Sunteți pe pagina 1din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu privind cancerul mamar si factorii de risc

CUVNT NAINTE
Statistic, cancerul, reprezinta n lume, dar si n tara noastra, a doua cauza de deces.
Pentru femei, cancerul de sn se afla pe primul loc n ceea ce priveste incidenta bolii.
Ignoranta, spaima de diagnostic, lipsa educatiei sanitare, dar si a unor programe
hotarte de preventie si screening (depistarea cancerului n rndul populatiei fara risc) fac ca
n tara noastra diagnosticul bolii sa se realizeze n stadii avansate, cnd tratamentul ramne
numai paliativ si extrem de scump, n acest caz suferinta pacientei fiind imensa.
Frica de realitate, dar si prezenta unui numar din ce n ce mai mare de vnzatori de
iluzii, mult popularizati n mass-media, au ca rezultat un tratament mult mai costisitor si o
suferinta pe masura.
Toate acestea au stat la baza elaborarii lucrarii de fata, care de fapt se adreseaza pe de
o parte publicului larg, pacientei din toate clasele sociale, dar care poate fi, pe de alta parte, si
un material de educatie adresat publicului medical, fara sa-si propuna sa fie nsa un studiu cu
pretentii de tratat.
Speranta noastra, a Ligii Romne de Cancer, este aceea ca lucrarea va ajuta populatia
feminina - si nu numai - sa cunoasca si sa recunoasca mai usor boala, dar sa si participe n
mod activ la programele nationale de screening.
De asemenea, vrem sa atragem atentia ca nu toate leziunile snului sunt maligne, ca
un numar mare de leziuni pot fi benigne, deci sunt leziuni noncanceroase sau precanceroase,
care, daca ramn netratate, se pot transforma n cancere.
Speram ca lucrarea sa va capteze interesul, sa va ridice nivelul de cunostinte,
convingndu-va ca boala canceroasa poate fi prevenita, tratata si vindecata daca este
cunoscuta si abordata de medic la timp.
1. DEFINITIA CANCERULUI SI A CANCERULUI DE SN
Termenul de cancer se refera la un grup de afectiuni caracterizate prin cresterea
anormala si necontrolata a unor celule, care invadeaza tesuturile nconjuratoare si se pot
mprastia (metastaza) la distanta de tesutul sau organul din care s-au format, pe cale sangvina,

Pagina 1 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

limfatica sau pe alte cai. Diferitele forme de cancer pot fi clasificate n functie de tipul celular
implicat, de tesutul sau organul afectat.
Un alt sinonim pentru cancer este acela de tumora maligna (deci tumorile canceroase
sunt maligne). Dar nu toate tumorile nseamna cancer. O tumora necanceroasa este benigna,
ea nu creste si nu se ntinde, asa cum face cancerul. n general, tumorile benigne nu sunt un
pericol pentru viata. Putine cancere, cum ar fi cancerul sngelui (leucemia sau hemopatiile
maligne), nu formeaza tumori.
Ce este cancerul mamar?
Majoritatea cancerelor sunt numite dupa partea corpului pe care o afecteaza cnd se
declanseaza. Cancerul mamar se dezvolta n tesutul snului. El apare att la femei, ct si la
barbati n tesutul mamar, dar cancerul snului la barbati este mai rar.
n interiorul snului se gasesc glandele care, dupa ce o femeie a nascut, produc si
elibereaza laptele. Glandele ce produc laptele se numesc lobuli, iar tuburile care le leaga de
mamelon se numesc ducte. Snul nsusi este format din lobuli, ducte si tesut gras, limfatic si
conjunctiv (de legatura).
Limfa este un fluid clar care contine celule ale sistemului imunitar. Transportul limfei
catre ganglionii limfatici, care au marimea unui bob de mazare, se realizeaza prin vasele
limfatice. Majoritatea ganglionilor limfatici ai snului sunt localizati n axila. Acestia sunt
numiti ganglioni axilari.
Cnd celulele canceroase ajung n ganglionii limfatici, ele continua sa creasca si
cauzeaza marirea acestor ganglioni. Daca celulele canceroase au atins acesti ganglioni, este
foarte probabila mprastierea lor si n alte parti ale corpului.

Pagina 2 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Exista mai multe tipuri de tumori ale snului. Marea majoritate sunt benigne, ceea ce
nseamna ca nu sunt canceroase. Aceste tumori (umflaturi) sunt deseori cauzate de modificari
fibrochistice. Chisturile sunt pungi pline cu fluid. Termenul de "fibros" se refera la faptul ca
acesta formeaza tesutul de legatura sau tesutul cicatrizat. Modificarile fibrochistice determina
aparitia tumorilor si a durerii. Acestea sunt tumori benigne, deci tumori care apar n interiorul
snului, dar nu metastazeaza. Ele trebuie nsa tratate chirurgical. Vor fi discutate n capitolul
urmator.
Pe de alta parte, cancerul mamar implica tumorile maligne. Sunt descrise mai multe
tipuri histologice (n functie de tipul celular) de cancere.
2. LEZIUNILE MALIGNE ALE SNULUI
DCIS - Carcinomul ductal in situ. Este cancerul mamar detectat cel mai devreme
(prima faza), stadiul 0. Se limiteaza la ducte. Toate femeile cu cancer n acest stadiu se pot
vindeca. Cea mai buna metoda pentru a depista DCIS este mamografia.

Pagina 3 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

IDC - Carcinomul ductal infiltrativ (invaziv). Acest cancer se dezvolta pe traseul


laptelui n duct, sparge peretele ductului si invadeaza tesutul gras al snului. De aici se poate
ntinde si n alte parti ale corpului (poate metastaza). IDC este cel mai comun tip de cancer,
aparnd la aproximativ 80% din cazuri.
LCIS - Carcinomul lobular in situ. O tumora care nu s-a mprastiat mai departe de aria
n care s-a dezvoltat se numeste in situ. Desi nu este un cancer efectiv, LCIS creste riscul de
mbolnavire de cancer mai trziu. Din aceasta cauza, este important pentru o femeie cu LCIS
sa faca un examen fizic de doua sau trei ori pe an. La fel de importanta este si realizarea unei
mamografii n fiecare an.
ILC - Carcinomul lobular infiltrativ (invaziv). Acest cancer se dezvolta n lobul. El
poate metastaza catre alte parti ale corpului. Doar 10-15% din cancere sunt de acest tip.
Mai sunt si alte forme, mai putin comune, de cancer, pe care nu le-am descris n acest
capitol. Daca aveti unul dintre acestea, va puteti adresa pentru informatii la Liga Romn de
Cancer.
3. LEZIUNILE BENIGNE ALE SNULUI
Snul are doua tipuri de tesuturi - glandular si stromal (de suport).
Tesutul glandular include lobulii si ductele. n lactatie, celulele lobulilor produc
laptele, care este transportat prin ducte (canale) catre mamelon.
Tesutul stromal este alcatuit din tesut gras si fibroconjunctiv (ligamente care sustin
snul).

Pagina 4 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Oricare dintre aceste structuri pot sa prezinte schimbari care sa determine aparitia de
semne si simptome de boala. Cele doua mari grupuri de modificari ale snului sunt tumorile
benigne si cancerele snului.
Cele mai frecvente leziuni benigne ale snului sunt modificarile fibrochistice,
tumorile benigne ale snului si inflamatiile snului.
Modificarile benigne ale snului sunt foarte frecvente. Daca tesuturile snului ar fi
examinate sub microscop, aceste leziuni ar fi gasite la 9 din 10 femei.
Spre deosebire de cancere, leziunile benigne nu ameninta viata, dar pot da o
simptomatologie neplacuta, iar cteva dintre acestea se asociaza cu un risc tardiv de
dezvoltare a cancerului.
Aceste modificari produc tumori sau zone sensibile si dureroase pe care le gaseste
femeia la autoexaminarea snului sau medicul la examenul clinic al snilor. Durerea,
scurgerile anormale - altele dect laptele - la nivelul mameloanelor pot fi caracteristice
modificarilor benigne. Unele leziuni pot sa nu produca simptomatologie si sa fie descoperite
ntmplator la mamografie.
Modificarile fibrochistice
Acestea cuprind cele doua componente ale snului - glandulara si stromala. n trecut
erau denumite "boala fibrochistica". Deoarece aceste modificari afecteaza cel putin jumatate
din toata populatia feminina, este mai corect sa fie denumite modificari, schimbari, dect
boala. Afectiunile fibrochistice sunt comune femeilor tinere, dar ele pot aparea la orice vrsta.
Diagnosticul, pus pe baza simptomatologiei, distinge chisturi, tumefactii, arii de
ngrosare, sensibilitate sau durere. Acestea devin mai accentuate premenstrual, fiind
influentate hormonal. Cteodata aceste leziuni sunt n mod particular mai ferme, crescnd
posibilitatea de a ascunde un cancer.
Microscopic, aceste modificari reflecta modul n care tesuturile snului raspund lunar
la modificarile hormonale, modificari care pot sa indice cresterea moderata sau rapida a
riscului de a dezvolta un cancer. Modificarile descrise sunt:
Fibroza - se refera la predominenta tesutului fibros, acelasi cu tesutul din ligamente si
din tesutul cicatricial. Aria de fibroza are la palpare o consistenta ferma si dura. Fibroza nu
are impact asupra riscului de cancer si nu necesita un tratament special.
Chisturile sunt spatiile pline cu lichid, tapetate de celule glandulare. Acumularile
crescute de lichid determina aparitia macrochisturilor. Ele pot cauza durere, iar la examenul
clinic leziunea este rotunda, elastica, mobila, ultrasonografia confirmnd existenta chistului.

Pagina 5 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

nlaturarea fluidului prin aspiratie reduce durerea si tensiunea. Prezenta chisturilor nu creste
riscul de cancer.
Hiperplazia epiteliala (boala proliferativa a snului) este o crestere a celulelor care
tapeteaza ductele si lobulii. Cnd hiperplazia afecteaza ductele este numita hiperplazie
ductala, iar cnd afecteaza lobulii, hiperplazie lobulara. n functie de examenul microscopic,
hiperplazia este uzuala (fara atipii celulare) sau atipica.
Hiperplazia uzuala creste foarte usor riscul pentru cancerul de sn (1,5-2 ori - fata de
riscul femeilor din ntreaga populatie), n timp ce hiperplazia atipica indica o crestere
moderata (4-5 ori). Aproximativ 10% (1 din 10) din femeile cu hiperplazie ductala atipica vor
dezvolta un carcinom invaziv n 10 ani de la biopsie. Aproximativ 70% din biopsiile facute
pentru conditii benigne nu contin elemente de hiperplazie; 26% au hiperplazie uzuala si
numai 4% hiperplazie atipica.
Examenul microscopic se face prin biopsie chirurgicala sau punctie aspirativa cu acul.
Un diagnostic de hiperplazie si n mod particular de hiperplazie atipica necesita
urmarirea atenta (examen clinic, mamografie) - mai frecventa dect cea recomandata n
general.
Adenoza - se refera la largirea lobulilor care contin mai multe glande dect uzual.
Daca mai multi lobuli se gasesc unul lnga altul, aceasta colectie de lobuli cu adenoza poate
fi suficient de mare pentru a fi simtita.
Sunt mai multe denumiri pentru aceasta conditie de precancer, ce includ agregate
adenomatoase sau adenoza tumorala. Chiar daca este folosit cuvntul tumora, aceasta leziune
este complet benigna. Adenoza scleroasa este o alta forma n care exista distorsiuni ale
lobulilor prin tesut fibros. Calcificarile (depozitele de material mineral) pot sa apara n
adenoza, n adenoza scleroasa, dar si n cancere.
Biopsia aspirativa cu ac fin, dar mai ales cea efectuata pe cale chirurgicala sunt
necesare. Adenoza creste riscul pentru cancer de 1,5-2 ori.
Tratamentul. Desi s-au obtinut rezultate considerabile n recu-noasterea diferitelor
tipuri de modificari fibrochistice care pot creste riscul pentru cancer, nu s-au facut progrese n
ntelegerea motivelor pentru care unele dintre aceste conditii produc simptome la anumite
femei si nici n tratamentul acestei simptomatologii.
Astfel, sunt paciente la care durerea cedeaza dupa aspiratia chistului sau dupa ingestia
de cafeina si metilxantina, ce se gasesc n cafea, ceai, ciocolata si unele bauturi nealcoolizate,
fapt nedovedit stiintific.

Pagina 6 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tinnd cont de modificarile hormonale, unii medici mai recomanda scaderea


consumului de sare, diuretice sau cresterea consumului de vitamine, dar acestea nu aduc
rezultate pozitive certe.
Tratamentul cu hormoni steroizi (de exemplu contraceptive) de asemenea nu aduce un
beneficiu net.
Doar doua medicamente administrate sub prescriptie medicala - bromocriptina si
danazolul - sunt recomandabile pentru femeile cu simptomatologie severa, dar ele pot afecta
metabolismul hormonal si au efecte adverse serioase.
Fibroadenomul este o tumora benigna care se dezvolta din tesut glandular si stromal.
Este foarte frecventa la femeia tnara (20-30 de ani), nsa poate aparea la orice vrsta.
Unele fibroadenoame sunt de dimensiuni mici, dar altele pot avea dimensiuni mari cu tendinta la rotunjire - si sunt bine delimitate. Pot fi unice sau multiple si foarte usor
diagnosticat mamografic sau prin biopsie.
Majoritatea medicilor recomanda nlaturarea lor chirurgicala. Cteodata este posibil
ca unul sau mai multe fibroadenoame sa creasca dupa nlaturarea chirurgicala a altora.

Tumora Phyllodes este un tip mai rar, care se dezvolta, la fel ca fibroadenomul, din
tesut stromal si glandular, diferenta dintre ea si fibroadenom rezultnd din cresterea
accelerata a partii fibroconjunctive, celulele care formeaza acest tesut putnd avea aspecte
anormale microscopic. n functie de aspectul acestor celule, ele pot fi benigne, maligne sau
cu potential de malignizare.
Tumora benigna se trateaza cu succes chirurgical, prin nlaturarea ei mpreuna cu tesut
sanatos de 2 cm de jur mprejur. Tumora maligna se trateaza tot chirurgical, dar cu verificarea

Pagina 7 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

marginilor sau prin mamectomie, daca este necesar. Aceste tumori maligne nu raspund la
tratamentul hormonal, dar raspund la chimio si radioterapie.
Papilomul intraductal este determinat de cresterea tesutului glandular, dar si
fibrovascular (fibros si al vaselor sangvine). Papiloamele sunt caracterizate prin ducte foarte
largi n apropierea mamelonului, ceea ce determina secretii sangvinolente la nivelul
mamelonului. Ele se pot afla si la distanta de mamelon, n ductele mici, dar nsotite de
hiperplazie epiteliala. Tratamentul este chirurgical - nlaturarea papilomului si a segmentului
unde se afla situat.
Tumora cu celule granulare apare rar n sn si mai frecvent pe piele si n gura. n
majoritatea cazurilor leziunea este benigna, de consistenta dura si dimensiuni de 1-2 cm.
Fermitatea ridica suspiciunea de cancer, dar biopsia sau punctia poate sa faca distinctia.
Aceasta leziune se trateaza chirurgical prin nlaturarea leziunii mpreuna cu margini cu
structura normala, verificate histologic, din tesut sanatos, iar tratamentul este curativ si fara
risc pentru cancerul de sn.
Necroza grasa apare atunci cnd tesutul gras al snului sufera modificari datorita unor
injurii - de exemplu interventie chirurgicala sau radioterapie. Leziunea devine ferma si,
deoarece cancerul de sn este ferm, aceasta nu poate fi diferentiata clinic de cancer. n acest
caz, numai biopsia sau excizia chirurgicala pun diagnosticul.
Mastitele sunt infectii care afecteaza n general snul femeii care alapteaza. Infectia
bacteriana se face de la nivelul pielii, determinnd atractia celulelor inflamatorii. Celulele
inflamatorii elibereaza substante care lupta mpotriva infectiei. Acestea dau snului un aspect
edematiat (umflat), rosu. Snul este dureros si cald. Mastita se trateaza cu antibiotice.
Anumite cazuri de mastite sunt nsotite de abcese care trebuie tratate chirurgical.
Ectazia ductala este conditia comuna care tinde sa afecteze femeile n deceniul al
patrulea si al cincilea de viata. Cel mai comun simptom este scurgerea verde sau gri,
anormala, la nivelul mamelonului, care devine dureros si rosu. Cteodata tesuturile
nconjuratoare ductelor capata un aspect dur, ceea ce duce la confuzii cu cancerul. Aceste
conditii pot disparea cu tratament antibiotic, iar daca simptomatologia persista, este necesara
ndepartatea chirurgicala.
Cancerul mamar este cel mai frecvent cancer la femei, la noi n tara fiind pentru
ambele sexe pe locul doi dupa cancerul bronhopulmonar n ceea ce priveste incidenta, iar n
ceea ce priveste mortalitatea prin cancer pe locul trei, dupa cancerul bronhopulmonar si
gastric pentru ambele sexe si pe primul loc pentru mortalitatea prin cancer la femei. Se poate
spune ca aproximativ 1 femeie din 9 va dezvolta un cancer mamar pe parcursul vietii.
Pagina 8 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

n SUA, ACS (American Cancer Society) arata ca n anul 2000 aproximativ 183 000
de femei se vor mbolnavi de cancer de sn invaziv si alte 41 000 vor deceda de aceasta
boala.
n Uniunea Europeana, 250 000 de femei vor fi diagnosticate anual cu cancer de sn.
Din nefericire, n tara noastra, peste 60% din pacientele diag-nosticate cu cancer de
sn sunt n stadii avansate, III si IV, sansele lor de supravietuire fiind scazute, iar costul
tratamentului, ridicat.
Spre deosebire de tarile cu programe sustinute de diagnostic precoce, unde rata
deceselor a scazut semnificativ, la noi n tara lipsa acestor programe face ca rata deceselor sa
se mentina constant crescuta.
Un procent foarte mic din numarul pacientilor diagnosticati, tratati si decedati cu acest
diagnostic este reprezentat de barbati.
4. SUPRAVIETUIREA PACIENTELOR CU CANCER DE SN
CINE SUPRAVIETUIESTE CANCERULUI DE SN?
RATELE RELATIVE DE SUPRAVIETUIRE
n mod obisnuit, pentru a se aprecia progresul facut n depistarea precoce si
tratamentul cancerului, se utilizeaza rate de supravietuire relativa la 5 ani.
Rata de supravietuire relativa este rata observata n rndul unui grup de pacienti cu
cancer comparativ cu rata de supravietuire pentru persoanele din populatia generala, care sunt
identice cu grupul anterior din punct de vedere al vrstei, sexului, rasei si anului calendaristic
de observatie.
Ratele de supravietuire ar trebui interpretate cu precautie. n primul rnd, ratele
relative de supravietuire la 5 ani se bazeaza pe pacienti care au fost diagnosticati si tratati cu
cel putin 8 ani anterior si nu reflecta exact cele mai noi progrese n tratament. n al doilea
rnd, n datele de raportare a cancerului, nu sunt disponibile informatii despre: metodele de
depistare, protocolul de tratament, afectiunile sau bolile asociate si comportamentele care
influenteaza supravietuirea. Astfel, ratele de supravietuire relative nu sunt adaptate acestor
factori care influenteaza durata supravietuirii.
Ratele de supravietuire pentru femeile diagnosticate cu cancer de sn (toate studiile
combinate) sunt de:
84% la 5 ani de la diagnostic;
67% dupa 10 ani;
Pagina 9 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

56% dupa 15 ani.


SUPRAVIETUIREA N FUNCTIE DE VRSTA, N MOMENTUL STABILIRII
DIAGNOSTICULUI
Ratele de supravietuire relative cresc cu vrsta din momentul diagnosticarii. Femeile
care dezvolta cancerul de sn la o vrsta mai tnara de 45 de ani au o rata de supravietuire
relativa la 5 ani de 79%. Aceasta rata creste la 84% pentru femeile cu vrsta cuprinsa ntre 45
si 64 de ani si la 87% pentru femeile cu vrsta de 65 de ani sau mai mult.
Cercetatorii fac speculatii asupra faptului ca femeile mai tinere au rate de
supravietuire mai reduse deoarece tumorile lor ar fi mai agresive si mai putin raspunzatoare la
terapia hormonala.
SUPRAVIETUIREA N FUNCTIE DE STADIUL TUMORII N MOMENTUL
DIAGNOSTICARII
n general, supravietuirea este ntr-o relatie invers proportionala cu stadiul bolii n
momentul depistarii - astfel nct, cu ct stadiul este mai avansat, cu att rata de supravietuire
este mai redusa.
Conform celor mai recente date publicate, ratele de supravietuire relative la 5 ani, n
functie de stadiul bolii la diagnosticare, sunt:
96,8% cnd cancerul este diagnosticat ntr-un stadiu local (limitat la sn). Numai 60%
dintre cancerele mamare sunt diagnosticate n acest stadiu. Mamografia obisnuita asociata cu
examenul clinic regulat al snului ofera cea mai buna oportunitate de crestere a acestor
procente.
75,9% cnd cancerul este diagnosticat ntr-un stadiu regional (cancerul a diseminat la
tesutul nconjurator); 31% dintre cancere sunt diagnosticate n acest stadiu.
20,6% cnd cancerul este diagnosticat ntr-un stadiu mai avansat (cancerul a
metastazat la distanta); numai 6% dintre cancere sunt diagnosticate n acest stadiu.
Ce anume cauzeaza cancerul de sn?
Nu se stie nca cu exactitate ce anume cauzeaza cancerul de sn, dar stim ca anumiti
factori de risc sunt legati de aceasta boala. Un factor de risc este ceva care creste sansa
persoanei de a face boala. Diferitele forme de cancer au diferiti factori de risc. Anumiti
factori de risc, ca fumatul, pot fi schimbati, dar altii, ca vrsta persoanei sau istoria familiala,
nu pot fi schimbati.
CINE PREZINTA RISCUL DE A DEZVOLTA CANCER DE SN?
Epidemiologii utilizeaza cuvntul "risc" n multe moduri.

Pagina 10 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Riscul de viata, "lifetime risk", se refera la probabilitatea ca un individ, pe parcursul


vietii sale, sa fie diagnosticat cu cancer sau sa decedeze datorita acestuia.
Riscul relativ este o masurare a puterii relatiei dintre factorii de risc si cancer. n ceea
ce priveste cancerul de sn, el compara riscul de aparitie a cancerului mamar la femeile cu o
anumita expunere sau caracteristica, cu riscul de dezvoltare a cancerului de sn la femeile
fara aceasta expunere sau caracteristica.
Riscul atribuibil, cunoscut de asemenea ca risc absolut, se refera la diferenta absoluta
n incidenta cancerului mamar la femeile cu o anumita expunere sau caracteristica, si la cele
fara aceasta expunere (care nu prezinta aceasta expunere sau caracteristica). Spre exemplu:
femeile care utilizeaza n mod curent contraceptive orale si cele care le-au folosit prima data
la vrsta de 25-29 de ani au un risc relativ de dezvoltare a cancerului de sn egal cu 1:16.
Aceasta nseamna ca ele au o probabilitate de a dezvolta cancer de sn cu 16% mai mare
dect cele care nu au utilizat niciodata contraceptive orale.
Printre 10 000 de femei care au nceput sa utilizeze contraceptive orale la vrsta de
25-29 de ani, numarul estimativ al cancerelor de sn ce se asteapta a fi diagnosticate dupa o
perioada de 10 ani de utilizare a anticonceptionalelor este egal cu 48,7%. Printre femeile de
aceeasi vrsta care nu au folosit niciodata contraceptive, numarul estimativ al cancerelor de
sn ce se asteapta a fi diagnosticate este de 44. Acest lucru nseamna ca: un surplus de 4,7
diagnostice de cancer de sn la 10 000 de femei (diferenta absoluta ntre 48,7 si 44) poate fi
atribuita folosirii contraceptivelor orale la aceste vrste.
n SUA, o femeie are un risc vital de a dezvolta cancer de sn egal cu 12,5% sau 1 din
8 si un risc vital de a deceda datorita cancerului de sn egal cu 3,5% sau 1 din 29.
Urmatorul tabel analizeaza riscul femeilor de a dezvolta cancer de sn n functie de
vrsta:
Probabilitati de dezvoltare a cancerului de sn specifice vrstei
Daca vrsta actuala
este:
20
30
40
50
60

Atunci probabilitatea de aparitie a cancerului mamar n

Sau 1

urmatorii 10 ani este:


din:
0,04%
2500
0,40%
250
1,49%
67
2,54%
39
3,43%
29
Fundatia Nationala de Oncologie poate sa calculeze riscul pentru un cancer al snului

pentru pacientele care i se adreseaza.

Pagina 11 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

5. FACTORII DE RISC PENTRU CANCERUL DE SN


Ceea ce se cunoaste actualmente despre factorii de risc ai cancerului mamar se refera
la factori de risc care nu pot fi influentati si factori de risc si stil de viata care pot fi
influentati.
Factorii de risc ce nu pot fi modificati:
Sexul: simplul fapt de a fi femeie reprezinta un risc constant pentru cancerul de sn.
Barbatii pot face cancer mamar, dar acesta este mult mai rar.
Vrsta. Din punctul de vedere al femeii, vrsta este cel mai important factor de risc
pentru dezvoltarea cancerului de sn, riscul crescnd cu vrsta.
Istoricul familial de cancer mamar. Desi orice istoric familial de cancer mamar poate
fi asociat cu o crestere a riscului, istoricul de cancer de sn la o ruda de gradul I de sex
feminin (mama, sora sau fiica) este asociat cu riscul cel mai crescut, n special cnd ruda a
fost diagnosticata la o vrsta tnara. Istoricul familial nu reprezinta riscul cel mai ridicat
pentru cancerul de sn, lucru evidentiat prin procentajul mic al femeilor care au mostenit o
predispozitie genetica pentru cancerul de sn. Mai curnd, riscul ridicat este mai subtil si
probabil se explica cel mai bine prin stiluri de viata similare printre membrii unei familii si
printr-o predispozitie mostenita pentru influenta acelor factori de risc, precum factorii
hormonali asociati cu tipurile de reproducere, obezitatea etc.
Genele asociate cancerului de sn. Cancerul de sn ereditar apare la vrste tinere;
probabil este bilateral si adesea apare la mai multi membri ai unei familii de-a lungul a 3 sau
4 generatii, incluznd si femeile din latura paterna a familiei. Se considera ca aproximativ 510% din cancerele de sn sunt mostenite. n 1994 au fost izolate doua gene ale
susceptibilitatii pentru cancerul de sn, BRCA1 si BRCA2. Se apreciaza ca mpreuna sunt
raspunzatoare de aparitia a 40-50% din cancerele de sn ereditare. Fiecare dintre cele peste
200 de mutatii posibile poarta un risc diferit de dezvoltare a bolii si riscul poate fi modificat
de alte gene, de stilul de viata sau de factorii de mediu. n prezent, se poate estima procentajul
purtatorilor care vor dezvolta cancer de sn, mai putin dect riscul individual al unei femei.
Prevalenta estimata pentru BRCA1 n populatia generala variaza ntre 0,04% si 0,2%. Astfel,
se poate calcula pentru anumite populatii cu risc prevalenta mutatiilor genelor BRCA1 si
BRCA2.
Izolarea acestor gene a dus la dezvoltarea testelor comerciale de screening. Cu toate acestea,
chiar printre femeile cu cancer de sn n antecedentele heredocolaterale, testele pentru genele
BRCA1 si BRCA2 pot fi negative n 90% din cazuri, daca anterior nu a fost identificata o
Pagina 12 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mutatie

familie.

De exemplu, n SUA, recomandarile provizorii pentru supra-vegherea indivizilor cu mutatii


ale genelor BRCA1 si BRCA2 implica ndrumarea si screening-ul pentru cancerul mamar
precoce, ceea ce include mamografia anuala si examenul clinic al snului ncepnd cu vrsta
de 25-35 de ani si autoexaminarea snului lunar de la vrsta de 18-21 de ani. Acesta a
evidentiat faptul ca nu au existat dovezi suficiente pro si contra recomandarii mastectomiei
profilactice. De asemenea folosirea testelor genetice are implicatii imense n ceea ce priveste
obtinerea locului de munca.
Istoricul personal de cancer de sn. Un istoric de cancer mamar invaziv sau in situ
creste riscul de aparitie/dezvoltare a unui nou cancer n tesutul mamar restant n fiecare sn
cu 0,5% - 1% pe an. De asemenea, o femeie cu un cancer la un sn are sanse mai mari de a
dezvolta un cancer si la snul celalalt, acesta putnd fi diferit de recurenta de la primul.
Istoricul de afectiune benigna a snului. Cteva studii au sugerat ca riscurile mari
asociate cu afectiunile benigne ale snului pot fi limitate n special la femeile cu diagnosticul
de hiperplazie atipica. (Vezi capitolul "Leziuni benigne".)
Factorii menstruali. Menarha la o vrsta mica (naintea vrstei de 12 ani), menopauza
tardiva (peste 50 de ani), vrsta naintata la prima nastere (peste 30 de ani) pot creste riscul de
aparitie a cancerului de sn prin modificarea expunerii de-a lungul vietii la actiunea
hormonilor. Unii cercetatori sustin ca hormonii estrogeni pot promova diviziunea celulara n
tesutul mamar si pot creste riscul mutatiilor. Terapia de substitutie estrogenica pe durata
ndelungata (ERT), de exemplu 10-15 ani, poate creste riscul de aparitie a cancerului de sn.
Tratamentul radiologic n antecedente. Femeile care au avut n copilarie sau la o
vrsta tnara tratament radiologic (radioterapie) la nivelul toracelui au un risc crescut pentru
cancer.
Rasa. Rasa alba are un risc mai mare de a dezvolta cancer de sn dect femeile de
culoare, dar acestea au o rata mai mare a mortalitatii n caz de cancer. Femeile asiatice si
hispanice, dupa cum se arata n studiile nord-americane, au un risc mai mic pentru cancerul
mamar.
Factori de risc care pot fi influentati si care tin de stilul de viata si obiceiuri:
Utilizarea pilulelor contraceptive. Ramne nca neclar rolul pilulelor contraceptive ca
factor de risc pentru cancerul de sn. Totusi, femeile care au oprit folosirea contraceptivelor
orale cu cel putin 10 ani n urma au acelasi risc ca si cele care nu au folosit niciodata pilule.
Femeile trebuie sa discute riscurile si beneficiile pilulelor contraceptive cu medicii lor

Pagina 13 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

curanti. De asemenea si n ce priveste tratamentul de substitutie cu estrogeni sau


estroprogestative.
Terapia de substituire cu estrogeni (ERT). Folosirea pe termen lung, peste 10 ani sau
mai mult, a tratamentului cu hormoni estrogeni (numita si terapie de substituire), pentru a
atenua efectele secundare ale menopauzei, poate sa induca o crestere usoara a riscului pentru
cancerul

de

sn.

Desi beneficiile ERT sunt numeroase, incluznd un risc scazut pentru afectiunile
cardiovasculare si osteoporoza, este necesara o cercetare intensa pentru a mbunatati
ntelegerea relatiei dintre ERT si cancerul mamar, att n beneficiul femeilor care nu au avut
cancer

mamar,

ct

si

al

celor

tratate

pentru

aceasta

boala.

Hormonoterapia de substituire cu durata ndelungata la femeile n perioada postmenopauzala


poate fi corelata cu o crestere usoara a riscului pentru cancerul de sn, impunnd o utilizare
de scurta durata; folosirea tratamentului combinat cu progesteroni, cu estrogeni, sub
denumirea de hormonoterapie de substituire, necesita investigatii. Din aceste motive medicul
curant trebuie sa explice pacientelor avantajele si dezavantajele terapiei de substituire.
Inducerea avortului. Desi unele studii au sugerat ca un avort indus n antecedente
poate spori riscul de cancer mamar, alte studii nu au evidentiat aceasta asociere. Datele din
literatura de specialitate si un studiu prospectiv recent sugereaza ca riscul pentru cancerul
mamar probabil nu este corelat cu inducerea avortului. Deci nu exista o legatura directa ntre
avort si cancerul mamar.
Exercitiile fizice. Activitatea fizica poate modifica nivelurile hormonilor naturali care
afecteaza tesutul mamar si astfel reduce riscul de aparitie a cancerului de sn.
Sunt necesare studii suplimentare pentru determinarea nivelului activitatii fizice necesare
reducerii riscului si efectelor asupra ciclului menstrual.
Dieta. Relatia dintre dieta si riscul pentru cancerul de sn se afla nca n stadiul de
cercetare,

deoarece

datele

actuale

publicate

sunt

controversate.

Este posibil sa existe o legatura ntre obezitate si riscul de cancer mamar n special pentru
femeile aflate la menopauza. Legatura dintre greutatea corporala si cancerul de sn este foarte
complexa. De exemplu, se stie ca riscul este mai ridicat pentru femeile care au crescut n
greutate fiind adulte, dar nu si pentru acelea care au fost supraponderale nca din copilarie.
O analiza combinata a 7 studii tip cohorta n SUA a sugerat ca riscul pentru cancerul de sn
nu a fost asociat cu aportul de grasimi alimentare, spre deosebire de alte studii de control care
au

ajuns

la

concluzie

opusa.

Pe de alta parte, este evidenta incidenta mai scazuta a bolii n tarile unde alimentatia
Pagina 14 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

traditionala

este

mai

saraca

grasimi.

Oricum, sunt necesare studii noi pentru a clarifica impactul grasimilor si al greutatii corporale
asupra riscului de cancer si, n speta, al cancerului mamar.
Consumul de alcool. Literatura de specialitate sugereaza ca ingestia de alcool poate fi
corelata cu o usoara crestere a riscului de aparitie a cancerului de sn.
n prezent, mecanismul biologic care ar putea explica asocierea consumului de alcool si riscul
pentru cancerul de sn nu este cunoscut, desi unele studii clinice sugereaza ca alcoolul ar
putea

creste

nivelurile

estrogenilor

circulanti.

Femeile care consuma zilnic o bautura alcoolica au o crestere mica a riscului, spre deosebire
de cele care consuma doua pna la cinci portii de bauturi alcoolice, la care riscul creste de 1,5
ori fata de cele care nu consuma alcool.
Lipsa alaptarii la sn. Anumite studii au aratat ca alaptarea copilului la ambii sni
pna la vrsta de 1,5-2 ani poate scadea riscul aparitiei cancerului mamar. Exista si n acest
domeniu studii contradictorii.
Expunerea la pesticide, precum DDT, a fost privita cu o atentie crescnda de catre
cercetatori, deoarece unele pesticide pot fi estrogeni, astfel nct pot mima activitatea
estrogenilor naturali.
Alti factori de risc pentru cancerul de sn sunt: rasa alba, conditiile socio-economice
favorizate si expunerea la doze mari de radiatii ionizante.
Factori care nu influenteaza riscul pentru cancerul de sn:
Fumatul. Nu a fost nca demonstrata o legatura directa ntre fumat si riscul de cancer
de sn, desi fumatul reprezinta un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare si
pentru cancerul bronho-pulmonar. Din aceasta cauza, femeile care fumeaza ar trebui sa faca
tot posibilul pentru a renunta la fumat.
Mediul nconjurator. Cercetarile actuale nu au aratat o legatura clara ntre riscul
pentru cancerul mamar si expunerea la poluanti.
Antiperspirantele. Desi Internetul a creat rumoare prin lansarea ideii ca
antiperspirantele ar reprezenta un factor de risc pentru cancerul mamar prin mpiedicarea
circulatiei limfatice din axila, nu s-au gasit dovezile stiintifice care sa sprijine aceasta idee.
6. CANCERUL MAMAR POATE FI PREVENIT?
Desi se cunosc o mare parte dintre factorii de risc legati de cancerul de sn, totusi nu
se stie cu precizie care anume provoaca cancerul mamar. Din aceasta cauza nu se poate
discuta de un anumit mod sau cale de preventie. Cea mai buna strategie este aceea de a

Pagina 15 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

reduce, acolo unde este posibil, factorii de risc, de a crea ghiduri de detectie si diagnostic
precoce al cancerului de sn.
Testele genetice pot spune daca unele femei au gene mutante, dar nu pot prezice care
anume dintre aceste femei va face cancer mamar. Oricum, testele genetice sunt foarte scumpe
si nu sunt acoperite de sistemele de asigurari din nici o tara. Persoanele cu rezultate pozitive
trebuie sa fie foarte atente, deoarece posibilitatea de a face un cancer mamar poate sa le aduca
numeroase prejudicii socio-economice (la angajare, la ncheierea de asigurari, inclusiv n
sistem privat).
Tamoxifenul, utilizat n tratamentul cancerului mamar de foarte multi ani, ar putea
reduce, conform unor studii recente, posibilitatea mbolnavirii pentru femeile cu risc crescut
daca este folosit timp ndelungat, desi alte studii arata ca utilizarea lui nu previne boala, ci o
trateaza atunci cnd leziunile sunt foarte mici.
Alt drog, Raloxifenul, cu acelasi efect antiestrogenic, dar si cu efect cardioprotector,
ar putea avea un rol n preventie.
n cazuri rare, cu motive bine ntemeiate: mutatii genetice ereditare, cancer mamar
timpuriu, istoric familial - antecedente heredocolaterale de cancer mamar-, diagnostic cert al
carcinomului lobular in situ, se poate lua n discutie mastectomia profilactica (preventiva),
unde unul sau ambii sni sunt nlaturati. Desi aceasta interventie chirurgicala reduce riscul de
cancer mamar, ea nu garanteaza ca acesta nu va aparea n tesutul restant postoperator.
Oricum, mamectomia profilactica ramne un subiect discutat si controversat.
7. CUM POATE FI DEPISTAT CANCERUL MAMAR?
Pentru a se asigura succesul n tratament, este necesara depistarea timpurie.
Majoritatea ghidurilor internationale de preventie precizeaza urmatoarele conditii:
Femeile n vrsta de peste 20 de ani trebuie sa-si autoexamineze snii lunar.
Femeile ntre 20 si 39 de ani trebuie sa se prezinte la medic pentru examenul clinic al
snilor la fiecare 3 ani.
Femeile de peste 40 de ani trebuie sa se prezinte anual la examenul clinic, iar la orice
suspiciune si tinnd seama de indicatia medicului sa efectueze mamografia.
Femeile de peste 50 de ani, n afara examenului clinic medical anual al snului,
trebuie sa efectueze anual examenul mamografic.
mpreuna, aceste metode ofera sansa unui diagnostic timpuriu si a vindecarii.
7.1. MAMOGRAFIA

Pagina 16 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Este singura metoda eficienta de screening, atta timp ct poate depista cancerul cu
ctiva ani nainte ca semnele si simptomele sa devina evidente pentru medic si pentru pacient.
Mamografia este o radiografiere cu raze X a snului. Ea poate fi folosita pentru a
diagnostica boala de sn la femeia care are deja simptome, spre deosebire de screening, cnd
se foloseste pentru a descoperi boala n rndul femeilor asimptomatice (aparent nu au boala).
Ea se realizeaza cu ajutorul mamomatului, care este format dintr-un tub de raze X si un
sistem de contentie a snului (doua placi care fixeaza snul pentru cteva secunde n timpul
expunerii la raze X). Radiografierea snului se efectueaza cu o doza foarte scazuta de radiatii,
care nu creste riscul pentru cancerul de sn. De exemplu, o femeie care si iradiaza snul n
scop curativ pentru cancer primeste cteva mii de rad (care reprezinta unitatea de masura a
radiatiei), spre deosebire de o femeie care daca, ncepnd cu vrsta de 40 de ani, si-ar efectua
anual mamografii pna la vrsta de 90 ani, va primi doar 10 rad.
Mamografia poate fi considerata ca o amprenta a snului, aspectul variind de la o
femeie la alta. Anumite cancere pot produce semne subtile si greu de recunoscut, nct de
multe ori este nevoie de imagini mai vechi ale snului pentru a le putea compara.
Anomaliile mamografice caracteristice cancerului de sn includ: leziuni punctiforme,
cu aspect de crab sau stelar, densitati mici asimetrice, unele microcalcificari, distorsiuni ale
arhitecturii normale sau orice aspect de asimetrie. De asemenea, un cancer de sn poate
aparea ca o leziune rotunda "cu aspect de moneda", dar acest aspect este mai putin frecvent.
De asemenea, microcalcificarile sunt caracteristice cancerului mamar.
Screening-ul mamografic este o examinare cu raze X a snilor femeilor
asimptomatice, cu scopul de a detecta cancerul cnd este cu dimensiuni mici, greu de sesizat,
att la autocontrol, ct si de catre medic. Detectia timpurie asigura succesul tratamentului. De
obicei mamografia se realizeaza pentru ambii sni n doua pozitii (cte 2 radiografii) pentru
fiecare sn. Pentru anumite paciente este nevoie de filme suplimentare pentru a include mai
mult tesut sau pentru a detalia imaginea.

Pagina 17 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig. 4A. Mamografie: cancer mamar stadiul II A. Opacitate stelara densa la nivelul
snului drept.

Fig.4B.
a)
b)

Neoplasm
Disparitia

mamar
completa

de
a

tumorii

10
dupa

cm.
tratament.

c) Reaparitia tumorii dupa trei luni n acelasi sn. Opacitate stelara densa la nivelul snului
drept
Mamografia are o sensibilitate (capacitatea de a depista cancerul cnd femeia care a
fost examinata are boala) mai mare (76-94%) dect cea a examenului clinic al snului (5770%).

Pagina 18 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Specificitatea mamografiei - capacitatea de a identifica corect o pacienta examinata ca


neavnd boala atunci cnd nu o are - este mai mare de 90%.
Unitatile de screening moderne actuale produc imagini de o calitate superioara cu o
doza de raze X mai redusa dect echipamentul de raze X cu scop general utilizat n trecut.
Calitatea imaginii s-a mbunatatit datorita tehnicilor noi. n ciuda acestor mbunatatiri,
mamografia de screening poate omite 10-15% dintre cancerele mamare datorita densitatii
crescute a tesutului mamar la femeile tinere.
Screening-ul mamografic este recomandat la femeile de peste 40 de ani deoarece:
studiile statistice au aratat ca o femeie din 66, dupa vrsta de 40 ani, dezvolta un
cancer si aproximativ 13% din toate cancerele mamare apar dupa 40 de ani;
studiile recente de metaanaliza (rezultatele statistice ale mai multor studii) arata ca
17% din decesele timpurii datorate cancerului mamar apar n jurul vrstei de 40 de ani;
la femeile care au fost supuse screening-ului n jurul vrstei de 40 de ani cancerul
mamar a fost depistat n stadii timpurii, spre deosebire de cele depistate n stadii avansate la
femei care nu au fost incluse n screening.
n general, screening-ul se adreseaza femeilor asimptomatice si cu factori de risc
uzuali. Pentru femeile cu anumiti factori de risc, cu istoric familial de cancer mamar,
mamografia poate fi efectuata si naintea vrstei de 40 de ani, pentru eventuala depistare n
stadii precoce.
Diagnosticul mamografic sau rezultatul mamografiei poate sa fie negativ, ceea ce
nseamna ca nu sunt modificari sugestive, dar ca pot exista modificari benigne fibroadenoame, chisturi, leziuni benigne care trebuie urmarite; de asemenea, el poate semnala
leziuni maligne (cancere) de dimensiuni mici care sa sugereze fie o interventie chirurgicala cu
examen biopsic intraoperator, fie o punctie biopsie pentru precizarea diagnosticului.
Pregatirea pacientelor naintea mamografiei este minima. Femeile care vor face o
mamografie trebuie anuntate sa nu foloseasca deodorante cu o zi naintea efectuarii ei,
deoarece acestea pot interfera cu razele X, aparnd pe film ca spoturi de calciu sau
microcalcificari. De asemenea mamografia nu se executa n perioada ciclului menstrual. Este
bine ca aceasta sa se efectueze cu o saptamna dupa ciclul menstrual. n plus, femeia trebuie
sa discute cu medicul despre unele eventuale interventii chirurgicale anterioare, despre
folosirea unor tratamente hormonale sau despre existenta n istoria familiala a unor cazuri de
cancer mamar.
Alte examene imagistice care se pot efectua n afara examenului de depistare:

Pagina 19 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mamografia digitala - diferenta fata de cea standard consta n modul de stocare a


imaginii. Aceasta nu se realizeaza pe film, ci electronic, fiind vizualizata pe un monitor de
computer si putnd fi trimisa la distanta;
mamografia stereotaxica - presupune compunerea imaginii bidi-mensionale cu
ajutorul computerului si permite efectuarea unei biopsii pentru leziunile suspecte sau
folosirea unor fire chirurgicale cu ajutorul unui ac fin pentru leziunile greu vizibile sau
nepalpabile;
ecografia snului - efectuata cu ajutorul ultrasunetelor, pentru diferentierea leziunilor
solide de cele lichidiene, pentru detectia si evacuarea chisturilor si pentru examenul snilor la
femeile cu snii densi;
ductografia - utilizata pentru detectia leziunilor la nivelul mame-lonului sau canalelor
galactofore cu ajutorul unei substante de contrast;
scintigrafia snilor, bazata pe injectarea intravenoasa a unei substante de contrast
radioactive (Technetiu SestaMIBI), care se fixeaza preferential - metoda mai putin sensibila
ca mamografia;
tomografia cu emisie de pozitroni, bazata pe injectarea unei mici cantitati de substanta
de contrast FDG (fluorodeoxiglucoza), care este metabolizata de celule, mai ales n cele
active, de exemplu n cele canceroase, asemenea zaharului;
tomografia computerizata, mai putin utila pentru diagnosticul cancerului mamar, dar
folosita pentru determinarea extensiei bolii.
7.2. EXAMENUL CLINIC AL SNULUI
Trebuie efectuat de catre medic sau, acolo unde nu exista medic, de catre asistenta
medicala, n fiecare an pentru femeile de peste 40 de ani. ntre 20 si 30 de ani, examenul
clinic se efectueaza de catre medic o data la 3 ani.
El consta ntr-o inspectie a snilor si a regiunilor nvecinate n ceea ce priveste forma,
marimea, culoarea sau orice modificare anormala. Apoi urmeaza examenul palpator al
snului si al ariilor ganglionare axilare si supraclaviculare. Examinarea se face fie n pozitie
verticala, fie n pozitie orizontala.
7.3 AUTOEXAMINAREA SNILOR
Pentru familiarizarea cu aspectul normal si consistenta snilor, autoexaminarea
trebuie efectuata lunar. E important ca examenul sa se faca aproximativ n aceeasi zi a
fiecarei luni. Daca femeia se afla n perioada menstruatiei, examinarea se face n ultima zi a
menstrei, cnd snii sunt mai putin sensibili la palpare si mai putin tumefiati. n caz de
Pagina 20 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sarcina sau menopauza, se alege o zi la ntmplare, de exemplu prima zi din luna, n care se
va face examinarea.
Primii trei pasi se concentreaza asupra modificarilor vizibile n forma si conturul
snilor:
Pasul

Se face inspectia snilor n fata oglinzii, cu bratele

1:

de-a lungul corpului. Se insista asupra unor aspecte


neobisnuite, cum ar fi o zona proeminenta, retractia
pielii, escoriatiile, marirea n volum a snilor, orice
modificare n aspectul unui nev. Se verifica
existenta unei scurgeri mamelonare, a unor

Pasul

modificari n pozitia si aspectul mamelonului.


Cu minile ridicate deasupra capului, se

2:

examineaza snii n oglinda, urmarindu-se aceleasi


obiective ca la pasul 1. Se prind palmele la nivelul
umerilor si se preseaza, cautndu-se aceleasi
modificari.

Pasul

Cu minile pe solduri, se apasa puternic si se

3:

inspecteaza snii. Se nclina usor corpul spre


oglinda, n timp ce umerii si coatele se mping
nainte, verificnd n acest timp aparitia oricarei
proeminente sau depresiuni cutanate.
Urmatorii pasi urmaresc modificarile de consistenta

Pasul

ale snului.
Cu bratul stng ridicat si mna stnga pe ceafa, se

4:

examineaza snul stng folosind mna dreapta. Cu


degetele ntinse, ncepnd de la marginea externa,
se preseaza ferm n cercuri mici, miscndu-se n
acelasi timp mna n jurul snului n cercuri din ce
n ce mai mici pna cnd se atinge mamelonul. Se
stoarce usor mamelonul pentru a vedea daca apare
vreo scurgere. Trebuie acordata atentie zonei dintre
sn si axila, precum si zonei axilare. E important sa
se examineze fiecare parte a snului. Se repeta
procedura pentru snul drept.

Pagina 21 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pasul

n pozitia culcat, cu bratul stng sub cap si cu o

5:

perna sau un prosop sub umarul stng, se


examineaza snul stng cu mna dreapta,
folosindu-se aceeasi miscare circulara descrisa mai
sus. Se inverseaza procedura, folosind mna stnga
pentru snul drept.
RECOMANDARI PENTRU SCREENING
Societatea Americana de Cancer recomanda urmatoarele pentru depistarea cancerului

de sn la femeile asimptomatice:
Vrsta de 20-39 de ani: autoexaminare lunara a snilor, examen clinic al snului la
fiecare 3 ani;
Vrsta de 40 de ani: autoexaminare lunara a snilor, examen clinic al snului,
mamografie anuala.
Din punct de vedere istoric, dovezile stiintifice care sprijina screening-ul cancerului
mamar de rutina au fost mai puternice pentru femeile cu vrsta de 50 de ani sau mai mult,
dect pentru cele de 40 de ani.
Screening-ul prin mamografii regulate a redus mortalitatea prin neoplasm de sn cu
cel putin 30% la femeile de 50 de ani sau mai n vrsta. Totusi, interpretarea rezultatelor
pentru reducerea mortalitatii la femeile cu vrsta ntre 40 si 49 de ani a fost un subiect mult
controversat. O data cu prelungirea duratei de supraveghere, dovezile unui beneficiu pentru
femeile de 40 - 49 de ani au devenit apropiate de cele observate la femeile cu vrsta de peste
50 de ani.
Tot n SUA, Institutul National de Cancer Bethesda face urmatoarele recomandari:
femeile cu vrsta de 40 de ani sau mai mult ar trebui supuse unei mamografii de
screening la fiecare 2 ani;
femeile cu risc nalt pentru cancerul de sn ar trebui sa ceara sfatul specialistilor att
n ceea ce priveste necesitatea efectuarii mamografiilor de screening nainte de vrsta de 40
de

ani,

ct

si

frecventa

screening-ului.

La noi n tara, Institutul Oncologic recomanda prin cabinetele de preventie:


pentru femeile de 40-45 de ani, autoexaminarea lunara a snilor, examinarea clinca
anuala a snilor si mamografia la 3 ani;
pentru femeile de 45-50 de ani, autoexaminarea lunara a snilor, controlul anual de
catre medic si efectuarea unei mamografii de screening la fiecare 2 ani.

Pagina 22 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

pentru femeile peste 50 de ani, autoexaminarea lunara, examinarea anuala de catre


medic si mamografii anuale.
PREVALENTA MAMOGRAFIEI
La noi n tara, aceasta nu a fost calculata. n SUA, conform datelor din 1994
apartinnd Studiului National de Supraveghere a Sanatatii, 56% dintre femeile cu vrsta de
50 de ani sau mai mult si 45% dintre femeile cu vrsta de 70 de ani sau peste au raportat ca
au efectuat o mamografie cu 1-2 ani n urma. Femeile din grupa de vrsta de 50 de ani, cu un
grad educational redus, au avut cea mai mica probabilitate de efectuare a unei mamografii
recente, proportia realizarii fiind de 38-42%. Pentru tara noastra, eforturile de a intensifica
screening-ul ar trebui sa vizeze femeile mai n vrsta, cu risc, pe cele cu vrsta de pensionare
si femeile din grupurile socio-economice defavorizate.
8. CARE SUNT SEMNELE SI SIMPTOMELE CANCERULUI DE SN?
Cel mai comun semn de cancer de sn este aparitia unui nodul sau a unei tumori noi
n sn. Cnd aceasta este nedureroasa, dura si neregulata, este foarte probabil sa fie cancer.
Dar tumorile canceroase pot fi si rotunde, elastice si regulate. Exista totusi, n proportie de
pna la 10%, si paciente care au durere n sn, dar fara o masa tumorala palpabila. Ceea ce
este important este ca atunci cnd apare ceva neobisnuit n sn sa va adresati medicului.
Alte semne ale cancerului de sn pot fi:
modificarile persistente ale snului, precum: ngrosarea tegumentului (pielii),
tumefactia unei parti a snului, iritatia sau retractia tegumentului; ulceratia snului;
durerea la nivelul mamelonului sau retractia acestuia;

Pagina 23 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig. 6. Cancer mamar - stadiul III. Retractie mamelonara.


eritemul (nrosirea), scarificarea sau eczematizarea mamelonului;
scurgerile sau secretiile mamelonare, diferite de laptele matern;
adenopatia axilara uni sau bilaterala;
adenopatia supraclaviculara;
edemul bratului.

Pagina 24 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CE SE NTMPLA DACA EXISTA SUSPICIUNEA DE CANCER?


Daca se evidentiaza ceva neobisnuit pe mamografia dumneavoastra sau daca doctorul
detecteaza o tumefactie mamara, vor trebui facute alte teste pentru a vedea daca este cancer.
Dupa efectuarea anamnezei (cu istoricul bolii actuale) si a unui examen fizic complet,
incluznd si un examen clinic al snului, medicul dumneavoastra poate sugera realizarea unei
mamografii sau a unei ecografii a snului. Uneori aceste teste imagistice pot arata daca o
tumefactie mamara este benigna.
Desi se efectueaza mai rar, o ductograma este uneori un test util n depistarea cauzei
unei scurgeri mamelonare. Daca exista o scurgere mamelonara, se poate colecta o parte din
lichid pentru a fi examinat microscopic, n scopul depistarii unor posibile celule maligne.
Singurul mod de a vedea daca ntr-adevar aveti cancer mamar este efectuarea unei
biopsii. n timpul biopsiei, celulele de la nivelul snului sunt recoltate n asa fel, nct sa
poata fi studiate n laborator. Exista cteva tipuri de biopsii. n unele se utilizeaza un ac foarte
subtire pentru a extrage lichid si celule de la nivelul tumefactiei. Alte metode folosesc un ac
mai gros sau interventia chirurgicala, pentru a obtine mai mult tesut. ntrebati medicul ce fel
de biopsie se va efectua si la ce va puteti astepta n timpul procedurii si dupa aceasta.
Punctia cu ac fin si examenul citologic (n cazul unei leziuni evidente de cancer) se
pot efectua ntr-un cabinet medical sau n ambulatorul din cadrul unui spital.
Atunci cnd, clinic, leziunea este de dimensiuni mici si cnd la mamografie este
suspecta, pacienta este anuntata ca va suferi o interventie chirurgicala cu efectuarea unei
biopsii pentru stabilirea diagnosticului, cu examen extemporaneu (n timpul interventiei
chirurgicale) la gheata, care va pune diagnosticul de cancer sau l va infirma.
Daca pacienta are diagnostic de cancer, interventia chirurgicala poate fi oprita,
urmnd ca ulterior pacienta sa consimta la indicatia terapeutica si n acelasi timp sa discute cu
familia. Sau, daca a fost avizata si a consimtit, atunci interventia chirurgicala va continua cu
mamectomia si limfadenectomia (ndepartarea ganglionilor axilari).
Tesutul ndepartat n timpul biopsiei este examinat n laborator pentru a vedea daca
cancerul este sau nu invaziv. Biopsia este utilizata pentru a stabili tipul cancerului depistat.
Aceste tipuri de cancer au fost descrise n capitolul "Ce este cancerul mamar ?".
De asemenea, proba biopsica stabileste gradul tumoral. Acestea ajuta la stabilirea
prognosticului pacientei, deoarece cancerele cu un aspect asemanator tesutului mamar normal
tind sa creasca si sa disemineze mult mai lent. n general, un grad scazut nseamna un cancer
cu o crestere lenta, n timp ce un grad mai nalt nseamna un cancer cu o crestere mai rapida.
Pagina 25 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Gradele sunt notate de la 1 la 4, 4 nsemnnd crestere rapida. Esantionul biopsic poate fi


testat si din punctul de vedere al receptorilor hormonali, precum cei pentru estrogen si
progesteron. Daca detine receptori pentru acesti hormoni, este desemnat ca ER-pozitiv sau
PR-pozitiv. Astfel de neoplasme (cancere) tind sa aiba un prognostic mai bun dect cele fara
acesti receptori si probabil ca vor raspunde mult mai bine la terapia hormonala. (Vezi
capitolul "Tratamentul cancerului mamar".)
Exista si alte teste care pot fi utilizate pentru a prevedea ct de repede se dezvolta un
neoplasm (cancer).
9. STADIALIZAREA
Dupa stabilirea diagnosticului de cancer, urmeaza pasul al doilea: stabilirea extensiei
bolii, adica a diseminarii neoplazice. Aceasta etapa este foarte importanta, deoarece
tratamentul propus si recomandarile pentru recuperare depind de stadiul neoplasmului. Exista
mai multe sisteme pentru stadializarea cancerului. Sistemul de stadializare utilizat la noi n
tara este cel al UICC (Uniunea Internationala de Lupta contra Cancerului), cunoscut ca
Sistemul TNM. Este cea mai frecvent utilizata stadializare pentru cancerul mamar. Sistemul
de stadializare TNM ofera trei notiuni cheie :
Litera T, urmata de un numar de la 0 la 4, descrie dimensiunea tumorii si diseminarea
la tegument sau la peretele toracic subiacent snului. Un numar mare nseamna o tumora mai
mare si/sau extinsa la tesuturile adiacente snului.
Litera N, urmata de un numar de la 0 la 3 , indica daca neoplasmul a diseminat n
ganglionii limfatici din apropierea snului sau daca nodulii afectati sunt fixati pe alte structuri
din regiunea axilara (din zona subratului).
Litera M, urmata de 0 sau 1, indica daca tumora canceroasa a diseminat (metastazat)
n alte organe ale organismului sau n alti ganglioni limfatici care nu sunt situati n apropierea
snului.
Pentru a face aceasta informatie mai clara, descrierile TNM pot fi grupate ntr-un set
de stadii mai simplu, notate de la 0 la IV.
n general, cu ct stadiul este mai mic, cu att cancerul a diseminat mai putin. Un
stadiu mai mare, precum stadiul IV, nseamna un cancer mult mai serios diseminat n alte
organe.
Dupa ce va vedea rezultatele testelor, doctorul va va spune stadiul bolii
dumneavoastra. Asigurati-va ca ati cerut medicului dumneavoastra sa va explice stadiul

Pagina 26 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cancerului ntr-un mod ce poate fi nteles. Acest lucru va va ajuta sa decideti asupra celui mai
bun tratament pentru dumneavoastra.
SUPRAVIETUIREA N CANCERUL MAMAR N
FUNCTIE DE STADIU
Rata de supravietuire de cinci ani reprezinta procentajul pacientelor care
supravietuiesc la cinci ani dupa diagnostic. Desigur, pacientele pot fi n viata si la peste cinci
ani de la diagnostic. Aceste rate de supravietuire la cinci ani iau n calcul pe pacientele cu
neoplasm de sn tratate pentru prima data cu peste cinci ani n urma. Femeile tratate astazi
pot avea un prognostic mult mai favorabil. Ratele de supravietuire la cinci ani sunt:
0
I
IIA
IIB
IIIA
IIIB
IV

100%
98%
88%
76%
56%
49%
16%

11.TRATAMENTUL CANCERULUI MAMAR


n tratamentul cancerului exista mai multe optiuni terapeutice. Alegerea corecta a
primei secvente terapeutice este obligatorie. Tratamentul este multimodal: chirurgical,
radiologic, citostatic si hormonal. Prima secventa terapeutica va fi aleasa de comisia de
tratament (toti medicii care vor asigura tratamentul) n functie de stadiul bolii, dar si de
optiunea dumneavoastra.
Momentul cunoasterii adevarului reprezinta de obicei un impas psihologic. Discutati
cu medicul dumneavoastra toate optiunile terapeutice si toate efectele secundare ale
tratamentului. Important este nsa sa luptati cu boala, sa nu deznadajduiti si, n fata adevarului
si a realitatii, sa NU apelati la "vnzatorii de iluzii".
Mult mediatizati, acesti bioenergeticieni, naturisti, vnzatori de ceaiuri miraculoase,
de medicamente noi - nicolit, spnz, vsc etc. - nu fac altceva dect sa ntrzie diagnosticul,
permitnd bolii sa avanseze att local, ct si la distanta, timp n care speranta de viata scade,
iar suferinta dumneavoastra si a familiei este imensa.
Aceasta sectiune a lucrarii de fata prezinta un rezumat al tratamentelor disponibile
pentru pacientele cu cancer mamar. Ea are menirea sa va ajute pe dumneavoastra si familia
dumneavoastra sa luati decizii corecte mpreuna cu echipa medicala care va asigura

Pagina 27 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

tratamentul. Nu ezitati sa puneti ntrebari despre optiunile dumneavoastra de tratament si sa


cercetati informatiile din domeniu de la alte surse autorizate.
Fiecare tip de tratament are beneficii si neajunsuri. Ar putea exista efecte secundare.
Vrsta dumneavoastra, starea generala de sanatate si stadiul cancerului sunt factori ce trebuie
luati n considerare. Daca vreti sa discutati cu o alta pacienta care a avut cancer, puteti
contacta telefonic sau puteti discuta fata n fata cu o persoana nscrisa pe lista de voluntari a
fundatiei.
Cele mai obisnuite tratamente pentru cancerul de sn sunt interventia chirurgicala,
radioterapia, chimioterapia si hormonoterapia. n plus, puteti afla despre transplantul autolog
de celule stem sau de maduva osoasa, tratamente care nu se realizeaza acum n mod curent,
dar care n tara noastra probabil ca se vor efectua n cel mai scurt interval de timp.
Terapia locala si cea sistemica. Scopul terapiei locale este de a trata tumora primara.
Exemple de terapie locala sunt chirurgia si radioterapia. Terapia sistemica se administreaza
prin injectii pe cale intravenoasa, pentru a atinge celulele maligne care au diseminat dincolo
de sn. Chimioterapia, terapia hormonala si imunoterapia constituie terapii sistemice.
11.1 Chirurgia - interventia chirurgicala
Majoritatea pacientelor cu neoplasm mamar vor fi supuse unui tip de interventie
chirurgicala. Scopul chirurgiei este sa ndeparteze ct mai mult posibil din tumora maligna.
Chirurgia se poate asocia cu alte terapii, precum chimioterapia, hormonoterapia sau
radioterapia.
Interventia chirurgicala poate fi practicata, de asemenea, cu scopul de a vedea daca
neoplasmul a diseminat la ganglionii limfatici din regiunea axilara (disectie axilara ), de a
restabili un aspect cosmetic - mai aproape de normal (chirurgie reconstructiva) - si cu scopul
de a ameliora simptomele cancerului avansat. Mai jos sunt prezentate cteva dintre cele mai
uzuale tipuri de interventii chirurgicale.
Lumpectomia: ndepartarea numai a formatiunii tumorale mpreuna cu o zona de tesut
sanatos adiacent. Aproape totdeauna este urmata de sase saptamni de radioterapie.

Pagina 28 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Mastectomia partiala: ndepartarea a mai mult de un sfert din sn. De obicei, dupa
aceasta operatie se administreaza radioterapie externa pe o durata de sase saptamni. Pentru
majoritatea femeilor, lumpectomia si mastectomia partiala sunt la fel de eficiente ca si
mastectomia propriu-zisa. Nu exista nici o diferenta n ratele de supravietuire la pacientele
tratate prin una sau prin alta dintre aceste proceduri. Alti factori pot influenta alegerea celui
mai bun procedeu chirurgical.

Mastectomia simpla sau totala: n aceasta interventie chirurgicala se ndeparteaza


ntregul sn, dar fara ganglionii limfatici axilari sau tesutul muscular subiacent snului.
Mastectomia radicala modificata: ndepartarea ntregului sn si a unor ganglioni limfatici din
zona axilara.

Mastectomia radicala modificata: ndepartarea ntregului sn si a unor ganglioni


limfatici din zona axilara

Pagina 29 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Mastectomia radicala: extirparea extensiva a snului, ganglionilor limfatici si a


musculaturii peretelui toracic. Astazi aceasta interventie se practica rar, deoarece mastectomia
radicala modificata s-a dovedit la fel de eficace, dar cu o mutilare redusa si efecte secundare
mai putine.

Disectia axilara: extirparea ganglionilor limfaFumatul la copii


tici axilari (din regiunea subratului) pentru a se observa daca neoplasmul a diseminat
la nivelul lor, ceea ce poate ajuta la stabilirea altor decizii terapeutice. Un posibil efect
secundar al acestei metode este tumefierea (umflarea) bratului, denumita limfedem. Apare la
1-2 din 10 femei cu neoplasm mamar. Femeile care prezinta limfedem, senzatie de strngere
sau durere la nivelul bratului trebuie sa anunte imediat medicul. Adesea exista alte masuri
pentru a reduce sau preveni efectele tumefactiei.
Biopsia ganglionara "santinela": prin aceasta procedura se introduce o substanta
radioactiva sau "colorant"-marker n regiunea tumorala. Substanta este transportata pe cale
limfatica la primii ganglioni limfatici (santinela) care primesc limfa de la nivelul tumorii.
Daca neoplasmul a diseminat, este foarte probabil ca acesti ganglioni sa contina celule
maligne. Daca ganglionii santinela contin celule neoplazice, se extirpeaza mai multi
ganglioni. Disectia ganglionara avansata nu este necesara daca acesti ganglioni nu contin
celule maligne.
Chirurgia reconstructiva sau chirurgia implantului mamar: aceste proceduri nu se
adreseaza cancerului. Ele se practica pentru a restabili aspectul aproximativ normal al
snului. Daca veti suferi o mastectomie si va gnditi la reconstructia snului, trebuie sa va
adresati unui chirurg plastician naintea interventiei chirurgicale. Exista cteva optiuni
privitoare la momentul si tipul interventiei chirurgicale de reconstructie. De asemenea exista
metode noi de reconstructie, cu ajutorul implantelor care pot fi realizate n cadrul Institutului
National de Oncologie Bucuresti.
11.2. Chimioterapia

Pagina 30 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Se refera la utilizarea unor medicamente citotoxice pentru distrugerea celulelor


maligne. De obicei drogurile se administreaza intravenos sau pe cale orala. O data ajunse n
fluxul sangvin, medicamentele ating toate partile organismului. Daca chimioterapia se
administreaza dupa chirurgie (terapie adjuvanta), poate reduce sansa de reaparitie a
cancerului mamar. Chimioterapia este folosita de asemenea ca tratament principal la
pacientele cu neoplasm diseminat n momentul diagnosticului sau la cele care disemineaza
rapid dupa tratamentul initial.
Chimioterapia neoadjuvanta: se administreaza naintea interventiei chirurgicale,
adesea cu scopul de a produce reducerea tumorii, facnd-o astfel mai usor de extirpat.
Un alt avantaj al chimioterapiei neoadjuvante este ca medicul poate observa raspunsul
tumoral la medicamente (citostatice). Daca tumora nu se reduce n dimensiuni, se folosesc
alte citostatice.
Chimioterapia se administreaza n cicluri de 1-5 zile, fiecare perioada de tratament
fiind urmata de o perioada de refacere (3 saptamni). Cura totala dureaza de la 3 la 6 luni.
Frecvent, este mult mai eficient sa se foloseasca mai multe droguri n loc de unul singur. Cele
mai uzuale asocieri sunt:
ciclofosfamida, methotrexat, fluorouracil (CMF);
ciclofosfamida, doxorubicin (adriamycin), fluorouracil (CAF);
epirubicin (farmorubicin), ciclofosfamida, cu sau fara paclitaxel (Taxol) sau docetaxel
(Taxoter );
doxorubicin (adriamycin), urmat de CMF.
Efectele secundare ale chimioterapiei depind de tipul medicamentelor, de doza
administrata si de durata tratamentului. Efectele secundare temporare pot include urmatoarele
simptome:
greata si voma;
pierderea apetitului (inapetenta);
caderea parului (alopecia);
uscaciunea gurii sau a mucoasei bucale;
modificari ale ciclului menstrual;
un risc crescut de infectie, datorita scaderii numarului de leucocite;
sngerari sau echimoze;
astenie.

Pagina 31 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Majoritatea efectelor secundare dispar la terminarea tratamentului. Oricine are


probleme datorita efectelor secundare trebuie sa se adreseze medicului sau asistentelor,
deoarece exista multe modalitati de a le ameliora.
11.3. Radioterapia
Radioterapia este tratamentul cu radiatii de energie nalta (precum razele X)
administrat n scopul de a distruge sau reduce celulele canceroase. Radiatiile pot fi emise de
aparate externe (iradiere externa) sau pot fi emise de materiale radioactive plasate direct n
tumora (iradiere interna sau implant radioactiv) - mai putin folosite la noi n tara.
Frecvent, pentru tratamentul cancerului de sn este folosita iradierea externa. De
obicei, pacientele sunt tratate 5 zile pe saptamna, n ambulator, pe o perioada de 6
saptamni. Fiecare sedinta dureaza cteva minute. Tratamentul n sine este nedureros.
Radioterapia poate fi utilizata preoperator, pentru reducerea dimensiunilor tumorale, sau
postoperator, pentru distrugerea celulelor neoplazice restante la nivelul snului, al peretelui
toracic si al axilei si pentru prevenirea recidivelor locale sau n tratamentul adenopatiilor
supraclaviculare.
Principalele efecte secundare ale radioterapiei sunt: tumefactia si senzatia de greutate
la nivelul snului, eritemul cutanat asemanator arsurilor solare n aria de tratament si
fatigabilitatea. Modificarile tesutului mamar si ale tegumentului dispar de obicei n 6-12 luni.
La unele paciente, dupa radioterapie snul devine mai mic si mai ferm. Radioterapia nu se
efectueaza n timpul sarcinii, deoarece poate fi nociva pentru fetus.
11.4. Tratamentul endocrin
Tratamentele endocrine includ acele tratamente care se adauga sau interfereaza cu
actiunea hormonilor pacientelor. La femeile cu tumori cu teste pozitive pentru receptorii
estrogenici si progesteronici se poate administra tratament endocrin pentru a bloca efectele
estrogenilor si cresterea celulelor maligne n tesutul mamar.
Hormonul feminin, estrogenul, poate accentua dezvoltarea celulelor maligne A la
unele femei. Un medicament precum Tamoxifenul, care blocheaza efectul estrogenului, se
administreaza pentru a mpiedica aceasta dezvoltare. Tamoxifenul se administreaza sub forma
de comprimate, pe o durata de 5 ani. Studii recente au indicat ca, n functie de vrsta lor,
pacientele cu neoplasm mamar incipient beneficiaza de pe urma acestui medicament.
Exista si alte medicamente care sunt utilizate uneori pentru blocarea efectelor
estrogenului. Luati-va masuri de siguranta ntrebnd medicul despre efectele secundare ale
oricarui tratament hormonal pe care l urmati.

Pagina 32 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Un alt drog, Raloxifene, blocheaza de asemenea efectele secundare ale estrogenului la


nivelul tesutului mamar si al neoplasmului mamar. Actualmente, este testat pentru a observa
daca poate reduce riscul femeilor de a dezvolta un cancer mamar. Nu este recomandat ca
tratament hormonal pacientelor care au fost deja diagnosticate cu neoplasm mamar.
Hormonoterapia cuprinznd Tamoxifen, progesteroni, amino-glutetimid, estrogeni si
androgeni este mai eficienta la pacientele aflate la menopauza dect la cele ce parcurg
perioada premenopauzala. Femeile aflate n perioada premenopauzala sunt supuse
ovarectomiei (efectuata chirurgical, radiologic sau farmacologic-medicamentos), dupa care
primesc tratament cu Tamoxifen. Restul tratamentelor hormonale se administreaza atunci
cnd apar metastaze.
Rezultatele Grupului Colaboratorilor Trialurilor Clinice pentru cancerul de sn
incipient arata ca, printre femeile diagnosticate nainte de 50 de ani, cele care au fost supuse
ovarectomiei sau castrarii radiologice (inhibitiei ovariene prin iradiere) au avut o
supravietuire semnificativ mai buna dect cele care nu au efectuat aceste tratamente.
11.5. Transplantul de maduva osoasa autologa si de celule stem sangvine din sngele
periferic
Utilizarea dozelor foarte mari de chimioterapice sau de iradiere externa pentru a
distruge celulele canceroase determina si distrugerea celulelor stem hematopoietice din
maduva osoasa. Lezarea celulelor stem din maduva osoasa reduce numarul leucocitelor, ceea
ce face ca pacienta sa fie mai susceptibila la infectii, unele chiar fatale. Transplantul de
maduva osoasa (BMT) sau transplantul de celule stem sangvine (PBSC) poate fi folosit
pentru a readuce aproape la normal nivelul celulelor stem hematopoietice dupa doze mari de
chimioterapice.
n aceste procedee sunt ndepartate nainte de nceperea chimio-terapiei unele celule
stem ale pacientei. Celulele stem pot fi obtinute fie din fluxul sangvin circulant, fie din
maduva osoasa. Ele sunt readministrate pacientei dupa chimioterapie. Curnd celulele stem
se restabilesc si refac capacitatea organismului de a produce celule sangvine.
Transplantul de celule stem ofera unele avantaje fata de transplantul de maduva
osoasa, deoarece BPSC poate fi folosit chiar daca celulele maligne au diseminat la nivelul
maduvei osoase.
n majoritatea cazurilor, celulele stem pot fi colectate n ambulator si pacienta nu va
necesita anestezie generala.
Transplantul de maduva osoasa sau de celule stem poate fi folosit ca terapie adjuvanta
la unele paciente cu un risc crescut de recurenta sau n tratamentul bolii avansate. Eficacitatea
Pagina 33 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

acestui tratament este nca n studiu. Actualmente, aceste proceduri sunt efectuate ca parti ale
trialurilor clinice.
11.6. Imunoterapia
Presupune tratamente noi, foarte costisitoare, unele imposibil de suportat de sistemul
de asigurari sociale. Acest tratament nu a fost nca nregistrat la noi n tara, dar este posibil sa
urmeze a fi nregistrat n foarte scurt timp.
Trastuzumapul (herceptinul) se ataseaza de o proteina promotoare a cresterii, ca
HER2/neu, care este prezent n cantitati mici pe suprafata celulelor mamare normale si a
celulelor maligne. Unele neoplasme mamare au o cantitate mare din aceasta proteina, care
determina dezvoltarea si diseminarea mai rapida a cancerului. Herceptinul poate opri proteina
HER2/neu de a determina cresterea celulelor neoplazice, ajutnd totodata sistemul imun sa
atace mai eficient celulele canceroase.
Herceptinul se administreaza n general dupa ce hormonoterapia sau chimioterapia
standard nu mai sunt eficiente, dar actualmente se fac studii pentru a vedea daca nu se poate
asocia si primului ciclu de chimioterapie. Efectele sale secundare sunt medii, cuprinznd
frisoane, slabiciune, greata, varsaturi, tuse, diaree si cefalee.
12. TRIALURILE CLINICE
Sunt cunoscute ca studii clinice asupra unor noi tratamente promitatoare. Un trial
clinic se efectueaza numai n cazul n care exista motive sa se presupuna ca un nou tratament
poate fi valoros pentru paciente. Tratamentele utilizate n trialurile clinice se dovedesc a avea
beneficii reale n unele cazuri. Principalele ntrebari la care vor trebui sa raspunda cercetatorii
sunt:
Va avea efect tratamentul?
Este mai eficient dect cel pe care l folosim acum?
Ce efecte secundare determina?
Beneficiile depasesc riscurile?
Care pacienti vor gasi acest tratament ca fiind benefic?
n timpul curei de tratament, medicul dumneavoastra v-ar putea sugera sa participati
la un trial clinic. Un trial clinic se face numai cnd exista motive sa se presupuna ca
tratamentul aflat n studiu poate avea valoare. Aceasta nu nseamna ca n cazul
dumneavoastra nu exista speranta si ca doctorul face un ultim efort.
Trialurile clinice se fac n mai multe trepte, denumite faze. Fiecare faza este
desemnata sa raspunda anumitor ntrebari. ntrebati medicul daca exista un trial clinic potrivit
Pagina 34 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cazului dumneavoastra. Apoi cititi tot ce puteti despre acel trial. Exista riscuri si beneficii.
Nimeni nu stie dinainte daca tratamentul va fi mai bun dect cele standard sau ce efecte
secundare vor aparea. Este dreptul dumneavoastra de a participa la trial. Dupa ce v-ati asociat
la nceput din proprie initiativa unui trial, sunteti libera sa iesiti din studiu oricnd doriti si din
orice motiv.

13. UNELE NTREBARI PENTRU MEDICUL DUMNEAVOASTRA


Deoarece va confruntati cu aceasta boala si cu tratamentul ei, trebuie sa aveti o
discutie libera, deschisa cu medicul dumneavoastra. Trebuie sa puneti orice ntrebare aveti n
minte, indiferent ct de importanta este. Iata cteva ntrebari pe care le puteti pune:
Vreti sa notati pe hrtie tipul exact de cancer pe care l am?
Pot avea o copie dupa buletinul histopatologic?
Cancerul a diseminat n ganglionii limfatici sau n alte organe?
Ce stadiu are neoplasmul? Ce nseamna aceasta?
Ce optiuni terapeutice am? Ce mi recomandati? De ce?
Care sunt riscurile sau efectele secundare ale diferitelor tratamente?
Voi putea avea copii dupa tratament?
Ct va dura fiecare cura terapeutica?
Voi ntrerupe lucrul? Pentru ce perioada ?
Voi fi n stare sa ma ntorc singura acasa dupa tratament sau voi avea nevoie de
ajutor?
Ce sanse de reaparitie a cancerului sunt dupa tratamentul recomandat de
dumneavoastra?
Ce ar trebui sa fac pentru a fi pregatita pentru tratament?
Trebuie sa urmez o dieta speciala?
Ce tipuri de operatii de reconstructie a snului sunt posibile n cazul meu?
Voi intra n menopauza dupa tratament?
Ce sanse de supravietuire am?

14. URMARIREA PACIENTELOR CU CANCER MAMAR DUPA NCHEIEREA


TRATAMENTULUI

Pagina 35 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ultima zi de tratament poate sa ofere sentimente contradictorii - fericire, ngrijorare,


frica de recurenta bolii, de ce se va ntmpla n continuare. Ati auzit sau ati ntlnit femei care
s-au vindecat de cancer sau au avut perioade de remisiune pentru ctiva ani sau decenii, dar
ati ntlnit de asemenea femei la care cancerul a reaparut dupa mai putin de cteva luni sau
ctiva ani dupa terminarea tratamentului. Cnd nu mai sunteti sub tratament, probabil ca va
ntrebati cum sa va oferiti cea mai buna sansa de a ramne n remisiune. Probabil ca va puneti
ntrebari de genul: ce teste ar trebui sa fac pentru a-mi purta mai bine de grija? ct de des
trebuie sa fiu controlata de doctorul meu n vederea prevenirii reaparitiei cancerului? pe ce
perioada?
Urmarirea si controlul medical periodic uzual la noi, la trei luni, de catre echipa care a
tratat bolnavul sau de medicul curant sunt obligatorii. Exista cteva teste care, efectuate
fiecare individual, au valoare limitata, dar care pot fi parti componente ale planului de
urmarire a pacientelor cu cancer mamar.
Ceea ce este important de retinut este ca fiecare femeie care a avut cancer mamar este
diferita si orice ghid sau tratat de urmarire post-terapeutica nu nlocuieste aportul medicului
sau al echipei de medici curanti. Decizia finala a urmaririi va fi luata de pacienta si de
medicul curant, bazata pe circumstantele individuale ale fiecarei paciente.
De cele mai multe ori, recurenta este descoperita chiar de paciente, marea majoritate a
cazurilor fiind detectate ntre vizitele medicale planificate. Deci, o data ce tratamentul s-a
ncheiat, este important sa aveti n vedere anumite semne si simptome care pot anunta
recurenta.
Daca ntlniti unul dintre aceste simptome, este important sa mergeti la doctorul
dumneavoastra imediat, pentru a va evalua si a putea ncepe eventualul tratament. Aceste
simptome includ:
Durere cronica a oaselor sau articulatiilor.
Iritari, nrosiri sau umflari ale pielii la nivelul cicatrici operatorii sau toracice.
Noi tumori n snii dumneavoastra sau modificari ale acestora.
Dureri n torace si orice dificultati n respiratie.
Dureri abdominale persistente, cresteri n dimensiuni ale taliei.
Schimbari de greutate, n special pierderi n greutate.
Legatura dintre dumneavoastra si medicul care v-a tratat si va urmareste trebuie sa fie
solida, sa va simtiti confortabil n discutiile cu acesta si sa-i urmati sfaturile, prezentndu-va
cu regularitate la controale.
Supravegherea evolutiei bolii
Pagina 36 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Majoritatea cazurilor de cancer de sn recurent apar n primii cinci ani de la


terminarea tratamentului primar. Examenul fizic si medical sunt cele mai comune metode
pentru a descoperi recurenta. Deci unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie sa-l
faceti este continuarea ngrijirii si mentinerea unei comunicari oneste cu doctorul
dumneavoastra. Eforturile dumneavoastra combinate va vor ajuta sa detectati recurenta din
timp.
TESTE RECOMANDATE PENTRU URMARIREA DE RUTINA
Autoexaminarea snilor. Ar trebui efectuata lunar o autoexaminare a snilor, care sa
includa o cercetare atenta pentru a descoperi daca au aparut tumori, nrosiri sau aderente. Este
foarte important sa fie corect efectuata n functie de tipul interventiei chirurgicale
(mamectomie cu sau fara reconstructie, implant ori lumpectomie). Daca nu v-ati
autoexaminat niciodata singura snii si ati suferit o operatie, probabil veti dori sa primiti
instructiuni de la doctorul dumneavoastra sau de la asistenta despre felul cum se realizeaza
corect acest lucru, pentru a putea face diferenta dintre leziuni noi, tesutul normal al snilor si
eventualul implant.
Anamneza bolii. Medicul dumneavoastra trebuie sa faca o anamneza riguroasa la
fiecare trei luni n primii trei ani de dupa tratamentul primar, aceasta deoarece n 60% pna la
80% din acest interval de timp apar recurente. Anamneza pentru urmatorii doi ani trebuie
facuta la fiecare sase luni. Dupa cinci ani, doctorul dumneavoastra va face acest lucru anual.
Examenul fizic trebuie efectuat cu atentie la fiecare trei luni n primii trei ani dupa
terapia primara, apoi la fiecare sase luni pentru urmatorii doi ani. Dupa aceasta perioada,
examenul

fizic

se

poate

face

anual.

n timpul examenului fizic, doctorul va cauta sa observe orice schimbari fizice referitoare la
starea dumneavoastra generala de sanatate si/sau orice simptome care ar putea sugera
recurenta cancerului ori extensia lui spre alte parti ale corpului. n intentia de a realiza un
examen atent al snilor, doctorul dumneavoastra va cerceta foarte atent ntregul perete toracic
si ariile ganglionare adiacente. Doctorul va cauta de asemenea orice modificari pulmonare
sau neurologice, mariri de dimensiune ale ficatului sau sensibilitati ale oaselor care ar putea
nsemna metastaza. De exemplu, va va ntreba despre starea dumneavoastra de sanatate n
general sau despre orice alte simptome neobisnuite pe care le-ati avut. Probabil va va ausculta
inima si plamnii, la fel cum va va controla abdomenul, gtul sau alte zone pentru a semnala
eventualele modificari.

Pagina 37 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Mamografia. Orice femeie cu un diagnostic precedent de cancer mamar ar trebui sa


faca anual o mamografie. Daca ati suferit o lumpectomie, ar trebui sa faceti prima
mamografie dupa sase luni de la ncheierea tratamentului radiologic, apoi anual sau cnd va
este ceruta de doctorul dumneavoastra. Daca ati suferit o mastectomie, trebuie sa faceti o
mamografie si la snul ramas. Unii doctori pot prescrie o mamografie si la tesutul ramas n
zona mastectomiei. Similar, se poate prescrie mamografie si daca aveti un implant.
Examenul pelvian. Fiecare femeie ar trebui sa efectueze un examen pelvianginecologic la intervale regulate. Pentru majoritatea femeilor, acesta trebuie sa fie anual.
Daca ati suferit o histerectomie abdominala sau ovarectomie (extirparea ovarelor), el poate fi
facut mai rar. Daca luati sau ati luat Tamoxifen ca metoda de preventie, puteti manifesta un
risc crescut pentru cancer uterin (de endometru) si doctorul va va ntreba n mod special
despre scurgerile vaginale sau sngerari. Aceste ntrebari vor fi puse de asemenea n timpul
anamnezelor de rutina facute si la urmatoarele vizite. De obicei nu este nevoie de un chiuretaj
biopsic.
Daca sunteti ntr-o conditie fizica buna si nu aveti nici un simptom, exista cteva teste
ce nu se recomanda de rutina pentru examinarile urmatoare, deoarece nu au demonstrat ca
influenteaza supravietuirea. Unele dintre acestea pot da rezultate eronate, fals pozitive, iar
altele sunt foarte scumpe si nu sunt suportate de casele de asigurari, motiv pentru care trebuie
platite suplimentar de catre pacient.
TESTE NERECOMANDATE PENTRU CONTROLUL DE RUTINA LUNAR, DAR
RECOMANDATE PENTRU CONTROALELE EFECTUATE LA SASE LUNI SAU UN AN
Radiografia toracelui este indicat sa fie folosita lunar pentru controlul toracelui si al
plamnilor. Efectuat la sase luni, ea poate evidentia nsa determinarile secundare pulmonare
(metastazele pulmonare, pleurale, limfatice si osoase).
Scintigrama osoasa este un test folosit la evaluarea ntregului sistem osos, se
efectueaza la sase luni - un an pentru determinarea metastazelor osoase.
Ecografia abdomenului superior (ficat) foloseste undele de nalta frecventa pentru
cercetarea existentei tumorilor solide sau chistice n ficat. Poate decela metastazele hepatice.
Tomografia computerizata (CT) se refera si la tomografia axiala computerizata,
folosita la determinarea extensiei bolii n cancerul mamar.
Markerii tumorali pentru cancerul mamar ( CA 15-3; CA 27-29 sau TAG 72)
reprezinta un test care mareste posibilitatea de supraveghere si aparitie a recurentelor.

Pagina 38 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Examenele de laborator sangvine (hemoleucograma, teste biochimice) masoara


nivelul hemoglobinei, hematocritului (procentul de globule rosii din snge), leucocitelor (cu
formula leucocitara), trombocitelor si testele de coagulare.
Biochimia sangvina se refera la teste pentru functiile ficatului si ale rinichilor, pentru
nivelul albuminei si al calciului.
Cum am spus si mai nainte, fiecare persoana este diferita, iar dumneavoastra
mpreuna cu doctorul dumneavoastra sunteti cei ce vor decide care dintre aceste teste sunt
mai apropiate n cazul dumneavoastra.
Examenele de rutina, care trebuie efectuate cu regularitate, si examenele speciale sunt
indicate de medici n functie de boala dumneavoastra si de starea dumneavoastra reala de
sanatate.

CONTRIBUIA PERSONAL
STUDIU STATISTIC EFECTUAT PE RAZA JUDEULUI ARGE N PERIOADA
2000 - 2003

Repartiia pe medii de provenien a numrului total de cazuri de cancer mamar n


anul 2000

Anul

Nr. total de cazuri

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

136

urban
51

rural

2000

85

Pagina 39 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer


mamar in anul 2000
38%

62%
Mediul urban

Mediul rural

Datele nregistrate plaseaz incidena cancerului mamar ca fiind comparabil cu


media statistic multianual la nivel naional i cu datele din literatura de specialitate,
preponderent per ansamblu n mediul rural, frecvena cazurilor fiind legat de condiiile de
mediu, status hormaonal, bolile precanceroase ca stri favorizante ale apariiei cancerului
mamar, dar i un grad mai mare de adresare ctre medic a bolnavilor din mediul urban pentru
a preveni acest neoplasm. Din punctul de vedere al distribuiei se constat o mare
variabilitate, cu o omogenitate sczut a bolnavelor luate n studiu, datorit modului aleator
n care s-au constituit loturile (dup momentul depistrii bolii).

Repartiia pe grupe de vrst i medii de provenien a cazurilor de cancer mamar n


anul 2000

Anul

2000
Anul

Sub 1 an
Total cazuri
1 14 ani
Total cazuri

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

urban
-

rural
-

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

Pagina 40 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

urban
rural
2000
Este normal aceast lips a cazurilor la categoriile de vrst menionate, n
conformitate cu datele din literatura de specialitate i mai ales legat de faptul c la aceste
categorii de vrst factorii declanatori ai neoplaziei mamre nu sunt prezeni.

Anul

2000

15 64 ani
Total cazuri

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

59

urban
23

rural
36

Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer


mamar la grupa de varsta 15 - 64 ani in anul 2000

39%

61%
Mediul urban

Mediul rural

O scdere a numrului de cazuri noi de mbolnvire fa de perioada anilor `80,


datorat schimbrii obiceiurilor sexulae i modificrii datelor patologiei bolii canceroase n
general. Fa de mediile multianuale la nivel naional valorile sunt situate sub medie, dar nu
cu o diferen semnificativ statistic (valoarea indicilor testului t de semnificaie sunt situai
sub 0,01).
Se observ o discret preponderen pentru bolnavii de aceast categorie de vrst
provenieni din mediul rural, dar datele nu sunt suficient de relevante pentru a atrage o
concluzie legat de un specific clar, diferenele nefiind suficient de semnificative.

Pagina 41 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dispersia este mare, datorit lipsei de omogenitate a lotului luat n studiu, prin selecia
aleatorie.

Anul

2000

Peste 65 ani
Total cazuri

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

urban
rural
77
28
49
La lotul de bolnave din categoria de vrst> 65 ani se nregistreaz valori la fel de

mari ca cele nregistrate la nivel naional. Se detaeaz grupul provenind din mediul rural,
unde expunerea la factorii favorizani legai de mediu, ca i gradul mai sczut de educaie
sanitar i igien reprezint factori favorizani care explic aceast distribuie.
Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer
mamar la grupa de varsta Peste 65 ani in anul 2000
36%

64%
Mediul urban

Mediul rural

Repartiia pe medii de provenien a numrului total de cazuri de cancer mamar n


anul 2001

Anul

Nr. total de cazuri

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

urban

rural

Pagina 42 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2001

132

34

98

Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer


mamar in anul 2001
26%

74%
Mediul urban

Mediul rural

Anul 2001 este caracterizat prin valori de aceeai inciden, comparabil cu media
statistic multianual la nivel naional i cu datele din literatur, distribuia fiind net
predominant pentru bolnavii provenii din mediul rural. Tendina se pstreaz comparabil
cu cea de la nivel naional i cu cea din anii precedeni (neprezentat n lucrare).
Ca distribuie se constat aceeai mare variabilitate, datorit lipsei de omogenitate a
bolnavelor luate n studiu i faptului c s-au luat n discuie bolnavi prezentai n mod aleator
la medic.

Repartiia pe grupe de vrst i medii de provenien a cazurilor de cancer mamar n


anul 2001

Anul

2001
Anul

Sub 1 an
Total cazuri
1 14 ani
Total cazuri

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

urban
-

rural
-

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

Pagina 43 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2001

urban
1

rural
-

Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer


mamar la grupa de varsta 1 - 14 ani in anul 2001
0%

100%
Mediul urban

Mediul rural

Un singur caz de carcinom gastric la categoria de vrst 1-14 ani este insuficient
pentru a putea trage o concluzie statistic mai ales legat de faptul c la aceste categorii de
vrst factorii declanatori ai neoplaziei mamare nu sunt prezeni.

Anul

2001

15 64 ani
Total cazuri

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

41

urban
17

rural
24

Pagina 44 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer


mamar la grupa de varsta 15 - 64 ani in anul 2001

41%

59%

Mediul urban

Mediul rural

Acestei categorii de vrst i revin cele mai multe cazuri. Aceast dsitribuie semnific
situarea n parametri nregistrai ca medie specific naional multianual pentru categoria de
vrst 15-64 ani. Adresabilitatea bolnavelor este la acelai nivel ca i n cazul n cazul altor
tumori maligne, neoplasmul mamar avnd avantajul c este superficial si usor de depistat.
Distribuia omogenitii arat aceeai dispersie ridicat, parametrii fiind brui, iar valorile lor
neajustate, datorit modului aleator de selectare a lotului luat n studiu.

Anul

2001

Peste 65 ani
Total cazuri

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

90

urban
16

rural
74

Pagina 45 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer


mamar la grupa de varsta Peste 65 ani in anul 2001
18%

82%
Mediul urban

Mediul rural

La lotul de bolnavele din categoria de vrst > 65 ani se nregistreaz valori


comparabile cu cele nregistrate la nivel naional, datorit unor fenomene nesemnificative
statistic. Se nregistreaz o inciden net n favoarea bolnavelor provenite din mediul rural e
comparativ cu cele din urban, ceea ce denot o mai bun depistare din partea medicilor de
familie din rural, ca i o ofensiv a factorilor determinani i favorizani ai acestei neoplazii.

Repartiia pe medii de provenien a numrului total de cazuri de cancer mamar n


anul 2002

Anul
2002

Nr. total de cazuri

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul


rural

145

urban
50

95

Pagina 46 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Per total se constat o net preponderen a cazurilor provenite din rural, cu o


diferena statistic global semnificativ (pragul de semnificaie al testului t) ceea ce m
determin s consider c factorii favorizani agregai n mediul rural i-au spus cuvntul.
Fa de anul precedent se constat o tendin constatnt a distribuiei statistice a
morbiditii cancerului mamar n judeul Arge.
Parametrii dispersiei prezint o mare neomogenitate datorat modului ntmpltor n
care s-a constituit lotul luat n studiu.

Repartiia pe grupe de vrst i medii de provenien a cazurilor de cancer gastric n


anul 2002

Anul

2002
Anul

2002

Sub 1 an
Total cazuri
1 14 ani
Total cazuri
-

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

urban
-

rural
-

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

urban
-

rural
-

Pagina 47 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Acelai aspect al lipsei de cazuri la corelarea grupelor de vrst cu mediul de


provenien, relevant pentru buna prevenire i mai slaba incidena statistic menionat n
literatura de specialitate.

Anul

2002

15 64 ani
Total cazuri

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

52

urban
29

rural
23

Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer


mamar la grupa de varsta 15 - 64 ani in anul 2002

44%

56%

Mediul urban

Mediul rural

O echilibrare a valorilor pentru aceast categorie de vrst pe cele 2 medii de


provenien semnific faptul c nu au aprut factori de eroare care s distorsioneze rezultatele
nregistrate.
Din punctul de vedere al dispersiei se nregistreaz din nou o slab omogenitate a
bolnavilor care fac parte din lotul luat in studiu.
n dinamic se nregistreaz valori comparabile cu cele din anul precedent precum i
cu cele de la nivel naional i din literatura de specialitate.

Anul

Peste 65 ani
Total cazuri

Nr. cazuri n mediul

Pagina 48 din 54

Nr. cazuri n mediul

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2002

urban
21

93

rural
72

Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer


mamar la grupa de varsta Peste 65 ani in anul 2002
23%

77%
Mediul urban

Mediul rural

La aceast categorie de vrst se nregistreaz clar valori mai mari dect media
naional multianual, ceea ce dovedete un profil caractersitic mai special al bolnavelor din
judeul Arge pentru anul luat n studiu. n plus se observ o net predominan a bolnavilor
provenind din mediul rural, unde factorii favorizani i spun din nou cuvntul.
Analiza n dinamic arat un trend ascendent, din care se poate spune c exist o mai
bun depistare a cazurilor. Supravieuirea bolnaveilor pn la aceste vrste naintate este un
indicator de bun management al bolii.

Repartiia pe medii de provenien a numrului total de cazuri de cancer gastric n


anul 2003

Anul

Nr. total de cazuri

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

136

urban
94

rural

2003

42

Pagina 49 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer


mamar in anul 2003

31%

69%

Mediul urban

Mediul rural

Per total se constat preponderena cazurilor provenite din mediul urban, cu


inversarea profilului n teritoriu, iar diferena statistic global este semnificativ (pragul de
semnificaie al testului t> 0,01). n dinamic fa de anii anteriori se poate constata aceei
tendin, n valori absolute, dar cu inversare n valori procentuale reciproce n favoarea
mediului urban.
Distribuia din punctul de vedere al omogenitii este caracterizat printr-o mare
dispersie, datorit diferenelor semnificative ntre parametrii luai n studiu n formarea
loturilor (medii de provenien i de lucru, vrsta, sexul, modul de via etc.).

Repartiia pe grupe de vrst i medii de provenien a cazurilor de cancer mamar n


anul 2003

Anul

2003
Anul

Sub 1 an
Total cazuri
1 14 ani
Total cazuri

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

urban
-

rural
-

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

Pagina 50 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

urban
rural
2003
Acelai aspect al lipsei de cazuri la corelarea grupelor de vrst pn la 14 ani, cu
mediul de provenien, relevant pentru buna prevenire i mai slaba incidena statistic
ntlnit la nivel naional.

Anul

15 64 ani
Total cazuri

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

urban
rural
2003
42
28
14
Iat un aspect caracteristic pentru distribuia statistic a anului 2003, cu inversarea
tendinei pentru anii precedeni n sensul predominanei cazurilor n mediul urban, contrar
ateptrilor.
Profilul uor diferit pentru acest an n teritoriul judeului Arge denot probabila
implicare a unei surse de factori favorizani aprut n decursul anului 2003, care ar trebui
identificat i combtut.

Anul

2003

Peste 65 ani
Total cazuri

Nr. cazuri n mediul

Nr. cazuri n mediul

94

urban
66

rural
28

Pagina 51 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer


mamar la grupa de varsta Peste 65 ani in anul 2003
30%

70%
Mediul urban

Mediul rural

Acelai aspect se menine i pentru bolnavele din aceast categorie de vrst, unde se
nregistreaz clar valori mai mari dect media naional multianual, ceea ce dovedete un
profil caracteristic mai special al bolnavilor din judeul Arge pentru anul luat n studiu. n
plus se observ o net predominan a bolnavilor provenind din mediul urban.

INTERPRETAREA REZULTATELOR

Din studiul statistic efectuat pe raza judetului Arges in perioada 2000-2003 se observa
o incidenta crescuta a cazurilor provenite din mediul rural. Aceasta se datoreaza in primul
rand obiceiurilor sexuale si nu in ultimul rand unei igiene precare si unei educatii sanitare
deficitare.

Durata de supravietuire in urma tratamentului citostatic este mai indelungata la


femeile din mediul urban.
Media de varsta este de obicei peste 50 de ani, fiind exceptionale imbolnavirile la la
tinere, iar peste 65 de ani incidenta cancerului este relativ crescut.

Pagina 52 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pentru anul 2003 s-a observat insa o inversare a preponderentei cazurilor de


imbolnaviri mai frecvente in mediu urban. Aceasta se datoreaza intr-o oarecare masura
fumatului, stresului si mai ales poluarii la care sunt supusi subiectii.
Cancerul este una din cele mai agresive boli. Noiunea de cancer nglobeaz toate
varietile de tumori maligne ce se caracterizeaz printr-o cretere rapid i atipic, cu
tendina de invadare a esuturilor vecine i apoi de nsmnare a altor regiuni ale
organismului. Cancerul se manifest prin tulburri multiple i o evoluie care variaz de la
luni la ani de zile. Tratamentul este eficace numai n stadiile precoce ale afeciunii.

CONCLUZII

Dei incidena cancerului mamar a sczut n ultimii ani, numrul femeilor


diagnosticate cu neoplazie a crescut simitor.
Este o boal agresiv, supravieuirea fiind practic inexistent.
Riscul de recidiv chiar i dup gastrectomia curativ este mai mare de 80%.
Majoritatea pacientelor sunt diagnosticate cu boal avansat, cu prognostic i
supravieuire reduse.
Tratamentul cancerului gastric const n combinaia chirurgie, imunoterapie,
chimioterapie i tratament hormonal. Operat n stadiu incipient nu se face chimioterapie n
condiiile n care nu sunt invadai ganglionii regionali; n caz contrar se fac se fac lunar cte 4
serii cu citostatice .
Orice diagnostic al cancerului mamar n stadiile timpurii mrete supravieuirea
mbuntind prognosticul , de aceea eforturile medicului trebuie focalizate n screening-ul
cancerului mamar. Depistarea precoce se recomand ca aciune de rutin deoarece cancerul
mamar satisface condiiile biologice pentru sceening; aceasta se efectueaz n primul rnd la
populaia cu risc crescut. Metodele const n general n mamografie.
Rezultatele actuale n cancerul mamar au devenit satisfctoare datorit eforturilor
actuale de ameliorare diagnostic i terapeutic.
Ameliorarea rezultatelor este sperat a se obine prin utilizarea chimioterapiei
neoadjuvante i radioterapiei externe.

Pagina 53 din 54

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

La ameliorarea rezultatelor se sper a contribui noile citostatice , chimioterapia


postoperatorie n formele rezecabile i utilizarea factorilor de cretere hematopoietici n
formele metastatice.
Intelegerea biologiei cancerului mamar ofera posibilitatea unor rezultate favorabile in
cazurile diagnosticate precoce.
Profilul judetului Arges in planul parametrilor statistici este asemanator cu cel
inregistrat la nivel national.
Corelarea intre biologia cancerului si abordarea sa clinica si epidemiologica reprezinta
metoda cea mai potrivita pentru un diagnostic precoce si tratament corect.

Pagina 54 din 54

S-ar putea să vă placă și