Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUVNT NAINTE
Statistic, cancerul, reprezinta n lume, dar si n tara noastra, a doua cauza de deces.
Pentru femei, cancerul de sn se afla pe primul loc n ceea ce priveste incidenta bolii.
Ignoranta, spaima de diagnostic, lipsa educatiei sanitare, dar si a unor programe
hotarte de preventie si screening (depistarea cancerului n rndul populatiei fara risc) fac ca
n tara noastra diagnosticul bolii sa se realizeze n stadii avansate, cnd tratamentul ramne
numai paliativ si extrem de scump, n acest caz suferinta pacientei fiind imensa.
Frica de realitate, dar si prezenta unui numar din ce n ce mai mare de vnzatori de
iluzii, mult popularizati n mass-media, au ca rezultat un tratament mult mai costisitor si o
suferinta pe masura.
Toate acestea au stat la baza elaborarii lucrarii de fata, care de fapt se adreseaza pe de
o parte publicului larg, pacientei din toate clasele sociale, dar care poate fi, pe de alta parte, si
un material de educatie adresat publicului medical, fara sa-si propuna sa fie nsa un studiu cu
pretentii de tratat.
Speranta noastra, a Ligii Romne de Cancer, este aceea ca lucrarea va ajuta populatia
feminina - si nu numai - sa cunoasca si sa recunoasca mai usor boala, dar sa si participe n
mod activ la programele nationale de screening.
De asemenea, vrem sa atragem atentia ca nu toate leziunile snului sunt maligne, ca
un numar mare de leziuni pot fi benigne, deci sunt leziuni noncanceroase sau precanceroase,
care, daca ramn netratate, se pot transforma n cancere.
Speram ca lucrarea sa va capteze interesul, sa va ridice nivelul de cunostinte,
convingndu-va ca boala canceroasa poate fi prevenita, tratata si vindecata daca este
cunoscuta si abordata de medic la timp.
1. DEFINITIA CANCERULUI SI A CANCERULUI DE SN
Termenul de cancer se refera la un grup de afectiuni caracterizate prin cresterea
anormala si necontrolata a unor celule, care invadeaza tesuturile nconjuratoare si se pot
mprastia (metastaza) la distanta de tesutul sau organul din care s-au format, pe cale sangvina,
Pagina 1 din 54
limfatica sau pe alte cai. Diferitele forme de cancer pot fi clasificate n functie de tipul celular
implicat, de tesutul sau organul afectat.
Un alt sinonim pentru cancer este acela de tumora maligna (deci tumorile canceroase
sunt maligne). Dar nu toate tumorile nseamna cancer. O tumora necanceroasa este benigna,
ea nu creste si nu se ntinde, asa cum face cancerul. n general, tumorile benigne nu sunt un
pericol pentru viata. Putine cancere, cum ar fi cancerul sngelui (leucemia sau hemopatiile
maligne), nu formeaza tumori.
Ce este cancerul mamar?
Majoritatea cancerelor sunt numite dupa partea corpului pe care o afecteaza cnd se
declanseaza. Cancerul mamar se dezvolta n tesutul snului. El apare att la femei, ct si la
barbati n tesutul mamar, dar cancerul snului la barbati este mai rar.
n interiorul snului se gasesc glandele care, dupa ce o femeie a nascut, produc si
elibereaza laptele. Glandele ce produc laptele se numesc lobuli, iar tuburile care le leaga de
mamelon se numesc ducte. Snul nsusi este format din lobuli, ducte si tesut gras, limfatic si
conjunctiv (de legatura).
Limfa este un fluid clar care contine celule ale sistemului imunitar. Transportul limfei
catre ganglionii limfatici, care au marimea unui bob de mazare, se realizeaza prin vasele
limfatice. Majoritatea ganglionilor limfatici ai snului sunt localizati n axila. Acestia sunt
numiti ganglioni axilari.
Cnd celulele canceroase ajung n ganglionii limfatici, ele continua sa creasca si
cauzeaza marirea acestor ganglioni. Daca celulele canceroase au atins acesti ganglioni, este
foarte probabila mprastierea lor si n alte parti ale corpului.
Pagina 2 din 54
Exista mai multe tipuri de tumori ale snului. Marea majoritate sunt benigne, ceea ce
nseamna ca nu sunt canceroase. Aceste tumori (umflaturi) sunt deseori cauzate de modificari
fibrochistice. Chisturile sunt pungi pline cu fluid. Termenul de "fibros" se refera la faptul ca
acesta formeaza tesutul de legatura sau tesutul cicatrizat. Modificarile fibrochistice determina
aparitia tumorilor si a durerii. Acestea sunt tumori benigne, deci tumori care apar n interiorul
snului, dar nu metastazeaza. Ele trebuie nsa tratate chirurgical. Vor fi discutate n capitolul
urmator.
Pe de alta parte, cancerul mamar implica tumorile maligne. Sunt descrise mai multe
tipuri histologice (n functie de tipul celular) de cancere.
2. LEZIUNILE MALIGNE ALE SNULUI
DCIS - Carcinomul ductal in situ. Este cancerul mamar detectat cel mai devreme
(prima faza), stadiul 0. Se limiteaza la ducte. Toate femeile cu cancer n acest stadiu se pot
vindeca. Cea mai buna metoda pentru a depista DCIS este mamografia.
Pagina 3 din 54
Pagina 4 din 54
Oricare dintre aceste structuri pot sa prezinte schimbari care sa determine aparitia de
semne si simptome de boala. Cele doua mari grupuri de modificari ale snului sunt tumorile
benigne si cancerele snului.
Cele mai frecvente leziuni benigne ale snului sunt modificarile fibrochistice,
tumorile benigne ale snului si inflamatiile snului.
Modificarile benigne ale snului sunt foarte frecvente. Daca tesuturile snului ar fi
examinate sub microscop, aceste leziuni ar fi gasite la 9 din 10 femei.
Spre deosebire de cancere, leziunile benigne nu ameninta viata, dar pot da o
simptomatologie neplacuta, iar cteva dintre acestea se asociaza cu un risc tardiv de
dezvoltare a cancerului.
Aceste modificari produc tumori sau zone sensibile si dureroase pe care le gaseste
femeia la autoexaminarea snului sau medicul la examenul clinic al snilor. Durerea,
scurgerile anormale - altele dect laptele - la nivelul mameloanelor pot fi caracteristice
modificarilor benigne. Unele leziuni pot sa nu produca simptomatologie si sa fie descoperite
ntmplator la mamografie.
Modificarile fibrochistice
Acestea cuprind cele doua componente ale snului - glandulara si stromala. n trecut
erau denumite "boala fibrochistica". Deoarece aceste modificari afecteaza cel putin jumatate
din toata populatia feminina, este mai corect sa fie denumite modificari, schimbari, dect
boala. Afectiunile fibrochistice sunt comune femeilor tinere, dar ele pot aparea la orice vrsta.
Diagnosticul, pus pe baza simptomatologiei, distinge chisturi, tumefactii, arii de
ngrosare, sensibilitate sau durere. Acestea devin mai accentuate premenstrual, fiind
influentate hormonal. Cteodata aceste leziuni sunt n mod particular mai ferme, crescnd
posibilitatea de a ascunde un cancer.
Microscopic, aceste modificari reflecta modul n care tesuturile snului raspund lunar
la modificarile hormonale, modificari care pot sa indice cresterea moderata sau rapida a
riscului de a dezvolta un cancer. Modificarile descrise sunt:
Fibroza - se refera la predominenta tesutului fibros, acelasi cu tesutul din ligamente si
din tesutul cicatricial. Aria de fibroza are la palpare o consistenta ferma si dura. Fibroza nu
are impact asupra riscului de cancer si nu necesita un tratament special.
Chisturile sunt spatiile pline cu lichid, tapetate de celule glandulare. Acumularile
crescute de lichid determina aparitia macrochisturilor. Ele pot cauza durere, iar la examenul
clinic leziunea este rotunda, elastica, mobila, ultrasonografia confirmnd existenta chistului.
Pagina 5 din 54
nlaturarea fluidului prin aspiratie reduce durerea si tensiunea. Prezenta chisturilor nu creste
riscul de cancer.
Hiperplazia epiteliala (boala proliferativa a snului) este o crestere a celulelor care
tapeteaza ductele si lobulii. Cnd hiperplazia afecteaza ductele este numita hiperplazie
ductala, iar cnd afecteaza lobulii, hiperplazie lobulara. n functie de examenul microscopic,
hiperplazia este uzuala (fara atipii celulare) sau atipica.
Hiperplazia uzuala creste foarte usor riscul pentru cancerul de sn (1,5-2 ori - fata de
riscul femeilor din ntreaga populatie), n timp ce hiperplazia atipica indica o crestere
moderata (4-5 ori). Aproximativ 10% (1 din 10) din femeile cu hiperplazie ductala atipica vor
dezvolta un carcinom invaziv n 10 ani de la biopsie. Aproximativ 70% din biopsiile facute
pentru conditii benigne nu contin elemente de hiperplazie; 26% au hiperplazie uzuala si
numai 4% hiperplazie atipica.
Examenul microscopic se face prin biopsie chirurgicala sau punctie aspirativa cu acul.
Un diagnostic de hiperplazie si n mod particular de hiperplazie atipica necesita
urmarirea atenta (examen clinic, mamografie) - mai frecventa dect cea recomandata n
general.
Adenoza - se refera la largirea lobulilor care contin mai multe glande dect uzual.
Daca mai multi lobuli se gasesc unul lnga altul, aceasta colectie de lobuli cu adenoza poate
fi suficient de mare pentru a fi simtita.
Sunt mai multe denumiri pentru aceasta conditie de precancer, ce includ agregate
adenomatoase sau adenoza tumorala. Chiar daca este folosit cuvntul tumora, aceasta leziune
este complet benigna. Adenoza scleroasa este o alta forma n care exista distorsiuni ale
lobulilor prin tesut fibros. Calcificarile (depozitele de material mineral) pot sa apara n
adenoza, n adenoza scleroasa, dar si n cancere.
Biopsia aspirativa cu ac fin, dar mai ales cea efectuata pe cale chirurgicala sunt
necesare. Adenoza creste riscul pentru cancer de 1,5-2 ori.
Tratamentul. Desi s-au obtinut rezultate considerabile n recu-noasterea diferitelor
tipuri de modificari fibrochistice care pot creste riscul pentru cancer, nu s-au facut progrese n
ntelegerea motivelor pentru care unele dintre aceste conditii produc simptome la anumite
femei si nici n tratamentul acestei simptomatologii.
Astfel, sunt paciente la care durerea cedeaza dupa aspiratia chistului sau dupa ingestia
de cafeina si metilxantina, ce se gasesc n cafea, ceai, ciocolata si unele bauturi nealcoolizate,
fapt nedovedit stiintific.
Pagina 6 din 54
Tumora Phyllodes este un tip mai rar, care se dezvolta, la fel ca fibroadenomul, din
tesut stromal si glandular, diferenta dintre ea si fibroadenom rezultnd din cresterea
accelerata a partii fibroconjunctive, celulele care formeaza acest tesut putnd avea aspecte
anormale microscopic. n functie de aspectul acestor celule, ele pot fi benigne, maligne sau
cu potential de malignizare.
Tumora benigna se trateaza cu succes chirurgical, prin nlaturarea ei mpreuna cu tesut
sanatos de 2 cm de jur mprejur. Tumora maligna se trateaza tot chirurgical, dar cu verificarea
Pagina 7 din 54
marginilor sau prin mamectomie, daca este necesar. Aceste tumori maligne nu raspund la
tratamentul hormonal, dar raspund la chimio si radioterapie.
Papilomul intraductal este determinat de cresterea tesutului glandular, dar si
fibrovascular (fibros si al vaselor sangvine). Papiloamele sunt caracterizate prin ducte foarte
largi n apropierea mamelonului, ceea ce determina secretii sangvinolente la nivelul
mamelonului. Ele se pot afla si la distanta de mamelon, n ductele mici, dar nsotite de
hiperplazie epiteliala. Tratamentul este chirurgical - nlaturarea papilomului si a segmentului
unde se afla situat.
Tumora cu celule granulare apare rar n sn si mai frecvent pe piele si n gura. n
majoritatea cazurilor leziunea este benigna, de consistenta dura si dimensiuni de 1-2 cm.
Fermitatea ridica suspiciunea de cancer, dar biopsia sau punctia poate sa faca distinctia.
Aceasta leziune se trateaza chirurgical prin nlaturarea leziunii mpreuna cu margini cu
structura normala, verificate histologic, din tesut sanatos, iar tratamentul este curativ si fara
risc pentru cancerul de sn.
Necroza grasa apare atunci cnd tesutul gras al snului sufera modificari datorita unor
injurii - de exemplu interventie chirurgicala sau radioterapie. Leziunea devine ferma si,
deoarece cancerul de sn este ferm, aceasta nu poate fi diferentiata clinic de cancer. n acest
caz, numai biopsia sau excizia chirurgicala pun diagnosticul.
Mastitele sunt infectii care afecteaza n general snul femeii care alapteaza. Infectia
bacteriana se face de la nivelul pielii, determinnd atractia celulelor inflamatorii. Celulele
inflamatorii elibereaza substante care lupta mpotriva infectiei. Acestea dau snului un aspect
edematiat (umflat), rosu. Snul este dureros si cald. Mastita se trateaza cu antibiotice.
Anumite cazuri de mastite sunt nsotite de abcese care trebuie tratate chirurgical.
Ectazia ductala este conditia comuna care tinde sa afecteze femeile n deceniul al
patrulea si al cincilea de viata. Cel mai comun simptom este scurgerea verde sau gri,
anormala, la nivelul mamelonului, care devine dureros si rosu. Cteodata tesuturile
nconjuratoare ductelor capata un aspect dur, ceea ce duce la confuzii cu cancerul. Aceste
conditii pot disparea cu tratament antibiotic, iar daca simptomatologia persista, este necesara
ndepartatea chirurgicala.
Cancerul mamar este cel mai frecvent cancer la femei, la noi n tara fiind pentru
ambele sexe pe locul doi dupa cancerul bronhopulmonar n ceea ce priveste incidenta, iar n
ceea ce priveste mortalitatea prin cancer pe locul trei, dupa cancerul bronhopulmonar si
gastric pentru ambele sexe si pe primul loc pentru mortalitatea prin cancer la femei. Se poate
spune ca aproximativ 1 femeie din 9 va dezvolta un cancer mamar pe parcursul vietii.
Pagina 8 din 54
n SUA, ACS (American Cancer Society) arata ca n anul 2000 aproximativ 183 000
de femei se vor mbolnavi de cancer de sn invaziv si alte 41 000 vor deceda de aceasta
boala.
n Uniunea Europeana, 250 000 de femei vor fi diagnosticate anual cu cancer de sn.
Din nefericire, n tara noastra, peste 60% din pacientele diag-nosticate cu cancer de
sn sunt n stadii avansate, III si IV, sansele lor de supravietuire fiind scazute, iar costul
tratamentului, ridicat.
Spre deosebire de tarile cu programe sustinute de diagnostic precoce, unde rata
deceselor a scazut semnificativ, la noi n tara lipsa acestor programe face ca rata deceselor sa
se mentina constant crescuta.
Un procent foarte mic din numarul pacientilor diagnosticati, tratati si decedati cu acest
diagnostic este reprezentat de barbati.
4. SUPRAVIETUIREA PACIENTELOR CU CANCER DE SN
CINE SUPRAVIETUIESTE CANCERULUI DE SN?
RATELE RELATIVE DE SUPRAVIETUIRE
n mod obisnuit, pentru a se aprecia progresul facut n depistarea precoce si
tratamentul cancerului, se utilizeaza rate de supravietuire relativa la 5 ani.
Rata de supravietuire relativa este rata observata n rndul unui grup de pacienti cu
cancer comparativ cu rata de supravietuire pentru persoanele din populatia generala, care sunt
identice cu grupul anterior din punct de vedere al vrstei, sexului, rasei si anului calendaristic
de observatie.
Ratele de supravietuire ar trebui interpretate cu precautie. n primul rnd, ratele
relative de supravietuire la 5 ani se bazeaza pe pacienti care au fost diagnosticati si tratati cu
cel putin 8 ani anterior si nu reflecta exact cele mai noi progrese n tratament. n al doilea
rnd, n datele de raportare a cancerului, nu sunt disponibile informatii despre: metodele de
depistare, protocolul de tratament, afectiunile sau bolile asociate si comportamentele care
influenteaza supravietuirea. Astfel, ratele de supravietuire relative nu sunt adaptate acestor
factori care influenteaza durata supravietuirii.
Ratele de supravietuire pentru femeile diagnosticate cu cancer de sn (toate studiile
combinate) sunt de:
84% la 5 ani de la diagnostic;
67% dupa 10 ani;
Pagina 9 din 54
Pagina 10 din 54
Sau 1
Pagina 11 din 54
mutatie
familie.
Pagina 13 din 54
de
sn.
Desi beneficiile ERT sunt numeroase, incluznd un risc scazut pentru afectiunile
cardiovasculare si osteoporoza, este necesara o cercetare intensa pentru a mbunatati
ntelegerea relatiei dintre ERT si cancerul mamar, att n beneficiul femeilor care nu au avut
cancer
mamar,
ct
si
al
celor
tratate
pentru
aceasta
boala.
deoarece
datele
actuale
publicate
sunt
controversate.
Este posibil sa existe o legatura ntre obezitate si riscul de cancer mamar n special pentru
femeile aflate la menopauza. Legatura dintre greutatea corporala si cancerul de sn este foarte
complexa. De exemplu, se stie ca riscul este mai ridicat pentru femeile care au crescut n
greutate fiind adulte, dar nu si pentru acelea care au fost supraponderale nca din copilarie.
O analiza combinata a 7 studii tip cohorta n SUA a sugerat ca riscul pentru cancerul de sn
nu a fost asociat cu aportul de grasimi alimentare, spre deosebire de alte studii de control care
au
ajuns
la
concluzie
opusa.
Pe de alta parte, este evidenta incidenta mai scazuta a bolii n tarile unde alimentatia
Pagina 14 din 54
traditionala
este
mai
saraca
grasimi.
Oricum, sunt necesare studii noi pentru a clarifica impactul grasimilor si al greutatii corporale
asupra riscului de cancer si, n speta, al cancerului mamar.
Consumul de alcool. Literatura de specialitate sugereaza ca ingestia de alcool poate fi
corelata cu o usoara crestere a riscului de aparitie a cancerului de sn.
n prezent, mecanismul biologic care ar putea explica asocierea consumului de alcool si riscul
pentru cancerul de sn nu este cunoscut, desi unele studii clinice sugereaza ca alcoolul ar
putea
creste
nivelurile
estrogenilor
circulanti.
Femeile care consuma zilnic o bautura alcoolica au o crestere mica a riscului, spre deosebire
de cele care consuma doua pna la cinci portii de bauturi alcoolice, la care riscul creste de 1,5
ori fata de cele care nu consuma alcool.
Lipsa alaptarii la sn. Anumite studii au aratat ca alaptarea copilului la ambii sni
pna la vrsta de 1,5-2 ani poate scadea riscul aparitiei cancerului mamar. Exista si n acest
domeniu studii contradictorii.
Expunerea la pesticide, precum DDT, a fost privita cu o atentie crescnda de catre
cercetatori, deoarece unele pesticide pot fi estrogeni, astfel nct pot mima activitatea
estrogenilor naturali.
Alti factori de risc pentru cancerul de sn sunt: rasa alba, conditiile socio-economice
favorizate si expunerea la doze mari de radiatii ionizante.
Factori care nu influenteaza riscul pentru cancerul de sn:
Fumatul. Nu a fost nca demonstrata o legatura directa ntre fumat si riscul de cancer
de sn, desi fumatul reprezinta un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare si
pentru cancerul bronho-pulmonar. Din aceasta cauza, femeile care fumeaza ar trebui sa faca
tot posibilul pentru a renunta la fumat.
Mediul nconjurator. Cercetarile actuale nu au aratat o legatura clara ntre riscul
pentru cancerul mamar si expunerea la poluanti.
Antiperspirantele. Desi Internetul a creat rumoare prin lansarea ideii ca
antiperspirantele ar reprezenta un factor de risc pentru cancerul mamar prin mpiedicarea
circulatiei limfatice din axila, nu s-au gasit dovezile stiintifice care sa sprijine aceasta idee.
6. CANCERUL MAMAR POATE FI PREVENIT?
Desi se cunosc o mare parte dintre factorii de risc legati de cancerul de sn, totusi nu
se stie cu precizie care anume provoaca cancerul mamar. Din aceasta cauza nu se poate
discuta de un anumit mod sau cale de preventie. Cea mai buna strategie este aceea de a
Pagina 15 din 54
reduce, acolo unde este posibil, factorii de risc, de a crea ghiduri de detectie si diagnostic
precoce al cancerului de sn.
Testele genetice pot spune daca unele femei au gene mutante, dar nu pot prezice care
anume dintre aceste femei va face cancer mamar. Oricum, testele genetice sunt foarte scumpe
si nu sunt acoperite de sistemele de asigurari din nici o tara. Persoanele cu rezultate pozitive
trebuie sa fie foarte atente, deoarece posibilitatea de a face un cancer mamar poate sa le aduca
numeroase prejudicii socio-economice (la angajare, la ncheierea de asigurari, inclusiv n
sistem privat).
Tamoxifenul, utilizat n tratamentul cancerului mamar de foarte multi ani, ar putea
reduce, conform unor studii recente, posibilitatea mbolnavirii pentru femeile cu risc crescut
daca este folosit timp ndelungat, desi alte studii arata ca utilizarea lui nu previne boala, ci o
trateaza atunci cnd leziunile sunt foarte mici.
Alt drog, Raloxifenul, cu acelasi efect antiestrogenic, dar si cu efect cardioprotector,
ar putea avea un rol n preventie.
n cazuri rare, cu motive bine ntemeiate: mutatii genetice ereditare, cancer mamar
timpuriu, istoric familial - antecedente heredocolaterale de cancer mamar-, diagnostic cert al
carcinomului lobular in situ, se poate lua n discutie mastectomia profilactica (preventiva),
unde unul sau ambii sni sunt nlaturati. Desi aceasta interventie chirurgicala reduce riscul de
cancer mamar, ea nu garanteaza ca acesta nu va aparea n tesutul restant postoperator.
Oricum, mamectomia profilactica ramne un subiect discutat si controversat.
7. CUM POATE FI DEPISTAT CANCERUL MAMAR?
Pentru a se asigura succesul n tratament, este necesara depistarea timpurie.
Majoritatea ghidurilor internationale de preventie precizeaza urmatoarele conditii:
Femeile n vrsta de peste 20 de ani trebuie sa-si autoexamineze snii lunar.
Femeile ntre 20 si 39 de ani trebuie sa se prezinte la medic pentru examenul clinic al
snilor la fiecare 3 ani.
Femeile de peste 40 de ani trebuie sa se prezinte anual la examenul clinic, iar la orice
suspiciune si tinnd seama de indicatia medicului sa efectueze mamografia.
Femeile de peste 50 de ani, n afara examenului clinic medical anual al snului,
trebuie sa efectueze anual examenul mamografic.
mpreuna, aceste metode ofera sansa unui diagnostic timpuriu si a vindecarii.
7.1. MAMOGRAFIA
Pagina 16 din 54
Este singura metoda eficienta de screening, atta timp ct poate depista cancerul cu
ctiva ani nainte ca semnele si simptomele sa devina evidente pentru medic si pentru pacient.
Mamografia este o radiografiere cu raze X a snului. Ea poate fi folosita pentru a
diagnostica boala de sn la femeia care are deja simptome, spre deosebire de screening, cnd
se foloseste pentru a descoperi boala n rndul femeilor asimptomatice (aparent nu au boala).
Ea se realizeaza cu ajutorul mamomatului, care este format dintr-un tub de raze X si un
sistem de contentie a snului (doua placi care fixeaza snul pentru cteva secunde n timpul
expunerii la raze X). Radiografierea snului se efectueaza cu o doza foarte scazuta de radiatii,
care nu creste riscul pentru cancerul de sn. De exemplu, o femeie care si iradiaza snul n
scop curativ pentru cancer primeste cteva mii de rad (care reprezinta unitatea de masura a
radiatiei), spre deosebire de o femeie care daca, ncepnd cu vrsta de 40 de ani, si-ar efectua
anual mamografii pna la vrsta de 90 ani, va primi doar 10 rad.
Mamografia poate fi considerata ca o amprenta a snului, aspectul variind de la o
femeie la alta. Anumite cancere pot produce semne subtile si greu de recunoscut, nct de
multe ori este nevoie de imagini mai vechi ale snului pentru a le putea compara.
Anomaliile mamografice caracteristice cancerului de sn includ: leziuni punctiforme,
cu aspect de crab sau stelar, densitati mici asimetrice, unele microcalcificari, distorsiuni ale
arhitecturii normale sau orice aspect de asimetrie. De asemenea, un cancer de sn poate
aparea ca o leziune rotunda "cu aspect de moneda", dar acest aspect este mai putin frecvent.
De asemenea, microcalcificarile sunt caracteristice cancerului mamar.
Screening-ul mamografic este o examinare cu raze X a snilor femeilor
asimptomatice, cu scopul de a detecta cancerul cnd este cu dimensiuni mici, greu de sesizat,
att la autocontrol, ct si de catre medic. Detectia timpurie asigura succesul tratamentului. De
obicei mamografia se realizeaza pentru ambii sni n doua pozitii (cte 2 radiografii) pentru
fiecare sn. Pentru anumite paciente este nevoie de filme suplimentare pentru a include mai
mult tesut sau pentru a detalia imaginea.
Pagina 17 din 54
Fig. 4A. Mamografie: cancer mamar stadiul II A. Opacitate stelara densa la nivelul
snului drept.
Fig.4B.
a)
b)
Neoplasm
Disparitia
mamar
completa
de
a
tumorii
10
dupa
cm.
tratament.
c) Reaparitia tumorii dupa trei luni n acelasi sn. Opacitate stelara densa la nivelul snului
drept
Mamografia are o sensibilitate (capacitatea de a depista cancerul cnd femeia care a
fost examinata are boala) mai mare (76-94%) dect cea a examenului clinic al snului (5770%).
Pagina 18 din 54
Pagina 19 din 54
sarcina sau menopauza, se alege o zi la ntmplare, de exemplu prima zi din luna, n care se
va face examinarea.
Primii trei pasi se concentreaza asupra modificarilor vizibile n forma si conturul
snilor:
Pasul
1:
Pasul
2:
Pasul
3:
Pasul
ale snului.
Cu bratul stng ridicat si mna stnga pe ceafa, se
4:
Pagina 21 din 54
Pasul
5:
de sn la femeile asimptomatice:
Vrsta de 20-39 de ani: autoexaminare lunara a snilor, examen clinic al snului la
fiecare 3 ani;
Vrsta de 40 de ani: autoexaminare lunara a snilor, examen clinic al snului,
mamografie anuala.
Din punct de vedere istoric, dovezile stiintifice care sprijina screening-ul cancerului
mamar de rutina au fost mai puternice pentru femeile cu vrsta de 50 de ani sau mai mult,
dect pentru cele de 40 de ani.
Screening-ul prin mamografii regulate a redus mortalitatea prin neoplasm de sn cu
cel putin 30% la femeile de 50 de ani sau mai n vrsta. Totusi, interpretarea rezultatelor
pentru reducerea mortalitatii la femeile cu vrsta ntre 40 si 49 de ani a fost un subiect mult
controversat. O data cu prelungirea duratei de supraveghere, dovezile unui beneficiu pentru
femeile de 40 - 49 de ani au devenit apropiate de cele observate la femeile cu vrsta de peste
50 de ani.
Tot n SUA, Institutul National de Cancer Bethesda face urmatoarele recomandari:
femeile cu vrsta de 40 de ani sau mai mult ar trebui supuse unei mamografii de
screening la fiecare 2 ani;
femeile cu risc nalt pentru cancerul de sn ar trebui sa ceara sfatul specialistilor att
n ceea ce priveste necesitatea efectuarii mamografiilor de screening nainte de vrsta de 40
de
ani,
ct
si
frecventa
screening-ului.
Pagina 22 din 54
Pagina 23 din 54
Pagina 24 din 54
Pagina 26 din 54
cancerului ntr-un mod ce poate fi nteles. Acest lucru va va ajuta sa decideti asupra celui mai
bun tratament pentru dumneavoastra.
SUPRAVIETUIREA N CANCERUL MAMAR N
FUNCTIE DE STADIU
Rata de supravietuire de cinci ani reprezinta procentajul pacientelor care
supravietuiesc la cinci ani dupa diagnostic. Desigur, pacientele pot fi n viata si la peste cinci
ani de la diagnostic. Aceste rate de supravietuire la cinci ani iau n calcul pe pacientele cu
neoplasm de sn tratate pentru prima data cu peste cinci ani n urma. Femeile tratate astazi
pot avea un prognostic mult mai favorabil. Ratele de supravietuire la cinci ani sunt:
0
I
IIA
IIB
IIIA
IIIB
IV
100%
98%
88%
76%
56%
49%
16%
Pagina 27 din 54
Pagina 28 din 54
Mastectomia partiala: ndepartarea a mai mult de un sfert din sn. De obicei, dupa
aceasta operatie se administreaza radioterapie externa pe o durata de sase saptamni. Pentru
majoritatea femeilor, lumpectomia si mastectomia partiala sunt la fel de eficiente ca si
mastectomia propriu-zisa. Nu exista nici o diferenta n ratele de supravietuire la pacientele
tratate prin una sau prin alta dintre aceste proceduri. Alti factori pot influenta alegerea celui
mai bun procedeu chirurgical.
Pagina 29 din 54
Pagina 30 din 54
Pagina 31 din 54
Pagina 32 din 54
acestui tratament este nca n studiu. Actualmente, aceste proceduri sunt efectuate ca parti ale
trialurilor clinice.
11.6. Imunoterapia
Presupune tratamente noi, foarte costisitoare, unele imposibil de suportat de sistemul
de asigurari sociale. Acest tratament nu a fost nca nregistrat la noi n tara, dar este posibil sa
urmeze a fi nregistrat n foarte scurt timp.
Trastuzumapul (herceptinul) se ataseaza de o proteina promotoare a cresterii, ca
HER2/neu, care este prezent n cantitati mici pe suprafata celulelor mamare normale si a
celulelor maligne. Unele neoplasme mamare au o cantitate mare din aceasta proteina, care
determina dezvoltarea si diseminarea mai rapida a cancerului. Herceptinul poate opri proteina
HER2/neu de a determina cresterea celulelor neoplazice, ajutnd totodata sistemul imun sa
atace mai eficient celulele canceroase.
Herceptinul se administreaza n general dupa ce hormonoterapia sau chimioterapia
standard nu mai sunt eficiente, dar actualmente se fac studii pentru a vedea daca nu se poate
asocia si primului ciclu de chimioterapie. Efectele sale secundare sunt medii, cuprinznd
frisoane, slabiciune, greata, varsaturi, tuse, diaree si cefalee.
12. TRIALURILE CLINICE
Sunt cunoscute ca studii clinice asupra unor noi tratamente promitatoare. Un trial
clinic se efectueaza numai n cazul n care exista motive sa se presupuna ca un nou tratament
poate fi valoros pentru paciente. Tratamentele utilizate n trialurile clinice se dovedesc a avea
beneficii reale n unele cazuri. Principalele ntrebari la care vor trebui sa raspunda cercetatorii
sunt:
Va avea efect tratamentul?
Este mai eficient dect cel pe care l folosim acum?
Ce efecte secundare determina?
Beneficiile depasesc riscurile?
Care pacienti vor gasi acest tratament ca fiind benefic?
n timpul curei de tratament, medicul dumneavoastra v-ar putea sugera sa participati
la un trial clinic. Un trial clinic se face numai cnd exista motive sa se presupuna ca
tratamentul aflat n studiu poate avea valoare. Aceasta nu nseamna ca n cazul
dumneavoastra nu exista speranta si ca doctorul face un ultim efort.
Trialurile clinice se fac n mai multe trepte, denumite faze. Fiecare faza este
desemnata sa raspunda anumitor ntrebari. ntrebati medicul daca exista un trial clinic potrivit
Pagina 34 din 54
cazului dumneavoastra. Apoi cititi tot ce puteti despre acel trial. Exista riscuri si beneficii.
Nimeni nu stie dinainte daca tratamentul va fi mai bun dect cele standard sau ce efecte
secundare vor aparea. Este dreptul dumneavoastra de a participa la trial. Dupa ce v-ati asociat
la nceput din proprie initiativa unui trial, sunteti libera sa iesiti din studiu oricnd doriti si din
orice motiv.
Pagina 35 din 54
fizic
se
poate
face
anual.
n timpul examenului fizic, doctorul va cauta sa observe orice schimbari fizice referitoare la
starea dumneavoastra generala de sanatate si/sau orice simptome care ar putea sugera
recurenta cancerului ori extensia lui spre alte parti ale corpului. n intentia de a realiza un
examen atent al snilor, doctorul dumneavoastra va cerceta foarte atent ntregul perete toracic
si ariile ganglionare adiacente. Doctorul va cauta de asemenea orice modificari pulmonare
sau neurologice, mariri de dimensiune ale ficatului sau sensibilitati ale oaselor care ar putea
nsemna metastaza. De exemplu, va va ntreba despre starea dumneavoastra de sanatate n
general sau despre orice alte simptome neobisnuite pe care le-ati avut. Probabil va va ausculta
inima si plamnii, la fel cum va va controla abdomenul, gtul sau alte zone pentru a semnala
eventualele modificari.
Pagina 37 din 54
Pagina 38 din 54
CONTRIBUIA PERSONAL
STUDIU STATISTIC EFECTUAT PE RAZA JUDEULUI ARGE N PERIOADA
2000 - 2003
Anul
136
urban
51
rural
2000
85
Pagina 39 din 54
62%
Mediul urban
Mediul rural
Anul
2000
Anul
Sub 1 an
Total cazuri
1 14 ani
Total cazuri
urban
-
rural
-
Pagina 40 din 54
urban
rural
2000
Este normal aceast lips a cazurilor la categoriile de vrst menionate, n
conformitate cu datele din literatura de specialitate i mai ales legat de faptul c la aceste
categorii de vrst factorii declanatori ai neoplaziei mamre nu sunt prezeni.
Anul
2000
15 64 ani
Total cazuri
59
urban
23
rural
36
39%
61%
Mediul urban
Mediul rural
Pagina 41 din 54
Dispersia este mare, datorit lipsei de omogenitate a lotului luat n studiu, prin selecia
aleatorie.
Anul
2000
Peste 65 ani
Total cazuri
urban
rural
77
28
49
La lotul de bolnave din categoria de vrst> 65 ani se nregistreaz valori la fel de
mari ca cele nregistrate la nivel naional. Se detaeaz grupul provenind din mediul rural,
unde expunerea la factorii favorizani legai de mediu, ca i gradul mai sczut de educaie
sanitar i igien reprezint factori favorizani care explic aceast distribuie.
Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer
mamar la grupa de varsta Peste 65 ani in anul 2000
36%
64%
Mediul urban
Mediul rural
Anul
urban
rural
Pagina 42 din 54
2001
132
34
98
74%
Mediul urban
Mediul rural
Anul 2001 este caracterizat prin valori de aceeai inciden, comparabil cu media
statistic multianual la nivel naional i cu datele din literatur, distribuia fiind net
predominant pentru bolnavii provenii din mediul rural. Tendina se pstreaz comparabil
cu cea de la nivel naional i cu cea din anii precedeni (neprezentat n lucrare).
Ca distribuie se constat aceeai mare variabilitate, datorit lipsei de omogenitate a
bolnavelor luate n studiu i faptului c s-au luat n discuie bolnavi prezentai n mod aleator
la medic.
Anul
2001
Anul
Sub 1 an
Total cazuri
1 14 ani
Total cazuri
urban
-
rural
-
Pagina 43 din 54
2001
urban
1
rural
-
100%
Mediul urban
Mediul rural
Un singur caz de carcinom gastric la categoria de vrst 1-14 ani este insuficient
pentru a putea trage o concluzie statistic mai ales legat de faptul c la aceste categorii de
vrst factorii declanatori ai neoplaziei mamare nu sunt prezeni.
Anul
2001
15 64 ani
Total cazuri
41
urban
17
rural
24
Pagina 44 din 54
41%
59%
Mediul urban
Mediul rural
Acestei categorii de vrst i revin cele mai multe cazuri. Aceast dsitribuie semnific
situarea n parametri nregistrai ca medie specific naional multianual pentru categoria de
vrst 15-64 ani. Adresabilitatea bolnavelor este la acelai nivel ca i n cazul n cazul altor
tumori maligne, neoplasmul mamar avnd avantajul c este superficial si usor de depistat.
Distribuia omogenitii arat aceeai dispersie ridicat, parametrii fiind brui, iar valorile lor
neajustate, datorit modului aleator de selectare a lotului luat n studiu.
Anul
2001
Peste 65 ani
Total cazuri
90
urban
16
rural
74
Pagina 45 din 54
82%
Mediul urban
Mediul rural
Anul
2002
145
urban
50
95
Pagina 46 din 54
Anul
2002
Anul
2002
Sub 1 an
Total cazuri
1 14 ani
Total cazuri
-
urban
-
rural
-
urban
-
rural
-
Pagina 47 din 54
Anul
2002
15 64 ani
Total cazuri
52
urban
29
rural
23
44%
56%
Mediul urban
Mediul rural
Anul
Peste 65 ani
Total cazuri
Pagina 48 din 54
2002
urban
21
93
rural
72
77%
Mediul urban
Mediul rural
La aceast categorie de vrst se nregistreaz clar valori mai mari dect media
naional multianual, ceea ce dovedete un profil caractersitic mai special al bolnavelor din
judeul Arge pentru anul luat n studiu. n plus se observ o net predominan a bolnavilor
provenind din mediul rural, unde factorii favorizani i spun din nou cuvntul.
Analiza n dinamic arat un trend ascendent, din care se poate spune c exist o mai
bun depistare a cazurilor. Supravieuirea bolnaveilor pn la aceste vrste naintate este un
indicator de bun management al bolii.
Anul
136
urban
94
rural
2003
42
Pagina 49 din 54
31%
69%
Mediul urban
Mediul rural
Anul
2003
Anul
Sub 1 an
Total cazuri
1 14 ani
Total cazuri
urban
-
rural
-
Pagina 50 din 54
urban
rural
2003
Acelai aspect al lipsei de cazuri la corelarea grupelor de vrst pn la 14 ani, cu
mediul de provenien, relevant pentru buna prevenire i mai slaba incidena statistic
ntlnit la nivel naional.
Anul
15 64 ani
Total cazuri
urban
rural
2003
42
28
14
Iat un aspect caracteristic pentru distribuia statistic a anului 2003, cu inversarea
tendinei pentru anii precedeni n sensul predominanei cazurilor n mediul urban, contrar
ateptrilor.
Profilul uor diferit pentru acest an n teritoriul judeului Arge denot probabila
implicare a unei surse de factori favorizani aprut n decursul anului 2003, care ar trebui
identificat i combtut.
Anul
2003
Peste 65 ani
Total cazuri
94
urban
66
rural
28
Pagina 51 din 54
70%
Mediul urban
Mediul rural
Acelai aspect se menine i pentru bolnavele din aceast categorie de vrst, unde se
nregistreaz clar valori mai mari dect media naional multianual, ceea ce dovedete un
profil caracteristic mai special al bolnavilor din judeul Arge pentru anul luat n studiu. n
plus se observ o net predominan a bolnavilor provenind din mediul urban.
INTERPRETAREA REZULTATELOR
Din studiul statistic efectuat pe raza judetului Arges in perioada 2000-2003 se observa
o incidenta crescuta a cazurilor provenite din mediul rural. Aceasta se datoreaza in primul
rand obiceiurilor sexuale si nu in ultimul rand unei igiene precare si unei educatii sanitare
deficitare.
Pagina 52 din 54
CONCLUZII
Pagina 53 din 54
Pagina 54 din 54