1.

NEVOIA DE A
RESPIRA SI A
AVEA O BUNA
CIRCULATIE
RESPIRATIA
◦ Reprezintă nevoia unei fiinţe umane de a capta oxigenul
din mediul înconjurător, necesar proceselor de oxidare din
organism şi de a elimina dioxidul de carbon rezultat din
arderile celulare.
◦ Independenţa în satisfacerea nevoii este determinată de
inegritatea căilor respiratorii şi a muşchilor respiratori si de
funcţionarea lor eficientă.
ANATOMIA SISTEMULUI RESPIRATOR

Componentele sistemului respirator

sunt:

Caile respiratorii

●cavitatea nazala
● faringe
● laringe
● traheea
● bronhiile

Plamanii
 CAILE RESPIRATORII

FOSELE NAZALE

•se deschid la exterior prin nări;

•despărţite la mijloc prin sept;
•căptuşite cu o mucoasă bogat
vascularizată cu rol de umezire
şi curăţire a aerului.
 FARINGELE

Organul in care
se incruciseaza
calea respiratorie
cu cea digestiva.
LARINGELE

•alcătuit din mai multe

cartilaje;
•acoperitt de un căpăcel
numit epiglotă;
•este organul vorbirii;
•în interiorul său se
află corzile vocale.
TRAHEEA
◦ Traheea este un
organ in forma de
tub, cu o lungime de
10-12 cm.
◦ Peretele traheei
poseda un schelet
format din 15-20
inele cartilaginoase
in forma de
potcoava.
BRONHIILE
• traheea se ramifică
în 2 bronhii;
• pătrund în plămâni;
• alcătuite din inele
cartilaginoase;
• acestea, în plămân, se
ramifică în bronhii
secundare→bronhiole.
PLAMANII
PLĂMÂNII
◦ -sunt doua organe buretoase, elastice;
◦ -culoare roz;
◦ -asezati in cutia toracica, deasupra diafragmei;
◦ -plamanul drept este alcatuit din 3 lobi, iar cel stang doar din 2
lobi;
◦ -bogat vascularizati;
◦ -au saci pulmonari alcatuiti din alveole;
◦ -alveola pulmonara este unitatea structurala si functionala a
plamanului;
◦ -pe suprafata lor se gasesc doua foite numite pleure intre care se
gaseste un lichid.
Fiziologia sistemului respirator
 Din punct de vedere funcţional respiraţia poate fi împărţită în 4 etape:
◦Ventilaţia aerului:
pătrunderea aerului în plămâni (inspirația);
eliminarea aerului din plămâni (expirația), care durează mai mult decât
inspirația.
◦Difuziunea O2 şi CO2 între alveolele pulmonare şi sânge.
◦Transportul O2 şi CO2 către şi de la celule.
◦Reglarea ventilaţiei.
 Un om adult aflat în repaus execută 16
mișcări respiratorii pe minut (ritmul
respirator).
Acest ritm este mai mare la femeie; el
crește în timpul activității musculare, al
exercițiilor fizice etc.
Respirațiile normale sunt acte reflexe
involuntare.
 Plămânii, neavând mușchi, urmează pasiv mișcările cutiei toracice. În
timpul inspirației, volumul cutiei toracice crește datorită contracției mușchilor
respiratori: diafragma se contractă și coboară, mușchii intercostali trag
coastele și le ridică.
Mișcarea coastelor împinge sternul înainte, iar plămânii se umplu cu aer.
În momentul expirației, mușchii se relaxează, iar plămânii își micșorează
volumul o dată cu cel al cutiei toracice, eliminând aerul.
 Inspirația este, deci, faza activă a respirației, iar expirația este faza
pasivă.
Intrările și ieșirile de aer din sistemul respirator reprezintă ventilația
pulmonară, care depinde de frecvența și profunzimea mișcărilor respiratorii.
Acestea pot crește prin antrenament, gimnastică, înot etc.
Mișcările respiratorii pot fi demonstrate cu ajutorul aparatului prezentat
în figura de mai jos.
 Caracteristicile aerului inspirat sunt diferite de cele ale
aerului expirat, după cum se poate observa în tabelul următor:
1. Ventilaţia pulmonară
Este influenţată de :
◦ Permeabilitate căilor respiratorii;
◦ Concentraţia oxigenului în aerul respirat;
◦ Maturitatea Centrului respirator bulbar;
◦ Expansiunea cutiei toracice;
◦ Funcţionarea normală a centilor care reglează respiraţia.
 2. Difuziunea gazelor

Schimburile de gaze se produc la

nivelul alveolelor pulmonare, unde
sângele și aerul se găsesc în contact
pe o mare suprafață.
Dioxidul de carbon din sânge
traversează pereții capilarelor și
pereții alveolelor, de unde va fi
eliminat prin expirație.
Este influenţată de:
◦Diferenţa de presiune a
oxigenului în aerul alveolar şi
concentraţia oxigenului din sânge.
◦Starea peretelui alveolar.
◦Mărimea suprafeţei alveolare.
 Schimbul de gaze la nivel pulmonar are
loc întotdeauna în acest fel, datorită
diferențelor de presiune a acestor gaze în
plămâni și sânge.
Presiunea oxigenului este mai mare în
aerul alveolar decât a celui din sângele
care intră în plămân.
Această diferență de presiune explică
trecerea oxigenului din alveole în sânge.
În același timp, presiunea dioxidului de
carbon este mai ridicată în sângele adus
decât în aerul din alveole.
Așa se explică sensul trecerii lui în
alveole.
3. Etapa circulatorie
Oxigenul din aerul ajuns în alveole în urma inspirației traversează pereții
acestora, pereții capilarelor, ajungând în sânge, care îl transportă către
organe.
 Sângele ajuns în plămâni de la
inimă pe calea arterelor pulmonare
are culoarea roșie închisă datorită
dioxidului de carbon pe care îl
conține.
Sângele care părăsește plămânul
pe calea venelor pulmonare are
culoarea roșie deschisă datorită
oxigenului pe care îl conține.

Etapa circulatorie este influenţată de:

•Concentraţia hemoglobinei din sânge
•Debitul cardiac
•Numărul de hematii
•Permeabilitatea reţelei periferice arteriale
 4. Etapa tisulară
La nivelul țesuturilor din
organe, aceleași cauze explică
schimbul de gaze: oxigenul
eliberat prin desfacerea
oxihemoglobinei trece în celule,
unde asigură arderea
nutrientilor și obținerea energiei.
 Dioxidul de carbon trece prin membranele celulelor și pereții capilarelor în
sânge, unde, cu hemoglobina, formează carbohemoglobina.
Aceste schimburi sunt posibile datorită marilor suprafețe de contact de la
nivelul țesuturilor, inclusiv ale plămânilor și capilarelor.
Factorii care influenţează
satisfacerea nevoii de a respira
Factori biologici: vârsta, sexul, statura, somnul, postura, alimentaţia, exerciţiul
fizic.
Factori psihologici: emoţiile, plânsul, râsul.
Factori sociologici: mediul ambiant, climatul, locul de muncă.
 Manifestări de independenţă
◦ Frecvenţa respiraţiei:
◦ 30-50 r/min la n.n
◦ 25-35 la r/min 2 ani
◦ 15-25 la r/min 12 ani
◦ Adult r/min 16-18
◦ Vârstnic r/min 15-25.
◦ Amplitudinea : profundă sau superficială.
◦ Ritmul: reprezinta pauzele egale dintre respiratii.
◦ Zgomote respiratorii:
- in mod normal, respiratia este linistita;

- in somn devine mai zgomotoasa(sforait).

◦ Simetria mişcărilor respiratorii: ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare in
timpul inspiratiei si expiratiei.
◦ Tipul de respiraţie: costal superior, costal inferior, abdominal.
◦ Mucozităţi: mucoasa respiratorie este umeda, secretii reduse, transparente, dense.
◦ Tusea: reprezinta o expiratie fortata, prin care se elimina secretiile din caile respiratorii; este un
fenomen de protectie al organismului.
Intervenţiile asistentului pentru menţinerea
independenţei

◦ Explorează deprinderile de respiraţie a pacientului.

◦ Învaţă pacientul: să facă exerciţii respiratorii, exerciţii de mers, de relaxare,
posturi care favorizeză respiraţia, să înlăture obiceiurile dăunătoare.
◦ Să aibă posturi adecvate care să favorizeze respiratia.
◦ Să înlâture obiceiurile dăunătoare (îmbrăcăminte strâmtă, tabagism, mese
copioase).
Factorii care influențează satisfacerea nevoii de a respira
A. Factori biologici
◦ varsta
◦ la copii numarul de respiratii pe minut este mai mare decit la adult .
◦ sexul
◦ la femei se inregistreaza valori ale frecventei la limita maxima a normalului, la
barbati la limita minima.
◦ statura
◦ la persoanele mai scunde , numarul de respiratii / minut este mai mare decit la
persoanele mai inalte.
◦ somnul
◦ in timpul somnului, frecventa respiratiilor este mai scazuta decit in timpul starii de
veghe.
◦ postura
◦ pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plaminului in timpul respiratiei.
◦ individul sanatos poate respira in ortostatism, sezind, culcat.
◦ pozitia care favorizeaza respiratia este cea sezind si ortostatica, prin contractia
corespunzatoare a diafragmei.
◦ alimentatia
◦ influenteaza mentinerea umiditatii cailor respiratorii si prin aportul de glucoza ,
favorizeaza o buna functionare a diafragmei si a celorlalti muschi respiratori.
◦ exercitiul fizic
◦ influenteaza frecventa respiratiei.
◦ persoanele neantrenate dau semne de oboseala la un efort mai mic decit cele
antrenate.
B. Factori psihologici
◦ emotiile
◦ influenteaza frecventa si amplitudinea respiratiei.
◦ aceeasi influenta o au plânsul si râsul.
C. Factori sociologici
◦ mediul ambiant
◦ procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic favorizeaza respiratia
◦ mediul poluat, încărcat cu particule microbiene, chimice influentează negativ
respiratia.
◦ umiditatea aerului inspirat de 50-60% creeaza un mediu confortabil.
◦ climatul
◦ influenteaza frecventa respiratiei.
◦ caldura determina cresterea frecventei, frigul – scaderea frecventei.
◦ vântul perturba respiratia.
◦ altitudinea prin rarefierea aerului determina cresterea frecventei.
◦ locul de munca
◦ prin poluare chimica sau microbiana devine un mediu nefavorabil bunei
respiratii.
PROBLEMELE DE DEPENDENTA :

1 . ALTERAREA VOCII = poate fi cauzata de procesele inflamatorii la nivelul

cailor respiratorii superioare – nas, faringe, larige, dar si de prezenta alergenilor din
mediul inconjurator .
 
Manifestarile de dependenta :
 
Disfonie = tulburari ale emisiunii vocale, interesand inaltimea, intensitatea si timbrul
vocii. Se manifesta sub forma de raguseala, voce stinsa, voce aspra.
Afonie = imposibilitatea de a vorbi.
Senzatie de sufocare = lipsa de aer .
 2 . DISPNEEA = se manifesta ca o respiratie anevoiasa. Este provocata de
numeroase cauze –mai frecvent de bolile de inima si ale plamanului,dar si
ale cailor respiratorii superioare. Aerul patrunde cu greutate in
plamani,avand drept consecinta oxigenarea defectuasa a tesuturilor si
acumularea de CO2 in sange. Pacientul este anxios.
 
Manifestarile de dependenta :
 Ortopnee = pozitie fortata, cu bratele atarnate pe bolnavul stand sezand
(pozitie care favorizeaza respiratie ).
Apnee = oprirea respiratiei.
Bradipnee = reducerea frecventei respiratiei
Tahipnee = crestere frecventei respiratiei
Amplitudine modificata = respiratie superficiala sau profunda
Hiperventilatie = patrunderea unei cantitati mari de aer
Hipoventilatie = patrunderea unei cantitati mici de aer in plamani
Tuse = expiratie fortata, ce permite degajarea cailor respiratorii superioare
de secretii acumulate
Hemoptizie = hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la nivelul
cailor respiratorii – plămani.
Mucozitati ( sputa ) = amestec de secretii din arborele traheo-bronsic formate din
mucus, sange, celule descuamate.
Dispneea de tip Cheyne-Stokes = respiratie din ce in ce mai frecventa, ajunsa la un
grad maxim, dupa care frecventa scade treptat si este urmata de o perioada de apnee .
Ciclul se reia. https://www.youtube.com/watch?v=eAx4fxy7WbA
Dispnee Kussmaul = insiprtie lunga urmata de o expiratie fortata,apnee. Ciclul se reia
https://www.youtube.com/watch?v=TG0vpKae3Js
Zgomote respiratorii = sunete de diferite tipuri :
- crepitante- zgomote asemanatoare zgomotului pe care il auzim atunci cand frecam o
suvita de par.
- romflante - sunt groase ca de contrabas.
- sibilante.- sunete ca si tiuitul vantului.
Cianoza = tegumente vinete la nivelul extremitatilor: nas, buze, lobul urechii, unghii.
 
3 .OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII = poate fi produsa de procesele inflamatorii
ale cailor respiratorii, dar si de prezenta unor corpi straini, patrunsi accidental in caile
respiratorii, inseosebi la copii, ca si de deformari ale nasului .
 Manifestari de dependenta :

Respiratie dificila pe nas = bolnavul respira pe gura .

Secretii abundente nazale = secretii mucoase, purulente sau sanguinolente care
impiedica respiratie.
Epistaxis = hemoragie nazala.
Deformari ale nasului = deviatie de sept, traumatisme.
Stranut = expirare fortata.
Aspiratie pe nas = smiorcait .
Tuse = cu caracter de tuse uscata sau umeda, persistenta.
Cornaj = zgomot inspirator cu caracter de suieratura, auzibil de la distanta.
Tiraj = depresiune inspiratorie a partilor moi ale toracelui suprasternal, epigastru,
intercostal.
 
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL CU DEFICIENTE
RESPIRATORII
1.BOLNAUL SA RESPIRE LIBER PE NAS:
- asistenta medicala indeparteaza secretiile nazale.
- umezeste aerul din incapere cu ajutorul unui umidificator sau a unui vas cu apa asezat pe o sursa
de caldura in care au fost lasate sa curga cateva picaturi de alcool mentolat.
- asigura un aport sufient de lichide in 24 de ore.
2. BOLNAVUL SA NU DEVINA SURSA DE INFECTIE:
- asistenta medicala educa bolnavul sa foloseasca batista individuala, de unica folosinta.
- educa bolnavul sa evite imprastierea secretiilor nazale in incapere.
3. OPRIREA EPISTAXISULUI:
-asistenta medicala aseaza bolnavul cu toracele aplecat spre inainte;
-comprima cu policele, septul nazal al bolnavului
(nara care sangereaza), timp de 5-10 minute.
- aplica comprese reci pe nas, frunte sau ceafa.
- ii recomanda bolnavului sa nu sufle nasul.
4. BOLNAVUL SA PREZINTE MUCOASE RESPIRATORII UMEDE SI INTEGRE:
- daca bolnavul are o afectiune la nivelul laringelui si faringelui, se recomanda repaus vocal
absolut.
- umezeste aerul din incapere.
- favorizeaza modalitati de comunicare non-verbala: scris, semne.
5. BOLNAVUL SA INGHITA FARA DIFICULTATE:
- intrerupe alimentatia solida.
- recomanda gargara cu solutii antiseptice.
- alimenteaza bolnavul cu lichide caldute.
6. BOLNAVUL SA PREZINTE REZISTENTA CRESCUTA FATA DE INFECTII:
- invata bolnavul sa evite schimbarile bruste de temperatura, aglomeratiile.
7. BOLNAVUL SA PREZINTE CAI RESPIRATORII PERMEABILE SI O BUNA
RESPIRATIE:
- invata bolnavul sa tuseasca, sa expectoreze si sa colecteze sputa.
-umezeste aerul din incapere.
- aspira secretiile bronsice daca este cazul.
- invata bolnavul sa faca exercitii respiratorii.
- asigura pozitia sezand sau semisezand a bolnavilor cu dispnee.
8. BOLNAVUL SA FIE ECHILIBRAT PSIHIC:
- pregateste psihic bolnavul, in vederea aplicarii tehnicilor de ingrijire si in vederea aspirarii
secretiilor bronsice.
- asigura pozitie antalgica.
- invata bolnavul sa utilizeze tehnici de relaxare.
- pregateste psihic bolnavul, in vederea oricarei tehnici la care va fi supus (punctii, examene
radiologice, endoscopice).
 CIRCULATIA

DEFINITIE:
Circulatia este functia prin care se realizeaza miscari ale sangelui in
interiorul vaselor sanguine si are ca drept scop transportul
substantelor nutritive si a oxigenului la tesuturi, cat si transportul
produsilor de catabolism, de la tesuturi la organele excretoare.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA CIRCULATIEI:
1.PULSUL: reprezinta bataia ritmica, perceputa la nivelul unei artere supercifiale sincrona cu
sistola ventriculara.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
1. RITMUL : pauzele dintre pulsatii sunt egale, pulsul este ritmic.
2. FRECVENTA : reprezinta numarul de batai pe minut.
- Nou-nascut: 130-140 b/min.
- La copilul mic: 100-120 b/min.
- La 10 ani: 90-100 b/min.
- La adult: 60-80 b/min.
- Varstnic: peste 80-90 b/min.
3. AMPLITUDINE MODIFICATA: -este modificata de cantitatea de sange existenta in
vase; este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima; la arterele simetrice, volumul
pulsului este egal.
4. TENSIUNEA PULSULUI: este determinata de forta necesara in comprimarea arterei,
pentru ca unda pulsatila sa dispara.
5. CELERITATEA: reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile.
6. COLORATIA TEGUMENTELOR: coloratie roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor;
tegumentele sunt calde.
2.TENSIUNEA ARTERIALA: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor
arteriali.
 

FACTORI CARE DETERMINA TENSIUNEA ARTERIALA:

- debitul cardiac
- forta de contractie a inimii
- elasticitatea si calibrul vaselor
- vascozitatea sangelui.
 

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
1. Tensiunea arteriala maxima (sistola sau sistolica) si tensiunea arteriala minima (diastola sau diastolica):
- 1-3 ani: 75-90 cu 50-60 mmHg
- 4-11 ani: 90-110 cu 60-65 mmHg
- 12-15 ani: 100-120 cu 60-75 mmHg
- Adult: 120-140 cu 75-90 mmHg
- Varstnic: 150-170 cu 90-110 mmHg.
2. Tensiunea diferentiala reprezinta diferenta dintre TA. maxima si TA. minima:
T.A.dif.= T.A.max140-T.A.min.80= 60 mmHg.
3. MENTINEREA RAPORTULUI INTRE T.A.maxima si T.A.
minima:
T.A.min= T.A.max/2 + 10…20 unitati.
 
Factorii care influenteaza tensiunea arteriala
a. Factori biologici
- vârsta
- tensiunea este mai mica la copii si creste pe masura ce inainteaza in varsta
- creste usor la persoana varstnica
- somnul
- TA in timpul somnului este mai mica decat in starea de veghe.
- activitatea
- diurna produce o crestere a tensiunii arteriale.
- efortul fizic produce cresterea tensiunii arteriale, cu revenirea la valorile initiale
dupa incetarea acestuia.
b. Factori psihologici
- emotiile, bucuriile, anxietatea determina cresterea tensiunii arteriale.
c. Factori sociologici
- climatul:
- frigul produce vasoconstrictie, deci cresterea TA.
- caldura produce vasodilatatie , deci scaderea TA.
 
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA
INDEPENDENTEI CIRCULATIEI SANGUINE:

- Educa bolnavul sa mentina tegumentele curate si integre.

- Asigurarea conditiilor ingienice din incapere (aerisire).
- Sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de clorura de sodiu (sarea de
bucatarie).
- Sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool.
- Sa evite sedentarismul.
- Sa poarte imbracaminte lejera, care sa nu ingreuneze circulatia.
Manifestari de dependenta :
 
1. Tegumente modificate :
- reci, palide - datorita irigarii insuficiente a pielii.
- cianotice - coloratie violacee a unghiilor, buzelor, lobului urechii.
 
2 . Modificari de frecventa a pulsului :
- tahicardie - cresterea frecventei pulsului .
- bradicardie - scaderea frecventei pulsului.
 
3. Modificari de volum al pulsului :
- Puls filiform - cu volum foarte redus abia perceptibil.
- Puls asimetric - volum diferit al pulsului la artere simetrice.
 
4. Modificari de ritm al pulsului :
- Puls aritmic – pauze inegale intre pulsatii.
- Puls dicrot – se percep doua pulsatii una puternica si alta slaba, urmata de pauza.
5. Modificari ale tensiunii arteriale :
Hipertensiune arteriala – cresterea T.A peste valorile normale.
Hipotensiune – scaderea T.A sub valorile normale.
Modificari ale T.A diferentiale – variatiile T.A max si T.A min nu se fac parallel.
T.A diferita la segmente simetrice (brat stang-brat drept ).
 
6. Hipoxemie = scaderea cantitatii de oxigen din sange.
7. Hipoxie = diminuarea cantitatii de oxigen in tesuturi.
 
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL CU CIRCULATIE
INADECVATA

1. BOLNAVUL SA PREZINTE CIRCULATIE ADECVATA:

- Asistenta medicala invata bolnavul sa intrerupa consumul de tutun, alcool.
- Sa aiba alimentatie bogata in fructe si zarzavaturi.
- Sa reduca sarea si grasimile din alimentatie.
- Administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiaritmice, diuretice, vasodilatatoare,
hipotensoare, antianginoase, anticoagulante.
- Urmareste efectul medicamentelor.
- Aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive, masaje.
2. BOLNAVUL SA FIE ECHILIBRAT PSIHIC:
- Informeaza bolnavul asupra stadiului bolii sale, asupra gradului de efort pe care poate sa-l
depuna, asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos.
 
“In esenta, alimentatia rationala a bolnavului nu se deosebeste
de a unui om sanatos care se hraneste rational.”
(I.Gontea)
Plan de ingrijire PES
Interventii
Diagnostic de
Nevoia 1 Obiective Evaluare
nursing autonome delegate

Nevoia de a P: Circulatie Pacientul - asigur repausul la pat al - la indicatia medicului Pacientul

avea o buna inadecvata sa prezinte pacientului recoltez sânge pentru: prezinta
circulatie E: circulatie - fac psihoterapie HLG,VSH, acid uric, circulatie
Supraîncarcarea adecvata pacientului creatinina, uree adecvata
patului vascular - masor si notez si functiile sanguina, glicemie,
S: Valori crescute vitale în F.O. colesterol, ionograma;
ale TA, puls - asigur conditiile optime de - examen sumar de
perceptibil, usoara temperatura si aerisesc urina;
tahicardie salonul - pregatesc pacientul
- învat pacientul sa renunte pentru: examene
la obiceiuri daunatoare radiologice; EKG;
(fumat, alcool); - administrez: Nifedipin
- sa aiba o alimentatie boga- 3tb/zi
ta în fructe si zarzavaturi;
- sa reduca grasimile si
clorura de sodiu din
alimentatie
- pregatesc materialele
434g69e necesare pentru
recoltarea probelor de
laborator si însotesc
pacientul în sala de recoltari
Nevoia 2 Diagnostic Obiectiv Interventii Evaluare
de nursing e autonome delegate

Nevoia de P: Dispnee Asigurar - asez pacientul în - continua Pacientul

a respira E: Dureri ea unei pozitie confortabila; tratamentul prezinta o
precordiale respiratii - învat pacientul +Nitropector respiratie
S: Oboseala normale tehnici de relaxare; sa 2tb/zi normala
la efort, evite efortul fizic,
respiratie stresul;
anevoioasa - suplinesc pacientul
în satisfacerea altor
nevoi, aerisesc
încaperea;
- pregatesc pacientul
pentru ecografie
 Nevoia 3 Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
nursing autonome delegate

Nevoia de a P: Dificultate Pacientul - învat pacientul sa evite - continua Bolnavul

se alimenta în respectarea sa-si consumul de alcool, sa aiba o tratamentul respecta
si hidrata regimului însuseasca alimentatie bogata în fructe, regimul
E: suficiente zarzavaturi; alimentar
Necunoasterea cunostinte - regim hipolipidic si
etiologiei bolii în legatura hiposodat;
S: Consum de cu - asigur hidratarea
alimente alimentele corespunzatoare;
interzise, mese permise si - explorez gustul si obiceiul
neechilibrate interzise alimentar al pacientului;
- servesc pacientul cu alimente
la o temperatura moderata, la
ore regulate;
- las pacientul sa-si aleaga
alimentele dupa gust,
respectând contraindicatiile
regimului
 Nevoia 4 Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
nursing autonome delegate

Nevoia de a P: Anxietatea Diminuarea - asigur pozitie antalgica - continua Pacientul

evita E: Durerea anxietatii - linistesc pacientul tratamentul afirma o
pericolele S: Facies - învat pacientul notiuni stare de
crispat, frica, despre boala, tehnici pentru bine fizic si
neliniste, reducerea anxietatii psihic
insomnie - asigur legatura
pacientului cu familia prin
vizite frecvente
- favorizez adaptarea
pacientului la noul mediu
- încurajez pacientul sa
comunice cu cei din jur, sa-
si exprime emotiile, frica,
opiniile
- asigur conditii de mediu
adecvate
 Nevoia 5 Diagnostic Obiective Interventii Evaluare
de nursing
autonome delegate

Nevoia de a se P: Postura Pacientul - schimb pozitia - continua Pacientul nu

misca si a avea o inadecvata sa nu pacientului la 2 ore, masez tratamentul prezinta
buna postura E: Durere, prezinte locul expus escarelor la complicatii
Dispnee complicati fiecare schimbare a
S: Dificultate i ca: pozitiei
de schimbare escare, - asigur igiena
a pozitiei anchiloze, tegumentelor,a lenjeriei de
contracturi corp si de pat
- învat pacientul pozitia
adecvata -semisezând
pentru dispnee
 Nevoia 6 Diagnostic Obiective Interventii Evaluare
de nursing autonome delegate

Nevoia de a P: Insomnie Pacientul sa - învat pacientul sa - continua Pacientul

dormi si a E: Crize de beneficieze practice tehnici de tratamentul beneficiaza
se odihni angina de somn relaxare, exercitii de un somn
pectorala, corespunzato respiratorii corespunzato
anxietate r calitativ si - observ si notez orarul r
S: Somn cantitativ somnului, gradul de
întrerupt, satisfacere a celorlalte
agitat, nevoi
superficial, - asigur un climat de
oboseala, liniste si confort
neliniste - aerisesc salonul
- favorizez odihna
pacientului prin
suprimarea surselor
care-i pot determina
disconfortul
 Nevoia 7 Diagnostic Obiective Interventii Evaluare
de nursing autonome delegate

Nevoia de a P: Carente de Pacientul sa - ajut pacientul sa-si faca baia - continua Pacientul
fi curat, igiena aiba generala sau sa se spele pe tratamentul prezinta
îngrijit, E: Anxietate, tegumente si regiuni tegumente si
de a avea tulburari de mucoase - pregatesc materialele pentru mucoase
tegumente gândire curate, baie curate,
si mucoase S: Dezinteres integre - asigur temperatura camerei integre
integre fata de la 20-22C si a apei 37-38C
masurile de - îl ajut sa se îmbrace, sa se
igiena, nu se pieptene, sa-si faca toaleta
piaptana, cavitatii bucale, sa-si taie
degaja miros unghiile
dezagreabil - pentru efectuarea toaletei pe
regiuni pregatesc salonul si
materialele necesare
- protejez pacientul cu
paravan si îl conving cu tact si
blândete
 Nevoia 8 Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
nursing
autonome delegate

Nevoia de a P: Comunicare Pacientul - asigur îngrijiri relative la - continua Pacientul

comunica ineficace la nivel sa fie perturbarea senzoriala sau tratamentul. este
senzorial si compensat motrice a bolnavului. compensat
motor. senzorial. - suplinesc în satisfacerea senzorial.
E: Durere, celorlalte nevoi pe care nu
tulburari si le poate satisface
circulatorii autonom.
cerebrale. - efectuez exercitii pasive
S: Tulburari de si active pentru prevenirea
vedere, pareze, complicatiilor musculare,
afazie, anxietate. articulare.
- pregatesc bolnavul
pentru diverse examinari
ale simturilor si îl
îngrijesc dupa examinare.
Vă mulţumesc pentru atenţie !
