TEHNICI DE NURSING

1.3. MASURAREA,
NOTAREA si REPREZENTAREA
FUNCTIILOR VITALE si VEGETATIVE
anul I semestrul I

Scoala postliceala sanitara Alba Iulia

1.3. MASURAREA, NOTAREA si REPREZENTAREA
a) FUNCTIILOR VITALE :
- TEMPERATURA
- PULS
- RESPIRATIE
- TENSIUNE ARTERIALA
b) VEGETATIVE :
ELIMINARI - DIUREZA
- SCAUN
- SPUTA
- VARSATURI
c) GREUTATE SI INALTIME CORPORALA
 a) FUNCTII VITALE -
FV = Indicatori ai starii de sanatate sau de boala

TEMPERATURA - T
PULSUL - P
RESPIRATIA - R
TENSIUNEA ARTERIALA - TA
CAND se masoara functiile vitale
- schimbare in starea de sanatate a unei persoane
- la internarea in US, pe perioada spitalizarii
- inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
- inainte si dupa interventii chirurgicale
- inainte si dupa administrarea medicamentelor care
au efect asupra sistemului respirator si
cardiovascular ( ex. Digitala )
- inainte si dupa efectiarea interventiilor de ingrijire
care pot influenta functiile vitale ( ex. Mobilizarea
pacientilor imobilizati la pat timp indelungat )
ROLUL as. med in masurarea functiilor vitale

Pregatirea materialelor si instrumentelor corespunzator si in stare

de functionare
Pregatirea fizica a P ( pozitia )
Pregatirea psihica a P ( explicarea tehnicii, necesitatea efectuarii ei,
solicitarea cooperarii
Asigura conditii de microclimat care sa nu influenteze f vitale
( liniste, temperatura optima, umiditate )
Cunoaste variatiile normale ale f vitale (f) sex/varsta
Cunoaste antecedentele medicale ale P si tratamentele prescrise (
unele modifica f vitale )
Respecta frecventa de evaluare a f vitale in raport cu starea P
Comunica medicului modificarile semnificative ale f vitale
 FOAIA de TEMPERATURA - FT
Absolut obligatorie pentru P spitalizati
Parte integranta din Foaia de observatie FO
Reflecta starea P si evolutia bolii
DOCUMENT - medical
- stiintific
- medico-judiciar
Responsabilitatea asistentei medicale
 FOAIA de TEMPERATURA - FT
Se vor nota :
- functiile vitale si vegetative
- greutatea corporala
- cantitatea de lichide ingerate in 24 de ore
- numarul, felul si cantitatea - scaunelor
- varsaturilor
- sputei
- involutia uterina si a lohiilor
- aparitia unor manifestari de boala, complicatii (frison, eruptii)
- interventii chirurgicale
- unele date de laborator
- medicatia
- transfuziile de sange, plasma
- regimul dietetic
- la sugari alimentatia completa
- Foaia de terapie intensiva
 FOAIA de TEMPERATURA - FT
Un sistem de coordonate cartezian n dou dimensiuni
este definit de obicei de dou axe n unghi drept una cu
cealalt, formnd un plan. Axa orizontal-abscisa este n
mod normal etichetat x, i axa vertical-ordonata este
notat cu y.
Punctul de intersecie a axelor se numete origine i se
noteaz cu O. Axele x i y definesc un plan denumit planul
xy. Pentru a specifica un anume punct pe un sistem de
coordonate bidimensional, se indic nti
unitatea x (abscisa), urmat de unitatea y (ordonata) de
forma (x,y), pereche ordonat.
TEMPERATURA notarea grafica in FT

ZILE de BOALA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D R TA P T D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000 160 300 160 41

2500 140 250 140 40

2000 40 200 120 39

1500 30 150 100 38

1000 20 100 80 37

500 10 50 60 36

0 0 0 40 35
TEMPERATURA masurarea T

Scop evaluarea functiei de termoreglare si

termogeneza
Locuri de masurare axila, plica inghinala,
cavitatea bucala, rect, vagin
Materiale necesare termometru maximal,
casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile,
recipient cu solutie dezzinfectanta, tava medicala,
lubrifiant, alcool medicinal, ceas
TEMPERATURA - interventiile as med

Pregatirea materialelor langa pacient

Pregatirea psihica P
Spalarea pe maini
Se scoate termometrul din solutia
dezinfectanta, se clateste si se sterge cu o
compresa, se scutura fig 50
Se verifica integritatea- mercurul din rezervor
TEMPERATURA - interventiile as med
a) Pentru masurarea in axila :
- Se aseaza P in DD sau sezand
- Se ridica bratul P
- Se sterge axila prin tamponare cu prosopul P
- Se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur
incentrul axilei, paralel cu toracele
- Se apropie bratul de trunchi, cu antebratul
flectat pe fata anterioara a toracelui
- Daca P este slabit, agitat, precum si la copii,
bratul va fi mentinut de catre as med
- Termometrul se va mentine timp de 10 minute
TEMPERATURA - interventiile as med

b) Pentru masurarea in cavitatea bucala :

- Se introduce termometrul in cavitatea bucala sub
limba sau pe latura externa a arcadei dentare
- P este rugat sa inchid gura si sa respire pe nas
- Se mentine termometrul timp de 5 minute
TEMPERATURA - interventiile as med
c) Pentru masurarea rectala :
- Se lubrifiaza termometrul
- Se aseaza P in DL, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu-
I intimitatea
- Se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si
inaintare
- Termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii
- Termometrul se mentine timp de 3 minute
- Dupa cele 3 minute se scoate termometrul si se sterge cu o
compresa
- Se citeste gradatia al care a ajuns mercurul termometrului
- Se spala termometrul, se scutura
- Se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta ( cloramina 1% )
- Se noteaza valoarea obtinuta in FT
TEMPERATURA - interventiile as med
Se noteaza valoarea obtinuta in FT :
- Notarea unui punct pe veticala, corespunzatoare
datei si timpului zilei, socotind pentru fiecare linie
orizontala a FT 2 diviziuni de grad
- Se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara,
pentru obtinerea curbei termice
- Se poate nota si cifric : T=37,8 grade C
- Curba termica se va interpreta
TEMPERATURA - interventiile as med
De retinut :
- In mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 7 si 8, si dupa
amiaza, intre orele 18 si 19
- Temperatura axilara reprezinta temperatura externa acorpului, ea fiin cu 4-5
zecimi de grad mai joasa decat cea centrala
- Masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la copii, la P
agitati, la cei cu afectiuni ale cavitatii bucale
- Inainte cu 10 minute de introducerea termometrului in cavitatea bucala, P nu va
consuma lichide reci sau calde si nu va fuma
- Temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0,4-0,5
grade
- Masurarea temperaturii in rect este contraindicata la P agitati si la cei cu afectiuni
rectale; pentru masurarea rectala, copii mici sunt asezati in DD cu picioarele
ridicate sau in DV
- Masurarea temperaturii in vagin urmareste aceleasi etape ca la masurarea
rectala, introducandu-se termometrul in vagin; este contraindicata in bolile
aparatului genital feminin; valoarea este cu 0,5 grade mai mare decat cea axilara
- Pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate si
termometre electronice
Cele 3 faze evolutive ale febrei

1. Perioada initiala, de debut, de invazie

- debut brusc : cateva ore T 39-40 C
(vasoconstrictie periferica senzatie de frig,
contractii musculare-tremuraturi frison de debut
- debut lent : T creste progresiv-oscilatii ascendente
2. Perioada de stare - cateva ore-cateva saptamani,
febra atinge punctul culminant; tipuri de febra
3. Perioada de declin - brusca sau lenta
TEMPERATURA
Hipertermia = T axilara peste 37 grade C
- T normala 36 37 grade C
- T subfebrila 37 38 grade C
- Febra moderata 38 39 grade C
- Febra ridicata 39 41 grade C
- Hiperpirexie 41 42 grade C chiar si mai mult
Hipotermia = T corpului scade sub 36 grade C
Febra dimineata este mai joasa = remisia matinala
Febra seara este mai ridicata = exacerbarea vesperala
TEMPERATURA notarea grafica in FT
Cele 3 faze evolutive ale febrei initiala, de stare, de declin

ZIUA 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ZILE de BOALA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D R TA P T D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000 160 300 160 41

2500 140 250 140 40

2000 40 200 120 39

1500 30 150 100 38

1000 20 100 80 37

500 10 50 60 36

0 0 0 40 35
TEMPERATURA CURBE TERMICE
Subfebrilitate 37,6-37,8 C oscilatii 0,4-0,5 C

ZIUA 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ZILE de BOALA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D R TA P T D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000 160 300 160 41

2500 140 250 140 40

2000 40 200 120 39

1500 30 150 100 38

1000 20 100 80 37

500 10 50 60 36

0 0 0 40 35
TEMPERATURA CURBE TERMICE
Febra inversa T min S, T max D TBC pulmonar grav

ZIUA 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ZILE de BOALA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D R TA P T D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000 160 300 160 41

2500 140 250 140 40

2000 40 200 120 39

1500 30 150 100 38

1000 20 100 80 37

500 10 50 60 36

0 0 0 40 35
TEMPERATURA CURBE TERMICE
Febra continua P febril tot timpul oscilatii D-S sub 1 grad C pneumonie, febra
tifoida, tifos exantematic
ZIUA 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ZILE de BOALA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D R TA P T D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000 160 300 160 41

2500 140 250 140 40

2000 40 200 120 39

1500 30 150 100 38

1000 20 100 80 37

500 10 50 60 36

0 0 0 40 35
TEMPERATURA CURBE TERMICE
Febra remitenta D-S peste 1 grad C, T tot timpul peste normal
septicemie, supuratii, TBC pulmonar grav, unele bronhopneumonii etc.
ZIUA 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ZILE de BOALA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D R TA P T D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000 160 300 160 41

2500 140 250 140 40

2000 40 200 120 39

1500 30 150 100 38

1000 20 100 80 37

500 10 50 60 36

0 0 0 40 35
TEMPERATURA CURBE TERMICE
Febra intermitenta D-S cateva grade C, T minima atinge valorile normale
septicemii, anumite forme de TBC pulmonar

ZIUA 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ZILE de BOALA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D R TA P T D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000 160 300 160 41

2500 140 250 140 40

2000 40 200 120 39

1500 30 150 100 38

1000 20 100 80 37

500 10 50 60 36

0 0 0 40 35
TEMPERATURA CURBE TERMICE
Febra intermitenta periodica D-S cateva grade C, T minima atinge valorile normale, alterneaza cu
perioade afebrile - malarie ( accese zilnice=f cotidiana, la 2 zile=f terta, la 3 zile=f cvarta )

ZIUA 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ZILE de BOALA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D R TA P T D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000 160 300 160 41

2500 140 250 140 40

2000 40 200 120 39

1500 30 150 100 38

1000 20 100 80 37

500 10 50 60 36

0 0 0 40 35
TEMPERATURA CURBE TERMICE
Febra recurenta febrilitate cu T continua, 4-6 zile alternand cu perioade afebrile de aceeasi durata
febra recurenta, unele forme de limfogranulomatoza maligna

ZIUA 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ZILE de BOALA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D R TA P T D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000 160 300 160 41

2500 140 250 140 40

2000 40 200 120 39

1500 30 150 100 38

1000 20 100 80 37

500 10 50 60 36

0 0 0 40 35
TEMPERATURA CURBE TERMICE
Febra ondulanta afebrilitate alternand cu febrilitate (febra recurenta) fara trecere brusca bruceloza
febris undularis

ZIUA 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ZILE de BOALA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D R TA P T D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000 160 300 160 41

2500 140 250 140 40

2000 40 200 120 39

1500 30 150 100 38

1000 20 100 80 37

500 10 50 60 36

0 0 0 40 35
TEMPERATURA CURBE TERMICE
Febra neregulata ascensiunile si scaderile de T nu pot fi sistematizate

ZIUA 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ZILE de BOALA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D R TA P T D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000 160 300 160 41

2500 140 250 140 40

2000 40 200 120 39

1500 30 150 100 38

1000 20 100 80 37

500 10 50 60 36

0 0 0 40 35
PULSUL masurarea P
Scop evaluarea functiei cardiovasculare
Elemente de apreciat ritmicitatea, frecventa,
celeritatea, amplitudinea
Locuri de masurare a pulsului oricare artera
accesibila palparii si care poate fi comprimata pe
un plan osos : artera radiala, femurala, humerala-
brahiala, carotida, temporala, poplitee, tibiala,
pedioasa
Materiale necesare - ceas cu secundar, creion/pix
rosu
Punctele pulsului

artera temporala artera carotida

artera radiala artera poplitee

artera tibiala artera pedioasa

PULSUL - interventiile as med
Pregatirea psihica a P
Asigurarea repausului fizic si psihic 10-15 minute
Spalarea pe maini
Reperarea arterei
Fixarea degetelor palpatoare ( varful degetelor index, mediu si
inelar, mana dr. ) pe traiectul arterei
Exercitarea unei presiuni asupra paretelui arterial cu varful
degetelor
Numararea pulsatiilor timp de 1 minut
Consemnarea valorii obtinute printr-un punct in FT tinand cont ca
fiecare linie orizontala a foii = 4 pulsatii
Unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea
curbei
Se poate nota si : PD=80/min Ps=90/min, puls regulat
PULSUL notarea grafica in FT

ZIUA 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ZILE de BOALA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D R TA P T D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000 160 300 160 41

2500 140 250 140 40

2000 40 200 120 39

1500 30 150 100 38

1000 20 100 80 37

500 10 50 60 36

0 0 0 40 35
RESPIRATIA - observarea si masurarea R

Scop evaluarea f respiratorii a P fiind un indiciu al

evolutiei bolii, al aparitiei unor complicatii si al
prognosticului
Elemente de apreciat tipul R, amplitudinea,
ritmul, frecventa
Materiale necesare ceas cu secundar, creion, pix
de culoare verde
RESPIRATIA - interventiile as med
Aseaza P in DD, fara a explica tehnica
Plasarea mainii, cu fata palmara pe toracele P
Numararea inspiratiilor timp de 1 minut
Consemnarea valorii obtinute printr-un punct in FT
( fiecare linie orizontala a a foii = 2 R )
Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea
anterioara pentru obtinerea curbei
Se poate nota si : Rs=20/min RD=18/min de
amplitudine medie, corespunzatoare, ritm regulat
RESPIRATIA notarea grafica in FT

ZIUA 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ZILE de BOALA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D R TA P T D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000 160 300 160 41

2500 140 250 140 40

2000 40 200 120 39

1500 30 150 100 38

1000 20 100 80 37

500 10 50 60 36

0 0 0 40 35
RESPIRATIA - DISPNEEA
DISPNEE DE TIP CHEYNE-STOKES
Respiratia Cheyne-Stokes caracterizata prin alternanta de polipnee neregulata ca amplitudine, cu apnee
care poate dura 10-30 de secunde. Apare in ateroscleroza sistemica, hipertensiunea intracraniana,
hemoragii cerebrale, tumori.

- alternante de tahipnee (respiratie rapida si superficiala

foarte putin eficace) cu bradipnee (diminuare a ritmului
respirator ) urmate de apnee
DISPNEE KUSMAUL
Respiratia Kussmaul este o respiratie in patru timpi, profunda, zgomotoasa.

Respiratia Biot - se manifesta prin miscari respiratorii intrerupte periodic de apnee cu durata de 5-30
de secunde. Este intalnita in meningite, septicemii, stari de agonie.
Din punct de vedere al raportului intre fazele respiratiei (inspir-expir) dispneea se poate clasifica
in: dispneea inspiratorie (inspirul este mult prelungit), dispneea expiratorie (expirul mult
prelungit), dispneea mixta (sunt afectate ambele faze ale respirariei),dispnee de efort.
RESPIRATIA notarea grafica in FT

ZIUA 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ZILE de BOALA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D R TA P T D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000 160 300 160 41

2500 140 250 140 40

2000 40 200 120 39

1500 30 150 100 38

1000 20 100 80 37

500 10 50 60 36

0 0 0 40 35
TENSIUNEA ARTERIALA masurarea TA
Scop evaluarea functiei cardiovasculare ( forta de
contractie a inimii, rezistenta determinata de
elasticitatea si calibrul vaselor
Elemente de evaluat TA sistolica (maxima ),
TA diastolica ( minima )
Materiale necesare aparat de masurare a TA
( tensiometru cu mercur Riva-Rocci, cu manometru,
stetoscop biauricular, tampon de vata, alcool,
creion/pix rosu
Metode de determinare - palpatorie, auscultatorie
TENSIUNEA ARTERIALA - interventiile as med
a) Pentru metoda auscultatorie
- pregatirea psihica a P
- asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 min
- spalarea mainilor
- se aplica manseta pneumatica pe bratul P , sprijinit si in extensie
- se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a mansetei
- se introduc olivele stetoscopului in urechi
- se pompeaza aer in manseta pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia
zgomotelor pulsatile
- se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei, pana cand se percepe
primul zgomot arterial ( TA max )
- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi
consemnata
- se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de acul manometrului, in momentul in
care zgomotele dispar, aceasta reprezinta TA minima
- se noteaza in FT valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosu, socotindu-se pentru
fiecare linie a forii o unitate coloana de mercur
- se unesc liniile orizontale cu linii verticale si se hasureaza spatiul rezultat
- se poate nota si : TA max=150 mmHg - TA min=75mHg
- se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool
TENSIUNEA ARTERIALA - interventiile as med

b) Pentru metoda palpatorie

- determinarea se face prin palparea arterei radiale
- nu se foloseste stetoscopul biauricular
- etapele sunt identice metodei auscultatorii
- are dezavantajul obtinerii unor rezultate mai mici decat
realitateam palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa
reducerea accentuata a compresiunii exterioare

c) Metoda oscilometrica explorari functionale

TENSIUNEA ARTERIALA - interventiile as med

De retinut :
- Manseta pneumatica va fi bine fixata pe bratul P
- Manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se
face determinarea
- Masurarea TA va fi precedata de linistirea P
- In caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a
scoate manseta de pe bratul P
- La indicatia medicului, se pot face masuratori
comparative la ambele brate
TENSIUNEA ARTERIALA notarea grafica in FT

ZIUA 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ZILE de BOALA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D R TA P T D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000 160 300 160 41

2500 140 250 140 40

2000 40 200 120 39

1500 30 150 100 38

1000 20 100 80 37

500 10 50 60 36

0 0 0 40 35
 FUNCTII VEGETATIVE
ELIMINARI
- DIUREZA
- SCAUN
- SPUTA
- VARSATURI
DIUREZA Obiective

- Obtinerea datelor privind starea morfofunctionala

a aparatului renal si asupra altor imbolnaviri
- Cunoasterea volumului diurezei
- Efectuarea unor determinari calitative ( analize
biochimice ) din cantitatea totala de urina emisa
- Urmarirea bilantului circulatiei lichidelor in
organism = bilantul lichidian ( intrari-iesiri )
DIUREZA masurarea D

Colectarea urinei pe 24 de ore :

- Se pregatesc recipiente vase cilindrice gradate,
cu gat larg, spalate si clatite cu apa distilata (
pentru a nu modifica compozitia urinei ) si
acoperite; se poate utiliza orice borcan de 2-4 litri
pe care il vom grada cu un marker sau cu benzi de
laucoplast
- Colectarea incepe dimineata, la o anumita ora, si
se termina in ziua urmatoare la aceeasi ora
- Se informeaza P asupra necesitatii colectarii
DIUREZA masurarea D

Pentru o determinare corecta :

- P urineaza dimineata la o ora fixa; aceasta
cantitate de urina, de la prima emisie, se arunca
- Se colecteaza, apoi, toate urinele emise indecurs
de 24 de ore, pana a doua zi, la aceeasi ora,
pastrandu-se si urina de la ultima emisie
DIUREZA masurarea D
DE RETINUT :
- Golirea vezicii trebuie sa se faca inainte de defecare
- Pentru a impiedica procesele de fermentatie, se vor
adauga la urina colectata, cristale de timol
- Recipientul cu urina este etichetat cu numele P, nr salon,
pat, se tine la racoare si ferit de lumina, pentru a preveni
descompunerea urinei
- Dupa golirea recipientului, acesta se va spala si dezinfecta
- Pentru examene fizice ( cantitate, aspect, miros ) se
recolteaza urina pe 24 de ore
- Pentru examene chimice se recolteaza 100 ml de urina
Precizare : pentru determinarea tolerantei la glucide, 199 ml
de urina se vor recolta din cantitatea totala de pe 24 de
ore
DIUREZA masurarea D

- Pentru o determinare corecta :

- P urineaza dimineata la o ora fixa; aceasta
cantitate de urina, de la prima emisie, se arunca
- Se colecteaza, apoi, toate urinele emise indecurs
de 24 de ore, pana a doua zi, la aceeasi ora,
pastrandu-se si urina de la ultima emisie
DIUREZA notarea in FT

- Diureza se noteaza zilnic in FT a P :

- Prin hasurarea patratelelor corespunzatoare
cantitatii de urinasi zilei respective
- Spatiul dintre 2 linii orizontale al FT corespunde la
100 ml de urina
- Cantitatea de urina eliminata in 24 de ore. In mod
normal, este de aprox 1500 ml
DIUREZA notarea grafica in FT

ZIUA 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ZILE de BOALA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D R TA P T D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000 160 300 160 41

2500 140 250 140 40

2000 40 200 120 39

1500 30 150 100 38

1000 20 100 80 37

500 10 50 60 36

0 0 0 40 35
SCAUNUL - notarea in FT
Normal = I ( linie verticala )
Moale = / ( linie oblica )
Diaree ( apos ) = ( linie orizontala )
Mucus = X
Puroi = P
Sanguinolent = S
Melena = M
Ex. : 12 scaune diareice-apoase = 12
SCAUNUL - notarea in FT
Normal = I ( linie verticala )
Moale = / ( linie oblica )
Diaree ( apos ) = ( linie orizontala )
Mucus = X
Puroi = P
Sanguinolent = S
Melena = M
Ex. : 12 scaune diareice-apoase = 12