)ia bolii si eficacitatea
tratamentului, confirma vindecarea sau semnaleaza apari ia unor complica ii.
Utilitatea i obiectivitatea examinarilor de laborator depind de modul de recoltare al
produselor care se analizeaza si de modul cum se efectueaza examenul de laborator.
Recoltarea produselor este efectuata de asistenta medicala care trebuie sa respecte
urmatoarele norme generale:
- orarul recoltarilor;
- efectueaza pregatirea fizica si psihica a pacientului;
20

- pregatirea instrumentarului si a materialelor necesare pentru recoltare;

- tehnica de recoltare propiu-zisa;
- completarea buletinului de trimitere la laborator i etichetarea produselor recoltate;
- pastrarea i transportul n condiii optime a produselor recoltate.
Efectuarea pregatirii psihice a bolnavului consta n instruirea acestuia privind
comportamentul sau n timpul recoltarii, colaborarea sa pentru reusita tehnicii. Pacientul
este pregatit fizic printr-un regim alimentar, repaus la pat, asezndu-l ntr-o anumita
poziie n funcie de recoltarea ce se va efectua.

Pregatirea pacientei pentru mamografie

Mamografia este o radiografie a snului, care permite vizualizarea glandei mamare si a

eventualelor leziuni. Este n momentul de faa cea mai buna metoda de depistare a
cancerului chiar si n lipsa simptomelor palpabile, precum si o buna metoda de
diagnostic n cazul depistarii unei formaiuni n urma autoexaminarii.
Femeile care vor face o mamografie nu vor folosi deodorante cu o zi naintea efectuarii
ei, deoarece acestea pot interfera cu razele X, aparnd pe film ca spoturi de calciu sau
microcalcifieri.
Perioada cea mai potrivita pentru a face o mamografie, nainte de menopauza, este
dupa a 10-a zi de la nceputul ciclului menstrual, perioada n care snii sunt supli, mai
puin congestionai si pot fi examinai mai usor.
De obicei se fac 2 expuneri pentru fiecare sn, din unghiuri diferite. Doza de radia ii la
care sunt supusi snii nu poate fi considerata un factor determinant pentru cancerul de
sn, iar beneficiul mamografiei depaseste cu mult riscul minim al examinarii. n cazul
cancerului de sn, pe mamografie se poate observa o opacitate densa, cu contur
neregulat, n mijlocul careia pot exista depozite caracteristice de calciu.
Mamografia este recomandata femeilor peste 40 de ani, nsa sunt cazuri n care
doctorul poate indica aceasta examinare mai devreme, pe baza unor factori de risc ai
femeii.
Mamografia prezinta att avantaje ct si dezavantaje.
Avantaje:
- evideniaza modificari mici la nivelul snului (cu dimensiuni de 5 mm) care nu pot fi
depistate prin palpare.
- depisteaza 95% din cazurile de cancer de sn n stadiu precoce.
- permite instituirea unui tratament precoce si eficace al cancerului.
Dezavantaje:
21

- nu este o metoda de depistare 100% sigura, prin urmare exista cazuri n care
rezultatele suspecte se dovedesc a nu fi cancer n urma unei biopsii.
- unele tumori nu pot fi detectate cu ajutorul mamografiei.
- pacienta resimte un anumit disconfort sau durere n timpul examinarii

Pregatirea pacientei pentru ecografie

Ecografia este o metoda de diagnosticare ce utilizeaza ultrasunetele si este

complementara mamografiei. Permite att diferen ierea dintre o masa solida si un chist,
ct si vizualizarea leziunilor atunci cnd snii sunt densi. Este o metoda nedureroasa si
este recomandata femeilor sub 35 de ani, ai caror sni sunt prea densi pentru a furniza
o imagine clara n urma mamografiei.

Biopsia

Este o intervenie necesara pentru stabilirea cu certitudine a diagnosticului de cancer.

Presupune prelevarea unei probe de esut si examinarea acesteia la microscop. Sunt
mai multetipuri de biopsii:
- aspirarea cu ajutorul unui ac subire, care permite diferen ierea ntre celulele maligne
si cele benigne ale unei excrescene mamare.
- de nodul, sub anestezie locala, care permite extrac ia unei probe mici de esut.
- chirurgicala sau de excizie, care se realizeaza sub anestezie generala si presupune
ndepartarea ntregului nodul si/sau a ganglionilor axilari.
esutul ndepartat n timpul biopsiei este examinat n laborator pentru a vedea daca
cancerul este sau nu invaziv. Biopsia este utilizata pentru a stabili tipul cancerului
depistat. De asemenea, proba biopsica stabileste gradul tumoral, ajutnd la stabilirea
prognosticului bolii.

Pregatirea pacientului pentru Tomografia Computerizata

Nu sunt necesare pregatiri deosebite cu cteva excep ii :

- la sosirea pacientului i se va nmna un formular prin care i va exprima acordul cu
privire la efectuarea investigaiei i ia la cuno tin a att beneficiile ct i riscurile
acesteia.
- pacientul este rugat sa prezinte toate documentele medicale pe care le poseda;
- i se va explica pacientului cum va decurge examinarea i se informeaza asupra
necesitaii acesteia;
- va fi rugat sa ndeparteze orice element metalic aflat in zona examinarii (bijuterie,
curea,chei, etc.);
22

- pacientul va fi ajutat sa se aeze pe masa de examinare, care se va deplasa n

interiorul tomografului;
- roaga pacientul sa ramna nemicat i sa respecte comenzile pe care le va primi prin
interfon;
- la sfritul investigaiei pacientul este ajutat sa se mbrace i poate pleca acasa, n
cazul administrarii substanei de contrast sfatuim pacientul sa consume multe lichide
pentru eliminarea rapida a substanei de contrast;
- rezultatul i se va comunica n 1- 2 zile medicului curant sau pacientului.

Palparea sanului

1. Pentru o examinare eficienta a snului, gndi i-va ca acesta ar arata ca un cadran de

ceas. Pornii de la ora 12, din zona situata imediat sub clavicula si prin apasare usoara
(pentru a simi esutul de sub piele) mergei n jos, n forma circulara. Nu uita i sa
examinai si zona axilara.
2. n poziia culcata pe spate, cu un bra asezat sub cap folosi i-va mna opusa pentru a
examina n mod circular esutul din partea interna a snului. Analiza i n mod similar si
partea externa. Palpai si celalalt sn. Pentru a usura palparea, folosi i o crema de
mini. ntoarcei-va ntr-o parte cu ncheietura minii pe frunte.
Punei un prosop sub umeri pentru suport.
Examinai partea exterioara a snului si axila prin palpari circulare. Examina i ambii sni
3. n momentul efectuarii unei bai sau dus, ncerca i sa va controla i fiecare sn, innd
mna din partea examinata pe cap. Cu mna opusa si cu degetele sapunite face i un
examen amanunit al snului si al axilei. Punei apoi o mna n axila si roti i ncet
umarul, n timp ce cu vrful degetelor pipai i usor; fi i atenta la fiecare umflatura
sau transformare simita. Schimbai braul si examinai apoi si cealalta axila.
Controlai apoi de-o parte si de alta a gtului cu vrful degetelor pentru a sim i orice
umflatura mica. Examinai zona deasupra si n lungul claviculei. Daca sim i i o
schimbare, va trebui sa examinai zona o data la 10 zile si daca umflatura persista
consultai un medic oncolog. Presai usor mamelonul ntre degetul mare si index si daca
observai o scurgere de lichid limpede sau sangvinolent, va recomandam sa consulta i
un medic de specialitate.
Palparea se poate efectua n doua moduri: n decubil dorsal sau n ortostatism, n fa a
oglinzi. Se folosesc pentru palpare buricele celor 3 degete mijlocii (nu vrfurile
degetelor) ale minii opuse snului.

23

II.2.PARTCIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI

DELEGATE
1. Respectarea medicamentului prescris.
2. Identificarea medicamentelor de administrat asistenta trebuie sa cunoasca forma
de prezentare,culoarea, mirosul.
3. Verificarea calitaii lor (timp de valabilitate, ambalaj, nscrisuri, aspect, miros,
culoare,integritate).
4. Respectarea cailor de administrare a medicamentelor obligatorie! Solu iile uleioase
se administreaza strict intramuscular, soluiile hipertone se administreaza strict
intravenos.
5. Respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de medic unele
medicamente se administreaza nainte de masa pansamentul gastric, altele se
administreaza n timpul mesei fermenii digestivi, altele dupa masa antiemetizante.
6. Respectarea dozei de administrare.
7. Respectarea somnului bolnavului (excep ie fac antibioticele etc.).
8. Evitarea incompatibilitailor. Prin asociere unele medicamente pot deveni toxice sau
daunatoare.
Nu se asociaza histamine cu antihistamine, sulfamide cu acidul paraaminobenzoic,
medicamente cu antidoturile lor. Unele incompatibilita i sunt cautate (procaina cu
adrenalina, morfina cu atropina) pentru a ob ine efectul terapeutic scontat.
9. Servirea bolnavului cu doza unica de medicament.
10. Respectarea succesiunii n administrarea medicamentelor:tablete, capsule, solu ii,
picaturi, injecii, ovule, supozitoare.
11. Lamurirea bolnavului asupra medicamentelor prescrise (asistenta trebuie sa
cunoasca indicaii,contraindicaii, incompatibilita i, efecte secundare).
12. Anunarea imediata a greselilor de administrare a medicamentelor.
13. Administrarea imediata a medicamentului desfacut sau deschis.
14. Respectarea masurilor de asepsie pentru a preveni infec iile intraspitalicesti.
Administrarea medicamentelor pe suprafaa tegumentelor:
24

Scop: pe suprafaa tegumentelor se aplica medicamente cu efect local.

Forma de perezentare a medicamentelor: -pudre, unguente, paste, mixturi,
sapunuri medicinale, creioane caustice, bai medicinale.
Pregatirea administrarii.Materiale:
-pentru protecia patului- musama si aleza;
-materiale sterile- pense porttampon, spatule, comprese, tampoane, manusi de cauciuc;
-materiale nesterile- pudriere cu capac perforat, tavi a renala, prosop de baie.
Pacientul:
- psihic - se informeaza asupra efectelor medicamentelor;
- fizic - se aseaza ntr-o poziie care sa perminta aplicarea medicamentelor.
Aplicarea medicamentelor:
-asistenta alege instrumentele n funcie de forma de prezentare a medicamentelor;
-compresa medicamentoasa consta n mbibarea unei soluii medicamentoase ntr-un
strat textil mai gros, care apoi se aplica pe tegumentul bolnav. Are ac iune sicativa,
dezinfectanta, antipruriginoasa, antiinflamatoare (ex. sol. Burow,Rivanol);
-pudrajul reprezinta presararea medicamentelor sub forma de pudra pe piele cu ajutorul
tampoanelor sau cutiilor cu capac perforat. Aciunea pudrelor poate fi de combatere a
pruritului, de absorbie a grasimilor, de uscare si racorire a pielii (ex. pudra de talc, talc
mentolat, oxid de zinc);
-unguentele si pastele se aplica cu ajutorul spatulelor, pe suprafa a tegumentelor, ntrun strat subire (unguentele sunt preparate din substan a medicamentoasa nglobata n
vaselina,lanolina; pastele conin grasimi si pudre);
-mixturile se ntind cu ajutorul tampoanelor montate pe porttampon sau cu mna
mbracata n manusa, n funcie de suprafaa pielii. Dupa aplicare pielea se lasa sa se
usuce.
Injecia intramusculara
Defin ie: - introducerea unei substane medicamentoase n mu chii volumino i lipsi i de
trunchiuri importante de vase si nervi prin intermediul unui ac a caror lezare pot provoca
accidente.
Scop: terapeutic
Locul de electie:
- regiunea superoexterna a fesei ;
- faa externa a braului, n muchiul deltoid;
25

- faa superoexterna a coapsei, n treimea mijlocie.

- cadrul superoextern fesier rezulta din ntretaierea unei linii orizontale, care trece prin
marginea superioara a marelui trohanter, pna deasupra an ului interfesier, cu alta
verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale.
- cand pacientul este culcat, se cauta ca repere punctele Smirnov i Barthhelmy
(punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra i napoia marelui trohanter;
punctul Barthelmy este situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne a unei
linii care unete splina iliaca anterosuperioara cu extremitatea an ului interfesier).
- cnd pacientul este n poziie eznd, injecia se poate face n toata regiunea fesiera,
deasupra liniei de sprijin.
Pregatirea :
-materiale : seringa i ace sterile cu diametru de 7/10, 8/10, 9/10 mm, lungimea de 40
70 cu bizoul lung; tampon mbibat cu soluie dezinfectanta; substan a de administrat.
Pacient:
- psihic: se informeaza pacientul asupra necesita ii tehnicii;
- fizic: se recomanda pacientului sa relaxeze musculatura, se ajuta sa se a eze comod
n poziie decubit ventral, decubit lateral, ortostatism sau eznd (pacien ii dispneici);se
dezbraca regiunea.
Executarea:
- asistenta i spala minile i mbraca manu ile;
- dezinfecteaza locul injeciei;
- se ntinde pielea ntre indexul i policele minii stngii i se nteapa perpendicular cu
rapiditate i sigurana, cu acul montat la seringa;
- se verifica poziia acului prin aspirare;
- se injecteaza lent soluia;
- se retrage brusc acul cu seringa i se dezinfecteaza locul.
- se maseaza uor locul injeciei pentru a activa circula ia, favorizand reabsorb ia.
ngrijirea ulterioara a pacientului:
- se aseaza n poziie comoda, ramnnd n repaos fizic 5 10minute.
Perfuzia intravenoasa
Definiie: introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura, a solu iei
medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica, hidroionica si volemica a
organismului.
Scop:
26

- hidratarea i mineralizarea organismului;

- administrarea medicamentelor la care se urmare te efect prelungit;
- depurativ, dilund i favoriznd excreia din organism a produ ilor toxici;
- completarea proteinelor sau a altor componente sanguine;
- alimentarea pe cale parenterala.
Pregatirea materialelor de protecie:
- perna elastica pentru sprijinirea braului, muama, aleza;
- pentru dezinfecia tegumentului tip I ;
- instrumentar i materiale sterile: - ac i seringa pentru aspirarea solu iilor
medicamentoase, branula, perfuzor cu prestub, manu i chirurgicale,tampoane.
- alte materiale: - garou sau banda Esmarch, fiole cu solu ii medicamentoase, solu ii
perfuzabile, tavia renala.
Pregatirea pacientului:
- pregatirea psihica: - se informeaza asupra necesitaii tehnicii;
- pregatirea fizica: - pentru puncia de la venele braului, antebra ului;
- se aeaza ntr-o poziie confortabila att pacientul , ct i persoana care executa
puncia (decubit dorsal);
- se examineaza calitatea i starea venelor avnd grija ca hainele sa nu mpiedice
circulaia de ntoarcere la nivelul braului;
- se aeaza braul pe pernia i musama, n abductie si extensie maxima;
Execuie :
- asistenta i spala minile i mbraca manu ile;
- pregateste soluia de perfuzat, adapteaza perfuzorul la punga cu solu ia de perfuzat;
- elimina aerul din perfuzor mpreuna cu prima coloana de solu ie;
- repereaza vena;
- se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punc iei, strngndu-l astfel
nct sa opreasca circulaia venoasa fara a comprima artera;
- se recomanda pacientului sa strnga pumnul, venele devenind astfel turgescente;
- dezinfecteaza locul punciei i introduce branula;
- scoate garoul, verifica daca acul este n vena;
- fixeaza branula cu leucoplast;
- ataeaza pefuzorul la branula i regleaza viteza de curgere a solu iei
medicamentoase;
- se supravegheaza pacientul .
27

 Pregatirea generala preoperatorie.

Pregatirea generala preoperatorie, consta n examenul clinic i paraclinic, pregatirea
psihica, ngrijiri igienice, urmarirea functionala, vitala i vegetativa, precum i
observarea schimbarii n starea bolnavului i regimul dietetic preoperator.
A. Examenul clinic
Acesta este efectuat de catre medicul chirurg, ajutat de cadrul mediu sanitar i pune n
evidenta starea fiziologica a bolnavului dnd totodata posibilitatea depistarii unor
deficiene ale organismului i ale unor boli nsotitoare. El este completat de examinari
paraclinice.
B. Pregatirea psihica
Bolnavul este informat despre necesitatea interven iei chirurgicale, riscul, eventualele
mutilari i i se cere consimamntul.
Se fixeaza data aproximativa a interveniei.
Bolnavul este nconjurat cu solicitudine i aten ie.
Se suprima tot ceea ce ar putea produce bolnavului starea de nelini te.
Bolnavului i se creaza a stare de confort psihic, oferindu-i-se un mediu ambiant placut.
I se asigura legatura cu aparinatorii.
C. ngrijiri igienice
Daca starea bolnavului o permite zilnic, bolnavul va fi ndrumat, ajutat sa faca baie sau
du, urmat de igiena cavitaii bucale, ngrijirea parului, taierea unghiilor.
Urmarirea funciilor vitale:
-masurarea i notarea temperaturii;
-masurarea i notarea pulsului;
-observarea i notarea respiratiei (la indicatia medicului);
-masurarea i notarea T.A.;
-observarea diurezei;
-observarea scaunului.
Pregatirea din preziua operatiei
A. Pregatirea generala
-asigurarea repaosului fizic, psihic i intelectual;

28

-la prescripia medicului, seara, se administreaza un calmant;

-asigurarea alimentaiei necesare normale, alimente u or digerabile;
-evacuarea intestinului, clisma (daca nu sunt contraindica ii);
-asigurarea igienei corporale. Se va efectua baie sau dus pe regiuni la pat.
B. Pregatirea locala
-se curaa pielea pe regiuni. Pielea paroasa se rade cu grija, evitndu-se sa se produca
mici taieturi (poarta de intrare pentru infec ie, dureroasa la efectuarea dezinfec iei);
-se degreseaza pielea cu comprese sterile mbibate cu eter
-se dezinfecteaza pielea cu un antiseptic (alcool, tinctura de iod);
-se acopera cmpul operator la indicaia medicului.
Pregatirea din dimineaa interveniei:
-se ntrerupe alimentaia. Bolnavul nu mananca cel putin 12 ore naintea interven iei
chirurgicale;
-mbracarea se face cu camaa de noapte (pentru femei) sau pijama (pentru barba i) i
osete n picioare.
-protezele dentare mobile vor fi scoase, nvelite ntr-o bucata de tifon i puse n noptiera
bolnavului;
-bijuteriile vor fi predate familiei sau administra iei spitalului;
-ndepartarea lacului de pe unghii ca i a rujului de pe buze (prezenta lor face dificila
depistarea semnelor de anaxie manifestate prin cianoza la nivelul extremita ilor);
-golirea vezicei urinare. Bolnavul va avea o mic iune voluntara sau se efectueaza
sondaj vezical;
-se va administra hipnotic opiaceu (morfina, mialgin) sau un barbituric (fenabarbital). Se
administreaza un vagolitic (atropina). Dozele i ora injectarii sunt indicate de medicul
anestezist.
Glanda mamara - ngrijiri specifice post-operatorii
Beneficiaza de ngrijiri specifice post-operatorii numai mastectomia i mastectomia
radicala pentru cancerul de sn, celelalte interven ii (biopsii, incizii de abcese) - nu!
Dupa mastectomia simpla sau radicala bolnavul va fi transportat n sec ia de terapie
intensiva i aezat n decubit dorsal. Alte masuri care trebuie luate n post-operator:
- administrarea de O2 pe sonda nazala;
- monitorizarea pulsului, T.A., respiraiei, temperaturii, diurezei;
- perfuzarea cu lichide, electrolii i suport energetic conform pierderilor i asigurarii
volemiei;
29

- calmarea durerii i sedarea bolnavului;

- continuarea antibioticoterapiei;
- administrarea de heparina cu molecula mica i antiagregante pentru prevenirea
trombozei venei axilare;
- supravegherea drenajului (cantitate i aspect - snge, limfa);
- n caz de sngerare mare, reintervine n scop hemostatic.
- reluarea alimentaiei enterale trebuie facuta dupa 24 de ore.
Alte masuri n terapia glandei mamare sunt:
- mobilizarea activa i pasiva a membrului superior de partea interven iei, n special a
articulatiei scapulo-humerale;
- controlul permeabilitatii tubului de dren i suprimarea acestuia cnd devine
nepermeabil;
- dupa suprimarea tubului din axila se va efectua un pansament compresiv (un rulou
introdus n axila) pentru combaterea acumularii de secre ie limfatica.
Daca plaga evolueaza favorabil firele se pot suprima dupa 10-12 zile.

30

CAPITOLUL III.DESCRIEREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

III.1.TEHNICA INJECTIEI INTRAMUSCULARE
Fesa este deseori aleas ca loc de efectuare a unei injec ii intramusculare, deoarece
la acest nivel se gsete o mas muscular voluminoas.
Este de importan vital cunoatere exact a poziiei i a traseului nervului sciatic
atunci cnd se face o injecie n aceast zon. Dac locul injeciei apas pe nervul
sciatic exist un risc mare de lezare a acestuia, cu consecine grave pentru viitorul
funciei membrului inferior.
Injeciile intramusculare sunt fcute frecvent n regiunea fesier. Nervul sciatic poate
fi evitat in siguran dac injecia este fcut n cadranul supero-extern.
Se pregtesc materialele i instrumentele necesare i se transport lng bolnav (cu
tava sau msu).
Pregatirea psihic i fizic a bolnavului :
- stabilirea locului injeciei
-se anuna bolnavul i i se explica necesitatea tehnicii;
-se aeaz bolavul n decubit ventral, lateral, pozi ie eznd sau n picioare
-se descoper locul de elecie;
Pentru injecie n regiunea fesier, se repereaz urmtoarele puncte:
-punctul Smarnov, la un lat de deget deasupra marelui trochanter i napoia lui.
-punctul Bertlhelemey, la unirea treimii externe cu cele dou treimi interneale liniei care
unete splina iliac antero-posterioar cu extremitatea superioar a an ului interfesier.
Zona situat deasupara liniei care unete splina iliac posterioara cu mareletrochanter.
Pentru poziia eznd, injectia se efectueaz n toat regiunea fesier, deasupra
punctului de sprijin.
Efectuarea injeciei:
-splare pe mini cu ap curent i spun;
-dezinfectarea minilor cu alcool;
-se monteaz seringa n condiii de asepsie perfect.
-se verific fiola, se ncarc seringa cu substan a de injectat si se face injectia.

31

III.2.TEHNICA INJECTIEI SUBCUTANATA

Prin injecia subcutanat, se pot introduce n organism substan e medicamentoase izotonice, lichide, nedureroase, prin intermediul unui ac care ptrunde n esutul
subcutanat.
Scopul: este terapeutic i anume de a injecta solu ii cristaline sau perfuzie
subcutanat n scopul hidratrii organismului.
Locul de elecie: pentru a evita trunchiurile mari, vasculare i nervoase, locurile
de elecie sunt:
-faa extern a braelor i fata supero-extern a coapsei;
-regiunea supra i sub spinoas a omoplatului;
-regiunea subclavicular, deltoidian, flancurile peretelui abdominal i
-regiunile centrale fesiere;
Tehnica injectiei subcutanate
Locul de injectare: regiunea lateral a bra ului sau a coapsei.
Dezinfecie cutanat, cu mna stng se face un pliu cutanat.
Se introduce acul la un unghi de 45 0, respectiv 900 pentru acele scurte de
insulin se aspir.
Dac nu apare snge, se injecteaz substan a i se indeparteaz acul, se aplic
un leuclopast.
n caz de utilizare regulat, se schimb locul de injectare. Niciodat nu se
injecteaz mai mult de 5 ml o dat.
III.3.TEHNICA PERFUZIEI
Perfuzia: introducere pe cale parenteral (intravenoas), pictur cu pictur, a
soluiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionic i volemic a organismului.
Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct n vena, prin
canule de material plastic ce se introduc transcutanat prin lumenul acelor (acestea apoi
se retrag) sau chirurgical, prin evidenierea venei n care se fixeaz o canul de plastic
ce se menine chiar cteva sptmni (denudare venoas).
Scop:
32

-hidratarea i mineralizarea organismului;

-administrarea medicamentelor la care se urmrete un efect prelungit;
-depurativ - dilund i favoriznd excreia din organism a produ ilor toxici: completarea
proteinelor sau altor componente sangvine, alimenta ie pe cale parenteral.
Pregtirea materialelor necesare:
-tava medicala acoperit cu un cmp steril;
-trusa pentru perfuzat soluii ambalat steril;
-soluii hidrante n sticle R.C.T. nchise cu dop de cauciuc i armatur metalic sau n
pungi originale de material plastic, riguros sterilizate i nclzite la temperatura corpului;
-garou de cauciuc;
-tavi renal;
-stativ prevazut cu brri cu cleme pentru fixarea flacoanelor;
-1 - 2 seringi Luer de 5 - 10 cm cu ace pentru injec ii intravenoase i intramusculare
sterilizate;
-o pern muama;
-1- 2 pense sterile;
-o pens hemostatic;
-casoleta cu cmpuri sterile;
-casolete cu comprese sterile;
-substane dezinfectante;
-alcool;
-tinctura de iod;
-benzin iodat;
-romplast;
-foarfece;
-vat.
Se pregtesc instrumentele i materialele necesare.
- se scoate tifonul sau celofanul steril de pe flacon, se desprinde sau se tope te flacra
parafin de pe suprafaa dopului, care se dezinfecteaz cu alcool.
- se desface aparatul de perfuzie i se nchide prestubul.
- se ndeparteaz teaca protectoare de pe trocar i se ptrunde cu el prin dopul
flaconului.

33

- se nchide cu pensa hemostatic, imediat sub ac tubul de aer, se ndeprteaz teaca

protectoare de pe ac i se ptrunde cu acesta n flacon, prin dopul de cauciuc, fr s
se ating trocarul.
- se suspend flaconul pe suport.
-se fixeaz tubul de aer la baza flaconului cu o banda de romplast, avnd grij s
depeasc nivelul soluiei sau al substanei medicamentoase.
-se ndeparteaz pensa hemostatic, deschiznd drumul aerului n flacon.
-se ndeparteaz teaca protectoare de pe captul portac al tubului, se ridic deasupra
niveluilui substanei medicamentoase din flacon i se deschide usor prestubul, lsnd
s curg lichidul n dispozitivul de perfuzie, fr ca picuratorul s se umple cu lichid.
-se coboar progresiv portacul, pn cnd tubul se umple cu lichid, fiind eliminate
complet bulele de aer.
-se ridic picurtorul n poziie vertical i se nchide prestubul, aparatul rmnnd
atrnat pe stativ.
Pregatirea psihic i fizic a bolnavului:
-i se explic bolnavului necesitatea tehnicii;
-se aseaz bolnavul pe pat, n decubit dorsal, ct mai comod, cu antebra ul n
extensie i pronaie;
-se aeaz sub braul ales o pern tare, acoperit cu mu ama i camp steril.
Efectuarea perfuziei:
-spalarea pe mini cu apa i spun;
-se examineaz calitatea sistarea venelor;
-se aplic garoul de cauciuc la nivelul braului;
-se dezinfecteaz plica cotului cu alcoolul;
-se cere bolnavului s nchid pumnul i se efectueaz punc ia venei alese;
-se verific poziia acului n ven, se indeparteaz garoul i se adapteaz amboul
aparatului de perfuzie la ac;
-se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului n vena i se regleaz
viteza de scurgere a lichidului perfuzat, cu ajutorul prestubului, n func ie de necesitate;
-se fixeaz cu leucoplast amboul acului i por iunea tubului nvecinat acestuia, de
pielea bolnavului;
-se supravegeaz permanent starea bonavului i func ionarea aparatului.
Dac este necesar se pregteste cel de-al II-lea flacon cu substan a medicamentoas,
ncalzindu-l la temperatura corpului.
34

nainte ca flaconul s se goleasc complet, se inchide prestubul pentru a mpiedica

ptrunderea aerului n perfuzor i se racordeaz aparatul de perfuzie la noul flacon.
Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului s curg; opera ia de schimbare
trebuie s se petreac ct mai repede, pentru a nu se coagula sngele refulat din ac i
se regleaz din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.
nainte de golirea flaconului se nchide prestubul, se exercit o persiune asupra venei
puncionate cu un tampon mbibat n soluie dezinfectant i printr-o mi care brusc, n
direcia axului vasului, se extrage axul din ven.
Se dezinfecteaz locul punciei cu tinctura de iod, se aplic un pansament steril i se
fixeaz cu romplast.
ngrijirea bolnavului dup tehnic:
-se aeaz bolnavul confortabil n patul su;
-se administreaz bolnavului lichide cldu e (dac este permis);
-se supravegheaz bolnavul;
-reorganizarea locului de munc;
-se spal imediat la jet de ap rece seringa, acele, aparatul de perfuzat se arunc, se
pregtete pentru sterilizare;
-se noteaz n foaia de temperatura dat, cantitatea de lichid perfuzat, cine a
efectuat perfuzia.
Accidente i incidente:
Hiperhidratarea prin perfuzie n exces, la cardiaci, poate determin edem pulmonar
acut: tuse, expectoraie, polipnee, creterea T.A. se reduce ritmul perfuziei sau chiar se
ntrerupe complet, se injecteaz cardiotonice.
Embolie pulmonar prin ptrunderea aerului n curentul circulator. Se previne prin:
eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, ntreruperea ei nainte de
golirea complet a flaconului i prin neutilizarea perfuziilor cu presiune i re inerea 2 - 3
cm de soluie pentru control, n cazul n care s-ar produce un accident (intoleran ).
Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea locurilor de elec ie i
apariia de frisoane.
Locuri de elecie pentru i.m.:
-faa supero-extern a coapsei;
-regiunea supra i sub spinoas a omoplatului;
-regiunea subclavicular, deltoidian, flancurile peretelui abdominal i
= regiunile centrale fesiere;
35

Observaii:
Pe cale subcutanat, numai n cazuri speciale se injecteaz solu ii uleioase.
Pe cale subcutanat nu se administreaz compusii metalelor cu greutate molecular
mare, cum ar fi: iod, bismut, mercur.
Nu se va injecta n zona de infiltraie a unei injec ii anterioare, ci alternnd locurile
injeciei.
Nu se vor efectua injecii n regiunile infectate (foliculite, furuncule, etc.) sau n zone cu
modificri dermatologice (alunie, negi).
Este strict interzis administrarea pe cale subcutanat a clorurii de sodiu.
Ill.4.TEHNICA RECOLTARII SANGELUI
Sangele se recolteaza in laborator de catre un cadru medical cu competenta pe acest
domeniu. Analizele genetice nu sunt influentate de alimentatie; din acest motiv
recoltarea sangelui se poate face independent de alimentatie. Tehnica recoltarii
probelor de sange: Tuburile de recolta sunt vidate, sterile, de unica folosinta, cu
anticoagulant; in laborator se utilizeaza tuburi cu heparina, cu capac verde. Tehnica
este urmatoarea : o se abordeaza venele accesibile la plica cotului (cefalica, bazilica),
radiala, venele de pe fata dorsala a mainii; se face staza venoasa prin aplicarea
garoului; o se repereaza vena care trebuie abordata; o se aseptizeaza tegumentul cu
tamponul cu solutie alcoolica asteptand pana la evaporarea alcoolului; o se aplica
vacutainerele pentru recoltarea probelor de sange recomandate; o se desface garoul; o
se recolteaza sange in cantitatea dorita; o dupa terminarea recoltei, se aplica peste
punctie un tampon de vata cu alcool si se extrage rapid acul; o dupa cateva minute (5
minute) se indeparteaza tamponul; o se face securizarea locului punctiei prin aplicarea
unui plasture. Etapele recoltarii pe vacutainere sunt: o identificarea pacientului si a
probelor ce trebuie recoltate conform cererii de analiza; o in prezenta pacientului, sunt
trecute cu un marker permanent datele de identificare pe vacutainerele in care i se va
recolta sange; o pacientul este indrumat sa se aseze pe scaunul de recoltare si este
informat asupra procedurii de recoltare; o se aseaza la indemana materialele necesare
pentru recoltare (materiale dezinfectante, garou, ace, vacutainerele cu datele de
identificare ale pacientului); o se inspecteaza zona pentru selectarea venei de recoltare;
o se aplica garoul pentru evidentierea venei de punctionare; o se dezinfecteaza zona; o
se efectueaza punctia venoasa si recoltarea in vacutainer care aspira cantitatea de
36

sange necesara, in functie de capacitatea vacutainerului; o se indeparteaza garoul, se

scoate acul si se aplica tamponul la locul punctiei, se aplica un plasture pentru
securizarea locului punctiei; o se mixeaza sangele cu anticoagulantul din tub (daca este
cazul) prin rasturnarea lenta de 6-8 ori a tubului de recolta.
III.5.TEHNICA PUNCTIEI
Atunci cnd la mamografie sau la ecografie a fost descoperit o tumor sau un nodul
mamar suspect, medicii recomand biopsia, analiz prin care se stabilirea naturii
esutului, dac prezint celule canceroase sau nu. Biopsia de sn prin puncie
percutan const n recoltarea din tumora mamar a unor fragmente tisulare pe care se
vor efectua analize histopatologiece i imunohistochimice, pentru a stabili diagnosticul
i protocolul terapeutic.
Tipuri de puncii:
O biopsie de sn poate fi fcut n mai multe moduri, ns toate acestea urmresc
extragerea unei poriuni de esut spre a fi analizat la microscop. Biopsia se poate
realiza prin puncie - biopsie ghidata (se foloseste in cazul unei formatiuni care nu se
simte la palpare dar este vazuta de mamografie sau de ecografie) sau biopsie
deschisa. Tipurile de puncie difer prin metoda de recoltare a acestui esut:
Puncia aspirativ (citologic)
Reprezint o tehnic bine tolerat de ctre pacieni, prin care se obine un rezultat
rapid. Efectuat sub ghidaj ecografic i de obicei n absena unei anestezii locale,
puncionarea poate fi fcut asupra unor leziuni nepalpabile, infraclinice. Acul este
subire, cele mai folosite fiind cele de 21-23 G, cu lunigmea de 3,8-4 cm.
Punciile aspirative pot fi utilizate pentru obinerea unui diagnostic citologic n cazul unor
formaiuni solide (mai puin complete ns dect n cazul punciilor cu ac gros) sau
pentru aspiraia unor formaiuni chistice.
Chisturile i coleciile lichidiene sunt uor de aspirat prin puncia percutan cu ac fin.
Avantajele punciei fine aspirative mamare constau n uurina efecturii, n minimul de
efecte secundare i complicaii i n rapiditatea eliberrii rezultatului. Dezavantajele
const n faptul c materialul obinut la aspiraie poate fi nesatisfctor (acelular) i este
necsar un medic citopatolog specializat pe patologia mamar.
Puncia mamar cu ac gros (histologic)
Printr-un ac special-trocar se preleveaz un fragment din esutul de la nivelul tumorii.
37

Acul are calibru de 14-16 G i 10 cm lungime. Zona n care urmeaz a fi fcut incizia
va fi anesteziat local, iar acul va fi introdus n esutul mamar i se va extrage
fragmentul din nodulul suspect. Rezultatul n urma acestei puncii se elibereaz n 5-7
zile; n cazul unor tumori maligne fragmentele sunt supuse i unor teste
imunohistochimice.
Punciile biopsii mamare sunt recomandate i de preferat pentru obinerea unui
diagnostic histo-patologic, deoarece sunt puin invazive i presupun riscuri mici,
complicaii reduse i o recuperare mai rapid dect n cazul unei biopsii excizionale.
Cicatricile sunt absente, acest manevr putnd duce la evitarea unei intervenii
mamare, n cazul unui diagnostic de benignitate.
n ce const procedura de puncie biopsie mamar?
Zona snului este acoperit cu un cmp steril, este dezinfectat i n general
anesteziat, fiind apoi ptruns pentru a preleva eantionul care va fi analizat, examinat
histologic. Interventia const n introducerea unui ac pentru a recolta mai multe
fragmente de esut, de obicei 5 n cazul unei formatiuni solide.
Procedura dureaz n jur de 30 minute i este urmat de o compresie manual asupra
zonei puncionate. Pacienta trebuie s evite efortul fizic pentru cel puin urmtoarele 24
de ore i va fi nevoit s poarte un bandaj elastic compresiv n jurul bustului. Dac apar
dureri, acestea pot fi calmate prin administrarea unor tratamente recomandate de
medic. nainte de efctuarea punciei nu se iau tratamente anticoagulante sau
antiagregante 3-4 zile (ex.: aspirin,aspenter,heparin).
Puncia mamar nu presupune internarea pacientei, fiind foarte rapid i eficient n
confirmarea sau infirmarea unui diagnostic. Efectele secundare sunt minime i n
general constau n echimoze i dureri minime, riscul de infecie la locul inciziei fiind
foarte redus, explic Dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar n radiologie i
imagistic medical i doctor in tiinte medicale.

38

CAPITOLUL IV.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU CANCER MAMAR

IV.1.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI:
DATE CULESE
PACIENT I

PACIENT II

PACIENT III

INITIALE
VARSTA
SEX
OCUPATIA

B.N
29 ani
Feminin
Casnica

M.M
70 ani
Feminin
Pensionara

CONDITII DE VIATA SI DE
MUNCA

Este fumatoare,consuma alcool

rar,consuma cafea zilnic.Nu a
lucrat in mediu toxic.

Nu fumeaza,nu consuma
alcool,consuma o cafea pe
zi,locuieste intr-o casa la
curte impreuna cu sotul si
unul dintre fii.

S.L
40 ani
Feminin
Salariata LABORATOR
LUKOIL
Nu fumeaza,nu consuma
alcool,consuma o cafea pe
zi.Pacienta lucreaza intr-un
mediu toxic,intr-un laborator
din cadrul LUKOIL.

GREUTATE
INALTIME
GRUP SANGVIN,Rh
ALERGII
TRATAMENT
URMAT/RESPECTAT
ANTECENDENTE
PERSONALE

70 kg
1,72m
BIII,Pozitiv
Nu prezinta
-

64 kg
1,60m
AII,Pozitiv
Nu prezinta
-

73 kg
1,65m
AII,Pozitiv
Nu prezinta
-

Apendicita-operata la 12 ani.
Hepatita acuta tip A la 24 ani.

Ulcer duodenal in 1980 tratat

medical,neoperat,vindecat,
Spondiloza bilaterala.

Pleurezie TBC in 1999

39

ANTECENDENTE HEREDOCOLATERALE

Mama-cancer de san operat,in

prezent decedata.Unchiul mameicancer-nu poate preciza.

MOTIVELE
INTERNARII

Durere locala cu zona indurata la

nivelul cadranului central,sanul
drept.Inapetenta,greturi,varsaturi,
scaune diareice,scadere
ponderala,subfebrilitate
T=37,5C,stare generala alterata.
Pacienta B.N observa la inceputul
lunii ianuarie 2012 in urma unui
autocontrol un nodul la sanul drept
cu retractie mamelonara.La
sfarsitul lunii ianuarie a aparut
durere locala cu zona indurata la
nivelul cadranului central sanul
drept.Pe data de 10.02.2012
pacienta s-a prezentat la sectia
oncologie Schuller Ploiesti unde sa efectuat mamografie s ecografie
mamara dreapta care a evidentiat
imagine cu caracter tumoral.
Pacienta a fost internata unde s-a
intervenit chirurgical.

ISTORICUL BOLII

40

Pentru cancer-neaga,nu
cunoaste,
Alte boli-sora mamei
AVC,mama boala
BASEDOW
Durere locala cu zona
indurata la nivelul cadranului
central,sanul drept.

Tata-cancer pancreatic

Pacienta M.M observa la

inceputul lunii noiembrie
2011 in urma unui control un
ganglion la sanul drept.
La sfarsitul luni a aparut
dureri locale cu zona
indurata la nivelul
cadranului,sanul drept.
S-a prezentat la spitalul
Schuller unde s-a efectuat
mamografie ce a evidentiat
aparitia unei formatiuni
tumorale mamare maligne la
nivelul sanului drept cu
diametru de 1 cm.
A fost internata la Spitalul
Judetean Ploiesti,sectia

Debut aparut in noiembrie

2010 care afirma ca a
prezentat dureri locale la
nivelul ambiilor sani.
A facut mamografie care nu a
evidentiat leziuni tumorale.
In februarie 2011 a observat o
formatiune dureroasa la
nivelul sanului drept.
S-a prezentat la oncologie
unde s-a efectuat mamografie
bilaterala care a evidentiat
formatiuni tumorale in sanul
drept.S-a prezentat la spitalul
Militar Bucuresti unde s-a
practicat mastectomia,san
drept tip Halsted,urmata de

Pacienta afirma ca sa
prezentat cu dureri locale la
ambii sanii.

DIAGNOSTIC LA
INTERNARE

NEOPLASM MAMAR DREPT

DATA INTERNARII

20.02.2015

Chirurgie unde s-a practicat

sectorectomie,cadranul
Superoextern,san
drept,evidare ganglionara.
NEOPLASM MAMAR
DREPT
STADIUL I

anexectomie bilaterala.
Postoperator,s-a aplicat o
serie de chimioterapie.
NEOPLASM MAMAR DREPT
OPERAT,IRADIAT,IN CURS
DE CHIMIOTERAPIE
ADJUVENTA.
04.01.2015

22.02.2015

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

COMUNE

NEVOIA
FUNDAMENTALA
NESATISFACUTA

DIAGNOSTIC NURSING

GRAD DE
DEPENDENTA

-de a respira si de a avea o

buna circulatie,

Respiratie si circulatie
inadecvata din cauza starii
generale
alterate,anxietatii,manifestata
prin tahipnee si modificari ale
valorilor tensiunii arteriale.

-a bea si a manca,

Alimentatie si hidratare
inadecvata prin deficit din

41

cauza bolii manifestata prin

greturi,inapetenta,consum
redus de lichide
- a elimina

Eliminare inadecvata calitativ

si cantitativ datorita afectiunii
manifestata prin
varsaturi,scaune diareice

- a se misca si a avea o buna

postura,

Postura inadecvata din cauza

durerii locale si prezentei
tumorilor mamare manifestat
prin limitarea miscarilor

-a dormi si a se odihni,

Somn ineficient cantitativ si

calitativ din cauza anxietatii
manifestat prin somn
intrerupt,treziri nocturne
frecvente,insomnia.

-a se imbraca si dezbraca,

Alterarea nevoii de a se
imbraca si dezbraca din cauza
durerii la nivelul sanului si starii
generale alterate manifestat
prin greutate in imbracarea
hainelor

42

-a-si mentine temperatura

corpului in limite normale,

Hipertermie datorita procesului

tumoral mamar manifestata
prin subfebrilitate.

-a invata cum sa-si pastreze

sanatatea,

Cunostinte insuficiente legate

de boala manifestata prin
necunoasterii metodelor de
prevenire si depistare a bolii in
stadii incipiente.

PACIENT I
-a comunica ,

- a evita pericolele,

PACIENT II
-a elimina;

-comunicare afectiva
inadecvata din cauza afectiunii
manifestata prin
grija,neliniste,greutate in
exprimarea nevoilor sale,
-anxietate din cauza
diagnosticului si necunoasterii
prognosticului bolii manifestat
prin stare de
neliniste,teama,atacuri de
panica.
-eliminarea inadecvata
manifestata prin varsaturi din
cauza tratamentului citostatic;
43

PACIENT III

-a fi curat si ingrijit si a proteja

tegumentele si mucoasele;

-deficit de autoingrijire
manifestata prin imposibilitatea
de a se ingriji din cauza
interventiei chirurgicale;

-a evita pericolele;

-vulnerabilitate la pericole
manifestata prin aparitia
complicatiilor postoperatorii si
evolutiei nefavorabile a bolii

-a fi preocupat in vederea
realizarii;

-alterarea integritatii fizice

manifestate prin pierderea
integritatii fizice la nivelul
sanului si axila dreapta din
cauza interventiei chirurgicale;

-a se recreea;

-constrangeri fizice;dezinteres
in a indeplini activitati
recreative datorita bolii
manifestata prin neparticiparea
la altfel de activitati;

-a invata cum sa-si pastreze

-cunostinte insuficiente legate

44

sanatatea;

de boala datorita situatiei de

criza manifestata prin refuz.

PLANIFICAREA OBIECTIVELOR

COMUNE

OBIECTIVE
Pacientele vor reveni la nivelul sau optim de sanatate si isi vor
relua rolul obisnuit in familie,societate,incercand sa se
obisnuiasca cu noua sa imagine corporala si cu pierderea
sanului,vor manifesta optimism si incredere in sine,dorinta de a
trai din nou din plin.
Pacientele sa prezinte respiratie si circulatie in limite fiziolaogice
Pacientele sa prezinte temperaturi corporale in limite normale
45

Pacientele vor fi echilibrate hidroelectrolitic si nutritional

Pacientele sa prezinte eliminari adecvate ,sa nu prezinte
varsaturi
Pacientele sa recapete un nivel de independenta acceptabil in
satisfacerea nevoilor fundamentale,sa prezinte o stare de bine
din punct de vedere fizic sau psihic
PACIENT I

Sa-si poata acorda ingrijiri igienice;

Sa prezinte comunicare adecvata
Sa-si imbunatateasca imaginea de sine,sa diminueze
anxietatea;
Sa beneficieze de odihna pe timpul zilei si interes pentru
activitati in timpul liber;
Sa-si completeze necesarul de cunostinte referitoare la boala;
Sa nu mai prezinte dureri.

PACIENT II

Sa aiba postura adecvata;

Sa-si poata acorda ingrijiri igienice fara a intampina dificultati;
Sa prezinte comunicare afectiva adecvat;
Sa poata actiona dupa credintele si valorile sale;
Sa prezinte incredere in sine si sa-si asume rolurile sociale;
Sa prezinte interes fata de activitati recreative;
Sa-si completeze necesarul de cunostinte referitoare la boala;
sa se poata ingriji;

PACIENT III

Sa prezinte comunicare adecvata;

46

Sa isi imbunatateasca imaginea de sine si sa-si diminueze

anxietatea;
Sa se poata relaxa si sa prezinte interes pentru a efectua
diverse activitati;sa nu mai prezinte durere;sa-si completeze
necesarul de cunostinte

APLICAREA IN PRACTICA A INTERVENTIILOR PACIENTULUI I

INTERVENTII AUTONOME

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

La indicatia medicului am administrat

Starea pacientei este profund

47

Am instalat pacienta in salon.am masurat

si notat in foaia de temperatura functiile
vitale

medicatia prescrisa:FARMORUBICIN 50
mg fl (IVP)tratament citostatic.

imbunatatita.
Prezinta tensiune arterial,puls,respiratie si
temperatura in limite normale.

Pacienta sa nu mai prezinte varsaturi si

scaune dese diareice

La indicatia medicului am administrat

medicatia prescrisa
antiemetica:METOCLOPARAMID
1f/IM,ZOFRAN(antiemetic)8 mg1f/IM.
Medicatie antidiareica:LOPERAMID 1cporal,dupa fiecare scaun diareic.
Tratament citostatic:FARMORUBICIN 50
mg fl(IVP),DEXAMETAZONA 8mg
2f/zi/IM(antihistamic)
Am schimbat pansamentul din jurul
sanului operat.La indicatia medicului am
administrat tratamentul prescris,in dozele
indicate.
Familia este sfatuita sa fie permanent
alaturi de bolnava.Am educat pacienta sa
discute cu cei din jur,sa-si exprime
emotiile,nevoile,teama si opiniile.

Pacienta nu mai prezinta greturi si

varsaturi.
Numarul scaunelor s-au diminuat de la 15
scaune /zi la numai 4 scaune /zi.

Am educat pacienta cum sa se ingrijeasca

fara sadepuna efort prea mare

Incurajarea pacientei si a familiei sa

discute deschis despre teama si
anxietatea ei cu privire la operatie si
diagnostic.

Pacienta se poate autoingriji fara sa mai

prezinte durere accentuata din cauza
mastectomiei.
Pacienta reuseste sa-si impartaseasca
opiniile si sentimentele cu privire la boala
ei.Isi exprima increderea in echipa
medicala.

APLICAREA IN PRACTICA A INTERVENTIILOR PACIENTULUI II

INTERVENTII AUTONOME
Am instalat pacienta in salon.am masurat

INTERVENTII DELEGATE
La indicatia medicului am administrat
48

EVALUARE
Pacienta sa nu prezinte varsaturi in urma

si notat in foaia de temperatura functiile

vitale

medicatia:DOMSTAL(antiemetic)cp
IX,FLOURACIL(5)fl.IV 250mg

tratamentului.

Efectuarea unor miscari cu bratul de pe

partea operata,cat mai mult posibil.Am
instruit pacienta sa respecte normele de
igiena.

Am administrat medicatia prescrisa de

medicul oncolog in doza indicata.

Pacienta sa nu mai prezinte durere la

miscarea membrului superior drept.

APLICAREA IN PRACTICA A INTERVENTIILOR PACIENTULUI III

INTERVENTII AUTONOME

INTERVENTII DELEGATE
49

EVALUARE

Am instalat pacienta in salon.am masurat

si notat in foaia de temperatura functiile
vitale

La indicatia medicului am administrat

medicatia prescrisa:MOTILIUM-comp
1(antiemetic),METOCLOPARAMID f1/8
ore.
La indicatia medicului am administrat
medicatia prescrisa:FARMORUBICIN 50
mg fl 1,FLUOROURACIL fl IV,ENDOXAN
200 mg fl V,DEXAMETAZON f8 mg.

Starea pacientei este vizil imbunatatita

Am educat pacienta cum sa se ingrijeasca

fara sa depuna un efort prea mare

Am administrat medicatia prescrisa de

medicul oncolog in doza indicata.

Pe perioada spitalizarii pacienta a avut o

evolutie buna si nu au aprut complicatii.

Am informat pacienta asupra efectului

tratamentului citostatic si anume acela ca
va incepe sa-i cada parul,poate si in
totalitate,ca mai poate prezenta greturi si
varsaturi tot ca efect al medicatiei.Am
prezentat cazuri similare,cu evolutie
buna,am incercat sa castig increderea
pacientei.

Am educat pacienta sa discute deschis cu

cei din jur,sa-si exprime emotiile si
nevoile.
Am informat pacienta ca i s-a instalat
menopauza chirurgical datorita
anexectomiei.

Pacienta a reusit sa-si impartaseasca

emotiilesi opiniile,sentimentele si temerile
cu privire la boala.
A recapatat incredere in echipa medicala.

Am asigurat mediul necesar pentru

inlaturarea starii de tristete si plictiseala.
Am masurat si notat in foaia de
temperatura functiile vitale si vegetative

Am calmat durerea administrand

medicatia prescrisa de medicul oncolog.

Pacienta prezinta o stare de buna

dispozitie
Pacienta isi procura o peruca pentru a
ascunde alopecia
Pacienta poarta deja proteza san drept.

Efectuarea miscarilor cu membrele

superioare ,atat cat poate suporta
pacienta fara sa prezinte durere.

50

Pacienta isi poate misca bratele fara sa

mai prezinte durere puternica si se poate
ingriji singura.

EXTERNAREA PACIENTIILOR
DATA EXTERNARII

PACIENT I
13.03.2015

STARE LA EXTERNARE

BILANTUL AUTONOMIEI

RECOMANDARI LA
EXTERNARE

Pacienta se externeaza cu
temperatura,puls,respiratie,
Tensiune,diureza,tranzit
Intestinal in limite normale.
Doarme 8 ore pe noapte,se
alimenteaza si se hidrateaza
singura.

In urma interventiilor
autonome si delegate pe
timpul spitalizarii,pacienta
prezinta o stare de
ameliorare la
externare.pacienta isi poate
satisface nevoile
fundamentale,este o
persoana cu dependenta
moderata.
Pacienta se externeaza cu
temperatura,puls,respiratie,
Tensiune,diureza,tranzit
Intestinal in limite normale.
Doarme 8 ore pe noapte,se
alimenteaza si se hidrateaza
singura.
A acceptat purtarea unei
protezela sanul drept si
purtarea unei peruci in urma
caderii totala a
parului,datorate

Externarea din spital si

revenirea in mijlocul
familiei ridica o serie de
probleme si masuri in
legatura cu readaptarea
la viata obisnuita.
La domiciliu pacienta va
trebui sa respecte in
continuare:
-un regim de viata
echilibrat;
-reluarea activitatii
cotidiene se va face
treptat,fara ca
organismul sa fie supus
la eforturi supradozate;
-sa respecte regimul
alimentar prescris de
medic(hipercaloric,
normoproteic,hipolipidic,
normoglucidic);
-sa respecte normele de

51

tratamentului
chimioterapic.este
cominicativa cu cei din jur.

PACIENT II

23.03.2015

Pacienta prezinta
puls,respiratie,tranzit intestinal
in limite normale,echilibrata
psihic,se alimenteaza si se
hidrateaza singura.
Comunica cu persoanele din jur.

52

igiena pentru evitarea

contactului cu germenii
patogeni,ce ar putea
duce la noi imbolnaviri;
-sa se prezinte la
urmatoarele serii de
tratament citostatic o
data pe luna.
Pacienta prezinta o stare de La domiciliu,pacienta va
ameliorare la externare,isi
trebui sa respecte in
satisface nevoile
continuare:
fundamentale singura.
-sa revina la tratament
Este o persoana cu
la fiecare 28 zile pentru
dependenta moderata.
aplicarea unei noi serii
I sa recomanda un efort fizic de tratament
dozat fara suprasolicitari
chimioterapic;
psihice.
-un regim de viata
Pacienta prezinta
echilibrat;
puls,respiratie,tranzit
-reluarea activitatii
intestinal in limite
cotidiene se va face
normale,echilibrata psihic,se treptat,fara aca
alimenteaza si se hidrateaza organismul sa fie supus
singura.
la eforturi;
Comunica cu persoanele din -sa respecte regimul
anturajul sau.
alimentar prescris de
A acceptat purtarea unei
medic;
peruci in urma caderii parului -sa respecte normele de
datorate tratamentului
igiena;

citostatic.

PACIENT III
27.03.2015

Pacienta se externeaza cu
temperatura,puls,
respiratie,tensiune,diureza,tranz
it intestinal normal.a acceptat
purtarea unei proteze de san
drept si purtarea unei peruci in
urma caderii parului.

53

-i s-a prescris un bilet de

trimitere la INSTITUTUL
VICTOR BABES din
Bucuresti pentru teste
imunohistichimice;
-i s-a recomandat
tratament(DOMSTAL cp
XX-3 cp/zi).
Pacienta prezinta o stare de Externarea din spital si
ameliorare la
revenirea in mijlocul
externare.pacienta isi poate
familiei ridica o serie de
satisface nevoile
probleme si masuri in
fundamentale,este o
legatura cu readaptarea
persoana cu dependenta
la o viata obisnuita.
moderata.
La domiciliu,pacienta va
Pacienta se externeaza cu
trebui sa respecte in
temperatura,puls,respiratie,
continuare:
Tensiune,diureza,tranzit
-un regim de de viata
Intestinal in limite normale.
echilibrat;
I sa recomanda un efort fizic -reluarea activitatii
dozat fara suprasolicitari
cotidienesa va face
psihice.
treptat,fara ca
A acceptat purtarea unei
organismul sa fie supus
peruci in urma caderii parului la eforturi;
datorita tratamentului
-sa respecte regimul
chimioterapic.
alimentar prescris de
Este comunicativa in relatiile medic;
cu cei din jur.
-sa se prezinte la

urmatoarele serii de
tratament
chimioterapic,repetat la
21 zile;
-sa respecte normele de
igiena pentru evitarea
contactului cu germenii
patogeni c ear putea
duce la noi imbolnaviri.

EXAMENELE PARACLINICE ALE PACIENTULUI I

ANALIZA

MOD DE
RECOLTARE

VALOAREA
OBTINUTA

VALOAREA NORMALA OBSERVATII

NUMAR LEUCOCITE

2 ml de sange in
eprubeta heparinata,prin
punctie venoasa
Se recolteaza sange
simplu prin punctie
venoasa
Se recolteaza 2 ml
sange simplu prin
punctie venoasa pe
cristale EDTA sau
eprubete heparinata
Se recolteaza 2 ml
sange simplu prin

4900mm3

4000-8000mm3

Valoare normala

0,39gr

0,20-0,40gr

Valoare normala

47gr

37-48gr

Valoare normala

11,4gr

13-15gr

Valoare scazuta

UREE SANGVINA

HEMATOCRIT

HEMOGLOBINA

54

CREATININA

FOSFATAZA ALCALINA

GLICEMIE

punctie venoasa pe
cristale EDTA
Se recolteaza sange
simplu prin punctie
venoasa
Se recolteaza 2 ml
sange in eprubeta
heparinata prin punctie
venoasa
Se recolteaza 2ml
sange simplu prin
punctie venoasa

0,98mg

0,50-1,20mg

Valoare normala

163U/L

280U/L

Valoare normala

1,18gr

0,80-1,20gr

Valoare normala

EXAMENELE PARACLINICE ALE PACIENTULUI II

ANALIZA

MOD DE
RECOLTARE

NUMAR LEUCOCITE

2 ml de sange in
2800mm3
eprubeta heparinata,prin
punctie venoasa
Se recolteaza sange
0,37gr
simplu prin punctie
venoasa
Se recolteaza 2 ml
33gr
sange simplu prin
punctie venoasa pe
cristale EDTA sau

UREE SANGVINA

HEMATOCRIT

VALOAREA
OBTINUTA

55

VALOAREA NORMALA OBSERVATII

4000-8000mm3

Leucopenie

0,20-0,40gr

Valoare normala

37-48gr

Valoare normala

HEMOGLOBINA

CREATININA

FOSFATAZA ALCALINA

GLICEMIE

eprubete heparinata
Se recolteaza 2 ml
sange simplu prin
punctie venoasa pe
cristale EDTA
Se recolteaza sange
simplu prin punctie
venoasa
Se recolteaza 2 ml
sange in eprubeta
heparinata prin punctie
venoasa
Se recolteaza 2ml
sange simplu prin
punctie venoasa

10 gr

13-15gr

Valoare scazuta

0,82mg

0,50-1,20mg

Valoare normala

326U/L

280U/L

Valoare crescuta

0,81gr

0,80-1,20gr

Valoare normala

EXAMENELE PARACLINICE ALE PACIENTULUI III

ANALIZA

MOD DE
RECOLTARE

NUMAR LEUCOCITE

2 ml de sange in
2900mm3
eprubeta heparinata,prin
punctie venoasa
Se recolteaza sange
0,29gr
simplu prin punctie
venoasa
Se recolteaza 2 ml
35gr

UREE SANGVINA

HEMATOCRIT

VALOAREA
OBTINUTA

56

VALOAREA NORMALA OBSERVATII

4000-8000mm3

Valoare normala
Leucopenie

0,20-0,40

Valoare normala

37-48gr

Valoare scazuta

HEMOGLOBINA

CREATININA

GLICEMIE

sange simplu prin

punctie venoasa pe
cristale EDTA sau
eprubete heparinata
Se recolteaza 2 ml
sange simplu prin
punctie venoasa pe
cristale EDTA
Se recolteaza sange
simplu prin punctie
venoasa
Se recolteaza 2ml
sange simplu prin
punctie venoasa

10,8 gr

13-15gr

Valoare scazuta-anemie

0,89mg

0,50-1,20mg

Valoare normala

0,95gr

0,80-1,20gr

Valoare normala

MEDICATIA ADMINISTRATA PACIENTULUI I

MEDICAMENT

FORMA DE
DOZA
PREZENTARE ZILNICA

DOZA
UNICA

I.

SER FIZIOLOGIC

Flacon 500ml

Flacon I

Flacon l

II.

ZOFRAN

Fiola 8 mg

Fiola lll/zi

Fiola
1/8 ore

NR.CRT

57

CALEA DE
ADMINISTRAR
E
I.V.

l.V.

ACTIUNE

OBSERVATII

Rehidratare,
Substanta
Hidroelectrolitica
Antiemetic

Hipernatremie
Hipercloremie

III.

METOCLOPRAMI
D

Fiola

Fiola lll

Fiola
1/8 ore

I.M

Antiemetic

Posibil
Sindrom
Extrapiramidal

IV.

DEXAMETAZON

Fiola 8mg

Fiola l

Fiola l

I.M

Antiemetic

V.

FARMORUBICIN

Flacon 50mg

Flacon ll

Flacon
ll

I.V.P

Citostatic
(antineoplazic)

Hiperglicemie
Hipertensiune
arteriala
Alopecie
Leucopenie
Greata
Varsaturi
Insuficienta
cardiaca
Astenie
Stari febrile
Stomatite
Amenoree

VI.

FARMORUBICIN

Flacon 10mg

Flacon lll

I.V.P

VII.

FLUOURACIL(5)

Flacon 250mg

Flacon lV

Flacon
lll
Flacon
IV

Citostatic
(antineoplazic)
Citostatic

VIII.

ENDOXAN

Flacon 250mg

Flacon V

Flacon
V

I.V.P

58

I.V.P

Citostatic
Polichimioterapi
c

Anorexie
Greata
Stomatita
Mucozita
Diaree
Exantem
Leucopenie
Trombocitopenie
Anemie

IX.

DIAZEPAM

Comprimate

Comp.ll

Comp.I

Oral

X.

MOTILIUM

Comprimate
filmate

Comp.filmate Comp.I
lll

Oral

MEDICATIA ADMINISTRATA PACIENTULUI II

59

Tranchilizant
Sedativ
Hipnotic,
Anticonvulsivant
Miorelaxant
Antiemetic

Greata
Varsaturi
Anorexie
Diaree
Constipatie
Inflamatia
mucoaselor
Tulburari de
ovulatie
Amenoree
Aritmii
Modificare de
EGK
Tulburari de
vedere rareori
soc
Somnolenta
Hipotensiune
arteriala

Fenomene
neuroendocrine
Prurit

MEDICAMENT

FORMA DE
DOZA
PREZENTARE ZILNICA

DOZA
UNICA

I.

SER
FIZIOLOGIC

Flacon 500ml

Flacon I

Flacon l

II.

ENDOXAN

Flacon 200mg

Flacon V
200mg

Flacon V
1000mg

I.V.P

III.

METROTRAXAT

Flacon 50mg

Flacon l
50mg

Flacon
50mg

I.V.P

NR.CRT

60

CALEA DE
ADMINISTRAR
E
I.V.

ACTIUNE

OBSERVATII

Rehidratare,
Substanta
Hidroelectrolitic
a
Antineoplazic
Alchilante
Azotiperite

Hipernatremie
Hipercloremie

Citostatic
antineoplazic

Leucopenie
Trombocitopenie
Anemie
Greata
Varsaturi
Anorexie
Diaree
Constipatie
Inflamatia
mucoaselor
Tulburari de
ovulatie
Amenoree
Aritmii
Modificare de
EGK
Tulburari de
vedere rareori
soc
Posibil
Sindrom

Extrapiramidal
IV.

DEXAMETAZON

V.

Fiola 8mg

Fiola l

Fiola l

I.M

Antihistaminic

FARMORUBICIN Flacon 50mg

Flacon ll

Flacon ll

I.V.P

Citostatic
(antineoplazic)

VI.

FLUOURACIL

Flacon 250mg

Flacon lV

Flacon IV

I.V.P

Citostatic

VII.

DIAZEPAM

Comprimate

Comp.ll

Comp.I

Oral

VIII.

MOTILIUM

Comprimate
filmate

Comp.filmate
lll

Comp.I

Oral

Tranchilizant
Sedativ
Hipnotic,
Anticonvulsivant
Miorelaxant
Antiemetic

61

Hiperglicemie
Hipertensiune
arteriala
Alopecie
Leucopenie
Greata
Varsaturi
Insuficienta
cardiaca
Astenie
Stari febrile
Stomatite
Amenoree

Anorexie
Greata
Stomatita
Mucozita
Diaree
Somnolenta
Hipotensiune
arteriala

Fenomene
neuroendocrine

Prurit

MEDICATIA ADMINISTRATA PACIENTULUI III

MEDICAMENT

FORMA DE
DOZA
PREZENTARE ZILNICA

DOZA
UNICA

I.

SER FIZIOLOGIC

Flacon 500ml

Flacon I

Flacon l

II.

ZOFRAN

Fiola 8 mg

Fiola lll/zi

III.

METOCLOPRAMID Fiola

Fiola lll

Fiola 1/8
ore
Fiola 1/8
ore

IV.

DEXAMETAZONA

Fiola 8 mg

Fiola l

Fiola l

V.

FLUOURACIL(5)

Flacon 250mg

Flacon lV

Flacon IV I.V.P
(1000mg
)

NR.CRT

62

CALEA DE
ADMINISTRAR
E
I.V.

ACTIUNE

OBSERVATII

Hipernatremie
Hipercloremie

l.V.

Rehidratare,
Substanta
Hidroelectrolitic
a
Antiemetic

I.M

Antiemetic

Posibil
Sindrom
Extrapiramidal

I.M

Antihistaminic

Hiperglicemie
Hipertensiune
arteriala
Anorexie
Greata
Varsaturi
Mucozita
Diaree

Citostatic
Agent
antineoplazic

Vl.

FARMORUBICIN

Flacon 50mg

Flacon ll

Flacon ll

I.V.P

Citostatic
(antineoplazic)

Vll.

FARMORUBICIN

Flacon 10mg

Flacon lll

Flacon lll

I.V.P

Citostatic
(antineoplazic)

VIIl.

DIAZEPAM

Comprimate

Comp.ll

Comp.I

Oral

Tranchilizant
Sedativ
Hipnotic,
Anticonvulsivant
Miorelaxant

63

Stomatita
Alopecie
Leucopenie
Greata
Varsaturi
Insuficienta
cardiaca
Astenie
Stari febrile
Stomatite
Amenoree
Alopecie
Leucopenie
Greata
Varsaturi
Insuficienta
cardiaca
Astenie
Stari febrile
Stomatite
Amenoree
Somnolenta
Hipotensiune
arteriala

64

IV.2.EDUCATIE PENTRU SANATATE SI PROFILAXIA BOLII.

Sunt foarte multe metode prin care se poate depista un cancer initial. In primul rand
este vorba de autocontrol. Populatia trebuie invatata prin lectii sistematice de educatie
sanitara sa interpreteze semnele cancerului incipient. De exemplu, sa observe daca pe
suprafata pielii apare o formatiune cu caracter dubios si sa se prezinte in acest caz
imediat la o consultatie medicala. O femeie trebuie sa invete sa-si palpeze sistematic
sanii la anumite intervale (o data la 3 luni) pentru a descoperi o eventuala tumoare.
Medicii specialisti nu pot explica intotdeauna de ce unele persoane au cancer iar altele
nu. Cu toate acestea, cercetatorii au studiat specificitatea diferitelor tipuri de cancer in
populatie pentru a descoperi factorii de mediu si stilul de viata care poate favoriza
aparitia cancerului.
Factorii de risc sunt toti acei factori care cresc riscul unei persoane de a dezvolta
cancer, iar toti factorii care determina scaderea sansei de a dezvolta cancer se numesc
factori protectori. Unii dintre factorii de risc pentru cancer pot evitati, insa pentru cei mai
multi nu este posibil acest lucru. De exemplu, cu toate ca este optiunea fiecaruia daca
renunta la fumat sau nu, in privinta genelor mostenite de la parinti nu exista nici o sansa
de a schimba acest lucru. Atat fumatul cat si genele specifice mostenite pot fi
considerate a fi factori de risc pentru anumite tipuri de cancer, dar numai fumatul poate
fi evitat. Prevenirea dezvoltarii cancerului reprezinta evitarea factorilor de risc si
cresterea factorilor protectori care pot fi controlati, astfel incat riscul de a dezvolta
cancer sa scada.
Cu toate ca multi factori de risc pot fi evitati, este foarte important de retinut faptul ca
evitarea unor factori de risc nu garanteaza faptul ca acea persoana nu va dezvolta
cancer in timp. De asemenea, majoritatea persoanelor care au un factor de risc specific
pentru cancer nu vor dezvolta in timp aceasta afectiune. Se recomanda consultul
medical privind metodele de prevenire a cancerului, care pot fi eficiente in cazul fiecarei
persoane.
La femei, cancerul mamar reprezinta a doua cauza de mortalitate prin cancer,
dupa cancerul pulmonar. De asemenea,cancerul mamar apare si la barbati, insa
numarul de cazuri este foarte mic. Depistarea precoce si instituirea unui tratament
eficient este de asteptat sa reduca numarul deceselor la femeile cu cancer de san, iar la
ora actuala se dezvolta si se testeaza metode noi de prevenire a acestuia.
65

Uneori, cancerul de san este asociat unor factori de risc cunoscuti. Majoritatea factorilor
de risc pot fi modificati, cu toate ca nu toti pot fi evitati.
Modulatorii selectivi ai receptorilor de estrogen (SERMs) pentru prevenirea cancerului
de san: SERMs sunt medicamente care au mod de actiune similar cu estrogenii la
nivelul unor tesuturi din organism, ca de exemplu tesutul osos, dar la nivelul altor
tesuturi aceste medicamente blocheaza efectul estrogenilor. Tamoxifenul este un
SERMs care blocheaza efectul estrogenilor (amplificare a functiilor celulei si in primul
rand de inducere a diviziunii celulare) asupra celulelor canceroase de la nivelul sanului.
Un studiu important a demonstrat faptul ca tamoxifenul micsoreaza riscul de cancer de
san la femeile care au risc crescut de a dezvolta cancer de san. Cu toate acestea,
tamoxifenul poate creste de asemenea riscul de cancer endometrial, accident vascular
cerebral (AVC) si formarea de trombi la nivelul venelor si plamanilor (tromboza
venoasa si embolism). Femeile care au risc crescut de a dezvolta cancer de san trebuie
sa consulte medicul specialist in privinta administrarii tratamentului cu tamoxifen cu
scopul de a preveni aparitia cancerului de san. Este foarte important sa fie luate in
considerare atat riscurile cat si beneficiile terapiei cu tamoxifen.
Raloxifenul este un alt medicament din clasa SERMs, pentru care la ora actuala exista
studii in desfasurare privind efectul acestuia in prevenirea cancerului de san. Un studiu
efectuat la femeile aflate la menopauza care asociaza siosteoporoza a aratat ca
administrarea raloxifenului determina scaderea riscului de cancer de san atat la femeile
cu risc inalt cat si la femeile cu risc scazut. Efectele pozitive ale raloxifenului se
intalnesc atat la femeile cu osteoporoza cat si la cele fara aceasta afectiune. La fel ca si
tamoxifenul, raloxifenul favorizeaza aparitia trombozei venoase si aembolismului
pulmonar, insa spre deosebire de tamoxifen, raloxifenul nu pare sa creasca riscul de
cancer endometrial.
Factorii hormonali
Hormonii ovarieni par sa creasca riscul femeilor de a dezvolta cancer de san.
Indepartarea chirurgicala a unuia sau ambelor ovare reduce riscul de cancer de san.
Administrarea unor medicamente care suprima producerea de estrogeni poate inhiba
proliferarea celulelor tumorale. Administrarea terapiei estrogeno-progestativa, de
asemenea numita si terapia combinata de substitutie hormonala, este asociata cu un
risc crescut de a dezvolta cancer de san. Utilizarea contraceptivelor orale de asemenea
poate fi asociata cu un risc moderat de a dezvolta cancer de san.

66

Printre factorii care reduc riscul de a dezvolta cancer de san se numara menarha (prima
menstruatie) la o varsta mai inaintata si prezenta unei sarcini purtate pana la termen.
De asemenea, femeile care au nascut inaintea varstei de 20 de ani au un risc scazut de
a dezvolta cancer comparativ cu femeile care nu au avut nici o sarcina dusa la termen
sau femeile care au copii dupa varsta de 35 de ani. Instalarea menopauzei la o varsta
inaintata determina cresterea riscului de a dezvolta cancer de san.
Radiatiile
Studiile efectuate au aratat ca reducerea expunerii la radiatii in special la nivelul
toracelui (radiografia toracica), mai ales la varste tinere, scade riscul de a dezvolta
cancer de san. Radioterapia efectuata la fetitele cu limfom Hodgkindetermina cresterea
riscului de cancer de san mai tarziu in timpul vietii. Un numar mic de cazuri de cancer
de san poate fi determinat de expunerea la radiatii in timpul vietii, mai ales in perioada
copilariei.
Dieta si stilul de viata
In prezent se afla in studiu rolul dietei ca factor de risc in dezvoltarea cancerului de san.
Studiile au aratat ca mortalitatea, prin cancer de san, la femeile care consuma o
cantitate mare de lipide este mult mai mare decat la cele care au in dieta o cantitate
scazuta de lipide. Este cunoscut faptul ca o dieta saraca in grasimi va preveni aparitia
cancerului de san. De asemenea studiile au aratat ca anumite vitamine pot determina
scaderea riscul de cancer de san la unele femei, in special la femeile aflate inainte de
instalarea menopauzei, acestea avand un risc crescut de a dezvolta cancer de
san. Exercitiile fizice, mai ales la femeile tinere, pot determina scaderea nivelurilor
hormonale si in consecinta scaderea riscului de a determina cancer de
san. Alaptarea la san a copilului poate de asemenea sa scada riscul dezvoltarii
cancerului de san. Studiile realizate au demonstrat existenta legaturii cauza-efect intre
consumul de alcool si cresterea riscului de a dezvolta cancer de san. Cresterea in
greutate dupa instalarea menopauzei, mai ales dupa menopauza instalata fiziologic
si/sau dupa varsta de 60 de ani, poate creste riscul de cancer de san.
Mastectomia profilactica
Ca urmare a evaluarii riscului de cancer de san si in urma consilierii psihologice,
indepartarea ambilor sani poate reduce riscul de dezvoltare a cancerului de san la
femeile care au in familie rude cu cancer de san.

67