SEMIOLOGIA

APARATULUI
RESPIRATOR
I.DISPNEEA

• Def.Tulburare a respiratiei manifestata subiectiv prin senzatia “lipsei de aer “ si obiectiv

prin modificarea unuia sau a mai multor parametri respiratori (frecventa, ritm,
amplitudine ).
• Actul respirator fiziologic are 2 timpi : inspirul (se trage aer in piept) si expirul (se da
afara aerul din plamani).
CAUZE DE DISPNEE

PULMONARE
D.obstructiva – apare in :
• Obstructii ale CRS (cai respiratorii superioare ): stenoze laringeale , traheale – ex.corp strain – D.este
bradipneica , predominant inspiratorie
• Obstructii bronhopulmonare – AB( astm bronsic ), N.bronsic – D.este de tip bradipneic, predominant
expiratorie , suieratoare , prelungita
• Afectiuni ce produc scaderea elasticitati pulmonare : scleroze pulmonare, pneumoconioze
D.restrictiva – cand se reduce suprafata pulmonara sau se limiteaza miscarile respiratorii : in pneumonii,
pleurezii, TBC
EXTRAPULMONARE
• In boli cardiovasculare – valvulopatii, pericardita , miocardita
• Afectiuni nervoase sau de alta natura cu rasunet asupra centrului respirator – psihoze,
afectiuni vasculo-cerebrale , intoxicatii diverse
• Afectiuni hematologice – anemii
CLASIFICARE

In raport cu conditiile de producere

• La efort – in boli cardiovasculare si respiratorii
• In repaos –accentuata de decubit - in AB
In functie de timpii de aparitie
• vesperala – are maxim de intensitate seara – in TBC pulmonara
• continua – in insuficienta cardiaca (IC)
In functie de modul de debut
• acuta – paroxistica (brusca)
• cronica – lent , in timp
Caracterele D.- frecventa respiratorie normala la un adult = 16 - 18 respiratii/minut;
• D. poate evolua cu :
1. TAHIPNEE (POLIPNEE) – respiratii > 18/min. - este o respiratie rapida si superficiala
, putin eficace, apare in : pneumonie, pleurezie ,fracturi costale, boli febrile ; fiziologic –
dupa efort fizic , emotii
2. BRADIPNEE – respiratii < 16/min. – poate fi :
• Cu expiratie prelungita , dificila , insotita de un suierat specific asemanator zgomotului de
porumbar numit “wheezing “- in AB
3. DISPNEEA CHEYNE – STOKES – respiratia se accelereaza si creste in amplitudine
pana atinge un maxim apoi descreste treptat pana la apnee (oprirea respiratiei ) pentru 10
secunde dupa care ciclul reincepe – in tumori cerebrale, hemoragii cerebrale, intoxicatia cu
morfina
4. RESPIRATIA BIOT – miscari respiratorii intrerupte periodic de apnee de 5- 30 secunde
– in septicemie, meningite
5. BLOCKPNEE – respiratia se face cu atentie si intreruperi , miscarile respiratorii fiind
reduse ca amploare , ezitante , oprindu-se in timpul inspirului din cauza durerii (fracturi ,
nevralgii intercosatale )
II.TUSEA

Def.Act reflex declansat de o iritare a cailor

respiratorii , al carui efect este expulzarea
continutului arborelui bronsic (aer, secretii,
corpi straini ).
Poate avea rol :
• De aparare
• Nociv – prin agravarea conditiilor locale – in
fracturi costale, hemoptizie
CARACTERELE TUSEI

Circumstantele de aparitie
• Spontana
• Provocata

Caracterul paroxistic sau permanent

• Vechimea
• Prezenta sau absenta evolutiei in puseuri

Orarul de aparitie
• Matinala – “toaleta bronhiilor “- in bronsite
• Nocturna – in boli cardiace
Ritmul
• Obisnuita – sub forma unor secuse (accese) simple
• Chinta de tuse – mai multe reprize expiratorii + apnee urmata de o repriza inspiratorie
Intensitatea
• Stinsa – voalata datorita distrugerii corzilor vocale – in TBC, neoplasm
• Zgomotoasa – latratoare datorita compresiunilor traheobronsice
Tonalitatea
• Metalica – in pneumotorax, caverna TBC
• Bitonala – in paralizia de nerv recurent
• Aspra , ragusita - -in laringita

Productivitatea
• Tuse seaca , uscata – in pleurite , pleurezii
• Umeda , cu expectoratie – in leziuni acute si cronice bronhopulmonare

Semne si simptome de acompaniament – durere, hemoptizie, varsaturi ,etc.

III.EXPECTORATIA

• Def.Eliminarea pe gura in timpul tusei , a substantelor secretate sau excretate de caile respiratorii ,
produsul lor fiind sputa .
VOMICA ( !! diferita de voma ) = evacuarea masiva si brusca a continutului unei cavitati (obisnuit
purulente ) din parenchimul pulmonar , ca urmare a stabilirii unei comunicari intre cavitate si o
bronhie . Poate fi:
• Masiva – se elimina intre 400-1000 ml puroi , brusc , pe gura si nas, bocand orofaringele si
generand o stare de asfixie cu cianoza si senzatie de moarte iminenta – in abces pulmonar ,
pleurezii purulente , chist hidatic pulmonar
• Fractionata – eliminari mici si fractionate ale continutului cavitar
Cantitatea
• Moderata - < 100 cm 3- in AB, bronsita acuta
• Abundenta – 100- 300 cm 3- bronsita cronica, TBC pulmonara,N.pulmonar
• Masiva - > 300 cm 3- in abces pulmonar, chist hidatic pulmonar
Culoarea
• Albicioasa – in perioada de debut a traheobronsitelor
• Verde – in supuratii pulmonare
• Ruginie – pneumonia pneumococica
• Negricioasa – la mineri( din cauza particulelor de carbune )
• Rosie – in N. pulmonar
Mirosul
• Inodor (fara miros )– fiziologic
• Fetid (urat mirositor ) – in abces pulmonar, gangrena pulmonara ,etc.
IV.HEMOPTIZIA

Def.Eliminarea pe gura , prin tuse, de sange provenit din

aparatul respirator (sputa cu sange).
Poate fi precedata de : senzatia de gadilitura laringiana , caldura
retrosternala , tuse persistenta , senzatia de plenitudine toracica .
Clasificare
• Mica – doar cateva striuri de sange in sputa
• Mijlocie – 100-200 ml sange
• Mare – 200-500 ml sange
• Abundenta - > 500 ml sange
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

• Cu stomatoragia – sange din cavitatea bucala , amestecat cu saliva , neaerat, se elimina fara tuse ,
ex.cavitatii bucale descopera cauza
• Cu hemoragia faringiana – sange neaerat, eliminat fara tuse – in leziuni ale faringelui
• Cu epistaxisul posterior – eliminare pe gura a sangelui scurs din nas in faringe ; ex. nasului poate
descoperi sursa sangerarii sau ex. orofaringelui poate evidentia scurgerea de sange din rinofaringe
• Cu hematemeza – varsatura cu sange rosu inchis spre negru , neaerat , amestecat cu resturi
alimentare , apare la b.cu antecedente digestive , este precedata de greata , varsaturi, se insoteste
deseori de melena
SEMIOLOGIA APARATULUI
CARDIOVASCULAR
I.DUREREA TORACICA (PRECORDIALA )

Poate fi de origine : cardiaca si extracardiaca .

Durerea de origine cardiaca
• A.organica – in leziuni ale cordului si vaselor mari
• B.functionala – vegetativa
A.ORGANICA

• Durerea din angina pectorala - are sediul

precordial sau retrosternal , iradiaza in umarul
stang, pe marginea interna a bratului , antebratului
si ultimile 2 degete ale mainii stangi, are caracter
constrictiv (ca o gheara ) , apare de regula la efort
, se asociaza cu anxietate si senzatie de moarte
iminenta , dureaza 3-5 minute , nu depaseste
niciodata 30 minute, cedeaza la repaus si
administrarea de Nitroglicerina sublingual
• Durerea din infarctul de miocard – are aproape aceleasi caractere ca in angina pectorala
, insa intensitatea si durata sunt mai mari , comparata cu “lovitura de pumnal” , depaseste
30 minute , apare si in repaus (chiar si noaptea , in somn); nu cedeaza la repaus sau la
Nitroglicerina sublingual
B.FUNCTIONALA

• apare in absenta oricarei boli cardiace ; se prezinta ca o intepatura , localizata punctiform

la apex (aratata cu un deget ), dureaza cateva secunde , fara legatura cu efortul fizic, este
insotita de iritabilitate, cefalee, insomnia, astenie – in nevroze, emotii, surmenaj
DUREREA DE ORIGINE EXTRACARDIACA

Afectiuni ale peretului toracic ce tin de :

• Tegumente – zona zoster
• Muschi – mialgii, miozite
• Nervi – nevralgii intercostale
• Articulatii – artrite , artroze
• Sani (la femei) = mastodinie (durerea de sani )
• MTS osoase
• Sdr.Tietze = dureri ale articulatiilor sternoclaviculare I- IV
In aceste afectiuni , durerea este influentata de miscarile respiratorii, se accentueaza la apasarea regiunii
dureroase , se extinde si inafara regiunii precordiale
Afectiuni ale coloanei vertebrale dorsale
- spondilita , spondiloza , hernie de disc , traumatisme – durerea este unilaterala sau “in
centura “ , agravata de pozitia fixa in timp ce miscarea o amelioreaza
Afectiuni pleuropulmonare
– pleurita , pleurezia stanga , pneumonia, infarct pulmonar- durerea are caracter de junghi,
este accentuata de miscarile respiratorii , dureaza cateva zile , se asociaza si cu alte semne
pleuro-pulmonare
Afectiuni digestive
– esofagita si hernia hiatala se insotesc de dureri retrosternale , cu caracter de pirozis (arsura
); ulcerul gastric , litiaza biliara , pancreatita acuta dau dureri cu iradiere in regiunea
precordiala
Afectiuni ale umarului
- periartrita scapulohumerala , nevralgia plexului brahial dau dureri cu iradiere in regiunea
precordiala
II.PALPITATIILE

Def. Senzatii care constau in

perceperea amplificata si deformata
ale propriilor batai ale inimii , pe
care in mod normal , nu le percepem.
• Apar fiziologic : dupa abuz de
cafea , alcool, tutun, emotii , efort
fizic, stres si patologic in afectiuni
cardiace si extracardiace .
CAUZE

Cardiace – orice afectiune cardiaca poate produce palpitatii dar in special extrasistolia, fibrilatia
atriala , tahicardia paroxistica supraventriculara
Extracardiace
• Afectiuni pleuropulmonare – pleurezia masiva
• Afectiuni digestive – hernia hiatala , boala de reflux gastroesofagian ,aerofagie
• Afectiuni endocrine – tireotoxicoze, spasmofilie, feocromocitom , hipoglicemie
• Afectiuni psihice – atacul de panica, nevroze
• Medicamente – atropina , tiroxina, miofilinul , etc.
• Afectiuni hematologice – anemii
CLASIFICARE

• Intermitente – in extrasistole
• Paroxistice – apar si dispar brusc, dureaza ore sau zile – in fibrilatia atriala paroxistica,
TPSV
• Persistente –in afectiuni valvulare sau congenitale ale inimii, in hipertiroidism, anemie ,
insuficienta aortica, etc.
III.EDEMELE

Def.Acumularea de lichid in tesutul celular subcutanat, cu infiltratia hidrica a pielii.

• Pielea cu edem este lucioasa ,transparenta ,fara cutele obisnuite , fara elasticitate. Prin apasarea ei pe
un plan osos (tibie, maleola ) apare o depresiune locala numita GODEU , prin eliminarea apei din
zona respectiva , cu revenirea la forma anterioara
• Cand edemul se generalizeaza si lichidul trece in cavitatile seroase (pleura , pericard, peritoneu ) se
numeste ANASARCA
• Cand lichidul se acumuleaza numai in cavitatea peritoneala (abdomen) se numeste ASCITA ( ciroza
hepatica, TBC peritoneala, insuficienta cardiaca congestive,MTS peritoneale – cancer digestiv sau
genital )
• lichid in cavitatea pleurala = pleurezie
• lichid in cavitatea pericardica = pericardita
A.EDEMUL CARDIAC

Cauze: insuficienta cardiaca dreapta,insuficienta cardiaca globala,pericardita cronica constrictiva

Apect clinic
• culoare – la inceput alb apoi cianotic
• sediu- initial decliv (adica dosul piciorului si retromaleolar ) apoi cu evolutie ascendenta , cuprinzand
gambele ,coapsele,abdomenul si toracele , fata si pleoapele; in stadii avansate – anasarca
• la inceput este intermitent , cu caracter vesperal (maxim de intensitate seara ) , lipseste dimineata la trezire
apoi devine permanent
• consistenta – initial moale apoi devine dur pe masura ce boala avanseaza
• nedureros- cand se instaleaza rapid este dureros
• se asociaza si cu alte semne de boala cardiaca : cianoza, turgescenta venelor jugulare , hepatomegalie
dureroasa ,etc.
B.EDEMUL RENAL

Cauze : sindrom nefrotic , GN, etc.

Aspect clinic
• Culoare – alb , palid
• Sediu – la nivelul fetei , in spatele pleoapelor , mai accentuat dimineata la trezire , se amelioreaza
pana la disparitie in cursul zilei
• Consistenta – moale
• Nedureros
• Se asociaza cu simptomatologie renala : dureri lombare , hematurie, HTA, febra
C.EDEMUL HEPATIC

Cauze : ciroza hepatica

Aspect clinic
• Culoare –alb
• Sediu – decliv (maleole, partea inferioara a gambei, organe genitate externe) sau sub
forma de ascita
• Consistenta – moale
• Se asociaza cu icter, stelute vasculare , hepatosplenomegalie , circulatie colaterala
D.EDEMUL CARENTIAL

• Cauze:inanitia
• Aspect clinic – debuteaza concomitent la fata si gambe ; sediu- decliv, cuprinde treptat ½
inferioara a corpului care contrasteaza cu cea superioara emaciata; consistenta moale ,
este permanent
E.EDEMUL ENDOCRIN

• Cauze : hipotiroidie, sindrom Cushing , menopauza, tratament cu cortizon, etc.

• Aspect clinic – in hipotiroidie debuteaza facial , la nivelul mainilor , se extinde la tot
corpul , culoare alb –palid, ferm, dur, nedureros, NU lasa godeu
F.EDEMUL ALERGIC

• Cauze : urticarie, alergii medicamentoase sau alimentare

• Aspect clinic – alb, moale, limitat de obicei la fata (in spatele pleoapelor si la buze ) ,
dureaza putin , este FUGACE ( apare si dispare brusc ), afecteaza mucoasa bucala ,
linguala, glotica ,laringiana (poate provoca asfixie !!)
G.EDEMUL INFLAMATOR

Cauze :abces, flegmon

Aspect clinic
• rosu, cald , dureros, limitat in vecinatatea procesului inflamator
• permanent
• se asociaza cu adenopatii satelite dureroase, febra