SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Simptome FUNCTIONALE
Principalele tulburari functionale provocate de o afectiune pulmonara sunt: dispneea,
durerea toracica, tusea, expectoratia, hemoptizia, sughitul si tulurarile !ocii"
Dispneea este dificultatea de a respira Spre deosebire de respiratia normala!
care este involuntara! respiratia dispneica este constienta! voluntara! penibila
i "olnavul resimte o #sete de aer$ %u alte cuvinte! bolnavul dispneic simte pe
l de o parte necesitatea de a respira! iar pe de alta ca efortul respirator pe care&'
face este insuficient
( Se stie ca! in stare normala! miscarile respiratorii au o frecventa constanta! o
amplitudine e)ala si un ritm re)ulat! in timp ce in stari patolo)ice aceste caracteristici se
modifica si apare dispneea
*upa circumstantele de aparitie se deosebesc# dispneea permanenta +insuficienta
cardiaca avansata! pneumotora,-! dispneea de efort +procese pleuro&pul&monare care
scad ventilatia pulmonara! insuficienta cardiaca-! dispneea de decubit +bolnavul nu
poate sta culcat! fiind obli)at sa sada- si dispneea paroxistica, intalnita in astmul bronsic
si in insuficienta ventriculului stan) +astmul cardiac si edemul pulmonar acut-
*upa ritmul respirator! se deosebesc bradipneea sau dispneea cu ritm rar +procese
obstructive ale cailor respiratoare! astm bronsic - si polipneea sau tahipneea - +dispnee
cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii! depasind ./0min- +ma1oritatea bolilor
pleuro&pulmonare si cardio&vasculare-
*upa timpul respiratiei care este tul burat! se intalnesc dispneea inspiratorie +edem al
)lotei! corp strain in larin)e$, dispneea expiratorie +astmul bronsic si emfi2emul
pulmonar- si dispneea mixta, in care dificultatea interesea2a atat inspiratia cat si
e,piratia si care se intalneste atat in pleure2iile cu lic3id mult! cat si in pneumonia
masiva in unele stari patolo)ice pot aparea tulburari ale ritmului respirator! intalnind in
acest sens mai multe tipuri de respiratii +4-
Respiratia de tip Cheyne-Stokes este
o respiratie periodica! caracteri2ata prin alternante de polipnee si apnee Respiratiile
cresc pro)resiv in amplitudine si frecventa! atin) un apo)eu! apoi descresc pana ce
incetea2a Perioada de apnee durea2a '/ pana la 4/ de secunde! dupa care ciclul
reincepe Acest tip de respiratie se intalneste in insuficienta cardiaca stan)a! in
aterosclero2a cerebrala! in tumori si accidente vasculare cerebrale! uremii etc
Respiratia de tip Kussmaul este o respiratie in patru timpi: inspiratie&pau2a&e,piratie&
pau2a Miscarile respiratorii sunt profunde si 2)omotoase Apare in coma diabetica
Respiratia de tip Biot se caracteri2ea2a prin cicluri de respiratii intrerupte de perioade
de apnee de 5 pana la 4/ de secunde Este o respiratie a)onica
in practica curenta! dispneea este e,presia unei afectiuni a aparatului respirator sau
cardio&vascular
Durerea poate su)era deseori dia)nosticul! dar nu orice durere toracica e,prima o boala
a aparatului respirator Se distin) dureri: pleurale +1un)3iul din pleure2ie! durerea atroce
din pneumotora,ul spontan-! parenc3imatoase pulmonare +1un)3iul din pneumonie!
durerea violenta din embolia pulmonara! )an)rena pulmonara-! parietale +fracturi si
neoplasme costale! 3erpesul 2oster! cancerul sau tuberculo2a vertebrala! boli
reumatismale etc-! toracice! de ori)ine cardio&vasculara! abdominale iradiate la nivelul
toracelui +dureri ve2iculare! pancreatita acuta-
Unele caractere particulare ale durerilor pot da indicatii pretioase O durere vie! atroce!
care imobili2ea2a toracele si opreste respiratia! insotita de stare de colaps! se intalneste
in pneumotora,ul spontan si in embolia pulmonara 6un)3iul toracic este o durere vie!
locali2ata! acuta si superficiala! e,a)erata de tuse si de respiratie profunda Se
intalneste in pleuri te! pleure2ii! pneumonii! con)estii pulmonare etc *urerea in umarul
drept poate proveni de la o pleurita diafra)matica sau de la o afectiune a ve2iculei
biliare *urerea care se amplifica cu miscarile respiratorii su)erea2a o fractura costala
*urerile accentuate prin compresiunea punctului dureros sunt de obicei parietale
Tusea este un act refle, sau voluntar! care are drept re2ultat e,pul2area violenta a
aerului si in unele ca2uri a corpurilor straine din caile respiratorii %a mecanism )eneral!
actul tusei cuprinde o fa2a inspiratorie! in care aerul patrunde in plamani! o fa2a de
compresiune! prin inc3iderea )lotei! si o fa2a de brusca e,pul2ie a aerului prin contractia
musc3ilor abdominali! ridicarea violenta a diafra)mului si desc3iderea fortata a )lotei in
cursul celui de&al treilea timp! odata cu coloana de aer! sunt proiectate in afara si
e,pectoratia! muco2itatile sau corpurile straine Aceste trei fa2e repre2inta o secusa de
tuse Tusea poate fi: uscata, fara e,pectoratie +pleurite! fa2a initiala a bronsitelor acute
sau a tuberculo2ei pulmonare- sau umeda, urmata de e,pectoratie Acesta este semnul
unui proces bronsic sau parenc3imatos pulmonar +bronsita acuta sau cronica! supuratii
bronsice sau pulmoanre! pneumonie etc-
Tusea seaca este vatamatoare! deoarece poate raspandi infectia! poate epui2a cordul
drept si tulbura somnul( de aceea trebuie combatuta
E,ista si alte tipuri de tuse: tusea cvintoasa, care se intalneste in afectiunea denumita
tuse convulsiva si se caracteri2ea2a prin mai multe e,piratii puternice si 2)omotoase!
urmate de o inspiratie fortata! numita repri2a( tusea bitonala & in doua tonuri & tradea2a
o parali2ie a nervului recurent stan)( tusea latratoare, 2)omotoasa! apare in adenopatii
tra3eo&bronsice si tumori mediastinale( tusea surda, ragusita, !oalata, survine in
afectiuni larin)iene( tusea emetianta, urmata de varsaturi alimentare! este intalnita in
tusea convulsiva Uneori, tusea apare in anumite pozitii! care favori2ea2a eliminarea
continutului unor cavitati +ca in tuberculo2a pulmonara! dilatatia bronsica- sau in anumite
momente ale 2ilei Astfel! tusea poate sur!eni noaptea +de obicei in afectiuni cardiace-!
poate fi matinala %supuratii bron3o&pulmonare cu secretie abundenta-! !esperala sau
de seara +in special in tuberculo2a-
*upa etiolo)ie! tusea poate fi# &aringiana +farin)ite acute si cronice-! laringiana
+larin)ite sau tumori larin)iene$, ronsica +bronsite! dilatatii bronsice! cancer bronsic-!
pulmonara +pneumopatii acute sau cronice-! pleurala +pleurite-! mediastinala +tumori!
insuficienta cardiaca! pericardite-
Asistenta medicala trebuie sa urmareasca si sa stie sa interprete2e tusea Trebuie sa
linisteasca tusea de iritatie +larin)ita! bronsita-! obisnuind bolnavul sa&si stapaneasca
tusea si recomandandu&i sa evite fumatul! discutiile! desc3iderea )urii in inspiratie! aerul
uscat sau temperatura prea ridicata! sa tuseasca cu batista la )ura etc *e asemenea!
trebuie sa ase2e bolnavul in po2itia care permite e,pectoratia si! la nevoie! sa utili2e2e
tusea artificiala! aspiratia bronsica etc
!xpectoratia este procesul prin care se elimina produsele formate in caile respiratorii in
mod curent! prin e,pectoratie se intele) atat actul de e,pul2ie! cat si produsele eliminate
+sputa- E,pectoratia repre2inta! fara indoiala! materialul patolo)ic cel mai periculos! fapt
pentru care trebuie luate masuri de asepsie ri)uroasa Este contraindicat sa se fume2e
sau sa se ia masa! fara de2infectarea mainilor care au venit in contact cu scuipatoarea
E,pectoratia are o valoare fundamentala din punct de vedere dia)nostic! mai ales daca
este recenta Trebuie preci2ate totdeauna
cantitatea! aspectul! culoarea si mirosul E,pectoratia apare cand e,sudatul alveolar sau
secretia bronsica creste! declansand tusea
Adeseori femeile si copiii nu stiu sa e,pectore2e! in)3itind sputa eliminata prin tuse
*upa cum am mentionat! e,pectoratia are mai multe caractere! de care trebuie sa se
tina seama
Cantitatea" in mod obisnuit nu se elimina dupa fiecare tuse mai mult de 5 ml in unele
boli +dilatatie bronsica! abces si )an)rena pulmonara! tuberculo2a pulmonara avansata-!
cantitatea creste! uneori c3iar pana la 7// & .// ml04. de ore O varietate speciala de
e,pectoratie este vomica. Prin acest termen se intele)e e,pul2area brutala a unei
colectii purulente situate in parenc3imul pulmonar sau in vecinatate! prin desc3iderea in
caile respiratorii Apare in abcese pulmonare! pleure2ii purulente! abcese subfrenice
Culoarea poate furni2a de asemenea unele indicatii Astfel! sputa din cancerul bron3o&
pulmonar este rosie&)elatinoasa( in infarctul pulmonar! ne)ricioasa( in pneumonie!
ru)inie( in tuberculo2a pulmonara si unele dilatatii bron3ice! 3emoptoica
#irosul poate fi fetid in abcesul pulmonar si in dilatatia bronsica si putrid! respin)ator! in
)an)rena pulmonara
$spectul expectoratei este uneori foarte revelator Sputa mucoasa este vascoasa!
aderenta si aerata Se intalneste in bronsita acuta si in astmul bronsic in aceasta ultima
afectiune! sputa poate fi perlata! numita asa din cau2a dopurilor mici si opalescente de
mucina din care este constituita
Sputa purulenta este cremoasa! alcatuita e,clusiv din puroi Su)erea2a o supuratie
bron3o&pulmonara +dilatatie bronsica! abces pulmonar! tuberculo2a pulmonara cavitara!
c3ist 3idatic suprainfectat etc-! evacuata prin bron3ie Sputa muco&purulenta este
netransparenta! )albena&ver2uie si o intalnim in infectii ale cailor aeriene +bronsite!
dilatatii bronsice- Sputa sero&muco&purulenta se deosebeste de precedenta prin
adaosul de sero2itate Recoltata intr&un pa3ar de sticla! se dispune in patru straturi: un
strat purulent )run1os la ba2a! unul seros mai abundent deasupra! apoi un strat mucos
si! la suprafata! un altul spumos Se constata in dilatatii bronsice si abcese pulmonare
Sputa pseudomembranoasa contine multa fibrina sub forma de membrane Se
intalneste in unele bronsite
Rolul asistentei medicale consta in a face educatia olna!ilor asupra modului cum
treuie sa expectoreze si cum sa utilizeaze scuipatorile' sa in!ete &emeile si copiii
sa expectoreze si sa lupte impotri!a rezistentei acestora &ata de utilizarea
scuipatorilor, sa remarce si sa oisnuiasca olna!ul cu utilizarea pozitiei in care
sa expectoreze cu mai multa &acilitate si aundenta, sa stearga cu tampoane de
!ata montate pe pensa, sputele adunate pe gura si dintii olna!ului" (e asemenea,
treuie sa stranga si sa masoare ) in epruete sau pahare gradate ) expectoratia
aundenta" (ezin&ectarea scuipatorilor este o regula asoluta"
Pentru de2obstruarea cailor aeriene se foloseste! uneori pro!ocarea tusei arti&iciale
Se comprima brusc si sacadat! ventral! ba2a toracelui & bolnavul aflandu&se in po2itie
semi&se2anda & dupa o inspiratie fortata! in timp ce bolnavul face un efort de tuse E,ista
doua contraindicatii speciale: traumatismele craniene si fractura de coloana in acelasi
scop se efectuea2a uneori bolnavului & in po2itie se2anda &compresiuni bruste si
sacadate la ba2a toracelui! la sfarsitul unor inspiratii fortate! urmate de eforturi de tuse
%emoptiia este eliminarea pe )ura a unei cantitati de san)e provenind din caile
aeriene inferioare %and san)ele provine de la nivelul rinofarin)elui! eliminarea poarta
denumirea de epistaxis; cand provine de la nivelul )in)iilor & degingivoragie; de la nivelul
stomacului & de hematemeza. Aceste cau2e trebuie eliminate! deoarece! cu e,ceptia
epista,isului! cand san)ele se elimina de obicei prin nas! in celelalte ca2uri! san)ele
este eliminat tot pe )ura
*ematemeza are unele caractere particulare: apare in timpul unui efort de varsatura(
san)ele este in )eneral mai abundent! neaerat! mai inc3is la culoare! amestecat cu
c3ea)uri de san)e si uneori! cu alimente( incepe si se termina de obicei brusc( in orele
urmatoare bolnavul are deseori dureri! iar a doua 2i melena +scaun ne)ru! moale si
lucios- in unele ca2uri dia)nosticul este dificil: in ca2ul unei tuse refle,e care insoteste
3emateme2a! al unei tuse emeti2ante insotite de 3emopti2ie si al in)3itirii san)elui in
cursul unei 3emopti2ii *emoragia de origine ucala %stomatoragia, gingi!oragia$
sau rinofarin)iana +epista,is- poate fi luata in discutie in ca2ul sputei 3emoptoice in
aceste ca2uri! sputa este striata cu san)e sau alcatuita din san)e neaerat! amestecat in
mucus Se elimina in cantitati mici! de obicei dimineata la tre2ire si fara eforturi de tuse
Uneori! sunt necesare e,amene de specialitate +ORL etc-
Caractere distincte. *emoptizia poate aparea pe neasteptate! dar de obicei este
precedata de prodroame: sen2atie de caldura retrosternala! )ust usor metalic! sarat!
3ema respiratorie insotita de stare de teama! )adilitura larin)iana! care preceda imediat
tusea Eliminarea san)elui este brusca "olnavul pre2inta o cri2a de tuse! in cursul
careia elimina san)e curat! rosu&viu! aerat! spumos! cantitatea variind intre '// si 7//
ml Semnele )enerale constau in paloare! transpiratie! dispnee! ta3icardie! Eliminarea
san)elui se poate repeta peste cateva ore sau in 2ilele urmatoare! cand apar in sputa si
c3ea)uri de san)e! care pot fi ne)ricioase *e obicei! dupa cateva ore bolnavul nu mai
pre2inta decat spute hemoptoice! care persista 4&7 2ile Pot aparea insa si 3emopti2ii
masive! ful)eratoare +tuberculo2a pulmonara! dilatatie bronsica etc-! cand! de obicei fara
prodroame! bolnavul elimina o mare cantitate de san)e si moare prin asfi,ie 8orma
minima a 3emopti2iei este sputa 3emoptoica! fie striata cu san)e! fie rosie sau
ne)ricioasa
Cauzele hemoptiziei pot fi multiple! dar sase domina prin frecventa: tuberculo2a
pulmonara! cancerul bronsic! dilatatia bron3iilor! c3isturile aeriene! steno2a mitrala si
infarctul pulmonar %elelalte cau2e sunt rare in tuberculo2a pulmonara! 3emopti2ia
poate aparea: la un bolnav care se i)norea2a! ca2 in care se numeste 3emora)ia de
alarma( la un bolnav cunoscut! in timpul unui puseu evolutiv( la un bolnav stabili2at! cu
tuberculo2a fibroasa! sau in unele forme de tuberculo2a cavitara! cu caracter ful)erator
in cancerul bronsic! 3emopti2ia este putin abundenta! dar frecventa in
dilatatia bron3iilor si in c3isturile aeriene apar spute 3emoptoice in infarctul pulmonar
apare sub forma de spute 3emoptoice! vascoase! aderente! inc3ise la culoare %elelalte
cau2e! desi numeroase! sunt rare: sindroame 3emora)ice! supuratii pulmonare
tra3eobronsice! tumori beni)ne! mico2e si spiroc3eto2e bronsice! astm! bronsite
aler)ice! pneumoconio2e! traumatisme toracice etc
Tratamentul hemoptiziei urmareste: repaus absolut la pat! in po2itie semi&se2anda! daca
este posibil pe partea le2iunii( repaus vocal absolut in primele ore sau 2ile! alimentatie
formata e,clusiv din lic3ide reci +compot! sirop! limonada! lapte-( pun)a cu )3eata pe
3emitoracele presupus bolnav sau pe stern %a medicatie: clorura de calciu +'/ & 7/ ml
solutie '/9! iv lent-! vitamina% & 5// m) im sau iv( :enostat! vit ;! *ic<none!
Adrenosta2in! %lauden! %oa)ulen sau ManItol +'&. fiole02i- in ca2 de 3emora)ii mai
severe! cu stare de soc! mici transfu2ii repetate de san)e proaspat +5/ & '// ml-!
trombina in aerosoli! Glanduitrin +' fiola! im sau iv la . ore-! =ovocaina '9 +'/ ml! iv
foarte lent! dupa testarea sensibilitatii cu ' mlsc- =u se administrea2a er)otina!
deoarece a)ravea2a 3emopti2ia in situatii speciale &3eparina +coa)ulare intravasculara
diseminata-! san)erare sau Pendiomid +3emopti2ii persistente din steno2a mitrala-!
o,i)en sc +pneumoperitoneu-! Micoren
Asistenta medicala are rolul sa calmeze pe olna! si pe cei din antura+ul acestuia,
sa), dezrace cu landete si sa), aseze in pat, in pozitie semi)sezanda' sa)i
asigure izolarea, semioscuritatea, aerisirea, temperatura moderata %,-.$' sa)i
impuna imoilitate asoluta si tacere, sa recomande olna!ului sa nu tuseasca, sa
inspire lent si pro&und' sa)i curete gura de cheaguri si sa)i administreze ucati de
gheata' sa nu recomande alimentatie si auturi timp de /0 de ore"
!
Su&hitul este o contractie a diafra)mului! provocata de iritatia nervului frenic Se
intalneste in tumori cerebrale si menin)ite! dar si in unele pleure2ii! tumori pulmonare!
peritonite! iritatii )astrice si esofa)iene si in sarcina Poate fi si nevrotic Se tratea2a prin
unele mi1loace empirice +aplicarea unei lovituri neasteptate pe spatele bolnavului!
)ar)ara prelun)ita! su)erea unei bucati de 2a3ar sau )3eata! provocarea unui refle, de
stranut sau de varsatura! orpirea respiratiei! presiune pe )lobii oculari- sau medicale:
in)estii de bicarbonat de sodiu in apa calduta! spalaturi )astrice repetate! Ple)oma2in &
foarte eficace +45 & 5/ m) im sau iv-! Re)lan +' &4 fiole iv-! perfu2ii venoase de ,ilina
+4/ ml '9! in 45/ ml ser )luco2at 59- si dupa ca2! Al)ocalmin +iv-! Mial)in +iv-!
aminofena2ona! morfina! apomorfina +5 m) sc-! c3inidina etc
Tulburarile vocii %dis&onia$ apar sub urmatoarele forme: voce ra)usita stinsa & in
larin)ita acuta sau cronica( voce na2onata & in astuparea foselor na2ale( voce bitonala &
in le2iunile nervului recurent stan)
Semne si simptome generale ) Fera
Repre2inta repre2inta cresterea temperaturii corpului din cau2e patolo)ice si totodata un
raspuns al or)anismului fata de a)resiunea e,ercitata de un a)ent pato)en
1rade de &era
starea subfebrila: 7>&7? )rade %
febra moderata: 7?&7@ )rade %
febra ridicata: 7@&.' )rade %
febra foarte ridicata: 3ipertermia! mai mult de .' )rade %
Clasi&icare
8ebra infectioasa
o In infectii )enerale precum tuberculo2a! endocardita infectioasa
o In celulite! pla)i infectate
o In infectii locali2ate cum se intampla in ca2ul fle)moanelor! abceselor
+subfrenic! apendicular-! pielonefrite! colecistite
8ebra neinfectioasa
o In neopla2ii
o In 3emopatii mali)ne
o In boli de cola)en: lupus eritematos sistemic! dermatomio2ita!
sclerodermie
o In boli metabolice: acidoza, uremie, guta
Semne si simptome generale ) Frisonul
8risonul este un fenomen clinic caracteri2at prin faptul ca bolnavul pre2inta! in mod
brusc! o sen2atie de fri)! insotita de tremuraturi ine)ale si nere)ulate cu caracter
pro)resiv! care cuprind intre) corpul si devin foarte puternice Sen2atia de fri) porneste
din re)iunea dorsolombara si este insotita de o stare de neliniste! paloare +spasm al
vaselor cutanate- si uscaciunea te)umentelor
8risonul poate fi de mai multe tipuri:
frison initial & care apare la debutul multor boli infectioase +pneumonie franca
lobara! limfan)ita! eri2ipel! scarlatina-
frison ce apare in procese supurative & in ca2ul unor abcese! fle)moane
frison de intensitate mare & apare in malarie
frisonul din colica biliara si renala
frisonul de cau2a iatro)ena
frisonul indus & prin in1ectarea de to,ine! suspensii bacteriene
SEM=E O"IE%TI:E
E,amenul fi2ic al toracelui cuprinde: inspectia,
palparea, percutia si auscultatia
'nspectia da informatii asupra cutiei toracice si asupra
miscarilor respiratorii %utia toracica poate pre2enta si
modificari la nivelul te)umentelor! sub forma de eruptii
ve2iculare +3erpes 2oster-! edeme ale e,tremitatii
superioare a toracelui! cu circulatie colaterala +tumori
mediastinale etc- sau deformari toracice! ca de e,emplu:
& torace emfi2ematos! boltit uniform! cu ambele diametre marite! cu bombarea )ropilor
supraclaviculare! ori2ontali2area coastelor si un)3iul epi)astric obtu2(
& torace paralitic! cu cele doua diametre micsorate! alun)it si turtit! cu musculatura
redusa si spatii intercostale evidente Apare in sclero2e pulmonare intinse la ambii
plamani! poate fi con)enital(
& torace ra3itic! cu sternul proeminent! asemanator sternului de )aina! iar coastele turtite
lateral(
& alte deformatii interesea2a coloana vertebrala si constau in e,a)erarea unor curburi
fi2iolo)ice( toracele cifotic! cu diametrul antero&posterior considerabil marit( toracele
lordotic cu acelasi diametru micsorat( toracele cu e,a)erarea curburii laterale( cifo&
lordotic sau cifo&scoliotic! cu pre2enta unei duble deformari
Inspectia poate furni2a relatii si asupra miscarilor respiratorii in mod normal! e,ista doua
tipuri respiratorii: tipul costal superior +la femei-! costal inferior +la adolescent- si costo&
abdominal sau diafra)matic +la copii si adulti- in unele oli, tipul respirator se
in!erseaza" in afectiunile pleurei si in ca2 de dispnee intensa! respiratia devine de tip
costal superior! iar in nevral)iile intercostale! de tip costal inferior sau abdominal Tot
inspectia! permite sa se preci2e2e amplitudinea respiratiilor si sa se constate un
eventual tira+ suprasternal +depresiune inspiratorie profunda a scobiturii suprasternale
si supraclaviculare- sau un tira+ susternal +depresiune inspiratorie epi)astrica-
(alparea da informatii asupra ritmului respirator si asupra transmiterii vibra tiilor vocale
Ritmul respirator se notea2a ase2and palma pe re)iunea sternala La fiecare inspiratie!
mana este ridicata Adultul are ,- ) ,2 respiratii3min :ibratiile vocale se cauta!
aplicand palma! succesiv! pe fiecare 3emitorace! in diferite re)iuni! de sus in 1os! cerand
bolnavului sa repete cifra 77 =ormal! vibratiile produse la nivelul larin)elui sunt
transmise sub forma unui freamat usor si rapid" Ampli&icarea !iratiilor, sugereaza o
condensare a parenchimului pul)monar +pneumopatii! tuberculo2a pulmonara! tumori
pulmonare etc- Scaderea sau disparitia !iratiilor arata interpunerea unei mase de
lichid sau de gaze +pleure2ii! penumotora,- intre parenc3imul pulmonar si palma
e,aminatorului
(ercutia &oloseste lovirea +ciocnirea- peretilor toracelui! pentru a provoca 2)omote! care
sunt interpretate dupa calitatea lor Percutia poate fi: imediata, constand in lovirea
directa a peretelui toracic! in puncte variate si simetrice! cu e,tremitatea de)etelor! si
mediata +di)ito&di)itala-! care da informatii mai fine si mai locali2ate
Te3nica acestui procedeu! consta in lovirea perpendiculara cu de)etul mi1lociu al mainii
drepte! indoit in un)3i Se aplica doua&trei lovituri e)ale si ritmice *upa calitatea
sunetului obtinut la percutie! se deosebesc:
) matitatea %scaderea sonoritatii- indica o condensare a parenc3imului pulmonar
+penumonie! tumori pulmonare- sau colectie lic3idianain pleura +pleure2ii-(
) hipersonoritatea sau timpanismul %cresterea sonoritatii- apare in pneumotora, si in
emfi2emul pulmonar
$uscultatia permite sesi2area si intepretarea diverselor 2)omote! care se produc in
cavitatea toracica in cursul respiratiei! tusei si al vorbirii Auscultatia poate fi imediata,
aplicand pavilionul urec3ii pe peretele toracic si mediata, folosind stetoscopul Aplicand
urec3ea sau stetoscopul la nivelul peretelui toracic! la individul normal se aude numai
murmurul ve2icular Acest 2)omot este datorat trecerii aerului din bron3iole! in spatiul
lar)it al vestibulului alveolar Este un 2)omot care se percepe pe toata aria toracica in
inspiratie si la inceputul e,piratiei in stari patolo)ice! pot aparea modificari ale
murmurului ve2icular +sufluri! raluri si frecaturi-
#odificarile murmurului veicular constau in: diminuare sau disparitie +penu&
motora,! pleure2ie- si exagerare +procese patolo)ice care maresc amplitudinea sau
frecventa miscarilor respiratorii-
Suflurile sunt 2)omote respiratorii cu caractere particulare! care inlocuiesc 2)omotul
respirator normal Ele re2ulta din disparitia murmurului ve2icular si inlo cuirea lui cu
2)omotul larin)o&tra3eal! modificat de unele procese patolo)ice pulmonare sau pleurale
La individul normal! 2)omotul larin)o&tra3eal & care ia nastere prin trecerea aerului din
orificiul )lotic in tra3ee & nu se percepe in parenc3imul pulmonar %and apar modificari
patolo)ice in parenc3imul pulmonar! acest 2)omot se aude! dar modificat *upa
caracterele lor! se deosebesc urmatoarele varietati de sufluri:
& su&lul tuar, apare in ca2ul unei condensari a parenc3imului pulmonar +penumonie!
unele ca2uri de tuberculo2a pulmonara sau tumori- si este aspru! )rav! apropiat de
urec3e(
& sul&ul pleuretic este un 2)omot ascutit! voalat! departat si este caracteristic in
pleure2ie(
& su&lul ca!itar apare in ca2ul unor cavitati desc3ise in bron3ii +tuberculo2a pulmonara!
abcese pulmonare sau c3isturi 3idatice cu continutul evacuat-! este )rav! intens
Ralurile sunt zgomote patologice care iau nastere in al!eole sau ronhii si se
modi&ica prin respiratie sau tuse Pot fi uscate sau umede" *intre ralurile uscate se
deosebesc:
) ralurile crepitante care sunt fine! e)ale! aparand in salve! la sfarsitul inspiratiei r mai
evidente dupa tuse Sunt asemanatoare cu 2)omotul pe care&' au2im cand frecam intre
de)ete o suvita de par Apar in pneumonie! edemul pulmonar etc(
) ralurile ronsice! care se datoresc secretiilor mucoase abundente din bron3ii! si care
vibrea2a ca niste coarde! cand trece aerul Unele sunt )roase ca niste sunete de
contrabas +raluri ron&lante$( altele sunt asemanatoare cu tiuitul vantului sau al
fluieraturilor +raluri siilante-
*intre ralurile umede! cele mai frecvent intalnite! sunt ralurile sucrepitante,
asemanatoare cu 2)omotul care se aude cand se sufla intr&un tub de sticla plin cu apa si
apar basicute care se spar) Se formea2a in bron3ii si bron3iole si se intalnesc in
bronsite! supuratii pulmonare! tuberculo2a pulmonara Se aud si in respiratie si in
e,piratie si se modifica dupa tuse
)recaturile pleurale sunt 2)omote patolo)ice! care iau nastere intre cele doua foite ale
pleurei! cand acestea sunt inflamate Se aud in pleurite! la inceputul si la sfarsitul unei
pleure2ii si sunt asemanatoare cu 2)omotul produs prin frecarea unei bucati de piele
EAPLORAREA 8U=%TIEI RESPIRATORII
E,plorarea functiei respiratorii a devenit asta2i indispensabila pentru practica medicala
*atorita cresterii mediei de varsta! cu afectiunile inerente varstelor inaintate +emfi2em!
fibro2e! sclero2e pulmonare-! raspandirii unor practici nocive ca fumatul si datorita
poluarii atmosferice! insuficienta pulmonara devine tot mai frecventa
4roele &unctionale permit depistarea insuficientei pulmonare si a celor mai frecvente
boli care o pot provoca +astm ronsic, em&izem pulmonar, ronsita cronica etc- in
stadii latente! initiale Se &olosesc metode clinice, radiologice, spirometrice si
chimice
a #etode clinice" %ele mai utili2ate sunt:
- *rmarirea ritmului respirator Accelerarea sa de durata! su)erea2a si o insuficienta
respiratorie
- $mplitudinea respiratorie" 'ndicele %irt +diferenta dintre perimetrul toracic in
inspiratie si e,piratie profunda- este la normal de cel putin > cm Micsorarea acestui
indice su)erea2a o tulburare a functiei respiratorii
- Timp de apnee La individul normal! oprirea respiratiei +apneea-! poate fi de 7/$ in
e,piratie si ./$ in inspiratie O durata mai scurta! poate fi datorata unei isuficiente
respiratorii
- Cianoa su)erea2a! uneori! tot o tulburare a functiei respiratorii si se traduce printr&o
coloratie violacee a pielii si a mucoaselor! datorita pre2entei in capilarele san)uine a
unei mari cantitati de 3emo)lobina %*$ redusa %peste 5 g6$" *emogloina redusa
creste pe seama sangelui arterial in# oxigenarea pulmonara insu&icienta +fibro2a
pulmonara! emfi2em pulmonar! astm bronsic- si in malformatii cardiace con)enitale
+comunicatii interventriculare sau interatriale- %iano2a care apare in aceste tulburari! se
numeste cianoa centrala, ciano2a care apare ca urmare a cresterii hemogloinei
reduse in sangele !enos! poarta denumirea de periferica, pentru ca aici procesul se
petrece la periferie! san)ele cedand o cantitate mai mare de O4 tesuturilor Apare in
insuficienta cardiaca sau in starea de soc
%iano2a poate fi discreta - cand se evidentia2a la lobii urec3ilor si la e,tremitatea
de)etelor, marcata - cand apare la nas! bu2e si in 1urul oc3ilor si intensa, cand acopera
toata fata! inclusiv limba Asistenta medicala are oligatia sa urmareasca olna!ii,
sa aprecieze si sa semnaleze aparitia cianozei" Identi&icarea depinde de genul
iluminatului %lumina zilei de pre&erat$, de temperatura camerei %calduta$ etc
b#etode radiolo&ice. La e,amenul radioscopic! in inspiratie profunda! diafra)&mul
trebuie sa coboare cu cel putin ?&'/ cm Reducerea acestei valori arata o reducere a
valorii functionale a plamanilor
c #etode de explorare functionala" Acestea pot e,plora atat &unctia gloala a pla)
manului, mentinerea homeostaziei gazelor respiratorii! cat si fiecare mecanism al
acesteia
E,plorarea functionala decelea2a perturbarea functionala in stadiul incipient al bolii!
inainte de aparitia stadiului or)anic Metodele de e,plorare functionala trebuie:
& sa obiective2e insuficienta respiratorie pneumo)ena(
& sa aprecie2e atat tipul si )radul insuficientei! cat si mecanismul perturbat! inclusiv
cau2a )eneratoare(
& sa usure2e stabilirea unei conduite terapeutice si sa anticipe2e un pro)nostic
Obiectivarea insuficientei respiratorii se face curent prin:
Determinarea Sa%b+,- %saturatia hemogloinei cu O/$ sau a 4aO/ %presiunea
partiala a O/$ din sangele arterial"
7aloarea normala a Sa*O/6 este 856 si se reali2ea2a prin metoda oximetriei
directe! pe san)e prelevat din artera! la adapost de aer
7aloarea normala a 4aO/ este de 8, mm *g"
Scaderea sub @59 a SaBbO4 si sub @' mm B) a PaO4 e,prima hipoxemie si
obiectivea2a insu&icienta respiratorie"
Determinarea (aC+, %presiunea partiala a CO/ in sangele arterial-! a carei valoare
normala este de 09 : / mm *g, se reali2ea2a cu metode variate! cea mai curent
utili2ata fiind metoda Astrup" Cresterea 4aCO/ peste 05 mm *g e!identiaza
hipercapnia, element deseori insotitor al insuficientei respiratorii
Determinareap%-ului prin metoda electrometrica! cu a1utorul unor aparate numite
p*)metre# o scadere a p*)ului su ;,<5 ) limita in&erioara a normalului )
oiecti!eaza acidoza respiratorie corelata cu unele forme de insuficienta
Tipul si gradul insuficientei si mecanismul perturbat! se aprecia2a prin numeroase
metode cum sunt: spirometria! spiro)rafia! anali2e de )a2e etc
*intre mecanismele alterate! cel mai frecvent e,plorata este ventilatia
.entilatia este apreciata prin numeroase teste: volumele si capacitatile pulmonare!
debitele ventilatorii de repaus si de varf! timpul de mi,ica etc
Metodele curente & spirometria si spiro)rafia & utili2ea2a ca aparatura spirome&trele si
spiro)rafele! variabile din punctul de vedere al constructiei
Spirometrul este alcatuit dintr&un cilindru )radat! comunicand cu e,teriorul printr&un tub
de cauciuc! prin care sufla pacientul %ilindrul )radat este cufundat intr&un cilindru mai
mare plin cu apa Aerul e,pirat face ca cilindrul sa se ridice deasupra apei! putandu&se
citi direct pe el volumul de aer
Spiro&raful &oloseste acelasi principiu! dar permite inre)istrarea miscarilor respiratorii
.olumele si capacitatile pulmonare care formea2a valorile respiratorii sunt: volumul
curent %7"C" = 599 ml$! volumul inspirator de reerva %numit si aer complementar/,
%7"I">" = in medie / 999 ml$, volumul expiratorde reerva %7"E">" = , 599 ml$,
capacitatea vitala %C7" = < 999 ) 5 999 ml$"
Pe lan)a acestea! mai e,ista volumul reidual %7">"$, de cea" , 599 ml, capacitatea
totala %C"T"$ suma capacitatii vitale si a volumului reidual %C7" ? 7">"$, capacitatea
inspiratone %CI"$ %suma !olumului curent cu 7"I">"$ si capacitatea reiduala
functionala %C">"F"$! care repre2inta cantitatea de aer care ramane in plaman in cursul
respiratiei normale! constand din :ER C :R Aceste constante e,prima limitele intre
care se desfasoara procesul ventilator( reducerea lor! in special a capacitatii vitale!
confirma restrictia pulmonara
Capacitatea vitala" Scaderea cu /96 a !alorii ideale este patologica' la scaderea
cu 096 apare dispneea in compo2itia sa intra 7"C", 7"E">" si 7"I">" *esi este un test
static! cand !aloarea ei scade su , 599 ml, arata o dis&unctie !entilatorie
restricti!a Scaderea apare in afectiuni care micsorea2a mobilitatea cutiei toracice
+anc3ilo2a costo&vertebrala! cifo&scolio2a! toracoplastii- si in reducerea directa sau
indirecta a parenc3imului pulmonar +lobectomii! tumori! pleure2ii! pneumotora,!
pneumonie! astm bronsic! emfi2em-
*intre celelalte volume si capacitati! volumul reidual - extrem de important pentru
diagnostic ) creste in ostructii %stenoze$ ronsice! mai ales cand obstacolul
interesea2a bron3iolele Este crescut si in emfi2emul pulmonar etc
Debitele ventilatorii si teslele de dinamica ventilatorie e,plorea2a modalitatea in care
sunt utili2ate volumele si capacitatile pulmonare in timp Astfel:
#inut-voiumul respirator sau debitul ventilator de repaus %("7">"$ repre2inta
cantitatea de aer ventilat de plaman intr&un minut! in conditii de respiratie linistita El
re2ulta din inmultirea numarului de respiratii pe minut cu volumul curent ("7">" este de
- ) 2 ,3min" %,-x599$" " ,
Debitul respirator maxim %(">"@"$ reprezinta !olumul maxim de aer care poate &i
respirat intr)un minut" El este foarte important pentru aprecierea functiei respiratorii si
poate creste fie pe seama amplitudinii miscarilor respiratorii +:%-! fie pe seama
frecventei E,ista insa o frecventa optima! dincolo de care valorile scad :aloarea
debitului respirator ma,im se calculea2a dupa formula: 7"E"@"S" x <9"
.olumul expirator maxim pe secunda %7"E"@"S"$ reprezinta testul de aza al
!entilatiei si arata gradul de permeailitate ronsica si elasticitatea al!eolara, deci
disfunctiile obstructi ve! spastice sau or)anice
Aceste teste pot contribui la dia)nosticul unor forme si tipuri de insficienta respiratorie si
la elucidarea )radului de alterare a ventilatiei de repaus Astfel: debitul ventilator de
repaus +*:R- & cresterea ventilatiei de repaus peste '/'0min arata o disfunctie
respiratorie
Debitul respirator maxim +*RM- este una dintre cele mai valoroase probe ale functiei
pulmonare =ormal varia2a intre '// si './ '0min la barbat si intre ?/ si '//'0min la
femeie Se raportea2a la valorile standard Marc3ea2a limita superioara a posibilitatilor
ventilatorii si este in functie de frecventa si amplitudine 8recventa optima este de ?/ &
@/0min Reducerea *RM poate fi determinata fie de reducerea %:! fie de scaderea
:EMS
.olumul expirator maxim pe secunda %7"E"@"S"$ raportat su &orma indicelui
Tiffeneau, valoarea normala &iind peste ;96 din C7 Scaderea sa sub aceasta limita
e,prima o disfunctie obstructi va! provocata fie de o permeabilitate bronsica alterata! fie
de o elasticitate pulmonara redusa
Timpul de mixica, test care e,plorea2a distributia ventilatiei! se masoara cu a1utorul unui
)a2 strain +Be- si are valoarea normala situata intre ' min 7/ sec si 7 min in afectiuni
care duc la ine)alitatea ventilatiei in plamani! timpul de mi,ica depaseste limitele
normalului! atin)and & ca in ca2ul emfi2emului sau al bronsitei cronice & valori pana la > &
? min
Difuziunea si circulatia pulmonara sunt investi)ate prin metode de stricta specialitate:
capacitate de difu2iune! cateterism cardiovascular! toraco)rafie cu ra&dioi2otopi!
scinti)rama pulmonara! an)io)rafie! pneumoan)io)rafie etc
in vederea stabilirii unei conduite terapeutice sau pentru anticiparea unui pro)nostic!
e,plorarea functionala furni2ea2a suficiente date prin probele farmaco&dinamice
bron3omotorii +dilatatoare si constrictoare- si prin alte e,a&mene de specialitate cum
sunt: bron3ospiro)rafia +e,plorare ventilatorie unilaterala a plamanilor-! cateterismul
cardiovascular! pneumoan)io)rafia etc