Nevoia de a avea o buna circulatie

Circulatia este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive si a oxigenului la tesuturi, dar si transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organele excretoare. Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii arteriale. I.Independenta in satisfacerea circulatiei a) PULSUL Reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan osos si este sincrona cu sistola ventriculara. Pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si cel impins in timpul sistolei. Factorii care influenteaza pulsul Factori biologici Varsta- la copilul mic frecventa este mai crescuta decat la adult Inaltimea corporala- persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decat a celor inalte Somnul- frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa Alimentatia-in timpul digestiei frecventa pulsului creste Effort fizic- determina cresterea frecventei pulsului, care scade dupa incetarea efortului

Factori psihologici Emotiile, plansul, mania- produc cresterea frecventei pulsului

Factori sociali Mediul ambiant- prin concentratia in oxigen a aerului inspirat, influenteaza frecventa pulsului. Manifestari de independenta

Frecventa reprezinta numarul de pulsatii pe minut la nou-nascut- 130-140 pulsatii/min la copilul mic- 100-120pulsatii/min

la 10 ani- 90-100 pulsatii/min la adult- 60-80 pulsatii/min varstnic 80-90 pulsatii/min Ritm- pauzele dintre pulsatii sunt egale; pulsul este ritmic Amplitudine (volum)

este determinata de canitatea de sange existenta in vase este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima la arterele simetrice volumul pulsului este egal Tensiunea pulsului- este determinata de forta necesara in comprimarea arterei, pentru ca unda pulsatila sa dispara Celeritatea- reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile Coloratia tegumentelor

coloratia roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor tegumentele sunt calde b) TENSIUNEA ARTERIALA Reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. Factorii care determina tensiunea arteriala :

debitul cardiac forta de contractie a inimii elasticitatea si calibrul vaselor vascozitatea sangelui Factorii care influenteaza tensiunea arteriala Factori biologici

varsta- tensiunea este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in varsta; se stabilizeazala adult; creste usor la persoana varstnica

somnul- tensiunea arteriala in timpul somnului este mai mica decat in perioada de veghe

activitatea- diurna produce o crestere a tensiunii arteriale; de asemenea, efortul fizic produce cresterea tensiunii arteriale, cu revenire la valorile initiale dupa incetarea efortului Factori psihologici- emotiile: bucuriile, anxietatea determina cresterea TA Factori sociologici- climatul

frigul produce vasoconstrictie, deci si cresterea TA caldura produce vasodilatatie, deci si scaderea TA Manifestari de independenta

Tensiunea maxima se obtine in timpul sistolei ventriculare Tensiunea minima se obtine in timpul diastolei Varsta 1-3 ani 4-11 ani 12-15 ani Adult Varstnic T.A maxima 75-90 mmHg 90-110 mmHg 100-120 mmHg 115-140 mmHg peste 150 mmHg T.A. minima 50-60 mmHg 60-65 mmHg 60-75 mmHg 75-90 mmHg peste 90 mmHg

Tensiunea diferentiala reprezinta diferenta dintre T.A. max. si T.A. min. TA. dif.= TA max 140- TA min.80= 60 mmHg Mentinerea raportului intre T.A. max si T.A. min T.A.min=T.A. max +1 sau 2 2 Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei circulatiei sanguine

Asistenta educa pacientul: pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere (aerisire) sa-si mentina tegumentele curate, integre sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de clorura de sodiu sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool sa evite sedentarismul sa poarte imbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulatia

II. Dependenta in satisfacerea nevoii Circulatia inadecvata Surse de dificultate care determina nenasatisfacerea nevoii de a avea o buna circulatie De ordin fizic- alterarea muschiului cardiac, a peretilor arteriali, venosi; obstructii arteriale; supraincarcarea inimii De ordin psihologic- anxietatea, stresul, situatia de criza Lipsa cunoasterii- cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibrata, despre sine, despre altii, despre obiceiuri daunatoare. Manifestari de dependenta Tegumente modificate -

reci, palide, datorita irigarii insuficiente a pielii cianotice- coloratie violacee a unghiilor, buzelor, lobului urechii

Modificari de frecventa a pulsului tahicardie- cresterea frecventei pulsului bradicardie- scaderea frecventei pulsului

Modificari de volum al pulsului

-

puls filiform, cu volum foarte redus, abia perceptibil puls asimetric- volum diferit al pulsului la artere simetrice

Modificari de ritm al pulsului

-

puls aritmic- pauze inegale intre pulsatii puls dicrot- se percep doua pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de pauza

Modificari ale tensiunii arteriale

-

hipertensiune arteriala(HTA)- cresterea T.A. peste valorile normale hipotensiune arteriala (hTA)- scaderea T.A. sub valorile normale modificari ale T.A diferentiale- variatiile T.A. max. si T.A.min. nu se fac paralel T.A. diferita la segmente simetrice (brat stang, drept)

Hipoxemie- scaderea cantitatii de oxigen din sange Hipoxie- diminuarea cantitatii de oxigen in tesuturi

Interventiile asistentei Pacientul cu circulatie inadecvata OBIECTIVE/ INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME SI DELEGATE Pacientul sa prezinte circulatie adecvata Invata pacientul o Sa intrerupa consumul de tutun, alcool o Sa aiba alimentatia bogata in fructe, zarzavaturi o Sa reduca grasimile si clorura de sodiu din alimentatie Administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiaritmice, diuretice,

vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase, anticoagulante Urmareste efectul medicamentelor Aplica tehnici de favorizare a circulatiei:exercitii active, pasive, masaje

Pacientul sa fie echilibrat psihic Informeaza pacientul asupra stadiului bolii sale, asupra gradului de effort pe care poate sa-l depuna, asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos. Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevoii de a respira si a avea o buna circulatie Evaluarea functiilor vitale Functiile vitale include: pulsul, tensiunea arteriala si temperatura, respiratia. Ele sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala. Cand se masoara functiile vitale? cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane cand este admis intr-o unitate spitaliceasca (la internare, pe toata perioada spitalizarii si la externare) inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic inainte si dupa interventii chirurgicale inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator si cardiovascular

Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic (pozitia corespunzatoare) sa pregateasca psihic pacientul- sa explice tehnica, sa-l convinga de necesitatea efectuarii ei si sa-i solicite cooperarea sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale (liniste, temperatura optima) sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratametele prescrise sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale.

Observarea si masurarea respiratiei Scop evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor complicatii si al prognosticului Elemente de apreciattipul respiratiei amplitudinea miscarilor respiratorii ritmul frecventa Materiale necesare ceas cu secundar pix cu pasta verde foaie de temperatura Interventiile asistentei asezarea pacientului in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata plasarea mainii, cu fata palmara pe suprafata toracelui numararea inspiratiilor timp de un minut

consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura- fiecare linie orizontala a foii reprezinta o respiratie- ( sau putem intalnii foi in care fiecare linie reprezinta 2 respiratii)

unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei in alte documente se poate nota cifric valoarea obtinuta, cat si caracteristicile respiratiei: ex: R= 20 respiratii/min, amplitudine medie, corespunzatoare, rit regulat.

Masurarea pulsului Scop evaluarea functiei cardiovasculare Elemente de apreciat ritmicitate frecventa celeritate amplitudine Locuri de masurare oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: artera radiala, femurala, humerala, carotida, temporala, , pedioasa. Materiale necesare ceas cu secundar pix cu mina rosie Interventiile asistentei medicale pregatirea psihica a pacientului asigurarea repausului fizic si psihic 10-15 min spalarea pe maini reperarea arterei fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor numararea pulsatiilor timp de 1 minut

consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura, tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii

unirea valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei consemnare in alte documente medicale se poate face si cifric;ex: P= 80batai/min

Masurarea tensiunii arteriale Scop evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaselor) Elemente de evaluat tensiunea arteriala sistolica (maxima) -T.A.S tensiunea arteriala diastolica(minima) T.A.D Materiale necesare aparat pentru masurarea tensiunii arteriale: - cu mercur Riva Rocci, cu manometru stetoscop biauricular tampon de vata, alcool pix cu mina rosie Metoda de determinare- palpatorie, auscultatorie Interventiile asistentei medicale a) pentru metoda auscultatorie pregatirea psihica apacientului asigurarea repausului fizic si psihic 10-15 min spalarea pe maii se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, (deasupra plicii cotului), sprijinit si in extensie se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a mansetei se introduc olivele stetoscopului in urechi se pompeaza aer in manseta pneumatica, cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile

se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei, pana cand se percepe primul zgomot arterial- care reprezinta valoarea tensiunii arteriale maxime

se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi consemnata

se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de acul manometrului, in momentul in care zgomotele dispar- reprezinta tensiunea arteriala minima

se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur

se unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza spatiul rezultat in unele documente se poate inregistra cifric; ex: TA= 150/80 mmHg se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool b) pentru metoda palpatorie

determinarea se face prin palparea arterei radiale nu se foloseste stetoscopul etapele sunt identice metodei auscultatorii are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea se obtine doar valoarea tensiuni arteriale maxime.