OBSERVAREA, MĂSURAREA ŞI NOTAREA DIUREZEI

Diureza – procesul de formare şi eliminare a urinei din organism timp de 24 de ore.

Urina – lichidul format de rinichi prin filtrarea sângelui, în care sunt eliminate substanţele
rezultate din metabolismul intermediar proteic, inutile şi toxice pentru organism şi excretat de
aparatul renal. Tulburările metabolismului intermediar influenţează cantitatea şi calitatea
(compoziţia) urinei eliminate.

Micţiune – actul fiziologic, conştient, de eliminare a urinei.

Scop: obţinerea de informaţii privind starea morfofuncţională a aparatului urinar şi a întregului

organism, cantitatea şi calitatea urinei furnizând date importante pentru stabilirea
diagnosticului, prognosticului, urmărirea evoluţiei bolilor dar şi în stabilirea bilanţului nutritiv în
bolile metabolice.

Materiale necesare:

- vase cilindrice gradate cu gât larg sau borcane de 2-4 l gradate;

- foaie de temperatură;

- creion sau pix (culoare albastră).

Etape de execuţie:

I. Observarea diurezei

Se va observa ritmul micţiunilor:

1. normal – 5-6/24 ore la bărbaţi; 4-5/24 ore la femei;

2. patologic – ritm crescut (polakiurie); mai mult noaptea (nicturie).

Se vor observa tulburările de micţiune:

1. polakiurie – micţiuni frecvente, cu cantităţi mici;

2. ischiurie sau retenţie de urină – imposibilitatea de a urina;

3. disurie – eliminarea urinei cu dificultate şi dureri;

4. enurezis – pierderea involuntară de urină în timpul nopţii; mai ales la copii

5. nicturie – egalarea sau inversarea raportului dintre numărul micţiunilor şi cantitatea de urină
emisă noaptea faţă de cea emisă în cursul zilei.

II. Măsurarea diurezei

a) Pregătirea materialelor:

Se curăţă riguros vasele cilindrice, gradate, se clătesc cu apă distilată pentru a nu se modifica
compoziţia urinei şi se acoperă.

Recipientele vor fi etichetate (numele bolnavului, nr. salon şi pat).

b) Pregătirea bolnavului:

Se educă bolnavul să urineze numai în urinar.

c) Efectuarea tehnicii:

Spălarea mâinilor.

Colectarea după un orar fix, valabil pentru toţi bolnavii secţiei.

Se invită bolnavul să urineze şi se aruncă produsul acestei emisii la ora 8 dimineaţa.

Se colectează în vasele gradate toate urinele emise până a doua zi la ora 8, adăugându-se şi
urina acestei emisii.

Se citeşte gradaţia care indică urina emisă în 24 ore.

Spălarea mâinilor.

III. Notarea diurezei

d) Notarea cifrică:

Se notează cifric în „Carnetul de observaţii medicale independente”, în fiecare dimineaţă

(numele bolnavului, nr. patului, data şi cantitatea de urină eliminată în 24 de ore.

e) Notarea grafică:

Pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatură se socotesc 100 ml urină.

Se notează grafic cu creion albastru, sub forma unei coloane ce are haşurată numai partea
superioară ce corespunde cantităţii de urină a zilei respective.
Valori fiziologice normale ale volumului de urină:

- femei = 1000-1400 ml/24 h;

- bărbaţi = 1200-1800 ml/24 h.

Valori patologice:

- poliurie = peste 3000 ml/24 h;

- oligurie = sub 1000 ml/24h;

- anurie = absenţa urinei în vezică.

Observarea calităţii urinei:

1. culoare: normal

- galben deschisă = urină diluată;

- brun închisă = urină concentrată;

patologic

- brun închisă şi spumă (icter);

- roşie deschisă până la roşie brună = urină cu sânge (hematurie);

fiziologic

- albastru-verde = tratament cu albastru de metilen;

- cafeniu-roşu-brun-negru = tratament cu chinină sau acid salicilic.

2. miros: caracteristic; amoniacal (în fermentaţia alcalină intravezicală); aromatic, de fructe în

diabet.

3. aspect:

- normal = clar, transparent;

- patologic = tulbure (săruri, puroi, microbi, calculi).