ROLUL NURSINGULUI COMUNITAR N PREVENIREA I COMBATEREA BOLILOR CARDIOVASCULARE

Asistena medical comunitar cuprinde ansamblul de activiti i servicii de sntate organizate la nivelul comunitii pentru soluionarea problemelor medicosociale ale individului n vederea meninerii acestuia n propriul mediu de via i care se acord n sistem integrat cu serviciile sociale. Asistena medical comunitar presupune un ansamblu integrat de programe i servicii de sntate centrate pe nevoile individuale ale omului sntos i bolnav acordate n sistem integrat cu serviciile sociale. Unul dintre obiectivele generale ale asistenei medicale comunitare este educarea comunitii pentru sntate. Un motiv de ngrijorare reprezint apariia bolilor cardiovasculare la vrste din ce n ce mai tinere, iar mortalitatea datorat acestora este n continu cretere. Bolile cardiovasculare constituie principala cauza de deces la brbaii de peste 45 de ani i la femeile de peste 65 de ani. Ateroscleroza, substratul acestora, se dezvolta insidios si devine manifesta dup zeci de ani, moment in care este greu reversibila. Cele mai multe din decese au loc brusc, nainte de a ajunge la spital, deseori la primele simptome (debutul infarctului de miocard). Apariia bolilor cardiovasculare este strns legata de modul de viata iar modificarea acestuia ca si reducerea factorilor de risc pot ntrzia apariia si dezvoltarea bolii. Boala cardiovasculara are o etologie multifactorial si factori de risc cu efecte multiplicative prin asociere. Iata cteva din caracteristicile stilului de viata asociate cu creterea riscului de boala de inima:

dieta bogata in grsimi saturate, colesterol si calorii, fumatul si

inactivitatea fizica. Exista si o serie de trasaturi individuale - personale nemodificabile ca: vrsta, sex, antecedente familiale.
-

istoricul bolilor aterosclerotice ca si vrsta la care se manifesta la

prini si la individul in sine. Cei care prezint istorie de boli cardiovasculare in familie, pot avea factori genetici precum diabetul. Dieta bogata in grsimi si fumatul sunt factori importani determinani ai aterosclerozei. Efortul fizic moderat regulat, de cel puin 3 ori pe sptmna in edine de 45-60 minute scade riscul de boala coronarian (are efect protectiv). Colesterolul ridicat in snge (hipercolesterolemie) este un factor de risc important. Cei cu colesterolul sczut nu fac boala coronarian daca nu asociaz ali factori de risc. Din contra, colesterolul cu densitate mare (HD1) creste riscul. Hipertensiunea arteriala este un factor de risc deosebit pentru boala coronarian, insuficienta cardiaca si accidentele vasculare cerebrale. Diabetul creste riscul si severitatea bolilor vasculare la ambele sexe dar mai ales la femei. Tendina la hipocoagulare a sngelui este influenat negativ de fumat, sedentarism i anticoncepionale hormonale ca si de dispariia activitii hormonale la femei (menopauza). n prevenirea bolilor cardiovasculare, nursingul comunitar ar putea avea un rol important prin crearea de programe informaionale cu privire la factorii de risc i combaterea acestora n limita posibilitilor. Prioritate in prevenirea bolii coronariene n practic au: bolnavi cu boala coronarian - cardiopatie ischemica sau alte boli vasculare aterosclerotice (artrite, insuficienta circulatorie cerebrala), persoanele fr simptome dar cu risc crescut (diabietici, cei cu colesterolul foarte ridicat, cu hipertensiune arteriala). Aprecierea riscului coronarian este posibil. Ea presupune aprecierea riscului multiplicativ al asocierii mai multor factori de risc. Un brbat de 50 de ani cu colesterolul mare 300 mg fr ali factori de risc are un risc mai mic dect un altul cu colesterolul de 200 mg dar care este hipertensiv, diabetic i sedentar, sau

fumeaz. Trebuie luate in calcul vrsta, sexul si antecedentele patologice ale familiei (ascendentele). Este important de tiut: stilul de viata, deprinderile alimentare, obiceiurile de micare, fumatul. Greutatea, valorile tensiunii arteriale, a nivelului lipidelor si glicemiei se vor lua in considerare si controla. Modificarea stilului de via este esenial (renunarea la fumat, modificarea alegerii alimentelor cu scderea numrului de calorii, a grsimilor animale, reducerea greutii si creterea consumului legumelor, vegetalelor, cerealelor si fructelor). Sarea i alcoolul vor fi reduse n general, i n special la cei cu hipertensiune arteriala. Creterea fitnessului se va face prin efort fizic repetat, regulat dar de intensitate moderat - mic. i factorii de risc pot fi influenai modificnd stilul de via. Efortul fizic trebuie adaptat vrstei, fitnessului i scopului urmrit (prevenirea bolilor cardiovasculare sau recuperarea dup instalarea bolii: infarct). Durata minim a efortului va fi de 30 minute de 3 ori pe sptmn, de 10 minute nclzirea, 45-50 minute de revenire la repaus. Activitatea fizic efectuat n mod regulat este privit ca o component sntoas a stilului de via. Recent aceast importan a fost conturat de unele studii care au demonstrat legtura ntre activitatea fizic efectuat n mod constant i cu regularitate (activitatea fizic moderat) i beneficiul asupra sntii generale, n special asupra prevenirii bolilor cardiovasculare n societatea modern ce are o tendina ridicat spre sedentarism. Instituiile de promovare a sntii ar trebui sa comunice publicului cantitatea si tipul activitii fizice ce sunt necesare pentru a preveni bolile si a promova sntatea.