ROLUL ASISTENTEI PEDIATRE IN INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI LA

TERMEN

Ingrijirea nou-nascutului trebuie sa aiba in vedere sensibilitatea acestuia la infectii,

tendinta la pierderea caldurii (cu consecinte nefaste asupra metabolismului energetic ) si
fragilitatea vasculara cu predispozitie la hemoragii. Se va evita racirea, infectarea, traumatizarea
nou-nascutului.

Sala de nastere, primul climat al nou-nascutului, trebuie sa indeplineasca conditiile unei

sali de chirurgie – aseptica, cu temperatura intre 21-24°C. Personalul medical ci ingrijitoarele din
sala de nastere trebuie sa aiba uniforma corespunzatoare (halat,boneta,masca) si analizele
periodice efectuate. Se verifica bacteriologic, prin coproculturi, secretii faringiene R.B.W., B.K
radiografii pulmonare . Saloanele se formolizeaza periodic, la intervale de 7-10 zile.

A . INGRIJIRI IMEDIATE

Cadrele medii care asista la nastere se vor spala pe maini cu apa calda, sapun si perie
timp de 15-20 min, apoi se vor babijona cu tinctura de iod. Se vor pregati scutece sterile. Fatul
expulzat este asezat pe un camp steril.

1 . ASPIRAREA SECRETIILOR NASO-FARINGIENE

Inca din timpul expulsiei capului, se aspira secretiile naso-faringiene (mucozitati, sange,
lichid amniotic ) cu o sonda Nelaton sterila ( numarul 8-10) adaptata la un aspirator electric. Se
introduce sonda in cavitatea bucala, faringe, fosele nazale evitandu-se lezarea mucoaselor, pentru
a nu produce hemoragie. Fatul expulzat va fi asezat pe un camp steril si caldut, pregatit din timp.

B. LIGATURAREA, PENSAREA SI SECTIONAREA CORDONULUI OMBILICAL.

Se face ligaturarea cordonului cu fire sterile din naylon, in, canepa, la 2 cm deasupra
insertiei abdominale a ombilicului, dupa incetarea pulsatiilor acestuia. La nou-nascutii care
necesita reanimare de urgenta si la cei cu izoimunizare, se indica legarea cordonului ombilical
imediat dupa expulzie.

Pensarea se face cu ajutorul a doua pense hemostatice sterile, la 8-10 cm de insertia

abdominala. Astfel se opreste circulatia sangelui prin cordon pentru a-l sectiona.
 Sectionarea se efectueaza cu un foarfece chirurgical curb, steril, protejand copilul cu o
mana. Daca bontul nu sangereaza, cele doua capete de fir ramase libere, se innoada tot de 2 ori si
peste suprafata bontului, facandu-se un al doilea nod de siguranta. Firele ramase libere se
sectioneaza. Se aplica 1-2 picaturi de tincura de iod (alcool iodat) peste bontul ombilical, pentru
prevenirea infectiilor locale. In jurul cordonului se aplica o compresa sterila din tifon, peste care
se pune un pansament format din 3-4 comprese sterile, imbibate in alcool de 70°. Se evita vata in
strat gros, deoarece impiedica mumificarea cordonului ombilical. In caz de secretii abundente nu
se folosesc pulberi, ci numa pansament uscat, deoarece pulberile lipesc marginile bontului
ombilical si impiedica scurgerea secretiilor din plaga ombilicala. Peste pansamentul ombilical se
fixeaza o fasa circulara in jurul abdomenului. Pansamentul ombilical este supravegheat in
primele 24 de ore dupa nastere pentru a descoperii o eventuala hemoragie. Pansarea ranii
ombilicale se efectueaza zilnic prin stergere cu alcool iodat, dupa care se aplica o compresa
sterila si o fasa circulara in jurul abdomenului.

Se face oxigenarea nou-nascutului si bai hipertermizate la nevoie.

C. APRECIEREA STARI CLINICE A NOU NASCUTULUI LA TERMEN

Aceasta apreciere se face cu ajutorul scorului Apgar la un minut si la 5 minute de la

nastere. Scorul Apgar se noteaza de la 0 la 10 si cuprinde respiratia, pulsul (ritmul cardiac),
coloratia tegumentelor si a mucoaselor, tonusul muscular si reflexul de iritabilitate.

Scorul Apgar reprezinta un sistem standard de evaluare clinica rapida a nou-nascutului

imediat dupa nastere - la 1 minut, respectiv la 5 minute. Acest scor il va ajuta pe medicul
neonatolog sa decida daca copilul are nevoie de tratament imediat, in primele lui momente de
viata.

Este un test rapid, simplu de efectuat si nedureros pentru copil si nici nu-ti vei da seama cand
asistenta sau medicul neonatolog l-a efectuat.
La un minut si apoi la 5 minute dupa nastere, bebelusului tau ii sunt evaluate 5 semne:

1. culoarea pielii
2. frecventa cardiaca
3. reactivitatea la stimuli
4. tonusul muscular
5. respiratia

Dr. Virginia Apgar, medic specialist american in anestezie obstetricala, una din femeile-pionier
ale neonatologiei, este cea care a propus pentru prima data in anul 1952 o metoda de evaluare a
nou-nascutului la 1 minut dupa nastere. Dupa numele ei s-a propus si un acronim pentru
memorarea semnelor de evaluat:

A – appearance (coloratie)

P – pulse (frecventa cardiaca)

G – grimace (reactivitate la stimuli)

A – activity (tonus muscular)

R – respiratory effort (respiratie)

Ce semnificatie are scorul Apgar?

Fiecare semn este notat cu o valoare intre 0 si 2 (2 = aspect normal; 1 = diminuat, slab; 0 =
absent), iar suma acestor valori devine scorul Apgar (0-10). Cand scorul la 5 minute este sub 7,
copilul se reevalueaza la fiecare 5 minute, pana la 20 de minute. Scorurile vor fi inregistrate in
fisa nou-nascutului.

Un 10 perfect este muzica pe care parintii vor s-o auda, insa si un scor de 8 sau 9 sunt vesti foarte
bune. Astfel:

 daca scorul este intre 8 si 10, starea copilului este buna sau excelenta si nu va avea
nevoie decat de ingrijirea de rutina

 daca scorul este intre 5 si 7, copilul se afla intr-o stare relativ buna, insa va avea nevoie
de suport pentru respiratie. Medicul ii va freca riguros pielea si ii va administra oxigen.

 daca scorul este sub 5, copilul va fi pus la incubator pentru a i se furniza caldura, lumina
si oxigenul de care are nevoie.
Exista anumite conditii care vor face ca acest scor sa fie artificial scazut, cum ar fi:

 nasterea dificila

 nasterea prematura

 utilizarea medicatiei pentru durere in timpul travaliului

Scorul Apgar poate prezice posibilele probleme de sanatate viitoare?

Este posibil, insa nu se cunoaste asta cu exactitate. Exista anumite studii care au evidentiat ca un
scor mic la 5 minute ar putea fi asociat cu un risc mai mare pentru anumite probleme medicale,
cum ar fi paralizia cerebrala.

Este important sa intelegi ca scorul Apgar nu a fost gandit pentru a prezice starea de sanatate si
dezvoltare a copilului pe termen lung. Copilul poate fi perfect sanatos chiar daca la 5 minute
dupa nastere a avut un scor mic. Scorul Apgar masoara doar starea de sanatate a nou-nascutului
imediat dupa nastere. Exista alte teste si investigatii care se vor face in zilele si saptamanile
urmatoare care sa te asigure ca bebelusul este sanatos.

A - vine de la activitatea muschilor/tonusul muscular

0 puncte: un tonus moale
1 punct: membrele sunt flexate, indoite
2 puncte: miscarea activa

P - vine de la puls sau ritm cardiac

0 puncte: puls absent
1 punct: mai putin de 100 de batai ale inimii, pe minut
2 puncte: mai mult de 100 de batai ale inimii, pe minut

G - vine de la grimasa (raspunsul la stimulare, cum ar fi aspirarea nasului bebelusului)

0 puncte: absenta
1 punct: miscare faciala/grimasa cu stimulare
2 puncte: tuse sau stranut, plans sau retragerea piciorului odata cu stimularea

A - vine de la aspect (culoare)

0 puncte: bebelusul este pe toata suprafata pielii albastru, gri-albastrui sau palid
1 punct: corpul este roz, insa extremitatile sunt de o nuanta albastra
2 puncte: bebelusul este roz peste tot

R - vine de la respiratie
0 puncte: absenta
1 punct: neregulata, plansul este slab
2 puncte: buna, plansul este puternic.

Testul APGAR este efectuat fie de un medic, fie de moasa ori de asistenta. Specialistul
examineaza bebelusul pentru a vedea efortul pe care acesta il depune ca sa respire, ritmul
cardiac, tonusul muscular, reflezele si culoarea pielii.

D . PROFILAXIA OFTALMIEI GONOCOCICE

Imediat dupa nastere se indeparteaza secretiile oculare cu o compresa uscata, sterila

inmuiata in ser fiziologic steril sau apa fiarta si racita. Se instileaza in sacul conjunctival,
pleoapele fiind larg deschise, cate 1-2 nitrat de argint 0,75-1 % penicilina intre 2000-5000 u.i. de
ml Protargol Colargol 1%. Se face masaj circular al pleoapelor, apoi se indeparteaza surplusul cu
o compresa sterila. La fetite penicilina se aplica si la nivelul zonei vulvo-vaginale.

5 . EXAMINAREA SUMARA

Examinarea sumara se face imediat dupa nastere observandu-se aspectul, comportamentul

si eventualele malformati care trebuiesc semnalate medicului deoarece unele necesita tratament
de urgenta.

Pot apare malformatii ale gurii: buza de iepure, gura de lup ( sciziunea palatului dur).

Se examineaza atent articulatia coxo-femurala. La aceatsa perioada de viata se

semnaleaza de obicei soldul luxabil si mai rar luxatia. Luxatia devine evidenta la cateva luni de
la nastere. Pentru manevra lui Ortolani nou-nascutul este asezat in decubit dorsal pe un suport
tare, se flecteaza mebrul care se examineaza in unghiul drept de la nivelul genunchiului si
soldului, se prinde genunchiul in palma, in asa fel incat degetul mijlociu sa ajunga peste marele
trohanter, se sterge usor de coapsa si se abduce apasand usor pe marele trohanter, in timp ce cu
cealalta mana se tine din lateral coapsa opusa pentru a fixa pelvisul. In cazul luxatiei se aude si
se simte reducerea si odata cu revenirea din urma a capului femural in cavitatea cotiloida. Coapsa
se prinde ca inainte, se abduce si se apasa cu blandete in axul femurului. In prezenta hipoplaziei
cavitaii cotiloide, se simte cum capul femurului iese din articulatie peste spranceana cotiloida
posterioara.

Deci, proba lui Ortolani si Barlow pozitive sunt martorul unui sold luxat sau luxabil.

Un alt semn important de urmariri este limitarea abductiei coapsei de partea soldului
afectat. Aceasta limitare este mai evidenta dupa cateva saptamani de la nastere. Manevra se face
simultan si comparativ la ambele coapse, cand copilul este in decubit dorsal, iar membrele sunt
flectate in unghi drept din genunchi si sold. Uneori piciorul de partea luxata este mai putin activ,
usor flectat si rotit spre interior.

Tratamentul este cu atat mai eficient cu cat este mai precoce instituit. El consta din
fixarea coapselor in pozitie de abductie prin diferite modele de atele.

6. IDENTIFICAREA NOU-NASCUTULUI

Identificarea se stabileste prin legarea unei bratari de tifon avand acelasi numar cu al
mamei. Marca se leaga de patutul copilului in salon.

7 . DATE MENSURATORII

Se fac datele mensuratorii si cantarirea-geutatea, inaltimea (talia), perimetrul cranian si

perimetrul toracic.

8 . INFASAREA

Se face uscarea tegumentelor prin tamponare intr-un scutec cald, dupa care se face
infasarea. Daca tegumentele sunt impregnate cu lichid amiotic infectat, cu sange sau cu meconiu,
se face baie in conditii de asepsie.
 Nu se indeparteaza vernixcaseoza deoarece reprezinta un invemis protector contra
infetiilor si a pierderilor de caldura. Infasarea se face in scutece sterile, incalzite, dupa care se
transporta copilul in salonul de nou-nascuti.

In sectia de nou-nascuti boxele trebuie sa fie grupate pentru nou-nascuti sanatosi,

suspecti, bolnavi, fiind curate, aerisite, dezinfectate. Nu trebuie sa patrunda persoane cu stari
febrile, afeciuni ale apratului digestiv.

B. INGRIJIRI IN SECTIA DE NOU NASCUTI

Dupa examenul medical, nou-nascutul este infasat si supravegheat in continuare de

asistenta sau sora pediatra.

In patul, in prealabil incalzit, nou-nascutul se aseaza in decubit latreral si cu capul mai jos
(inclinat cu 30 grade fata orizontala) timp de 48 de ore, pentru denarea cailor respiratorii. Nu este
indicata pozitia de decubid dorsal intrucat favorizeaza patrunderea lichidului de varsatura in caile
respiratorii, cu riscul bronho pneumoniei de aspiratie.

Lumina, fiind unul din factorii care conditioneaza dezvoltarea nou-nascutului, camera in
care va fi tinut acesta trebuie sa fie pe cat posibil, mai insorita. Este de dorit ca ferestrele sa fie
orintate spre sud camerele cu ferestrele spre rasarit sau apus au lumina putina, iar cele cu
ferestrele spre nord nu au soare niciodata.

Salonul de nou-nascuti trebuie aerisit zilnic si de mai multe ori pe zi, in timpul fiecarui
supt cand copilul se afla in salonul mamei pentru alaptare; aerisirea se face in mod riguros,
indiferent daca este vara sau iarna.

Data fiind labilitatea termica a nou-nascutului, trebuie urmarit cu atentie ca temperatura

salonului sa fie constanta si sa nu depaseasca limita de 20-22 °C. Trebuie realizat si un sistem
corect de ventilatie pentru primenirea aerului si pastrarea umiditatii necesare.

Mobilierul camerei de nou-nascuti va fi confectionat dintr-un material cat mai usor pentru
a fi lesne curatat. Salonul va fi dezinfectat zilnic prin dezinfectarea dusumelelor cu solutie de
cloramina, iar aerul va fi sterilizat cu ajutorul razelor ultra violete. La intervale regulate de timp
salonul va fi inchis minim 24 ore si dezinfectat.
 In salon, nou-nascutul va fi termometrizat (temperatura normala va fi de 37 °C), cantarit
si daca starea lui permite i se va face prima inbaiere partiala cu apa calduta, dupa care se usuca
prin tamponare cu scutece si se infasa.

Supravegherea nou-nascutului si aprecierea lui se face dupa culoarea tegumentelor,

frecventa respiratiei, temperatura corpului, aspectul plagii ombilicale, eliminarea de meconiu si
prezenta mictiunilor.

De indata ce intervine ce intervine o pauza respiratorie mai lunga si apare cianoza fetei,
asistenta trebuie sa anunte medicul si incearca sa restabileasca circulatia: o mica miscare a
corpului, o usoara frectiune cutanata, ridicarea trunchiului cu o mana introdusa sub spatele
copilului.

In zilele urmatoare se supravegheaza cu atentie functiile vitale, modul cum primeste

alimentatia, mictiunile si eliminarea de meconiu.

Rezistenta organismului fata de infetii, se instaleaza treptat afectiuni usoare ca:

rinofaringita, foliculita, pot pune in pericol viata nou-nascutului. Personalul mediu din sectia de
nou-nascuti trebuie sa rucleze respectand toate regulile de asepsie si a vegheze ca din anturajul
nou-nascutului sa se elimine orice sursa de infectie.

Se acorda importanta deosebita ingrijii pieli, mucoaselor, plagii ombilicale, regimului de

viata (alimentatie,somn) si profilaxiei infeciilor .

1 . INGRIJIREA PIELII

Prima baie a nou-nascutului se va face la 2-3 zile dupa caderea bontului ombilical. Se tine
cont de faptul ca ombilicul este inca o plaga si nu o cicatricie.

Pana la prima baie se face toaleta zilnica prin baie partiala. Spalarea se face cu apa calda
si sapun fin folosind o manusa din panza. Se evita regiunea ombilicala si se insista asupra
regiunii fesiere, genitala, apliciilo inghinale si fesiere. Dupa uscarea pielii aceasta se pudreaza
sau se protejeaza cu un unguent indicat mai ales pentru regiunea fesiera. Daca pielea prezinta
descumari, in primele saptamani se recomanda ungerea cu ulei vegetal steril. Baia generala a
nou-nascutului (dupa vindecarea plagii ombilicale) se face zilnic, la aciasi ora, de preferat seara,
inainte de supt. Temperatura camerei pentru baie trebuie sa fie de 37-38 °C, controlata cu
termometrul de baie sau cu cotul. Se spala intai capul, apoi membrele superioare, trunchiul,
membrelei inferioare, fesele si regiunea perianala folosind manusa sapunita. Apoi se intoarce nou
nascutul cu fata in jos si se spala pe spate. Urmeaza curatirea urmelor de sapun, dupa care copilul
este scos din baie si invelit intr-un cearceaf, se usca pielea prin tamponare, se acorda atentie
plicilor tegumentelor de la gat, fese, axile, iar la fetite regiunea organelor genitale externe, care
se curata intotdeauna din fata in spate. Se panseaza ombilicul si se trage fasa. Urmeaza
imbracarea corpului cu camasuta si pieptanas, infasarea apoi toaleta fetitei ( se sterg ochii cu o
solutie de acid boric 4%, se curata orificiile nazale si conductul auditiv extern cu tampoane de
vata). Nu se spala si nu se sterge cavitatea bucala. Unghiile se taie scurt. Dca copilul prezinta
eritem eroziv fesier, se poate face baie de sezut cu o solutie de bromocet sau Romazulan, dupa
care se pudreaza cu pudra sulfamida sau Saprosan. La copii agitati pot sa apara eroziuni sau
eriteme la nivelul calcaielor, datorita frecarii acestora, pentru care se fac pansamente locale sau
se asigura protejarea tegumentelor prin confectionarea unui mic colac de vata sau de tifon de
dimensiunile calcaiului.

2 . INGRIJIREA MUCOASELOR

Se ingrijesc in mod special mucoasa bucala, nazala si conjunctivala. Nu este necesara

folosirea dezinfectantelor pentru ingrijirea mucoaselor. Daca, copilul prezinta secreti
conjunctivale, plaga ombilicala infectata, muguet, foliculita sau orice alta infectie se izoleaza.
Medicul va indica prelevarea si examinarea acestor produse patologice pentru a se identifica
germenii cauzali si va prescrie tratamentul corespunzator.

3 . INGRIJIREA PLAGII OMBILICALE

Trebuie sa se asigure o evolutie normala a cicatrizarii si ssa se evite orice infectie. Plaga
ombilicala poate fi poartav de intrare pentru germenii patogeni (staphylococ, streptococ,
colibacil, bacil tetanic) care pot determina aparitia unor infectii grave septicemie.

Pansamentul ombilical se controleaza zinlnic si la nevoie, se schimba prima compresa,

aplicata dupa nastere. Nu se indeparteaza daca se pastreaza uscata si fara miros. Nu se exercita
nici o tractiune pe bont, nu se atinge cu mana sau cu instrumente nesterile. Pansamentul
ombilical trebuie protejat de umezire cu ocazia baii zilnice a coopilului.
 Dupa cicatrizarea ombilicului nu mai este necesara pansarea acestuia. In cazul cand
evolutia normala a plagii ombilicale spre cicatrizare, este intrerupta de aparitia unor secretii mai
abundente, care eventual au un caracter purulent, sau de aparitie a unui glaucom, se aplica
tratamentul prescris de medic.

4 . ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI LA TERMEN

Alimentatia nou-nascutului la termen poate fi :

 Naturala
 Mixta
 Artificiala

a . Alimentatia naturala : in primele 24 de ore nu se pune copilul la san, iar in primele 12

ore se face pauza hidrica totala ( nou-nascutul este supus la cura de sete). Dupa 12 ore se
alimenteaza ser fiziologic steril, ceai neindulcit sau ceai glucozat, caldute, administrate cu
lingurita sau cu pipeta.
Se pot folosi ceaiuri de musetel, chimen, anason. A doua zi nou-nascutul este pus la san la
interval de 4 ore, cate 5 min la fiecare san, cu o pauza de 5-6 ore peste noapte. A treia zi
este pus la san la intervale de 3 si jumatate cate 10 min, intu cat se urmareste cresterea
capacitatii gastrice. Pauza de noapte este de 6-8 ore. In zilele urmatoare se creste durata
suptului, treptat, cu cate 2-3 min pana cand se ajunge la durata de 15-20 min dandu-se
laptele dintr-un singur san la o masa, pentru golirea completa a glandei. Daca secretia
lactata este redusa (mai ales in primele zile la primipare), se va punde copilul la ambii
sani avandu-se grija ca fiecare supt sa inceapa cu alt san. In continuare, in prima luna de
viata, se dau zilnic 6 supturi, la intervale de 3 ore – 3 ore si jumatate, cu o pauza de 6 ore
peste noapte. Inainte de supt mama trebuie sa-si spele cu apa calduta si sapun si sa-si
stearga mamelonul cu un tifon steril inmuiat in apa fiarta si racita procedandu-se la fel si
dupa supt.
Asistenta trebuie sa sfatuiasca mama sa respecte anumite masuri de igiena:
- Sa imbrace un halat inainte de a pune copilul la san;
- Sa-si acopere complet parul si sa.si masca la gura.
 Dupa spalarea mainilor cu apa si sapun se storc cate va picaturi de lapte din san pentru
curatarea canalelor galactofore si se dezinfecteaza mamelonul cu o solutie de acid boric 3%
sau cu ceai de musetel. Daca copilu refuza mamelonul, se stoarce o picatura de lapte in gura
lui, ceea ce ii trezeste reflexul de sugere. Dupa 20 min de alaptare, copilul luat de la san sa
cantareste. In primele zile copilul nu trebuie sa suga de la amandoii sanii la fiecare supt
fiindca pielea mamelonului este subtire si se pot produce fisuri si ragade, ceea ce impiedica
alimentatia normala.

Dupa supt nou-nascutul se tine in pozitie verticala pe umarul mamei, pentru eructatie (
eliminarea aerului inghitit in timpul suptului). Durata suptului variaza intre 20-30 min pentru
sugarii lenesi. In primele 10 min ( perioada cea mai eficienta ) nou-nascutul suge 2/3 din
cantitatea de lapte, iar in urmatoarele 10 min suge restul de 1/3. In cazul in care durata
suptului este mai mare, se poate produce eroziuni, fisuri, rani mamelonare ( care se trateaza
prin atingere de 2-3 ori pe zi cu solutie de nitrat de argint 5% ) si nou-nascutul se supra
alimenteaza.

In prima zi nou-nascutul are nevoie sa ia cate 10g de laptela fiecare supt. Zilnic la fiecare
supt de creste ratia cu cate 10g, pana in a 8-a zi, cand va lua la fiecare supt 80g. Ratia alimentara
la nou-nascutul alimentat la san se apreciaza mai bine dupa cresterea in greutate care trebuie sa
fie intre 25-30g/zi.

Ratia zilnica de lapte a nou-nascutului, in primele 10 zile de viata, se poate calcula du

formula:

L=(n-1)x(60sau80) in care :

L= cantitate de lapte in ml,

n=numarul zilelor copilului.

Numarul zilelor copilului (n) se inmulteste cu 60 daca nou nascutu a avut 2500-3000g la
nastere si cu 80 daca a avut mai mult.

Ratia pentru supt: n x 10.

In continuare se aplica formula: 150-180 ml/kilocorp/zi.

 Aceste formule servesc numai pentru orientare; sunt nou-nascuti care din primele zile sug
cantitati mai mari, iar pentru altii care sunt suficiente si ratii de crstere mai reduse.

Este obigatoriu sa se fac controlul calitatii laptelui supt, urmarindu-se cresterea ponderala
a nou-nascutului.

Pentru proba suptului ( cantitatea de lapte primit la un supt), copilul este cantarit, infasat
inainte si dupa fiecare supt. Pentru a constata o crestere ponderala,copilul este cantarit zilnic,
dimineata, gol, inainte de primul supt.

COMPOZITIA LAPTELUI DE MAMA

Laptele de mama este un aliment de tranzitie obligatoriu pentru nou-nascut. Secretia lactata din
primele 3-4 zile se numeste colostru.

Compozitia laptelui de mama variaza in cursul zilei, la inceputul suptului fata da sfarsit,
de la un san la altul, de inceputul perioadei de lactetie la sfarsitul ei.

Alimentatia mamei nu influenteaza decat foarte putin compozitia laptelui, modificarile

interesand doar laptele (L), mai putin proteinele (P) si glucidele (G).

Compozitia laptelui matern:

-calorii 680/l,
-proteine: 12 g/l din care: -caseina 4g/l
- proteine lactoser 8g/l.
Majoritatea proteinelor sunt albumine si globuline, laptele matern fiind numit si laptele
albuminos.

Caseina este un fosfor proteic a carui particularitate o constituie miceliile mai mici decat
caseinele laptelui de vaca, ceea ce explica precipitarea cazeinei umane in flocoane fine usor
atacate de enzime digestive.
 Proteine : - alfa lact albumina 3,5 g/l,
-beta lact albumina 1,5g/l,
- lactotransperina 1g/l cu actiune bacteriostatica, inhiba cresterea
staphylococului, reprezentand factori suplimentari de protectie al intestinului fata de agenti
patogeni.
Mai contine :

-aminoacizi ca: trictofan, metionina, cisteina ce au efecte in cresterea si dezvoltarea

sugarului;

-proteine serice: serum albumina, glicoproteina alfa 1, ceruloplasmina, proteine ce

intervin in apararea tubului digestiv.

Este : transamilaza, amilaza, lipaza, fosfataza acida si alcalina se gasesc in cantitati mai
mari ca in laptele de vaca, dar soarta si rolul lor este necunoscut.

Lipide:- 36g/l, reprezentate de acizii grasi cu lant mediu si lung de carbon(C) -palmitie,
lamitic, oleic. Acizi grasi polisaturati reprezinta mai mult de 50% din totalul acizilor grasi din
laptele matern.

Glucidele: 70-75% g/l din care : -lactoza 62 g/l,

-oligozaharide 8-13 g/l.

In cursul maturizarii laptelui,lactoza si lipidele cresc in timp ce proteinele si sarurile
minerale scad. Oligozaharidele si glucidele au rol nutritiv.
Sarurile minerale se gasesc in proportie de 2g/l. Dintre saruri (Cl, Na,P,K,Mg,Fe,S,Cu) se
remarca o cantitate scazuta de Ca si P cu raport Ca/P de 2/2in comparatie cu 2/7 in laptele de
vaca.
Vitaminele : reprezinta variatii individuale si depind de alimentatia mamei si durata
lactatiei.
Vitamina A = 0,5 ml/l
Vitamina D = 100u/l
Vitamina K = 15micrograme/l
Vitamina E = 1mg/l
 Vitamina B1 = 200ml/l
Vitamina PP = 2mg/l
Vitamina B6 = 100mg/l
Acid folic 1-5 mg/l.

INCIDENTE, ACCIDENTE,OBSTACOLE ALE ALIMENTATIEI NATURALE

Regurgitatiile reprezinta eliminarea pe gura imediat dupa supt a unei mici cantitati de lapte
nedigerat, nemodificat, avand drept cauza inghitirea de aer in timpul suptului. Se combat prin
respectarea orarului meselor si prin ridicare in pozitie varticala a copilului , imediat dupa supt.

Varsaturile reprezinta eliminarea pe cale bucala a unei cantitati de lapte modificat, la un interval
mai indepartat de ora alaptarii (aprximativ 1/2 ora). Apar la nou-nascuti mai nervosi excitabili.

Varsaturile au drept cauza transformarea caseinei in cheaguri, fenomen prezent pana la varsta de
3-4 luni. Se combat prin respectarea tehnicii alimentatiei, orarul meselor, cu potine antispastica,
antivomitiva ( citrat de sodiu cu luminal si beladona).

Colicile abdominale ( crampele) reprezinta durerile de burta, prezente pana la 3-6 luni.
Apar spontan sau in timpul mesei. Cauzele principale sunt : cantitatea prea mare de lapte inghitit
si continutul de alimente interzise in laptele matern. Se combat cu ceai cotra colicilor, asociatie
de ceai de chimen, anason, musetel, cu scutece incalzite pe abdomen ( nou-nascutul se aseaza in
decubit ventral, se maseaza pe fese).

Refuzul sanului apare la sugarii nervosi, agitati, cu coloici, regurgitatii, varsaturi, la cei
lenesi care dorm la san. Refuzul sanului are drept cauza anorexia nervoasa, la un sugar nevrozat.

Constipatia este absenta scaunului timp de 2-3 zile. In mod normal nou-nascutul are 3-4
scaune/zi. Consipatia se combate cu suc de morcovi, crud , administrat cu lingurita (de la ½
lingurite pana la 8 lingurite /zi) sau cu supozitoare de glicerina pentru copii.

Diareea postprandiala reprezinta aparitia de scaun mucos, apos, in timpul suptului sau
dupa supt. Are drept cauza alimentatia mamei cu diferite alimente stimulatoare. Se combate cu
zeama de morcov fiert, decoct de orez, Arobon ( pulbere de roscove). Exista antidiuretice pentru
nou-nascut si sugar, care dau rezultate foarte bune (Panfurex).

Supraalimentatia reprezinta ingurgitarea unei cantitati mai mari decat cea necesara.
Apar tulburari gastro-intestinale ( regurgitaii, varsaturi, diaree, colici) si agitatie, scadere in
greutate, tulburari dialezice ( eczema, intersrtigo, strofulus), obezitate, scaderea rezistentei la
infectii.

Subalimentatia reprezinta ingurgitarea unei cantitati mai mici de lapte decat cea
necesara. Are drept cauze hipogalactia, suptul insuficient, tinerea la san prea putin timp. Se
combate prin respectarea tehnicii alaptarii, si a ratiei zilnice, stimulrarea sugarului lenes si se
poate trece la alimentatie mixta.

Intoleranta pentru laptele matern este cu totul exceptionala. Apare la primele supturi
sau mai tarziu, dupa o peioada de sensibilitate a nou-nascutului.

Hipogalactia este insuficienta laptelui matern. Are drept cauze surmenajur fizic si psihic,
alimentatia insuficienta timp indelungat, lipsa ingrijirilor igienice, diverse boli ale mamei.

Pentru a se combate, se stimuleaza secretia de lapte prin evacuarea completa a mamelei

(manual sau cu pompa) dupa ce a supt copilul, se face masajul sanului, se aplica pe sani
cataplasme calde, se fac raze ultraviolete si ultrascurte. De asemenea se combate prin alimentatie
(sfecla, mazare, linte), prin medicamente (infuzie de anason, de urzica alba ), prin opoterapie
(glanda mamara, prolactin, hipofiza, placenta).

Tulburari prin dezechilibrul compozitiei laptelui

Pot intervenii de asemenea tulburari in cazul unui lapte prea gras si prea bogat in lactoza sau
hipermineralizat.
Dintre factorii care impiedica alimentatia naturala pot apare dificultati din partea
sugarului cum ar fi: malformatii ale gurii, frenul scut al limbii, dinti congenitali, copii cu
afectiuni nazale, faringiene sau alte guri (coriza acuta, rinofaringita acuta, stomatite), sugarii
lenesi. In astfel de cazuri alimentatia se face cu lingurita, tetina sau prin gavaj cu lapte, de la
mama sau de la doica, recoltat in conditii sterile.
Alimentatia naturala este superioara oricarei alte alimentatii (mixte, artificiale) intrucat
este cel mai comod si mai simplu, este steril, prezinta un raport optim proteine-glucide-lipide,
intalnit numai in laptele matern, se asimileaza integral, corespunde perfect nevoilor de crestere
ale nou-nascutului, contine un mare procent de vitamine, contine enzime si fermenti care ajuta
proceselor digestive, contine anticorpi imunizanti, toleranta digestiva este maxima, curba
ponderala este crescatoare, morbiditatea este scazuta, iar mortalitatea in perioada 0-1 an, de
asemenea mult scazuta.
Este contraindicata alimentatia naturala cand mama sufera de tuberculoza evolutiva,
cardiopatie de compenasata, boli de sistem, boli metagolice, endocrine, psihice, boli infectioase.
Sunt daunatoare pentru nou-nascut unele medicamente administrate mamei: tireostaticele,
anticuagulantele, citostaticile, antidiabeticele.
In cazul fisurilor sau eroziunilor mamelonare, se suspenda suptul timp de 1-2 zile sau se
aplica mamelon artificial. Cand se suspenda suptul, laptele se stoarce si se administreaza cu
lingurita. Intre timp se face tratamentul fisurilor si eroziunilor mamelonare.
In caz de linfangita, galactoforita, acces, se suspenda de asemenea supltul si se
administreaza antibiotice. In cazul mamelonului ombilical laptele se stoarce si se da copilului cu
lingurita sau biberonul.

b ) Alimentatia artificaila

Alimentatia artificiala se indica cand alaptarea naturala cand alaptarea naturala este mixta
si nu se poate realiza sau cand este contraindicata alaptarea la san, sau in cazurile de hipo sau
agalctie.
Alimetatia artificiala este contraindicata in primele 2 saptamani la nou-nascutul la
termen.

c ) Alimentatia mixta
 Alimentatia mixta este o combinatie intre alimentatie naturala si cea artificiala (2/3 lapte
matern si 1/3 alt produs de lapte praf sau lapte vaca).
Este necesar sa se respecte 2 principii:
-principiul selectivitatii. Trebuie selectat produsul d elapte administrat in functie de tolernta
digestiva a nou-nascutului, starea de nutritie, varsta.

- principul progresivitaii. Trebuie inceputa administrarea noului produs cu cantitati progresiv

crescande (se incepe cu 5-10 ml si se creste zilnic, la fiecare masa cu cate 5-10 ml).
Intrebuintarea alinemtului artificial in cantitate mare de la inceput sau gresita pregatirea laptelui,
poate duce la dispepsii grave ale nou-nascutului.

Almentatia mixta se efectueaza prin doua metode:

 Complementara ;
 Alternativa .

Prin metoda complementara nou-nascutul se pune la san, iar in completare se

administreaza un produs de lapte cu biberonul sau lingurita apoi se face proba suptului.

Indicatiile alimentatie mixte sunt, de asemenea, in hipogalctie materna, boli cronice

stabilizate ale mamei, care permite alptarea partiala, la sugarul care nu creste in greutate.

Recipientele in care se pastreaza laptele (biberonul, tetina, lingurita) trebuie bine spalate
si fierte dupa fiecare masa a copilului. Laptele va fi preparat la fiecare masa, pentru a avea
certitudinea ca este proaspat.

Numarul meselor si intervalul dintre mese ramane acelasi ca in alimentatia la san.

Preparate de lapte folosite in alimentatia nou-nascutului la termen:

1 ) Lapte de vaca ½ (½ lapte, ½ ceai ).

Ceaiurile folosite sunt de musetel, anason, chimen, menta in functie de consistenta

scaunului.

Pentru fiecare se pot folosi urmatoarele preparate dietetice:

 a ) Fiertura de faina de orez, cu indicatii foarte bune la dilutia laptelui de vaca, intrucat
aduce un procent de glucide in plus, reincalzit la 37°C, la resuspendarea laptelui praf, in
realimentarea dupa dispepsii (boli diareice).

Mod de prparare :

-20-30g faina de orez, apa calduta se amesteca pana se formeaza o pasta omogena. Se adauga 1l
de apa calina, se fierb impreuna, amestecand tot timpul ( aproximativ 5 min). Se obtine un lichid
omogen, albicios, transparent la care se adauga 50g zahar. Se ia de pe foc, se raceste in jet de apa
si se pastreaza la frigider timp de 24 de ore.

b ) Decoctul de orez: are aceleasi indicatii de fiertura de faina de orez.

Mod de preparare:

Se spala 2-3 linguri de faina de orez, se lasa la macerat intr-un litru de apa rece ( de seara
pana dimineata). Dimineata se pune la fiert la foc moale, se fierbe pana la inflorirea bobului de
orez si se ia de pe foc, se strecoara, se adauga apa pana la 1l. Se repune la fiert 50g zahar, se ia
de pe foc, se raceste sub jet de apa rece si se utilizeaza cel mult 24 de ore. Se pastreaza la frigider
in biberoane separate.

c ) Mucilagiul de orez: are ca indicatie diluarea laptelui de vaca, a laptelui praf si ca

dieta de tranzitie dupa diaree.

Mod de preparare:

-20-30 boabe de orez se pun la macerat de seara pana dimineata, apoi se fierb si se
strecoara (se trece masa de orez prin sita de 2-3 ori), se paseaza pana se obtine o masa
omogena, apoi se adauga lichidul ramas pana se obtine 1l de compozitie, la care se
adauga 50g zahar si se pune la foc. Se obtine o compozitie omogena, dulce la gust, cu
consistenta ridicata. Se raceste sub jet de apa, se pastreaza la frigider timp de 24 ore.

2 ) Laptele calcic:
 Este un preparat dietetic de lapte de vaca acidulat cu lactat de calciu. Se foloseste in
dilutie de 1/2. Este indicat in alimentatia mixta si artificiala a nou-nascutului, la sugarul
distrofic cu toleranta digestiva scazuta.
Mod de preparare:
Se fierb 500g decoct de orez cu 50g zahar, se adauga 1,5 g lactat de calciu apoi se fierb
impreuna. Separat se fierbe laptele apoi se amesteca cu compozitia dinainte.Se fierb impreuna
2-3 min batand continuu cu telul pentru dispersarea cheagurilor de caseina si omogenizarea
continutului,

3.Laptele albuminos ½ este indicat la distrofici.Este un lapte de vaca sarac in glucide,lipide

bogat in proteine.

Mod de preparare:

Intr-un litru de lapte de vaca fiert sau nefiert se pune o lingura de labferment,se pune in
bain-marine la 40-45°C, pentru facilitatea coagularii, timp de 20-30 min.

Se ia continutul, se pune in tifon steril, se strecoara si se obtine un cas, care se pune in

vas, se pastreaza o lingurita obtinandu-se o pasta omogena.Inainte de pasare se adauga apa
calina pentru indepartarea grasimilor si 500 ml Babeurre. Se poate da inmai multe moduri:

-cas cu 500ml Babeurre si cu 50g zahar;

-cas cu 500ml decoct de orez 3-5% si 5% zahar;

-cas cu 250g decoct de orez 3-5% si 250 zer.

4 ) Babeurre este un lapte de vaca fiert sau nefiert, degresat, acidifiat prin fermentatie
lactic naturala.

5 ) Eledonul este Babeurre pulbere, care se prepara in concentratie de 10% cu 5% zahar.

Modul de preparare al Babeurre-lui din lapte nefiert:

Un litru de lapt nefiert strecurat se pune la prins intr-un vas de lut, la temperatura de 20°C
timp de 24 ore.. Se degreseaza, se bate cu telul timp de 25-30 min, pentru faramitarea grunjilor
de casiena, se pune la fiert pana da in clocot (batand tot timpul cu telul) si se indulceste 5%. Se
raceste rapid sub jet de apa apoi se pune vasul la frigider.

Mod de preparare din lapte fiert:

Un litru de lapte se insamanteaza cu 1-2 lingurite de iaurt pentru a favoriza coagularea, se

lasa la temperatura camerei timp de 24 ore.

Se indeparteaza grasimea si se bate cu telul, 20-30min pentru omogenizarea laptelui 1-3 min in
clocot, batand tot timpul apoi se raceste sub jet de apa si se pastreaza la frigider.

6 ) Prepararea din lapte praf umanizat ( cu o compozitie asemanatoare laptelui de

mama)

-Humana 0 (15%)

-Humana 1 (13,5%)

-Similac

7 ) Prepararea din lapte praf neumanizat

-Robebi A,B

-Robolact

-Aptamel(Milupa)

8 ) Produsele:

-Lacto 1,2 (10%)

-Glivilact

-Materna 0

9 ) Laptele praf obisnuit 6%,8%

 Laptele praf este laptele de vaca din care s-a extras apa prin procedee industriale.Are
aspect de pulbere alb-galbuie, grasa la pipait cu miros specific se lapt si o umiditate cuprinsa
intre 4-6%.

Laptele praf poate fi integral ( din care s-a extras numai apa) si degresat (din care s-au
extras grasimile).

Laptele praf se administreazain concentratie de 6% in primele 2 saptamani de viata a nou-

nascutului si de 8% in urmatoarele 2 saptamani.

Se poate resuspenda in apa fiarta si racita, ceai (chimen,menta,tei), decoct de orez,

fiertura de orez.

5 ) SOMNUL NOU-NASCUTULUI LA TERMEN

Respecatrea orelor fixe de alimentatie si a perioaelor de somn chiar din primele zile,
constituie elemente importante pentru dezvoltarea si educarea copilului. Acest program asigura
atat copiilor, cat si mamelor odihna necesara si reprezinta primul pas catre ordine si disciplina.

Daca copilul nu se trezeste la orele obisnuite de supt, el va fi trezit pentru a se putea

forma incetul cu incetul reflexe conditionate si deprinderi utile.

In primele trei saptamani nou-nascutul normal suge de 7 ori pe zi, la intervale de 3 ore si
doarme neintrerupt de la ora 24 pana la ora 6. Dupa varsta de o luna cand se raresc mesele la 6 si
intervalele dintre supturi la 3 si ½ ore, somnul de noapte dureaza de la ora 23 la ora 6. In restul
timpului, ziua, nou-nascutul doarme aproape tot timpul, trezindu-se de obicei cu 15-30 min
inainte de supt.

6 ) PROFILAXIA INFECTIILOR LA NOU-NASCUT

Periada neo-natala se caracterizezeaza printr-o reactivitate cu totul deosebita a copilului

fata de agresiunile infectioase. Acesta se datoreaza imaturitatii sistemului nervos central si
inperfectiei mecanismelor biologice de adaptare la noile conditii, ale vieti extrauterine. La
aceasta se adauga prezenta a numeroase porti de intrare (ombilicala, oculara, respiratorie,
digestiva) pentru diversi germeni patogeni.

Masurile de profilaxie vizeaza infectiile cutanate, ale cailor respiratorii si digestive si

trebuie aplicate inainte de nasterea copilului, in timpul nasterii si dupa nastere.

Profilaxia geberala consta in urmatoarele masuri:

- Depistarea si tratamentul sustinut al infectiilor gravidei;

- Profilaxia infectiilor respiratorii prin aspiarea secretiilor din rinofaringe la nastere;
- Profilaxia infectiei oculare si profilaxia infectiilor ombilicaleprin ingrijirea plagii
ombilicale;
- Aplicarea masurilor de asepsie si igiena in sala de nastere, in salonul de nou-nascuti si la
domiciliu;
- Igiena mainilor personalului si a mamei care ingrijeste copilul;
- Depistarea purtatorilor de germeni la personalul sanitar, la mama si membrii familiei, cu
aplicarea masurilor de izolare si tratament;
- Depistarea infectiilor incipiente la nou-nascut si aplicarea tratamentului corespunzator;
- Interzicerea vizitarii nou-nascutului la maternitate si domiciliu.

In aplicarea masurilor de profilaxie a infectiilor post-natale in perioada internarii nou-

nascutului in sectia de nou-nascuti o importanta deosebita o are modul de organizare a acestei
sectii si activitatea asistentei pediatre. Sectia de nou-nascuti trebuie sa aiaba boxe cu mese de
infasat si cu un numar mic de paturi, cu posibilitati de grupare a nou-nascutilor sanatosi,
prematurilor, celor suspecti si celor bolnavi. Curatenia incaperilor, aerisirea, dezinfectia si
dezinsectia trebuiesc aplicate sistematic.

In saloanele de nou-nascuti este interzis accesul personalului cu stari febrile, cu cataruri al

ecailor respiratorii, cu orice boala suspecta a pielii ochilor a contactiilor de boli infecto-
contagioase si a purtatorilor de germeni.

Asistenta pediatra vegheaza la aplicarea si respectarea acestor reguli. La preluarea

serviciului, ea are urmatoarele obligatii:

- Sa imbrace halat curat ;

 - Sa-si spele mainile cu peria pana la cot;
- Sa-si curete si sa-si taie unghiile;
- Sa-si adune parul si sa-l acopere complet cu boneta;
- Sa poarte masca curata cu care acopera nasul si gura. Masca trebuie schimbata de
cateva ori pe zi.
- Sa se spele pe maini inainte si dupa manipularea fiecarui copil.

C ) INGRIJIREA LA DOMICILIU

Dupa parasirea sectiei de nou-nascuti, se vor acorda acasa, in continuare, ingrijirile

igienice necesare. Mama trebuie sa continue respectarea regulilor de ingrijire, de igiena si de
alaptare. Pentru acesta mama trebuie ajutata de cadrele medico-sanitare ale circumscriptiei
sanitare teritoriale (medici pediatri, asistente, surori de pediatrie) carora le revine rolul de a
rezolva problemele de sanatate pe care le ridica nou-nascutul. Acesta activitate trebuie sa
inceapa chiar din prima zi a sosirii copilului din maternitate; asistenta de pediatrie va instrui
mama asupra tehnicii de alimentare si ingrijire, facandu-i si demonstratie practica. Dupa ce ia
masurile necesare (imbracarea halatului, spalarea cu grija a mainilor), asistenta desfasa copilul,
controleaza placa ombilicala, examineaza cu atentie pielea si demonstreaza mamei cum se spala
nou-nascutul, iar dupa caderea bontului ombilical, cum se face baia. De asemenea, da indicatii
asupra modului cum se combate eritemul fesier, cum se tine si cum se infasa copilul.
Imbracamintea nou-nascutului consta din pieptarasi si camasuta, un scutec triunghiular si
altul patrat. Daca este nevoie copilul este acoperit cu patura moale si usoara.