An I, sem 2, sapt 5

 Tehnici de evaluare și control: măsurarea funcțiilor vitale și vegetative, notarea și reprezentarea

grafică în foaia de temperatură., interpretarea rezultatelor; observarea și notarea eliminărilor
patologice- expectorația, vărsăturile, transpirația.

Functiile vitale:
 Includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura
 Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala
Cand se masoara functiile vitale
 Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane
 Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca
 Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
 Inainte si dupa interventii chirurgicale
 Inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra
sistemului respirator si cardiovascular
 Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile
vitale
Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale

1
  Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare
 Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic
 Sa pregateasca psihic pacientul
 Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale
 Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta
 Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise
 Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului
 Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale

Masurarea si notarea respiratiei

A respira=nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator,necesar

proceselor de oxidare din organism si de a elimina dioxidul de carbon,rezultat din
arderile celulare .

Scop:
- evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluţiei bolii , al apariţiei
unor complicaţii şi al prognosticului.
Elemente de apreciat

2
-Tipul respiraţiei
-Amplitudinea mişcărilor respiratorii
-Ritmul
-Frecvenţă
-Zgomotele respiratorii
-Simetria miscarilor respiratorii
Materiale necesare
-Ceas cu secundar
-Creion de culoare verde / pix cu pastă verde
-Foaie de temperatura
Intervenţiile asistentei

-Aşează pacientul în decubit dorsal , fără a explica tehnica ce urmează a fi

efectuată -Plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui -Numărarea
inspiraţiilor timp de un minut
-Consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură (fiecare linie
orizontală a foii reprezintă o respiraţie)
-Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei
-in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută, cât şi caracteristicile
respiraţiei:

3
Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunzătoare, ritm regulat
Aprecierea celorlalte elemente ale funcţiei respiratorii se face prin simpla observare a
mişcărilor respiratorii.

Interpretare
Frecventa respiratiei(numarul de respiratii pe minut):
 la nou nascut-30-50r/min
 la 2ani-25-35r/min

 la 12 ani-15-25r/min

 adult-16-18/min

 varstnic-15-25/min

Frecventa miscarilor respiratorii variaza in functie de sex,varsta,pozitie,mediul

ambiant,clima,loc de munca etc.

In stare fiziologica curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii si pulsului.

Amplitudinea-este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la
fiecare respiratie.Din acest punct de vedere respiratia poate fi profunda sau superficial.
Ritmul –reprezinta pauzele egale dintre respiratii;respiratia este ritmica
Zgomotele respiratorii-normal respiratia este linistita;in somn devine mai
zgomotoasa
Simetria miscarilor respiratorii-ambele emitorace prezinta aceeasi miscare de
ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei.
Tipuri de respiratie:
-costal superior-intalnit la femeie,prin ridicarea partii superioare a cutiei
toracice,datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei
-costal inferior,intalnit la barbat,prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice

4
 -abdominal-la copii si varstnici prin marirea diametrului vertical al cutiei
toracice Repiratie normala

Patologic:
Dispnee =dificultate de a respira, sete de aer (modificarea unuia sau mai multor parametri
respiratori:frecventa,ritm,amplitudine)
Dupa frecventa, amplitudinea si ritmicitatea respiratiei, deosebim urmatoarele tipuri de
dispnee:
Tahipnee-dispneea cu acelerarea ritmului respirator ,frecventa respiratorie peste limita
normala
Bradipnee –dispneea cu rarira ritmului respirator,frcventa respirarorie sub limita normala
Dispneea Cheyne –Stokes se caracterizata prin alternanta de polipnee neregulata ca
amplitudine, cu apnee care poate dura 10-30 de secunde(creste amplitudinea si frecventa
ajungand pana la maxim,apoi scad treptat urmata de apnee si ciclul se reia) Apare in
ateroscleroza sistemica, hipertensiunea intracraniana, hemoragii cerebrale, tumori.

Dispneea Kussmaul-este o respiratie in patru timpi egali (inspir-pauza-expir-pauza)-

inspiratie ampla profunda,zgomotoasa urmata de expiratie sacadata si ciclul se reia;apare

5
in starile de acidoza diabetica

Dispneea Biot-se caracterizeaza prin miscari respiratorii normale intrerupte periodic

de apnee-5-30sec.;este intalnita in septicemii,meningite Notare pe foia de
temperature

Oximetria
determina saturaţia în oxigen a sângelui periferic şi frecvenţei (eventual formei)
pulsului periferic.SaO2= raportul dintre conţinutul total în O2al hemoglobinei şi
capacitatea potenţialămaximă a Hb de transport a oxigenului
 Normal Sa O2= 97 - 100 %

6
  sub Sa O294% = hipoxemie; pacientul necesită oxigenoterapie

 Sa O2= 88 – 83% = hipoxemie medie

 Sa O2<83% = hipoxemie gravă

Masurarea si notarea pulsului

Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan osos şi este

sincronă cu sistola ventriculară.
Pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial sic el impins
in timpulb sistolei.Acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.
Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare.
Elemente de apreciat:
 ritmul
 amplitudinea
 frecvenţa

7
  celeritatea
Locuri de măsurare: oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un
plan osos:
Artera :
 temporala superficială (la copii)
 carotida
 regiunea apicală (vârful inimii)
 humerală
 radiala
 femurală
 poplitee(în spatele genunchiului)
 tibială
 pedioasă

carotida radiala pedioasa

Humerala femurala poplitee tibiala

8
Materiale necesare:
 pix culoare roşie
 ceas cu secundar
 foaie de temperatura
Tehnica
 pregătirea psihică
 se asigură repaus fizic şi psihic 10-15 minute
 spalare pe maini
 reperarea arterei
 fixarea degetelor index, medius şi inelar pe traiectul arterei
 se exercită o uşoară presiune cu vârful degetelor asupra peretelui arterial până
la perceperea zvâcniturilor pline ale pulsului
 se numără pulsaţiile timp de 1 minut
 consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând
cont că fiecare linie orizontală reprezintă 4 pulsaţii.
 se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei.

9
  in unele documente se notează cifric.
Exemplu : 12.X.2012 PD=80/min; PS=90/min

Interpretare:
Ritmul – pauzele dintre pulsaţii sunt egale, pulsul este ritmic.
Modificări de ritm al pulsului:
 puls aritmic = pauze inegale între pulsaţii
 puls dicrot = se percep două pulsaţii, una puternică şi alta slabă, urmată de pauză
Amplitudinea (volumul)
 este determinată de cantitatea de sânge existentă în vase
 este mai mare cu cât vasele sunt mai aproape de inimă
 la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
Modificări de amplitudine a pulsului:
 puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil
 puls asimetric – volum diferit al pulsului la artere simetrice
Frecvenţa

10
  Nou nascut 130-140 pulsatii/minut
 copil mic 100-120 pulsatii/minut
 la 10 ani 90-100 pulsatii/minut
 adult 60-80 pulsatii/minut
 vârstnic >80-90 pulsatii/minut
Sfigmograma=inregistrarea grafica a pulsului
a)anacrota b)catacrota c)inflexiune dicrota

a b

Modificări de frecvenţă a pulsului

 tahicardie = creşterea frecvenţei pulsului peste valoarea normal
 bradicardie = scăderea frecvenţei pulsului sub valoarea normala
Celeritatea reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile.
 puls celer se caracterizeaza prin aparitia si disparitia undei pulsatile cu rapiditate
 puls tard-aparitia si disparitia undei pulsatile cu intarziere

11
 Masurarea si notarea tensunii arteriale

Tensiunea arteriala reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor

arteriali.
Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare
Factorii care determina tensiunea arteriala:
-debitul cardiac
-forta de contractie a inimii
-elasticitatea si calibrul vaselor
-vascozitatea sangelui

12
Elemente de evaluat
 tensiunea arterială sistolică(maximă)
 tensiunea arterial diastolică(minimă)

Loc de măsurare
-artera humerală
-artera radială(electronic)
Materiale necesare
-tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)
-stetoscop biauricular
-tampon de vată
-alcool
-pix de culoare roşie
-oscilometru Pachon

Metode
-auscultatorie
-palpatorie

13
Tehnică
metoda auscultatorie

-pregătire psihică
-repaus timp de 15 minute
-se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului,sprijinit si in extensie

-se fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioară
a manşetei
-se introduc olivele stetoscopului în urechi
-se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia
zgomotelor pulsatile
-se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se aude
primul zgomot(acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime).
-se reţine valoarea indicată continuându-se decomprimarea până când zgomotele
dispar(tensiunea arterială minimă)
Interpretare
Optimă sub 120 / 80

14
 Normală 120-129/ 80-84
Normal înaltă 130-139 /85-98
HTA grad I (uşoară) 140-159/ 90-99
HTA grad II (moderată) 160-179/ 100-109
HTA grad III (severă) peste 180 /110

Notare
-se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontala de culoare
rosie-socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur
-se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat
-în alte documente medicale se notează cifric:Ex.TA=120/80mmHg.

Ex. TA=130/70mmHg;TA=140/90mmHg;TA=125/75mmHg
metoda palpatorie
-determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei
auscultatorii;
-se utilizează în cazuri deosebite când nu avem la îndemână un stetoscop

15
-valorile se determină înregistrând valoarea indicată pe cadranul manometrului în
momentul în care simţim că trece prima undă pulsatilă, aceasta echivalând cu tensiunea
maxima.
 valoarea tensiunii arteriale minime se calculează după formula:

TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2
Oscilometria – metoda prin care se evidenţiază amplitudinea pulsaţiilor peretelui
arterial cu ajutorul oscilometrului Pachon.

Masurarea si notarea temperaturii

16
Definitie
Mentinerea temperaturii in limite normale este necesitatea organismului de a conserva
o temperatura la un grad aproximativ constant,pentru a-si mentine starea de bine.
Termoreglare =echilibrul dintre temogeneza si termoliza Termogeneza =producere
de caldura
Termoliza =pierdere de caldura
Scop
Descoperirea unor modificari patologice ale valorii temperaturii corpului.
Locuri de masurare
 cavitati semideschise:axila,plica inghinala, cavitatea bucala,
 cavitati inchise:rect, vagin

Materiale necesare
-termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)
-tampoane de vata si comprese sterile
-tava medicala
-lubrefiant
-alcool medicinal
-ceas
Interventiile asistentei

17
 pregatirea materialelor langa pacient
 pregatirea psihica a pacientului
 spalarea pe maini
 se sterge termometrul cu o compresa cu alcool, se scutura
 pentru masurarea in axila
 se asaza pacientul in decubit dorsal sau in pozitie sezand
 se ridica bratul pacientului
 se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
 se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel
cu toracele

 se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata

anterioara a toracelui

 daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut

in aceasta pozitie de catre asistenta
 termometrul se mentine timp de 10 minute(pentru termometrul maximal)
 temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu
4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala
 pentru masurarea in cavitatea bucala

 se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura

externa a arcadei dentare
 pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas
 se mentine termometrul timp de 5 min
 masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii,
pacienti agitati, la cei cu afectiuni in cavitatea bucala;

 pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel

putin 10 min inainte de determinarea temperaturii

18
 pentru masurarea rectala
 se lubrefiaza termometrul
 se aseaza pacientul in decubit lateral, cu membrele inferioare in
semiflexie, asigurandu-i intimitatea
 se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare
 termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii
 se mentine termometrul 3 min
 copiii mici sunt asezati in decubit dorsal, cu picioarele ridicate sau in
decubit ventral

 dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului acesta se

scoate,se sterge cu o compresa
 se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului
 se scutura,se spala se dezinfecteaza si se pastreaza in ambalajul sau.
 temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0,4-
0,5 grade

 masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei

cu afectiuni rectale

19
  pentru masurarea in vagin

 se urmaresc aceleasi etape ca la masurarea rectala introducandu-se

termometrul in vagin
 este contraindicata in bolile aparatului genital
 valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilara
 dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se
scoate, se sterge cu o compresa sterila
 se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului
 se spala termometrul, se scutura
 se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura:
 notarea unui punct albastru, corespunzator datei si timpului zilei,
socotind, pentru fiecare linie orizontala a foii, 2 diviziuni de grad
 se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei
termice
 in alte documente medicale se noteaza cifric
valori normale
 n.n. şi copil mic -36,1-37,8 ºC
 adult - 36-37 ºC în axilă

 vârstnic - 35-36 ºC

In mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 7-8 si dupa-amiaza intre
orele 18-19.
Pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate
si termometre electronice
Temperatura este influentata de varsta,alimentatie,activitate,variatie
diurna ,sex,clima,anxietate,emotii etc
-in timpul activitatii musculare foarte intense temperatura corpului poate creste
cu 2,2-2,7 grade C

20
-ingestia de alimente,in special proteinele ridica temperatura corpului
-temperatura corpului variaza in functie de ora zilei;este minima intre orele 3-5
dimineata(remisiune matinala)datorita diminuarii proceselor metabolice in timpul
somnului;este maxima seara intre orele 18-23(exacerbare vesperala;valorile
matinale sunt cu 0,5 grade C mai mici decat vesperale.
-la femei temperatura corporala inregistreaza valori peste 37 gradeC in a
doua jumatate a ciclului menstrual,in timpul ovulatiei.
-emotiile puternice pot determina o crestere a temperaturii corporale.
-climatul cald determina cresterea temperaturii corporale,climatul rece
determina scaderea temperaturii corporale.
Valori patologice
 hipotermie –scaderea temperaturii corpului sub valorile normale(sub 36 grade
C la adult)
 hipertermie-cresterea temperaturii peste valorile normale(peste 37 grade C
la adult):

- 37-38 ºC subfebrilitate
- 38-39 ºC febră moderată
- 39-40 ºC febră ridicată
- Peste 40 ºC hiperpirexie

21
Tipuri de febra

 Febra continua=mentinerea temperaturii corporale in perioada de stare

a bolii peste 37gradeC ,cu diferenta de sub 1 grad C intre valorile inregistrate
dimineata si seara.

 Febra intermitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate

dimineata si seara in perioada de stare a bolii,cele mai mici valori scazand
sub 37 grade C .

 Febra remitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate

dimineata si seara,in perioada de stare a bolii,cele mai mici valori nu scad sub
37 grade C (septicemii,supuratii pulmonare)

 Febra recurenta-perioade febrile de 4-6zile ce alterneaza cu

perioade de afebrilitate de 4-6zile,trecerile facandu-se brusc.

 Febra ondulanta-perioade febrile ce alterneaza cu perioade

afebrile,trecerea

22
 facandu-se lent.

 Febra de tip invers este febra in care temperatura matinala este mai
ridicata decat cea vesperala. Apare in tuberculoza pulmonara grava, supuratii
profunde si inflamatii cavitare.

Termometrul tip suzeta.

Acesta prezinta siguranta si indica temperatura corect in cazul copiilor mici.

23
Termometrul se va folosi insa numai pentru masurarea temperaturii si nu ca suzeta
obisnuita. Se apasa pe butonul de pornire localizat in partea din fata a suzetei. Se
pozitioneaza bulbul in gura copilului. Temperatura se va citi dupa 3
minute.Bulbul suzetei se va curata foarte bine dupa fiecare folosire

Masurarea si notarea diurezei

Diureza reprezintă cantitatea de urină eliminată din organism timp de 24 ore.

Urina =solutie apoasa prin care sunt eliminate din organism substante rezultate din
metabolismul intermediar proteic,inutile si toxice pentru organism. Mictiune=act
fiziologic constient de eliminare a urinei.
Scop:
-obţinerea datelor privind starea morfofuncţională a aparatului renal şi asupra altor
îmbolnăviri
-cunoaşterea volumului diurezei
-efectuarea unor determinări caliatative (analize biochimice) din cantitatea totală

24
de urină emisa
-urmărirea bilanţului lichidian(ingesta – excreta).
Materiale necesare
-se pregătesc recipiente : vase cilindrice gradate, cu gât larg, spălate şi clătite cu
apă distilată (pentru a nu modifica compoziţia urinei) şi acoperite; se poate utiliza
orice borcan de 2-4 litri pe care-l vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi
de leucoplast

-se informează pacientul asupra necesităţii colectării corecte a urinei şi asupra

procedeului
-colectarea începe dimineaţa, la o anumită oră, şi se termină în ziua următoare, la
aceeaşi oră
Pentru o determinare corectă
1. pacientul urinează dimineaţa la o oră fixă; această cantitate de urină, de la
prima emisie, se aruncă
2. se colectează, apoi, toate urinele emise în decurs de 24 de ore până a doua zi, la
aceeaşi oră, păstrându-se şi urina de la ultima emisie.
-golirea vezicii trebuie să se facă înainte de defecare
-pentru a împiedica procesele de fermentaţie, se vor adăuga, la urina colectată,
cristale de timol
-recipientul de urină este etichetat cu numele pacientului, număr salon, număr pat,
se ţine la răcoare şi ferit de lumină, pentru a preveni descompunerea urinei
-se trimit la laborator un esantion de 100 ml,notand pe bilet volumul total de urina

25
pe 24 ore,data,analizele cerute.
-după golirea recipientului, acesta se va spăla şi dezinfecta conform cerinţelor
Notarea diurezei
-se noteaza graphic cu albastru sub forma unei coloane care se hasureaza in partea
superioara
-pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 100ml
urina -la un grad de temperatura coresund 500 ml
-cifric se noteaza in rubrica corespunzatoare diurezei
Caracteristici normale ale urinei :
 frecventa:
-nou nascut-mictiuni frecvente
-copil-4-5/zi
-adult-5-6/zi
-varstnic-6-8/zi
 cantitatea
-nou nascut=30-300ml/24h
-copil:500-1200ml
-femei:1000-1400 ml/ 24 ore;
- barbati: 1200-1800 ml/24 ore;
 culoare
– normal :galben deschis -urina diluata;
brun inchisa – urina concentrate
 miros
-de bulion urina proaspata
-amoniacal – in fermentatia alcalina
 aspectul

26
- clar transparent;
 densitate:1015-1025
 Ph-ul:4,5-7,5 usor acid
Interpretarea aspectelor si valorilor patologice:
 Tulburari de cantitate:
-poliurie = peste 2500ml/24 ore
-oligurie = se defineşte ca moderată (cu valori de 700-800 ml/zi) sau severă
(cu valori în jur de 500 ml/zi

-anurie = absenta urinei in vezica;<50ml

 Tulburari de mictiune:
-polakiurie = mictiuni frecvente, cu cantitati mici;
-ischiurie sau retentie de urina = imposibilitatea de a
urina; -disurie = eliminarea urinei cu dificultate si durere;
-enurezis = pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent la
copii cu tulburari nevrotice, dupa varsta de 3 ani);
-nicturie = egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si
cantitatea de urina emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii.
-incontinenta de urina=pierderea de urina inconstient si involuntar
 Tulburari calitative :
- hematurie-prezenta sangelui in urina

-albuminurie-prezenta albuminei in urina

-glicozurie –prezenta glucozei in urina
-piurie-puroi in urina

27
-hiperstenurie-densitate crescuta a urinei(urina concentrate)
-hipostenurie-densitate mica(urina diluata)
-izostenurie-urina cu densitate mica se mentine in permanenta la aceeasi valoare
indifferent de regim

Observarea si notarea scaunelor

Scaunul =resturile alimentare supuse procesului de digestive eliminate din
organism prin anus,prin actul defecatiei.
Scop:
-obtinerea de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea
evolutiei bolilor tubului digestive si glandelor anexe
Urmarirea tranzitului intestinal se face prin: - observarea caracterelor
scaunelor si notarea scaunelor in foaia de temperatura.

Elemente de observatie:

1. Frecventa :

Valori normale

 1-2 scaune/zi = normal

Valori patologice :

 3-6 scaune/zi = diaree in enterite si enterocolite

28
  20-30 scaune/zi = sindrom dizenteric
 scaun la 2-4 zile = constipatie
 suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor = ILEUS

2. Orarul

Normal-ritmic :la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa sculare

Pathologic -pierderea orarului obisnuit al evacuarii: constipatie sau diaree

3. Cantitatea

Normal - zilnic:150=200 g de materii fecale

Pathologic :

 marita (in afectiunile pancreasului, ale colonului, in diareele gastrogene de

natura aclorhidrica); poate ajunge la cateva kilograme (in anomalii de
dezvoltare a colonului);
 redusa (in constipatie)
 foarte redusa, de numai 10-15 g (in dizenterie)

4. Consistenta:

Normal -pastoasa, omogena

Pathologic :

 Uscata, consistenta crescuta (scibale, coproliti - in constipatie);

 consistenta scazuta (scaune moi), in diaree; lichida, apoasa in special
dupa purgative saline;

29
  consistenta neomogena (scaun solid, dur urmat de o cantitate de scaun
semilichid sau lichid)

5. Forma :

Normal -cilindrica, cu diametrul de 3-5cm, lungime variabila

Pathologic :

 de panglica sau creion (in cancer rectal);

 filiforma (in spasme ale regiunii rectale);
 bile dure, de marimea maslinelor (in constipatie),
 bile conglomerate, multiglobale(in cazul cand materiile fecale au
stagnat mult timp in rect)

6. Culoarea(este data de stercobilina):

Normal-bruna

Pathologic :

 Galben-aurie (in diaree);

 verde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros;
 mai inchisa (in constipatie);
 albicioasa ca argila (icter mecanic),
 brun-inchis (icter hemolitic);
 neagra ca pacura, moale si lucios (in cazul unor hemoragii in
portiunea superioara a tubului digestiv - MELENA);
 rosie (in cazul hemoragiilor din portiunea inferioara a tubului digestiv).

30
7. Mirosul :

Normal-fecaloid

Pathologic :

 acid (in caz de fermentatie intestinala);

 fetid (in caz de putrefactie);
 miros ranced foarte patrunzator (in cazul cand in scaun se gasesc grasimi
nedigerate);
 foarte fetid (in cancerul colonului si rectului).

8. Aspectul :

 Pastos-omogen (normal)

Pathologic :

 de zeama de pepene sau supa de linte (in febra tifoida);

 de zeama de orez (in intoxicatii, sau holera)

9. Elemente patologice :

 -mucus, puroi, sange (in colite ulceroase, pseudomembranoase, cancer

rectal sau intestinal, dizenterie);
 resturide alimente nedigerate (in pancreatite cronice);
 grasimi nedigerate-steatoree
 paraziti intestinali,cazurile vor fi imediat raportate medicului

Notarea scaunelor in foaia de temperature se face prin semne conventionale

31
-Normal=I (linie verticala)
-Moale=/ (linie oblica)
-Diaree (apos)= - (linie orizontala)
-Mucus=X
-Puroi=P
-Sanguinolent=S
Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare,se noteaza numarul
total urmat de semnul conventional respective.Ex 12-

a. normal b.diareic

c. in constipatie spastica d.in constipatie atona

32
 Observarea si notarea varsaturilor

Voma (varsatura)=act reflex prin care se elimina brusc,prin gura continutul stomacal

Scop = obtinerea de in informatii privind continutul gastric pentru stabilirea diagnosticului

si bilantului lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism.

Pregătire materiale

 tavita renala (doua),

 pahar cu apa,
 foaie de temperatura,
 pix albastru,
 musama,
 aleza,
 prosop.

Pregatire pacient

33
 - psihic: va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii

- fizic: - se aseaza bolnavul intr-o pozitie care sa impiedice aspirare a varsaturii (sezanda,
semisezanda, in decubit lateral cu capul usor ridicat).

- se aşează un prosop sau în jurul gâtului

- se protejează lenjeria de pat şi de corp cu muşama si aleza

Executie
• se îndepărtează proteza dentară (când este cazul)

• i se oferă tăviţa renală sau o susţine asistenta

• sprijină fruntea bolnavului

• dacă varsă după intervenţii chirurgicale intraabdominale va fi sfătuit să-şi comprime

uşor cu palma plaga operatorie

• după vărsătură se îndepărtează tăviţa

• i se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura (aruncă în altă tăviţă).

Îngrijirea ulterioară a pacientului

• se şterge gura pacientului

• se îndepărtează materialele folosite

• se aşează pacientul în poziţie comodă şi se acoperă

• se aeriseşte salonul

• se supraveghează pacientul în continuare

Pregătirea produsului pentru examen de laborator

34
 • se completează buletinul de recoltare

• se trimite produsul la laborator

 Observarea varsaturilor

Frecventa:
-ocazionale (in intoxicatiile alimentare sau in bolile infectioase
acute); -frecvente (in stenoza pilorica varsaturile se produc dupa
mese); -incoercibile (graviditate si unele boli psihice)

Orarul
-matinale -dimineata pe stomacul gol(la alcoolici si gravide)
-postprandiale -precoce dupa alimentare sau chiar in timp ce bolnavul consuma
alimentele(la nevropati) -tardive -la 2-6 ore de la alimentatie (in ulcer si cancer
gastric complicatcu stenoza pilorica)

Cantitatea:

- In stenoza pilorica varsatura este foarte abundenta iar in alte cazuri cantitatea se poate
reduce la cativa zeci de ml.

Continutul:

 alimentare- (alimente mai mult sau mai putin digerate)

 fecaloide - (in ocluziile intestinale)
 mucoase, apoase (la etilici si gravide)
 biliare (in colecistopatii)
 purulente (in gastrita flegmonoasa)

35
  sanguinolente (Hematemeza)

Culoarea:

 galbena sau verzuie (in varsaturile bilioase)

 rosie, cu sangele nedigerat (in ulcer gastro-duodenal)
 galbuie, murdara (in ocluzie intestinala)
 bruna, ca zatul de cafea (in cancer gastric)

Mirosul:

 fad, acru (in hiperclorhidrie)

 fecaloid (reflux al continutului intestinal in stomac = Ileus)
 unt ranced (in fermentatie gastrica)

Forta de proiectie:

 brusc,
 in jet,
 fara efort,
 fara legatura cu alimentarea,
 fara greata;

Simptome care insotesc varsatura :

 durere abdominala,
 greata,
 salivatie
 cefalee
 transpiratii reci,tahicardie

36
  deshidratare

Notarea varsaturilor in foaia de observatie:

Se noteaza fiecarea varsatura cu un cerc insotit de data si ora cand s-a produs, in rubrica
speciala a foii de temperatura:

- varsatura alimentara: culoare albastra

- varsatura bilioasa: culoare verde

- varsatura sanguinolenta: culoare rosie

daca sunt foarte frecvente se va nota numarul lor in ziua respectiva

Observarea si notarea expectoratiei

Definitie
Sputa (expectoratia)reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din
căile respiratorii prin tuse.
Scop

37
obtinerea de informatii privind caracterele sputei,avand valoare in
stabilira diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare
Materiale necesare :
-recipient gradat de unica folosinta cu capac,cutie Petri
,porttampon,tavita renala,pix rosu.

Pregatirea bolnavului
 se anunţă şi i se explică necesitatea examinării
 se instruieşte să nu înghită sputa
 să nu o împrăştie
 să expectoreze numai în recipientul dat
 să nu introducă în vas şi saliva
 se aseaza bolnavul in pozitia care sa-I permita sa expectoreze cu usurinta
 se va sprijini capul bolnavului daca este necesar
 se observa cantitate,aspect,culoare
Notarea grafica
Se noteaza cantitatea de sputa /24h in foaia de temperature cu culoare rosie ,identic
cu diureza.
Curatirea mucoasei bucale:

 se pregatesc tampoane de tifon de porttampon

 se curata mucoasa bucala si dintii cu tampoane pe porttampon
 se aruca tampoanele in tavita renala.

38
Observarea calitatilor sputei:

Culoarea

o Rosie, sangvinolenta, aerata si spumoasa (in Hemoptizia din

tuberculoza, cancer pulmonar)
o Hemoptoica sau sputa striata cu sange
o Ruginie (in debutul din pneumonie)
o Rosie-Bruna cand sangele stagneaza in plaman inainte de a fi evacuat
o Rosie-Gelatinoasa in cancerul pulmonar
o Roz in edemul pulmonar
o Galbena-Verzuie in supuratiile pulmonare
o Alba/alba-cenusie in inflamatia bronhiilor si in astm bronsic
o Neagra in infarct pulmonar

Mirosul

o fetid in dilatatia bronsica, caverne tuberculoase

o fetiditate penetranta, in gangrena pulmonara
o mirosul pamantului sau al paiului umed in supuratii pulmonare

Consistenta

o spumoasa,
o aerata,
o gelatinoasa,
o viscoasa,
o lichida

Forma

39
 o perlata - in astm bronsic
o numulara- in caverne pulmonare (mase grunjoase, izolate in saliva)
o mulaje bronsice

Compozitia (aspectul sputei)

o mucos - in astmă bronsic, inflamatia bronhiilor)

o purulent (in supuratii pulmonare)
o muco-purulent-seros (in staza,edem pulmonar)
o pseudomembranos (in difteria laringiana, bronsita difterica, bronsita
pseudomembranoasa)
o sangvinolent (in edem pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar).

Cantitatea sputei

o 50-100 ml/24 h (in bronsita catarala, pneumonie, tuberculoza,

incipienta)
o pana la 1000 ml/24 ore (in gangrene pulmonare, edem pulmonar)
o vomica = eliminarea unor colectii masive de puroi (in
abces pulmonar, chist hidatic)

40
 Masurarea greutatii si inaltimii
corporala

Scop:
- aprecierea starii de nutritie a pacientului
- stabilirea necesitatilor calorice
-stabilirea dozei terapeutice de medicament
-urmarirea evolutiei unor afectiuni(edeme,ciroza hepatica,insuficienta cardiac)
Indicatii
Toti pacientii internati in spital,exceptand cazurile unde mobilizarea activa
este contraindicata
Contraindicatii
-pacienti cu infarct de miocard,tromboflebite,hemoragii,stari de soc ,traumatisme
Materiale necesare:
- cantar antropometric,taliometru
Pregatirea pacientului:
- se anunta sa nu manance
- pacientul isi goleste vezica urinara

41
Efectuare

- se verifica functionalitatea balantei

- se imobilizeaza acul balantei
- se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului
- se solicita pacientului sa se aseze pe cantar
-se deschide bratul balantei si se echilibreaza greutatile
- se citesc valorile obtinute
- se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se conduce la salon
- se noteaza greutatea in foaia de temperature
Masurarea inaltimii
-se solicita pacientului sa se descalte
-se aseaza sub cursorul taliometrului cat mai
drept -se coboara cursorul pana la vertex
-se citeste inaltimea pacientului pe tija gradate
-se invita sa coboare
-se ajuta sa se incalte

42
-este condus la pat
Masurarea se poate face si cu banda metrica,masurand distant de la vertex pana la sol
 cantarirea pacientului se face in aceleasi conditii, cu acelasi cantar aceeasi
vestimentatie cantaririi anterioare

OBSERVAREA FACIESULUI, A STĂRII PSIHICE, A

SOMNULUI BOLNAVULUI ŞI A REACTIVITĂŢII
GENERALE
Scop: cunoaşterea stării psihice şi a reactivităţii generale a bolnavului este
necesară în stabilirea diagnosticului şi aprecierea evoluţiei anumitor boli. Acestea
determină bolnavului un anumit comportament, tradus prin câteva elemente care,
împreună cu caracteristicile lor, trebuie bine cunoscute şi observate de asistentă,
raportate la timp medicului pentru interpretare.

 Expresia fetei bolnavului- Faciesul ajuta ca la stabilirea diagnosticului.

Exista afectiuni
pacientului poatealstabili
caror facies este atat de caracteristic incat simpla privire a
diagnosticul 43

 fata anxioasa,cianotica-la bolnavii cu insuficienta circulatorie grava

 fata acoperita cu sudori reci,ochi infundati si inconjurati cu
cearcane albastre,nas ascutit,privire anxioasa(fata peritoneala)-in
peritonita,ileus,alte afectiuni abdominale grave

 fata congestionata,agitatie,cu oci sclipitori-in boli infectioase grave

 fata exprima spaimai- boala Basedow: protuzia globilor oculari în
afara orbitelor ( exoftalmie bilaterală ) ; fanta palpebrală lărgită prin
spasm retractil al pleoapei superioare face imposibilă închiderea
pleoapelor ; privirea tiroidiană cu expresie de spaimă ; decalaj între
coborârea pleoapei fată de coborârea globului ocular :

 acromegalic: arcade sprâncenoase si apofize zigomatice proeminente

; piramidă nazală mărită si lărgită la bază ; buzele îngrosate , limba
mărită de volum ; bose frontale mărite ; dintii inferiori devin mobili ;

44
 lupus eritematos ( eruptie eritemato-scuamoasă localizată pe nas si
la nivelul pometilor)

 din sindromul Cushing: fata rotundă cu aspect de lună plină ;

hirsutism ( pilozitate topografică de tip masculin la femei); obraj
de culoare rosie-violacee; gât scurt si gros

 facies mixedematos(apare în hipotiroidie): facies rotunjit ―în

lună plină‖, împăstat, cu ştergerea şanţurilor fiziologice,
pleoapele tumefiate (aspectbuhăit, de oameni somnoroşi),•

45
  Facies sardonic- trasaturile fetei din jurul gurii,ochilor si narilor
simuleaza un ranjet,fruntea incretita adanc,intristata-in tetenos-
ras sardonic

 Facies de dementa senila: dezorientat, uluit, deconectat de

la realitate, lipsa de miscare si rigida.

 Facies miastenic în miastenia gravis slăbiciune a mușchilor faciali

determină ptoza bilaterala a pleoapelor și o anumită relaxare a
muschilor buzelor si obrajilor

 Facies hipotiroidian -pufos si umflat,inexpresiv, somnoros,

46
 caracteristicile sunt șterse, estompate.

 Facies maniacal: este un facies agitat,

 Facies-melancolic depresiv: apare in depresie majora. E un facies trist,

fix, împietrit în imobilism ... ( hipomimie, colturile gurii cazute)

 Facies alcoolic

47
  Facies casectic

 Facies mitral : se caracterizeaza prin cianoza la nas, obraji, bărbie

și buze, în contrast cu paloarea de restul fetei (masca mitrala).

 Facies din afectiuni respiratorii

 Facies de “mumie” este caracteristic pentru sclerodermie, o afecţiune

rară, în care pielea devine rigidă, întinsă, cu nasul şi buzele subţiri.

48
  facies parkinsonian sau de ―mască‖ (boala Parkinson): facies
inexpresiv,privire fixă, clipitul foarte rar,•

 faciesul în paralizia facială:de partea bolnavă - hipotonie

musculară, cuştergerea pliurilor naso-geniene, cu scurgerea
lacrimilor pe obraz, lagoftalmie,nu poate închide ochiul

 Starea psihica a bolnavului

 bolnavul isi pasreaza constienta

 stare tifica-constienta tulburata,privirea absenta,sta in pat nemiscat-
in formele grave de febra tifoida

 carfologie-stare tifica insotita de miscari automate,asemanatoare

cu prinderea mustelor din aer

 obnubilatie –bolnavul isi pastreaza starea de constienta,sesizeaza

49
 partial evenimentele di jurul lui

 sopor-hipersomnie profunda,bolnavul poate fi trezit numai

cu excitanti foarte puternici

 apatie-dezinteres fata de mediu si persoana proprie

 stupoare-bolnavul sta in stare de imobilitate,insensibilitate,poate fi
trezit dar nu raspunde la intrebari

 somnolent-necesitatea de a dormi indelungat,bolnavul se trezeste

usor dar adoarme imediat

 delir –stare de obnubilatie insotita de iluzii,halucinatii,hiperexcitatii-in

boli infectioase acute,afectiuni cerebrale,intoxicatii

 Somnul bolnavului

 Somn linistit,odihnitor,fara intreruperi,neagitat

 Somnolenta instalata dimineata—in hepatita virala
 Somnolent instalata imediat dupa alimentare-in insuficienta hepatica
 Stare de insomnia-reala sau falsa-raportul dintre somn de zi si
noapte inversat

 Somn agitat cu intreruperi repetate(dureri fe

foame,diaree,,necessitate de mictiune,stare de tensiune nervoasa)

 Durerea

 intensitate mica,suportabila-dureri articulare reumatismale

50
  durere de mare intensitate-colica biliara,renala etc.
 spontana sau provocata prin palpare se poate define
ca jena,rupture,sfasiere,tensiune,arsura

 de durata-de la cateva ore la cateva zile,in functie de

cauza,avand character de permanenta sau intermitanta

 localizarea si iradierea-in ulcerul gastric sau duodenal durerea

iradiaza din epigastru in spate;in colelitiaza din hipocondrul drept în
umărul drept;in apendicita acuta in fosa iliaca dreapta etc

1 – hipocondru drept şi stâng;2 – flanc drept şi stâng;3 – fose iliace dreaptă şi stângă;4 –
epigastru;5 – mezogastru(zona ombilicală);6 – hipogastru.

 Convulsiile si contractile

 Contractia muscular= punerea intensiune sau scurtarea

fibrelor musculare

 Convulsia =succesiunea de contractii puternice involuntare a

unor grupe musculare

 convulsii locale sau generale

 convulsii clonice scurte

51
  convulsii tonico-clonice-scurte,ritmice associate cu altele
cu character permanent

Se va inregistra ora cand s-a produs,durata caracterul,localizare daca a aparut

sponatan sau in timpul somnului sau sub influienta unei excitatii,enervare,daca
au fost insotite de pierderea starii de constienta,tulburari sfincteriene etc.

 Parezele si paraliziile

 pareza-scaderea functiei motorii musculare

 paralizia-disparitia totala a functiei motorii muscular

 paralizii periferice-scade tonusul muscular,miscarile passive se

pot efectua cu amplitudine mai mare

 paralizii central-tonusul muscular ete pastrat sau chiar

exagerat ,miscarile pasive se pot executa cu amplitudine redusa

Se disting:

o monoplegia-paralizia unui singur membru

o hemiplegia-paralizia unei jumatati laterale a corpului

o paraplegia-paralizia membrelor inferioare

o tetraplegia-paralizia celor patru membre

An I, sem 2, sapt 5
TEST 5
 Tehnici de evaluare și control: măsurarea funcțiilor vitale și vegetative, notarea și reprezentarea
grafică în foaia de temperatură., interpretarea rezultatelor; observarea și notarea eliminărilor
patologice- expectorația, vărsăturile, transpirația.

1. 0,50p Care sunt functiile vitale?

2. 0,50p Cand se masoara functiile vitale?
3. 5p PRECIZATI URMATOARELE TEHNICI:
a) Masurarea si notarea respiratiei
b) Masurarea si notarea pulsului
c) Masurarea si notarea temperaturii
d) Masurarea si notarea diurezei
e) Masurarea greutatii si inaltimii
4. 2p Ce intelegeti prin:
Dispnee =
Tahipnee =
Bradipnee =
Dispneea Cheyne –Stokes =
Dispneea Kussmaul =
Celeritate =
5. 0,50p Cum se masoara temperatura vaginala?
6. 0,50p Cum se masoara temperatura rectala?
7. 0,50p Precizati 3 tipuri de febra
8. 0,50p De ce este importanta cunoasterea expresia fetei bolnavului?

Total 10 p - nota 10
53