DISCIPLINA: NURSING GENERAL 1. Conceptele de baza ale practicii nursing sunt: a. conceptul despre om b. conceptul despre boala c.

conceptul despre sanatate d. conceptul despre paci 14514o143o ent e. conceptul despre institutie R: a, b, c. 2. Sursele de dificultate cu care se confrunta o nursa sunt: a. lipsa de forta a pacientului b. lipsa de vointa a pacientului c. lipsa de cunostinte a pacientului d. lipsa de idei a pacientului e. dificultatile financiare ale pacientului R: a, b, c. 3. Functiile nursei sunt: a. functii organice b. functii cu caracter independent c. functii cu caracter dependent

d. functii cu caracter interdependent e. alte functii R: a,b, c, d, e. 4. Nursa asista pacientul din proprie initiativa n urmatoarele conditii: a. pentru ngrijiri de confort b. stabileste relatii de ncredere cu persoana ngrijita c. aplica tratamente bolnavului d. colaboreaza cu alti specialisti din sectorul sanitar e. anunta medicul pentru orice modificare semnificativa R: a, b. 5. Nursa, la indicatia medicului: a. observa evolutia bolnavului b. aplica diferite metode de tratament pentru care este calificata c. este alaturi de indivizi d. aplica ngrijiri de confort e. colaboreaza cu alti specialisti din domeniul social R: a, b. 6. Alte functii ce reies din "Statutul asistentei medicale" sunt: a. functia profesionala

b. functia educativa pentru sanatate c. functia economica d. functia de cercetare e. functia integrala R: a, b, c, d. 7. Drepturile legale ale bolnavilor sunt: a. dreptul la autodeterminare b. dreptul la informare c. dreptul la confidentialitate d. dreptul la ngrijiri sigure e. dreptul la replica R: a, b, c, d. 8. Drepturile de natura etica ale bolnavilor sunt: a. dreptul la demnitate profesionala b. dreptul la ngrijire individuala c. dreptul de a se exprima d. dreptul la ngrijiri pentru a deveni independent e. dreptul de a se plnge si a obtine modificarea ngrijirilor R: a, b, d, e.

9. Asepsia : a. este o metoda profilactica b. este o metoda de prevenire a infectiilor c. reprezinta totalitatea mijloacelor de distrugere si ndepartare a germenilor d. este o metoda curativa e. se realizeaza prin sterilizare R: a, b, c, e. 10. Flambarea: a. este o metoda chimica b. este o metoda fizica c. consta n trecerea instrumentarului metalic prin flacara pana la nrosire d. se realizeaza la 160 grade Celsius e. se realizeaza la 100 grade Celsius R: b, c. 11. Sterilizarea cu ajutorul pupinelului se face: a. la 100 grade Celsius timp de 4 ore b. la 180 grade Celsius timp de 2 ore c la 180 grade Celsius timp de 45 de minute d. la 160 grade Celsius timp de 2 ore

e. la 170 grade Celsius timp de 2 ore R: c, d. 12. Fierberea : a. este o metoda mai putin sigura b. este o metoda folosita n lipsa unui alt mijloc de sterilizare c. este o metoda sigura d. este o metoda chimica e. este o metoda moderna R: a, b. 13. Autoclavarea : a. este sterilizarea prin caldura umeda cu vapori sub presiune b. este folosita la sterilizarea materialului moale c este o metoda nesigura d. este o metoda chimica e. este folosita n lipsa unui alt mijloc de sterilizare R: a, b. 14. Solutiile antiseptice de suprafata sunt: a. serul fiziologic b. septozolul

c. tinctura de iod d. rivanolul e. apa oxigenata R: b, c, d, e. 15. Urmatoarele produse sunt antiseptice de suprafata sub forma de pulbere: a. apa oxigenata b. tinctura de iod c. septozolul d. acidul boric e. dermatolul R: d, e. 16. Categoriile de necesitati ale fiintei umane ierarhizate ntr-o piramida de catre psihologul american Abraham Maslow sunt : a. nevoile patologice b. nevoile fiziologice c. nevoia de siguranta d. nevoia de apartenenta e. nevoia de recunoastere R: b, c, d, e.

17. Virginia Henderson identifica 14 nevoi fundamentale. Care dintre cele enumerate mai jos sunt corecte: a. nevoia de a respira b. nevoia de a elimina c. nevoia de a dormi si a se odihni d. nevoia de a comunica e. nevoia de putere R: a, b, c, d. 18. Incapacitatea persoanei ngrijite de a-si satisface una sau mai multe nevoi se clasifica n urmatoarele grupe: a. incapacitatea prin lipsa de imaginatie b. incapacitatea prin lipsa de forta c. incapacitatea prin lipsa de vointa d incapacitatea de munca e. incapacitatea prin lipsa de cunoastere R: b, c, e. 19. Locul de munca al nursei este: a. spitalul b. policlinica c. biserica

d. cabinetul de medicina de familie e. comunitatea R: a, b, d, e. 20. Patul bolnavului trebuie sa fie: a. comod b. de dimensiuni potrivite c. usor de manipulat si curatat d. de 1,5 m latime e. din lemn R: a, b, c. 21. Patul bolnavului trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: a. sa fie usor manevrabil de personalul ngrijitor b. confortabil pentru odihna bolnavului c. incomod pentru bolnav, dar usor de utilizat de catre nursa d. comod pentru bolnav dar dificil de utilizat de catre nursa e. niciun raspuns nu este corect R: a, b. 22. Spalatul minilor este o masura de prevenire si control al extinderii infectiilor: a. de la pacient la personal

b. de la personal la pacient c. de la o sectie la alta d. de la un spital la altul e. de la un pacient la altul R: a, b, c. 23. Nursa si spala minile obligatoriu: a. cnd ncepe serviciul b. nainte si dupa contactul cu pacientul c. dupa contactul cu o sursa de microorganisme d. nainte de proceduri invazive e. dupa ce discuta cu apartinatorii R: a, b, c, d. 24. Obiectivele controlului parazitologic si deparazitarea sunt: a. refuzul internarii pacientilor infestati b. ndepartarea si distrugerea parazitilor care pot transmite mbolnaviri c. evitarea leziunilor de grataj d. pastrarea integritatii tegumentelor e. niciun raspuns nu este corect R: b, c, d.

25. Mijloacele de transport primar al bolnavilor sunt: a. brancarda b. autosalvarea c. elicopterul d. mijloace improvizate e. niciun raspuns corect R: a, b, c, d. 26. Obiectivele nevoii de a manca si de a bea: a. asigurarea necesarului caloric cantitativ b. asigurarea necesarului caloric calitativ c. favorizarea procesului de vindecare d. consolidarea procesului terapeutic e. niciun raspuns corect R: a, b, c, d. 27. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a bea si a mnca sunt: a. climatul b. religia c. aerul d. cultura

e. niciun raspuns nu este corect R: a, b, d. 28. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a bea si a mnca sunt: a. vrsta b. cultura c. religia d. orarul si repartizarea meselor e. statutul social R: a, d. 29. Factorii psihologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a bea si a mnca sunt: a. activitatea fizica b. cultura c. emotiile d. anxietate e. clima R: c, d. 30. Factorii sociologici care influenteaza nevoia de a bea si a mnca sunt: a. vrsta

b. emotiile c. anxietatea d. religia e. cultura R: d, e. 31. Sursele de dificultate de ordin fizic n satisfacerea nevoii de a mnca si a bea sunt: a. anxietatea b. stresul c. situatiile de criza d. tubajul nazo-gastric e. obstructiile, tumorile, strangularile R: d, e. 32. Sursele de dificultate de ordin psihologic n satisfacerea nevoii de a bea si a mnca sunt: a. dezechilibrele metabolice b. dezechilibrele electrolitice c. anxietatea d. stresul e. situatiile de criza

R: c, d, e. 33. Manifestarile de dependenta n satisfacerea nevoii de a mnca si a bea sunt: a. anorexia b. disfagia c. absenta dintilor d. lipsa cunoasterii e. cultura R: a, b, c. 34. Alimentele permise n regimul hidric sunt: a. supe limpezi de legume b. zeama de orez c. brnza de vaci d. carne fiarta e. dulceata R: a, b. 35. Alimentele permise n regimul hidro-zaharat sunt: a. iaurt b. compot c. zeama de compot

d. sucuri de fructe ndulcite e. oua moi R: c, d. 36. Alimentele permise n regimul hidric sunt: a. zeama de orez b. lapte c. supe limpezi de legume d. ceaiuri nendulcite e. compot R: a, c, d. 37. Alimente permise n regimul hidro-zaharat sunt: a. brnzeturi b. carne slaba, fiarta c. ceaiuri ndulcite d. zeama de compot e. zeama de orez R: c, d, e. 38. Alimente permise n regimul semilichid sunt: a. iaurt

b. supe de legume c. fructe crude d. fainoase e. fructe coapte R: b, d, e. 39. Alimente permise n regimul lactat sunt: a. lapte mbogatit cu smntna b. laptele mbogatit cu frisca c. untdelemn d. fructe coapte e. niciun raspuns R: a, b. 40. Alimente permise n regimul hepatic: a. iaurt b. carne slaba fiarta c. legume d. fructe coapte e. niciun raspuns nu este corect R: a, b, c, d.

41. Alimentele permise n regimul renal sunt: a. salata de cruditati cu untdelemn b. supe de legume si fainoase c. galbenus de ou d. frisca e. pine cu sare R: a, b, c, d. 42. Nevoia de apa la copil n raport cu greutatea corporala este: a. 180 ml apa/kg corp n primele 6 luni b. 150 ml apa/kg corp ntre 6 si 9 luni c. 100ml apa/kg corp peste 12 luni d. 200ml apa/zi n primele 6 luni e. 200ml apa/zi peste 12 luni R: a, b, c. 43. Hiponatremia se manifesta prin: a. cefalee b. confuzie c. anxietate d. deficit de Na sub 130mEq/l

e. deficit de Na sub 130mEq/l R: a, b, c, d. 44. Hipernatremia se manifesta prin: a. exces de Na peste 150 mEq/l b. sete si hiperemia fetei c. tahicardie d. agitatie ce poate progresa spre convulsii e. niciun raspuns corect R: a, b, c, d. 45. Hipopotasemia are urmatoarele manifestari: a. crampe musculare b. greata c. fatigabilitate d. nivelul redus de K sub 3mEq/l e. niciun raspuns R: a, b, c, d. 46. Hiperpotasemia se manifesta prin: a. exces de K peste 5,5 mEq/l b. diaree

c. aritmii cardiace severe d. schimbarea personalitatii e. niciun raspuns nu este corect R: a, b, c, d. 47. Solutiile utilizate pentru rehidratare si remineralizare sunt: a. solutie izotonica de NaCl b. glucoza solutie izotonica 5% c. snge integral d. plasma prospat congelata e. niciun raspuns nu este corect R: a, b. 48. Urmatoarele solutii sunt bune pentru rehidratare si remineralizare: a. solutii de aminoacizi b. emulsiide lipide c. lactat de sodiu 1,9% solutie izotonica d. solutie apoasa NaCl 9o/oo e. toate raspunsurile sunt corecte R: c, d. 49. Caile de rehidratare a organismului sunt urmatoarele:

a. orala b. duodenala c. rectala d. perfuzia endovenoasa e. niciun raspuns nu este corect R: a, b, c, d. 50. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. exercitiile fizice b. alimentatia-cantitatea si calitatea alimentelor c. vrsta d. stresul e. anxietatea R: a, b, c. 51. Factorii psihologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. cultura b. anxietatea c. educatia d. stresul e. emotiile puternice

R: a, d, e. 52. In conditii fiziologice culoarea urinei poate fi: a. galben nchis pna la galben deschis b. culoare nchisa n regim bogat in carne c. culoare deschisa n regim bogat n carne d. culoare deschisa in regim vegetarian e. culoare nchisa n regim vegetarian R: a, b, d. 53. Densitatea urinei: a. se determina imediat dupa emisie deoarece prin racire se schimba densitatea b. este de 4,5-7 c. este de 1010-1025 la un regim mixt d. temperatura mai mica sau mai mare modifica densitatea e. toate raspunsurile sunt corecte R: a, c, d. 54. Culoarea scaunului la copilul mic, in conditii fiziologice : a. este verde-brun nchis n primele 2-3 zile dupa nastere b. se modifica n aspect si culoare n functie de alimentatie c. este galben auriu la sugarul alimentat la sn

d. este negru la sugarul alimentat artificial e. este brun la sugarul alimentat la sn R: a, b, c. 55. Sursele de dificultate de ordin fizic care determina nesatisfacerea nevoii de a eliminasunt: a. alterarea mucoasei intestinale b. diminuarea peristaltismului intestinal c. anxietatea d. situatia de criza e. tulburarile de gndire R: a, b. 56. Sursele de dificultate de ordin psihologic care determina nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. stresul b. anomalii ale cailor urinare c. dezechilibrul metabolic d. anxietatea e. tulburarile de gndire R: a, d, e. 57. Oliguria:

a. apare n hemoragii abundente b. apare n insuficienta circulatorie cu formare de edeme c. apare n transpiratii abundente d. reprezinta excretia urinei sub 500 ml/24h e. reprezinta excretia urinei sub 1500ml/24h R: a, b, c, d. 58. Anuria : a. reprezinta excretia de urina peste 500 ml/24h b. reprezinta lipsa de urina n vezica c. apare n arsuri ntinse d. stari de soc traumatic si chirurgical e. este acelasi lucru cu polakiuria R: b, c, d. 59. Anuria : a. reprezinta excretia de urina peste 300 ml/24h b. reprezinta lipsa de urina n vezica c. apare n arsuri ntinse d. stari de soc traumatic si chirurgical e. este acelasi lucru cu nicturia

R: b, c, d. 60. Solutiile utilizate pentru rehidratare si remineralizare sunt: a. solutia izotonica de NaCl b. glucoza solutie izotonica 5% c. supe si compoturi d. plasma proaspat congelata e. toate raspunsurile sunt corecte R: a, b. 61. Urmatoarele solutii sunt bune pentru rehidratare si remineralizare: a. solutii de aminoacizi b. emulsii de lipide c. lactat de sodiu 1,9% solutie izotonica d. solutie apoasa NaCl 9o/oo e. glucoza solutie izotonica 5% R: c, d, e. 62. Urmatoarele sunt cai de rehidratare a organismului: a. orala b. vaginala c. rectala

d. perfuzia endovenoasa e. toate raspunsurile sunt corecte R: a, c, d. 63. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. exercitiile fizice b. alimentatia -cantitatea si calitatea alimentelor c. educatia d. stresul e. anxietatea R: a, b. 64. Factorii psihologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. exercitiile fizice b. anxietatea c. educatia d. stresul e. emotiile puternice R: b, d, e. 65. In conditii fiziologice culoarea urinei poate fi: a. transparenta in cazul urinilor concentrate

b. culoare nchisa n regim bogat in carne c. culoare deschisa n regim bogat n carne d. culoare deschisa in regim vegetarian e. culoare nchisa n regim vegetarian R: b, d. 66. Densitatea urinei: a. se determina imediat dupa emisie pentru ca prin racire se schimba densitatea b. este de 810-825 c. este de 80-120 la un regim mixt d. temperatura mai mica sau mai mare modifica densitatea e. toate raspunsurile sunt corecte R: a, d. 67. In conditii fiziologice culoarea scaunului la copilul mic : a. este verde-brun nchis n primele 2-3 zile dupa nastere si se numeste meconiu b. nu se modifica n aspect si culoare n functie de alimentatie c. este galben auriu la sugarul alimentat la sn d. este negru la sugarul alimentat artificial e. este brun la sugar dupa introducerea fainosului

R: a, c, e. 68. Sursele de dificultate de ordin fizic care determina nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. alterarea mucoasei intestinale b. diminuarea peristaltismului intestinal c. lipsa de informatie d. situatie de criza e. stresul R: a, b. 69. Sursele de dificultate de ordin psihologic care determina nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt: a. stresul b. anomalii ale cailor urinare c. dezechilibrul metabolic d. anxietatea e. diminuarea peristaltismului R: a, d. 70. Oliguria: a. apare n hemoragii abundente b. apare n insuficienta circulatorie cu formare de edeme

c este acelasi lucru cu polakiuria d reprezinta excretia urinei sub 500 ml/24h e. reprezinta excretia urinei sub 1500ml/24h R: a, b, d. 71. Polakiuria: a.este senzatia de mictiune foarte frecventa b. cantitatea de urina emisa este foarte mare c. cantitatea de urina este foarte mica d. este inversarea raportului dintre numarul de mictiuni din timpul zilei cu cele din timpul noptii e. niciun raspuns nu este corect R: a, c. 72. Disuria: a. eliminarea urinii se face cu usurinta b. eliminarea urinii se face cu durere si mare dificultate c. apare n inflamatii acute ale uretrei d. apare n stricturi ureterale e. toate raspunsurile sunt corecte R: b, c, d.

73. Hematuria: a. este acelasi lucru cu disuria b. este fiziologica c. este prezenta sngelui n urina d. este o urina uneori tulbure e. este o urina cu aspect de spalatura de carne R: c, d, e. 74. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se misca sunt: a. cultura b. dezvoltarea si vrsta c. constitutia d. capacitatile fizice e. emotiile R: b, c, d. 75. Surse de dificultate de ordin fizic care determina imobilizare sunt: a. alterarea centrilor nervosi b. alterarea integritatii aparatului locomotor c. esecul ,izolarea d. cunoasterea de sine

e. dezechilibre asa cum ar fi durerea R: a, b, e. 76. Surse de dificultate de ordin psihologic care determina imobilizarea sunt: a. piedici ale miscarii b. izolarea c. tulburari de gndire d. stres e. R: c, d. 77. Pacientul poate avea urmatoarele pozitii n pat: a. pozitie neutra b. pozitie pasiva c. pozitie fortata d. pozitie activa e. toate raspunsurile sunt corecte R: b, c, d. 78. Pozitia fortata poate fi: a. determinata de afectiunea de baza b.ca o reactie de aparare a organismului lipsa cunoasterii

c.ca o masura terapeutica d.ca o masura profilactica e. niciun raspuns nu este corect R: a, b, c, d. 79. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? a. nevoia de somn variaza n functie de vrsta b. copilul, n timpul cresterii, are nevoie de mai multe ore de somn c. o activitate fizica adecvata predispune individul la un somn regenerator d. functia veghe -somn este un proces sociologic e. la vrstnic nevoia orelor de somn ramne foarte mare R: a, b, c. 80. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? a. nevoia de somn variaza n functie de vrsta b. copilul, n timpul cresterii, are nevoie de mai multe ore de somn c. o activitate fizica adecvata predispune individul la un somn regenerator d. functia veghe -somn este un proces sociologic e. la vrstnic nevoia orelor de somn ramne foarte mare R: d, e. 81. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

a. nevoia de somn variaza n functie de vrsta b. copilul, n timpul cresterii, are nevoie de mai multe ore de somn c. o activitate fizica adecvata predispune individul la un somn regenerator d. functia veghe -somn este un proces sociologic e. la vrstnic nevoia orelor de somn ramne foarte mare R: a, b. 82. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? a. letargia poate dura ore,zile,luni,ani b. letargia este o hipersomnie,mai profunda c. narcolepsia este necesitatea subita de somn d. somnul modificat este o stare de lipsa de voie buna e. oboseala este o stare de hipersomnie continua R: a, b, c. 83. Care din urmatoarele afirmatii sunt false? a. letargia poate dura ore,zile,luni,ani b. letargia este o hipersomnie,mai profunda c. narcolepsia este necesitatea subita de somn d. somnul modificat este o stare de lipsa de voie buna e. oboseala este o stare de hipersomnie continua

R: d, e. 84. Care din afirmatiile urmatoare referitoare la oboseala sunt false? a. fata este palida si exprima tristete b. pulsul este rar si slab batut c. tegumentele sunt palide si prezinta transpiratii reci d. somnolenta nocturna e. vioiciune cu forta musculara pastrata R: d, e. 85. Care din afirmatiile urmatoare referitoare la oboseala sunt adevarate? a. fata este palida si exprima tristete b. pulsul este rar si slab batut c. tegumentele sunt palide si prezinta transpiratii reci d. somnolenta nocturna e. vioiciune cu forta musculara pastrata R: a, b, c. 86. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se mbraca si dezbraca sunt: a. talia si statura b. vrsta

c. credinta d. emotiile e. cultura R: a, b. 87. Factorii psihologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se mbraca si dezbraca sunt: a. credinta b. emotiile c. clima d. statutul social e. munca R: a,b. 88. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? a. n timpul activitatii musculare foarte intense temperatura corpului poate creste b. climatul umed si cald determina cresterea temperaturii corporale c. climatul umed si rece determina cresterea temperaturii corporale d. nou nascutul si copilul mic are o temperatura normala de 36,1-37,8 e. temperatura corpului este maxima dimineata ntre orele 3-5 si este minima seara ntre orele 18-23

R: a, b, d.

89.

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? a. n timpul activitatii musculare foarte intense temperatura corpului poate creste b. climatul umed si cald determina cresterea temperaturii corporale c. climatul umed si rece determina cresterea temperaturii corporale d. nou nascutul si copilul mic are o temperatura normala de 36,1-37,8 e. temperatura corpului este maxima dimineata ntre orele 3-5 si este minima seara ntre orele 18-23 R: c, e.

90. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? a. adultul are o temperatura de 36-37oC la nivelul cavitatii axilare b. ingestia de proteine n special ridica temperatura corpului c. emotiile pot determina o crestere a temperaturii corporale d. temperatura ncaperii nu influenteaza temperatura corpului e. cresterea temperaturii corpului peste 38 grade se numeste subfebrilitate R: a, b, c. 91. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? a. subfebrilitatea este mentinerea temperaturii corporale ntre 37,2-38oC

b. febra moderata este mentinerea temperaturii corporale ntre 38-39oC c. febra ridicata este mentinerea temperaturii corporale ntre 39-40oC d. febra ridicata este mentinerea temperaturii corporale ntre 38-39oC e. febra recurenta se ntlneste dupa ora 20 R: a, b, c. 92. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate? a. hiperpirexia este mentinerea temperaturii corporale peste 40oC b. hiperpirexia este mentinerea temperaturii corporale peste 38,5oC c. frisoanele sunt contractii musculare puternice d. piloerectia este cresterea temperaturii la nivel cutanat e. sindromul febril este un grup de semne ce cuprinde:

cefalee,tahicardie,sete,oligurie etc. R: a, c, e. 93. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate? a. n timpul activitatii musculare foarte intense temperatura corpului poate creste b. climatul umed si cald determina cresterea temperaturii corporale c. emotiile pot determina o crestere a temperaturii corporale d. temperatura ncaperi nu influenteaza temperatura corpului e. hiperpirexia este mentinerea temperaturii corporale peste 38,5oC

R: a, b, c. 94. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? a. nou-nascutul doarme 14-16 ore pe zi b. adultul doarme 7-9 ore pe zi c. vrstnicul doarme 9-13 ore pe zi d. adolescentul doarme 9-13 ore pe zi e. adultul doarme mai putin de 6 ore pe zi R: a, b. 95. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? a. eritemul este o pata congestiva datorata vasodilatatiei b. crustele sunt leziuni elementare secundare, datorate uscarii unei serozitati c. acneea este o pustula determinata de un agent patogen specific d. intertrigo este un abces minuscul la suprafata tegumentului e. crustele sunt ntreruperi liniare ale continuitatii tegumentelor R: a, b, c. 96. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate? a. subfebrilitatea este mentinerea temperaturii corporale ntre 37,2-38oC b. febra moderata este mentinerea temperaturii corporale ntre 38-39oC c. febra ridicata este mentinerea temperaturii corporale ntre 39-40oC

d. papula este un abces minuscul la suprafata tegumentului e. veziculele sunt desprinderi ale celulelor comoase, superficiale, din epiderm R: a, b, c. 97. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate? a. escoriatia este pierderea de substanta superficiala aparuta n urma unui traumatism b. ulceratia este pierderea de substanta rezultnd dintr-un proces patologic c. papula este un abces minuscul la suprafata tegumentului d. crustele sunt ntreruperi liniare ale continuitatii tegumentelor e. adultul doarme mai putin de 6 ore pe zi R: a, b.

98. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? a. adultul are o temperatura de 36-37oC la nivelul cavitatii axilare b. ingestia de proteine n special ridica temperatura corpului c. emotiile pot determina o crestere a temperaturii corporale d. temperatura ncaperii nu influenteaza temperatura corpului e. hipotermia este scaderea temperaturii corpului sub 37 grade

R: d, e. 99. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? a. subfebrilitatea este mentinerea temperaturii corporale ntre 37,2-38oC b. febra moderata este mentinerea temperaturii corporale ntre 38-39oC c. febra ridicata este mentinerea temperaturii corporale ntre 39-40oC d. febra ridicata este mentinerea temperaturii corporale ntre 38-39oC e. febra recurenta se ntlneste dupa ora 20 R: d, e. 100. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt false?

a. hiperpirexia este mentinerea temperaturii corporale peste 40oC b. hiperpirexia este mentinerea temperaturii corporale peste 38,5oC c. frisoanele sunt contractii musculare puternice d. piloerectia este cresterea temperaturii la nivel cutanat e. sindromul febril este un grup de semne ce cuprinde:

cefalee,tahicardie,sete,oligurie etc. R: b, d. 101. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt false?

a. n timpul activitatii musculare foarte intense temperatura corpului poate creste b. climatul umed si cald determina cresterea temperaturii corporale

c. emotiile pot determina o crestere a temperaturii corporale d. temperatura ncaperi nu influenteaza temperatura corpului e. hiperpirexia este mentinerea temperaturii corporale peste 38,5oC R: c, d 102. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

a. nou-nascutul doarme 14-16 ore pe zi b. adultul doarme 7-9 ore pe zi c. vrstnicul doarme 9-13 ore pe zi d. adolescentul doarme 9-13 ore pe zi e. adultul doarme mai putin de 6 ore pe zi R: b, d. 103. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

a. eritemul este o pata congestiva datorata vasodilatatiei b .crustele sunt leziuni elementare secundare, datorate uscarii unei serozitati c. acneea este o pustula determinata de un agent patogen specific d. intertrigo este un abces minuscul la suprafata tegumentului e. crustele sunt ntreruperi liniare ale continuitatii tegumentelor R: d, e. 104. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt false?

a. subfebrilitatea este mentinerea temperaturii corporale ntre 37,2-38oC b. febra moderata este mentinerea temperaturii corporale ntre 38-39oC c. febra ridicata este mentinerea temperaturii corporale ntre 39-40oC d. papula este un abces minuscul la suprafata tegumentului e. veziculele sunt desprinderi ale celulelor comoase, superficiale, din epiderm R: d, e. 105. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt false?

a. escoriatia este pierderea de substanta superficiala aparuta n urma unui traumatism b. ulceratia este pierderea de substanta rezultnd dintr-un proces patologic c. papula este un abces minuscul la suprafata tegumentului d. crustele sunt ntreruperi liniare ale continuitatii tegumentelor e. adultul doarme mai putin de 6 ore pe zi R: c, d, e. 106. Nursa asista pacientul din proprie initiativa n urmatoarele conditii:

a.pentru ngrijiri de confort b.schimba calea de administrare daca este cazul c.aplica tratamente bolnavului

d.colaboreaza cu alti specialisti din sectorul sanitar e.anunta medicul pentru orice modificare semnificativa R: a. 107. La indicatia medicului nursa:

a.observa evolutia bolnavului b.colaboreaza cu alti specialisti din domeniul social c.este alaturi de indivizi d.aplica ingrijiri de confort e.nici un raspuns nu este corect R: a. 108. Flambarea:

a.este o metoda chimica b.este o metoda biologica c.consta n trecerea instrumentarului metalic prin flacara pna la nrosire d.se realizeaza la 160 grade Celsius e.se realizeaza la 100 grade Celsius R: c. 109. Sterilizarea cu ajutorul pupinelului se face:

a. la 100 grade Celsius timp de 4 ore

b. la 180 grade Celsius timp de 2 ore c la 180 grade Celsius timp de 45 de minute d. la 160 grade Celsius timp de 3 ore e. la 170 grade Celsius timp de 2 ore R: d. 110. Fierberea :

a. este o metoda mai putin sigura b. este o metoda folosita frecvent ca mijloc de sterilizare c. este o metoda sigura d. este o metoda chimica e. este o metoda moderna R: a. 111. Autoclavarea :

a. este sterilizarea prin caldura umeda cu vapori sub presiune b. este folosita n lipsa altor metode mai sigure c este o metoda nesigura d. este o metoda chimica e. este folosita n lipsa unui alt mijloc de sterilizare R: a.

112.

Urmatoarele produse sunt antiseptice de suprafata sub forma de pulbere:

a. apa oxigenata b. tinctura de iod c. septozolul d. acidul boric e. alcoolul rectificat R: d. 113. Patul bolnavului trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:

a.sa fie construit din material lemnos usor de incinerat b.confortabil pentru odihna bolnavului c.incomod pentru bolnav dar usor de utilizat de catre nursa d.comod pentru bolnav dar dificil de utilizat de catre nursa e.nici un raspuns nu este corect R: b. 114. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a bea si a

mnca sunt: a.vrsta b.cultura c.religia

d.tensiunea arteriala e.statutul social R: a. 115. Factorii psihologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a bea si a

mnca sunt: a.activitatea fizica b.cultura c.emotiile d.vrsta e.clima R: c. 116. Factorii sociologici care influenteaza nevoia de a bea si a mnca sunt:

a.vrsta b.emotiile c.anxietatea d.religia e.activitatea fizica R: d. 117. Surse de dificultate de ordin fizic n satisfacerea nevoii de a mnca si a

bea sunt:

a.anxietate b.stres c.situatii de criza d.religia e.obstructii, tumori, strangulari R: e. 118. Solutiile utilizate pentru rehidratare si remineralizare sunt:

a.solutii cu lipide b.glucoza solutie izotonica 5% c.snge integral d.plasma prospat congelata e.niciun raspuns nu este corect R: b 119. Urmatoarele solutii sunt bune pentru rehidratare si remineralizare:

a.solutii de aminoacizi b.emulsiide lipide c.lactat de sodiu 1,9% solutie izotonica d.plasma proaspata congelata e.tote raspunsurile sunt corecte

R: c. 120. Sursele de dificultate de ordin fizic care determina nesatisfacerea nevoii

de a elimina sunt: a.alterarea mucoasei intestinale b.alterarea mucoasei respiratorii c.anxietatea d.situatiile de criza e.tulburarile de gndire R: a. 121. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a.religia b.alimentatia -cantitatea si calitatea alimentelor c.educatia d.stresul e.niciun raspuns R: b. 122. In conditii fiziologice culoarea urinei poate fi:

a.transparenta in cazul urinilor concentrate b. culoare nchisa n regim vegetarian

c.culoare deschisa n regim bogat n carne

d.culoare deschisa in regim vegetarian e.niciun raspuns nu este corect R: d 123. Densitatea urinei:

a.se determina imediat dupa emisie pentru ca prin racire se schimba densitatea b.este de 810-825 c.este de 80-120 la un regim mixt d.temperatura mai mica sau mai mare nu modifica densitatea e.toate raspunsurile sunt corecte R: a. 124. Sursele de dificultate de ordin fizic care determina nesatisfacerea nevoii

de a elimina sunt: a.religia b.diminuarea peristaltismului intestinal c.lipsa de informatie d.situatie de criza e.stresul R: b. 125. Surse de dificultate de ordin psihologic care determina nesatisfacerea

nevoii de a elimina sunt:

a.stres b.anomalii ale cailor urinare c.dezechilibrul metabolic d.vrsta e.diminuarea peristaltismului R: a. 126. Oliguria:

a.apare n hemoragii usoare b.apare n insuficienta circulatorie cu formare de edeme c.este acelasi lucru cu polakiuria d.reprezinta excretia urinei sub 1000 ml/24h e.reprezinta excretia urinei sub 1500ml/24h R: b. 127. Polakiuria:

a.este senzatia de mictiune foarte frecventa b.cantitatea de urina emisa este foarte mare c.urina este colorata rosu d.este inversare raportului dintre numarul de mictiuni din timpul zilei cu cele din timpul noptii

e.niciun raspuns nu este corect R: a. 128. Disuria:

a.eliminarea urinii se face cu usurinta b.eliminarea urinii se face cu durere si mare dificultate c.este acelasi lucru cu polachiuria d.apare n perioade de stres e.toate raspunsurile sunt corecte R: b. 129. Hematuria macroscopica:

a.este acelasi lucru cu disuria b.este fiziologica c.este prezenta sngelui n urina d.este o urina limpede e.este o urina cu aspect de zat de cafea R: c. 130. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:

a.adultul are o temperatura de 36-37oC la nivelul cavitatii axilare b.ingestia de proteine n special nu ridica temperatura corpului

c.emotiile nu pot determina o crestere a temperaturii corporale d.temperatura ncaperi nu influenteaza temperatura corpului e.niciun raspuns nu este corect R: a. 131. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a.subfebrilitatea este mentinerea temperaturii corporale ntre 36,2-37oC b.febra moderata este mentinerea temperaturii corporale ntre 38,7-41oC c.febra ridicata este mentinerea temperaturii corporale ntre 39-40oC d. febra ridicata este mentinerea temperaturii corporale ntre 38-39oC e.febra recurenta se ntlneste dupa ora 20 R: c 132. Afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

a.hiperpirexia este mentinerea temperaturii corporale peste 40oC b.hiperpirexia este mentinerea temperaturii corporale peste 38,5oC c.frisoanele sunt contractii musculaturii netede d.piloerectia este cresterea temperaturii la nivel cutanat e.sindromul febril este o afectiune infectioasa R: a 133. Afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

a.n timpul activitatii musculare foarte intense temperatura corpului nu poate creste b.climatul umed si cald nu determina cresterea temperaturii corporale c.emotiile pot determina o crestere a temperaturii corporale d.temperatura ncaperi nu influenteaza temperatura corpului e.hiperpirexia este mentinerea temperaturii corporale peste 38,5oC R: c. 134. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a.nou-nascutul doarme 14-16 ore pe zi b.adultul doarme 7-9 ore pe zi c.vrstnicul doarme 9-13 ore pe zi d.adolescentul doarme 8-9 ore pe zi e.adultul doarme mai putin de 6 ore pe zi R: b. 135. Urmatoarele afirmatii sunt adevatate:

a.eritemul este un abces minuscul la suprafata tegumentului b.crustele sunt leziuni elementare secundare, datorate uscarii unei serozitati c.acneea este o pata congestiva datorata vasodilatatiei d.intertrigo este un abces minuscul la suprafata tegumentului

e.crustele sunt ntreruperi liniare ale continuitatii tegumentelor R: b. 136. Afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

a.subfebrilitatea este mentinerea temperaturii corporale ntre 36,2-37oC b.febra moderata este mentinerea temperaturii corporale ntre 37-38oC c.febra ridicata este mentinerea temperaturii corporale ntre 39-40oC d.papula este un abces minuscul la suprafata tegumentului e.veziculele sunt desprinderi ale celulelor comoase, superficiale, din epiderm R: c. 137. Afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

a.escoriatia este pierderea de substanta superficiala aparuta n urma unui traumatism b.ulceratia este acumularea de lichid n tesuturi c.papula este un abces minuscul la suprafata tegumentului d.crustele sunt ntreruperi liniare ale continuitatii tegumentelor e.adultul doarme mai putin de 6 ore pe zi R: a. 138. Pustula este:

a.dilatare permanenta a unui mic vas de snge b.acumulare de lichid seros n tesuturi c.abces minuscul la suprafata tegumentului, localizat la suprafata firului de par d.ridicatura circumscrisa si solida e.pata congestiva datorata vasodilatatiei R: c 139. Intertrigo este:

a.infectie specifica foliculului pilosebaceu b.leuco-melano-dermita de natura neuroendocrina c.micoza cutanata situata la nivelul plicilor d.pustula determinata de un agent patogen e.niciun raspuns nu este corect R: c 140. Alopecia este:

a.afectiune a plexurilor venoase b.pierdere de substanta profunda n urma unui proces patologic c.lipsa partiala sau a parului d.pata congestiva de la nivelul pielii e.niciun raspuns nu este corect

R: c. 141. Aportul alimentar este guvernat de 3 senzatii: a. b. c. d. e. R: a, c, e. 142. Enzima glicolitica din sucul gastric: a. b. c. d. e. R: e. 143. Zona precordiala poate fi sediul unei dureri cu origine: a. b. c. d. e. R: a, b, c. 144. Caracteristicile durerii coronariene sunt: a. b. c. d. e. R: a, c, d, e. 145. Interventiile nursing in cazul unui pacient cu durere precordiala se refera la: a.
b. monitorizarea functiilor vitale monitorizarea temperaturii sediu retrosternal sau precordial sediu in hipocondrul drept iradiere tipica spre umarul stang caracter constrictiv se amelioreaza dupa adinistrarea de nitroglicerina sublingual coronariana pleurala digestiva apendiculara anexiala digera amidonul pana la maltoza si glucoza se numeste amilaza digera celuloza pana la maltoza desface dizaharidele in monozaharide sucul gastric nu contine enzime glicolitice foame hipoglicemie apetit hiperglicemie satietate

c. d. e. R: a, c, d.

monitorizarea ECG realizarea unui acces venos periferic efectuarea unui test de efort imediat

146. Circumstantele de aparitie a durerii din sindromul coronarian pot fi: a.

b. paroxistic in timpul unui efort fizic in repaus nu au legatura cu activitatea fizica desfasurata in timpul zilei intotdeauna

c. d. e. R: a, b, c.

147. Dispneea: a. b. c. d. e. R: c, d, e. 148. Nivelul de dependenta: a. b. c. d.

nursa se numeste si indice de gravitate al dependentei orienteaza nursa asupra metodelor de interventie este un instrument de evaluare a ingrijirilor specifice nursing este calificativul cu care se noteaza activitatea desfasurata de catre este comportamentul inadecvat al individului pentru satisfacerea unei este o tulburare de absorbtie a lipidelor este o tulburare a digestiei poate fi paroxistica poate fi prezenta in afectiuni cardiace poate fi un simptom al unei afectiuni respiratorii

e.
nevoi

R: a, b, c. 149. Au dreptul sa ia decizii personale cu privire la ingrijirea propriei sanatati persoanele: a. b. c. d. e.

care au implinit 14 ani care au interdictie judecatoreasca care au implinit 18 ani parintii sau tutorii legali in cazul minorilor casatorite, de 16 ani (fetele) sau de 17 ani (baietii)

R: c, d, e. 150. Asistentul medical are obligatia de a lua consimtamantul de la urmatoarele persoane: a. b. c. d. e. R: a, b. 151. Administrarea medicamentelor pe cale rectala: ocoleste sistemul venei porte; se indica pentru a evita trecerea medicamentelor prin ficat; nu se indica la pacientii cu intoleranta gastrica; este contraindicata la bolnavii cu tulburari de deglutitie; determina iritatia mucoasei gastrice. R: a, b. 152. Supozitoarele utilizate cu scop purgativ: au actiune generala sunt cele cu efedrina, antibiotice au ca materie de baza untul de cacao se introduc n rect, fara nici o pregatire prealabila a bolnavului sunt formate din gelatina cu glicerina sau glicerina cu stearina R: d, e. 153. Accesul venos periferic se poate realiza la urmatoarele nivele: venele fetei dorsale ale minii vena medio-cefalica
pacient constient si cu discernamant critic rudele de gradul 1 ale unui pacient inconstient rudele unui pacient in stare grava, inconstient rudele de gradul 1 ale unui pacient constient rudele de gradul 2 care insotesc un pacient fara discernamant critic.

vena subclaviculara vena jugulara interna venele de la plica cotului R: a, b, e. 154. Abordul vascular este folosit de regula pentru atingerea urmatoarelor obiective: a. efectuarea masajului cardiac intern

b. recoltarea de probe biologice c. administrarea medicamentelor

d. reumplere volemica e. reechilibrare electrolitica si acido-bazica

R: b, c, d, e. 155. Materialele necesare abordului venos periferic percutan sunt: a. tensiometru

b. garou c. stetoscop

d. ace de punctie venoasa e. solutie antispastica

R: b, d, e. 156. Care din urmatoarele manevre apartin tehnicii punctiei venoase periferice ? a. se monteaza garoul

b. se dezinfecteaza zona c. se abordeaza vena tangential avansnd progresiv n profunzime pe traiectul venos

d. se abordeaza vena n aval de focarele de fractura

e.

mandrenul odata scos, se poate introduce napoi daca este nevoie

R: a, b, c. 157. Accidentele abordului venos periferic pot fi: a. pneumotoraxul

b. hemoragiile intratoracice prin lezarea arterei subclavie c. extravazarea fluidului

d. perforatia venei cu hematom la locul punctiei e. flebita de cateter

R: c, d, e. 158. Badijonarile: a. reprezinta o forma de aplicare locala a unor medicamente lichide pe suprafata tegumentelor

b. se efectueaza folosind tampoane de vata montate pe pense hemostatice, nmuiate n substanta medicamentoasa lichida c. tamponul se cufunda n borcanul cu medicament

d. tamponul se poate utiliza de mai multe ori e. se utilizeaza pentru dezinfectia tegumentelor

R: a, b, e. 159. Alegerea caii de administrare a injectiilor depinde de: a. experienta asistentului medical

b. scopul injectiei c. compatibilitatea tesuturilor organismului cu substanta injectata

d. preferintele pacientului e. nici un raspuns corect

R: b, c. 160. Se va alege calea subcutanata n cazul substantelor: a. cu densitate mare

b. care nu provoaca iritatia tesutului celular subcutanat c. hiperosmolare

d. usor resorbabile e. care provoaca lipoliza tesutului adipos subcutanat

R: b, d. 161. Se va alege calea intramusculara n cazul substantelor: a. cu densitate mica

b. hiperosmolare c. cu densitate mare

d. uleioase e. al caror efect urmarit trebuie sa se instaleze n decurs de 3-10 minute

R: c, d, e. 162. Se va utiliza calea intravenoasa n cazurile n care: a. se asteapta un efect lent instalat

b. se asteapta o actiune prompta sau foarte rapida a medicamentului c. medicamentul este o solutie hipertona

d. este necesara perfuzarea solutiilor pentru reechilibrare volemica e. se indica clisma medicamentoasa

R: b, d. 163. Injectiile intradermice:

a.

se aplica foarte frecvent

b. se utilizeaza mai mult cu scop explorator c. se indica n cazurile de extrema urgenta

d. se indica mai ales la copii e. se efectueaza doar la batrni

R: b. 164. Avantajele administrarii medicamentelor sub forma de injectii sunt: a. absorbtia este usoara si efectul se instaleaza rapic

b. dozajul nu este precis, absorbtia fiind influentata de starea tubului digestiv c. medicamentele sunt distruse de enzimele intestinale

d. se pot administra medicamente atunci cnd calea orala este contraindicata e. nici un raspuns corect

R: a, d. 165. Substantele injectabile: a. pot fi solutii apoase, uleioase sau suspensii

b. se gasesc introduse n fiole sterile de sticla, nchise ermetic c. se gasesc n flacoane nchise cu dopuri de cauciuc

d. pot fi administrate si pe cale orala e. sunt de regula iritante venos

R: a, b, c. 166. Indiferent de felul injectiilor, pregatirea si administrarea lor trebuie sa respecte urmatoarele reguli: a. verificarea solutiilor de injectat

b. seringile pot fi ncarcate si fara ac, introducnd amboul direct n solutie

c.

injectarea continutului seringilor poate fi efectuata timp de 48 de ore

d. dezinfectarea locului punctiei e. pulberile injectabile se dizolva n prealabil cu lichidul de dizolvare

R: a, d, e. 167. Incidentele si accidentele ntlnite n cazul injectiilor intradermice sunt: a. aspectul caracteristic de coaja de portocala

b. lipotimie sau soc c. necroza tegumentului

d. flebita e. embolie

R: b, c. 168. Injectiile intradermice: a. au scop explorator si anesteziant

b. se efectueaza n regiuni cutanate bogate n foliculi pilosi c. se efectueaza pe fata antero-interna a antebratului

d. produc la locul de punctie aspectul de coaja de portocala e. se efectueaza subcutanat

R: c, d. 169. Injectiile subcutanate: a. se efectueaza cu seringi de 0,5-1 ml

b. se efectueaza cu ac hipotermic, ascutit, cu taietura lunga c. utilizeaza solutii uleioase, de obicei

d. se folosesc pentru a administra bismutul, mercurul, iodul

e.

pot produce durere violenta la locul injectiei

R: b, e. 170. Pentru injectiile intramusculare: a. se utilizeaza ace scurte si subtiri

b. pacientul trebuie asezat n decubit dorsal c. se utilizeaza seringi obisnuite

d. pacientul poate fi asezat n decubit lateral e. bolnavul poate fi asezat n pozitie seznd

R: c, d, e. 171. Actiunea medicamentelor asupra organismului depinde de: a. structura lor chimica

b. doza administrata c. calea de administrare

d. starea generala a pacientului e. nici un raspuns corect

R: a, b, c. 172. Doza terapeutica reprezinta: a. doza utilizata pentru obtinerea efectului terapeutic dorit, fara a produce efecte toxice asupra organismului

b. doza cea mai mare suportata de organism, fara sa apara efecte toxice c. doza care provoaca o reactie toxica, periculoasa pentru organism

d. doza care este acceptata de catre pacient e. cea mai mica doza care produce un efect

R: a.

173. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? a. aparatul este o mica farmacie care satisface situatiile neprevazute si de urgenta dintr-o sectie

b. aparatul este o farmacie care satisface necesarul de medicamente dintr-o sectie c. aparatul este administrat de catre asistenta sefa

d. aparatul trebuie sa fie plasat ntr-o camera uscata e. aparatul trebuie sa fie ferit de razele solare directe

R: a, c, d, e. 174. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta reguli generale de administrare a medicamentelor? a. identificarea medicamentelor administrate

b. schimbarea medicamentului prescris cu unul asemanator daca nu este acceptat de bolnav c. prelungirea intervalelor de administrare a medicamentelor atunci cnd asistenta crede ca este necesar

d. evitarea incompatibilitatilor de medicamente e. schimbarea caii de administrare atunci cnd asistenta considera ca este necesar

R: d. 175. Asistenta medicala informeaza medicul n urmatoarele situatii: a. dupa fiecare administrare injectabila a medicamentelor

b. nerespectarea cailor de administrare c. schimbarea dozajului unui medicament

d. nu este obligata sa faca acest lucru e. la terminarea programului de lucru

R: b, c.

176. Introducerea medicamentelor n organism se poate face: a. pe cale bucala

b. parenteral c. prin mucoasa respiratorie

d. prin clisma e. nici un raspuns corect

R: a, b, c, d. 177. Aplicatiile terapeutice de frig: a. regenereaza musculatura epuizata indiferent ct timp se aplica

b. produce vasoconstrictie tegumentara c. scade excitabilitatea nervilor periferici

d. creste excitabilitatea nervilor periferici e. sunt indicate n hipotermie

R: b, c. 178. Caldura are o actiune: a. stimulanta

b. antispastica c. hipertensiva

d. hipotensiva e. hipotermica

R: a, b, d. 179. Aplicarea frigului sub forma umeda se realizeaza prin: a. punga cu gheata

b. aparate racitoare c. mpachetari

d. comprese e. aerosoli

R: c, d. 180. mpachetarile reci: a. se aplica n starile febrile la pacientii cu stare generala grava

b. au efect stimulant si reglator al circulatiei c. se indica n tulburarile usoare de respiratie si de circulatie

d. n caz de hiperpirexie trebuie schimbate din 5 n 5 minute e. sunt indicate n hipotermie

R: b, c, d. 181. Contraindicatiile administrarii medicamentelor pe cale orala sunt: a. refuzul bolnavului

b. medicamentul este iritant gastric c. coma

d. medicamentul se resoarbe pe cale digestiva e. varsaturi incoercibile

R: a, b, c, e. 182. Medicamentele cu efect local, administrate per os: a. ocolesc sistemul venei porte

b. sunt iritante pe mucoasa gastro-intestinala c. excita peristaltismul intestinal

d. favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor e. se pot administra si la pacientul comatos

R: c, d. 183. Medicamentele cu efect general, administrate per os sunt: a. antibioticele, calmantele, anestezicele generale

b. antiastmaticele, antihipertensivele c. purgativele

d. apele minerale alcaline e. uleiul de ricin

R: a, b. 184. Se administreaza per os sub forma de picaturi: a. lichidele amare sau cu gust dezagreabil, diluate

b. medicamentele cu baza de gelatina c. decocturile

d. tincturile e. ceaiurile

R: a, d. 185. Administrati mai multe medicamente deodata prin amestecarea solutiilor n acelasi pahar: a. pentru a simplifica munca asistentei

b. pentru a inactiva anumite medicamente c. tinnd cont de incompatibilitatile de asociere la administrare

d. clorura de calciu si codeina fosforica totdeauna ntr-un pahar gradat e. pentru a modifica gustul acestora

R: a, c. 186. n ce ordine veti administra medicamentele urmatoare la pacientul dumneavoastra? a. ampicilina 1 capsula p.o., algocalmin si no-spa cate 1 fiola i.m., diclofenac 1 supozitor i.r.

b. diclofenac 1 supozitor i.r., algocalmin 1 fiola i.m., ampicilina 1 capsula p.o., no-spa 1 fiola i.m. c. d. e. no-spa 1 fiola i.m., algocalmin 1 fiola i.m., diclofenac 1 supozitor i.r., ampicilina 1 capsula p.o. ampicilina 1 capsula p.o., diclofenac 1 supozitor i.r., algocalmin si no-spa cte 1 fiola i.m. nu este importanta ordinea administrarii lor

R: a. 187. Orarul de administrare a medicamentelor trebuie sa tina cont de: a. alimentatia bolnavilor

b. modul de reactie al bolnavului si de aparitia unor efecte secundare c. somnul bolnavului

d. numarul de bolnavi din salon e. nici un raspuns nu este corect

R: a, b, c. 188. Cum se poate administra unui copil de 3 luni ampicilina? a. sub forma de solutie, per os

b. sub forma de capsule, per os c. d. e. sub forma de comprimate, per os sub forma de capsule, dupa ce s-au deschis n prealabil si s-a amestecat dizolvat pulberea cu apa fiarta si racita sub forma de supozitoare, intrarectal

R: a. 189. Respectarea dozelor prescrise de catre medic presupune: a. dozele prescrise vor fi verificate odata cu identificarea medicamentelor

b. verificarea dozelor notate n F.O. cu cele din condicile de predare si cu adnotarile asistentei de la vizita c. solicitarea de lamuriri suplimentare de la medic, nainte de administrarea dozei respective

d. asistenta nu trebuie sa verifice dozele e. nu este ntotdeauna obligatorie

R: a, b, c. 190. Bolnav de 46 de ani acuza durere retrosternala cu caracter constrictiv, dispnee, transpiratii abundente, anxietate. Nu doreste sa vorbeasca, raspunde cu dificultate la ntrebarile puse de catre asistenta. Diagnosticele nursing sunt: a. problema de a dormi si a se odihni data de agitatie si manifestata prin anxietate

b. problema de a avea o buna circlatie cauzata de durerea toracica si manifestata prin dispnee c. problema de a respira si a avea o buna circulatie cauzata de un infarct miocardic si manifestata prin durere retrosternala, dispnee, transpiratii abundente

d. problema de a comunica data de anxietate si manifestata prin faptul ca nu vorbeste e. problema de eliminare data de boala si manifestata prin durere

R: c. 191. n cazul de mai sus veti proceda n modul urmator: a. b. c. asezati pacientul n decubit lateral stnga, i explicati faptul ca trebuie sa stea linistit si i administrati oxigen asezati pacientul n pozitie seznd, i administrati oxigen si nitroglicerina 1 cpr. Sublingual administrati 1 cpr. De diezepam si dupa ce se linisteste bolnavul i efectuati o ECG

d. asezati bolnavul n pozitie seznd, i administrati oxigen, realizati un acces venos, efectuati ECG si anuntati medicul e. administrati antialgic (Piafen)

R: d. 192. Copil de 12 ani tuseste frecvent, cu expectoratie muco-purulenta redusa, nu se poate odihni. La orele 17 prezinta o temperatura de 39 de grade. Ce ngrijiri nursing aplicati? a. administrati codeina pentru a inhiba tusea si diazepam pentru a se putea odihni

b. efectuati manevre pentru mobilizarea secretiilor traheo-bronsice c. administrati expectorante

d. administrati antitermice (Paracetamol, Algocalmin) e. informati medicul despre aceasta situatie

R: b, e. 193. Diagnosticele nursing ce se pot formula n cazul prezentat anterior sunt: a. b. c. d. e. problema de a respira cauzata de o afectiune pulmonara si manifestata prin tuse cu expectoratie muco-purulenta problema de a dormi data de tuse si manifestata prin tuse cu expectoratie mucopurulenta problema de a elimina cauzata de o afectiune traheo-bronsica si manifestata prin tuse cu expectoratie muco-purulenta problema de a-si mentine temperatura corpului constanta cauzata de boala pulmonara si manifestata prin febra problema de a dormi si a se odihni data de tuse si manifestata prin imposibilitatea de a se odihni

R: c, d, e. 194. Procesul nursing cuprinde urmatoarele etape: a. aplicarea interventiilor nursing

b. stabilirea diagnosticelor medicale c. culegerea datelor

d. alcatuirea planului nursing e. stabilirea tratamentului medicamentos ce urmeaza sa se administreze

R: a, c, d. 195. Culegerea datelor: a. reprezinta prima etapa n cadrul procesului nursing

b. se realizeaza efectund anamneza bolnavului c. cuprinde stabilirea diagnosticelor nursing

d. se realizeaza ntrebnd medicul ce s-a ntmplat cu pacientul respectiv e. reprezinta ultima etapa a procesului nursing

R:a, b. 196. Antecedentele heredo-colaterale: a. se obtin din anamneza pacientului

b. reprezinta afectiunile de care au suferit rudele de gradul 1 al pacientului c. nu sunt importante n stabilirea diagnosticelor nursing

d. nu sunt importante dect atunci cnd pacientul este grav e. se pot afla doar de la apartinatori

R: a. 197. Antecedentele personale patologice: a. sunt semnificative pentru un pacient vrstnic

b. sunt semnificative doar daca pacientul este grav c. nu se pot obtine dect de la pacient

d. reprezinta afectiunile de care a suferit pacientul pna in prezent e. sunt totdeauna legate de boala actuala

R: d. 198. Identificarea pacientului se poate realiza cu: a. buletinul sau cartea de identitate

b. carnetul de asigurat c. certificatul de nastere

d. orice document n care sunt consemnate numele si prenumele pacientului, CNP-ul si domiciliul acestuia e. adeverinta de salariat

R: a. 199. Diferentele existente ntre diagnosticul nursing si diagnosticul medical sunt: a. diagnosticul nursing e stabilit de nursa, iar cel medical de catre medic

b. diagnosticul nursing este unul de ngrijire, iar cel medical de boala c. diagnosticele nursing pot fi mai multe

d. diagnosticul nursing este specific unui pacient e. nici unul dintre raspunsuri nu este corect

R: b, d. 200. Sursele de dificultate ale dependentei au urmatoarele caracteristici: a. reprezinta cauza dependentei

b. nursa nu poate interveni asupra sursei de dificultate c. nursa nu poate interveni asupra dificultatilor cu caracter independent

d. factorii de ordin fizic sunt obstacole intrinseci organismului e. obstacolele de natura intrinseca apartin individului nsasi

R: a, c, e. 201. Locul de electie pentru injectia intramusculara este: a. regiunea supero-externa a muschilor fesieri

b. regiunea infero-externa a muschilor fesieri c. muschii laterali ai coapsei, n portiunea mijlocie

d. musculatura anterioara a coapsei, sub triunghiul Scarpa e. musculatura anterioara a coapsei, deasupra triunghiului Scarpa

R: a, c, d. 202. Mentinerea sanatatii copilului n conditii optime se realizeaza: a. internnd copilul n spital

b. stabilind legatura cu copilul si familia acestuia c. tratnd copilul la domiciliu

d. nu este nevoie sa se discute cu copilul e. nu se complimenteaza copilul

R: b. 203. n procesul nursing adresat copilului: a. ncercati sa obtineti ncrederea membrilor familiei

b. membrii familiei nu sunt acceptati n preajma copiilor c. procesul nursing nu se adreseaza membrilor familiei

d. nu sunt necesare informatii privind copiii e. membrii familiei sunt informati despre starea copilului

R: a. 204. Culegerea datelor n procesul nursing adresat copilului:

a.

se realizeaza prin obtinerea ncrederii membrilor familiei

b. nu intereseaza conditiile de locuit c. nu include examinarea sistemelor si aparatelor

d. se realizeaza folosind un limbaj simplu e. se refera la dezvoltarea corespunzatoare vrstei

R: e. 205. Diagnosticul nursing pentru perioada copilariei: a. trebuie sa descrie stilul de viata al parintilor

b. trebuie sa identifice factorii de stres din familie c. trebuie sa cuprinda problemele actuale de sanatate ale copilului

d. se refera la perceptia starii de sanatate e. include si situatia financiara

R: c. 206. Caracteristicile respiratiei n diagnosticul de alterare a temperaturii la copil sunt: a. ritm regulat

b. dispnee absenta c. respiratie Cheyne-Stockes

d. folosirea muschilor accesori e. nu sunt modificari respiratorii

R: d. 207. Factorii de risc pentru alterarea temperaturii la copil sunt: a. prematuritatea

b. activitatea lenta

c.

respiratiile rapide

d. vrsta mare e. absenta tulburarilor metabolice

R: a. 208. Vrsta copilului ca factor de risc pentru alterarea teperaturii are urmatorul aspect: a. pentru vrsta mica este risc mare

b. pentru vrsta mica este risc mic c. pentru vrsta mare este risc mare

d. ntre vrsta si risc exista un raport direct proportional e. nu exista relatie ntre vrsta si risc

R: a. 209. La copil n caz de febra se administreaza: a. alimente bogate n lipide

b. alimente solide c. apa cu sare

d. lichide cu aport caloric crescut e. lichide simple

R: d. 210. Cea mai buna metoda de apreciere a hidratarii pentru copii si adolescenti este: a. agitatia

b. aspectul tegumentului c. densitatea urinei

d. greutatea cu 10% mai mare dect la internare

e.

apetitul

R: c. 211. Termoreglarea ineficienta la copil se poate asocia cu: a. boli renale

b. intoxicatii medicamentoase c. boli osoase

d. boli autoimune e. boli hematologice

R: b. 212. Culegerea datelor referitoare la hipertermia copilului include: a. istoricul bolii prezente

b. vrsta copilului c. conditii patologice ce duc la deshidratare

d. contactul cu boli infectioase e. nici un raspuns corect

R: a, b, c, d. 213. Pentru evaluarea eficientei interventiei nursing n caz de febra la copil se monitorizeaza: a. frecventa si ritmul cardiac

b. tensiunea arteriala c. frecventa respiratiilor

d. nivelul de constienta e. apetitul

R: a, b, c, d.

214. Semnele de deshidratare la sugar sunt: a. fontanela bombata

b. fontanela deprimata c. oliguria

d. persistenta pliului cutanat e. mucoase umede

R: b, c, d. 215. Semnele vitale monitorizate n procesul nursing la copil sunt evaluate: a. la interval de 12 ore

b. la interval de 4 ore sau mai des la nevoie c. numai la nevoie

d. temperatura se verifica de 2 ori pe zi e. la solicitarea medicului

R: b. 216. Pentru a evalua cresterea ponderala la copilul cu tulburari de nutritie: a. calculati necesarul energetic

b. masurati diureza copilului n fiecare dimineata c. oferiti copilului alimentele fierte si pasate

d. copilului de 4 luni I se ofera alimente solide nainte de biberon e. cntariti copilul n fiecare dimineata, nainte de mese

R: e. 217. Tipurile de diagnostic nursing sunt: a. diagnosticul medical

b. diagnosticul de boala c. diagnosticul actual

d. diagnosticul potential e. diagnosticul posibil

R: c, d, e. 218. Caracteristicile diagnosticului nursing: a. este specific unui pacient

b. nu tine cont de factorii cauzali ai problemelor de sanatate c. orienteaza medicul catre diagnosticul medical

d. face dificila comunicarea asistentei cu ceilalti membri ai echipei de sanatate e. este greoi si imprecis

R: a. 219. Evaluarea interventiilor nursing cuprinde: a. stabilirea criteriilor de evaluare

b. evaluarea atingewrii obiectivelor c. identificarea factorilor care afecteaza atingerea obiectivelor

d. aplicarea interventiilor e. culegerea si interpretarea datelor

R: a, b, c. 220. Planificarea interventiilor nursing cuprinde: a. stabilirea obiectivelor

b. enuntarea diagnosticelor nursing c. stabilirea prioritatilor

d. alegerea strategiilor e. nici un raspuns corect

R: a, c, d. 221. Accidentele transfuzionale si posttransfuzionale sunt: a. incompatibilitate de grup O, A, B.

b. pneumotorax c. tamponada cardiaca

d. hemoliza intravasculara e. nici un raspuns corect

R: a, d. 222. Caile de hidratare a organismului sunt: a. orala

b. intradermica c. perfuzia endovenoasa

d. inhalatorie e. toate caile de administrare a medicamentelor sunt si cai de hidratare si mineralizare a organismului

R: a, c. 223. Solutiile cristaloide utilizate pentru hidratarea si mineralizarea organismului sunt: a. solutia izotona de NaCl

b. solutia Ringer c. Dextranul 70

d. Dextranul 40 e. Plasma uscata

R: a, b. 224. Solutiile coloide utilizate pentru reechilibrarea volemica sunt: a. solutia hipertona de glucoza

b. solutia Ringer c. Dextranul 70

d. Solutia de bicarbonat de sodiu 1,4% e. Serul fiziologic

R: c. 225. Toracocenteza: a. este stabilirea unei legaturi cavitatea pleurala si mediul exterior prin intermediul unui ac de punctie

b. are scop explorator c. are scop evacuator

d. stabileste o legatura ntre cavitatea pericardica si mediul exterior prin intermediul unui ac de punctie e. poate determina pneumotorax

R: a, b, c, e. 226. Punctia pericardica: a. nseamna patrunderea cu un ac n cavitatile cordului

b. reprezinta patrunderea cu un ac n cavitatea pleurala c. este legatura stabilita printr-un ac de punctie ntre cavitatea peritoneala si exterior

d. este patrunderea cu un ac n cavitatea pericardica e. stabileste legatura ntre cavitatea pericardica si atriul drept

R: d.

227. Paracenteza: a. se numeste si punctie peritoneala

b. este o metoda de tratament n ascitele masive c. se contraindica la bolnavii cu ascita

d. stabileste o legatura ntre cavitatea peritoneala si un organ cavitar intraabdominal e. este patrunderea cu un ac de punctie ntr-un organ cavitar intraabdominal

R: a, b. 228. In timpul punctiei peritoneale, asistenta are urmatorul rol: a. patrunde cu trocarul n caitatea peritoneala

b. izoleaza locul punctiei cu un cmp steril c. efectueaza o mica incizie prin piele cu bisturiul

d. recolteaza probe sterile de laborator e. reevalueaza pacientul din 20 n 20 de minute

R: b, d. 229. Accidentele paracentezei sunt: a. colaps

b. hipertensiune arteriala c. hemoragie interna

d. hipertensiune arteriala e. soc anafilactic

R: a, c. 230. Ingrijirea bolnavului dupa punctia peritoneala consta n: a. monitorizarea permanenta a bolnavului

b. asezarea n pozitie de decubit ventral c. asezarea n pozitie seznd

d. plimbarea bolnavului prin salon n primele 30 de minute dupa punctie e. R: a 231. Independent de felul si natura instrumentelor, ele trebuie sa corespunda unor criterii generale, comune tuturor sondelor, astfel: a. vrful sondelor trebuie sa fie ascutit pentru a putea sa patrunda usor administrarea de antialgice

b. sondele nu se sterilizeaza deoarece se deterioreaza c. suprafata sondelor trebuie sa fie perfect neteda

d. materialul in care este confectionat trebuie sa fie moale e. suprafata sondelor trebuie sa prezinte asperitati

R: c. 232. Spalatura gastrica pe sonda nazogastrica se poate efectua: a. la bolnavii comatosi

b. la bolnavii comatosi, dupa asigurarea cailor respiratorii c. la bolnavii constienti

d. la bolnavii cu fractura de baza de craniu e. la bolnavii cu traumatisme faciale grave

R: b, c. 233. Accidentele care pot surveni n cazul spalaturii gastrice sunt: a. patrunderea sondei n calea aeriana

b. perforatia intestinului subtire c. pneumotorax

d. tamponada cardiaca e. patrunderea sondei n stomac

R: a. 234. Tubajul duodenal: a. se poate efectua cu o sonda nazogastrica

b. permite o apreciere a functiei cailor biliare extrahepatice c. se executa pentru a decomprima distensia gastrica

d. se efectueaza cu scopul de a realiza spalatura gastrica e. se efectueaza pentru a opri o hemoragie digestiva superioara

R: b. 235. Sondajul vezical: a. este indicat n retentia acuta de urina

b. reprezinta introducerea sondei vezicale n uretra c. se efectueaza cu bolnavul n decubit lateral stng

d. nu necesita masuri riguroase de asepsie e. este contraindicat la femeia gravida

R: a. 236. Diagnosticele medicale asociate ntlnite la adolescent datorita ncrederii de a fi invulnerabilpot fi: a. politraumatism

b. intoxicatie acuta etanolica c. traumatism cranio-cerebral sever

d. fractura de coloana vertebrala cervicala e. nici un raspuns corect

R: a, b, c, d. 237. Factorii care favorizeaza aparitia unui conflict ntre adolescent si parinti sunt: a. incapacitatea familiei de a comunica cu adolescentul

b. comunicare eficienta ntre familie si adolescent c. capacitatea familiei de a recunoaste si a ajuta adolescentul la nevoie

d. absenta stresului financiar e. capacitatea familiei de a rezolva conflictele cu adolescentul

R: a. 238. Factorii de risc n aparitia conflictului decizional datorat folosirii drogurilor n perioada adolescentei sunt: a. accesul la medicamente

b. ncrederea de a fi invulnerabil c. libertatea si independenta excesiva a adolescentului, acordata de catre familie

d. constientizarea efectelor nocive date de consumul de droguri si alcool e. autoevaluare adecvata

R: a, b, c. 239. Etapele sexualizarii sunt: a. structuralizarea sexului genetic

b. formarea gonadei c. formarea organelor genitale interne si externe

d. sexualizarea neuro-comportamentala e. nici una dintre ele nu reprezinta etape ale sexualizarii

R: a, b, c, d 240. Factorii implicati n variabilitatea n timp a aparitiei pubertatii sunt:

a.

factorii emotionali

b. clima c. factorii socio-economici

d. efortul fizic e. alimentatia

R: b, c. 241. Igiena pubertatii presupune: a. igiena alimentatiei

b. igiena fizica c. igiena mentala

d. igiena scolara e. nici un raspuns corect

R: a, b, c, d. 242. Modificarile psiho-comportamentale specifice fetelor adolescente sunt: a. creativitatea

b. vointa c. spiritul analitic

d. afectivitatea e. tenacitatea

R: a, d. 243. Modificarile psiho-comportamentale specifice baietilor la adolescenta sunt: a. fantezia

b. intuitia

c.

tenacitatea

d. vointa e. creativitatea

R: c, d. 244. Factorii determinanti ai sexualizarii sunt: a. factorii socio-economici

b. cromozomii de sex c. hormonii sexualizanti

d. educatia e. efortul fizic

R: b, c. 245. Pubertatea masculina se caracterizeaza prin: a. scaderea secretiei de FSH si LH

b. scaderea secretiei de testosteron c. testicolul devine organ producator de hormoni masculinizanti si de spermatozoizi maturi

d. modificarea timbrului vocii e. diametrul biacromial devine mai mic dect diametrul bitrohanterian

R: c, d. 246. Pubertatea feminina se caracterizeaza prin: a. dezvoltarea snilor

b. se dezvolta foarte mult sistemul muscular c. tegumentele sunt subtiri, catifelate, moi

d. paniculul adipos slab reprezentat

e.

toracele este bine dezvoltat

R: a, c. 247. Hematuria se ntlneste n: a. diabetul insipid

b. tumorile vezicale c. cistita hemoragica

d. sarcina extrauterina e. tuberculoza renala

R: b, c, e. 248. n caz de glob vezical nursa intervine astfel: a. administreaza medicatie antialgica

b. administreaza antibiotice c. administreaza antispastice

d. aplica local comprese reci e. aplica local comprese calde

R: e. 249. Identificati asocierea corecta: a. varsatura bilioasa - ulcer gastric

b. varsatura cu snge - boala hemoroidala c. varsatura cu aspect fecaloid - ocluzie intestinala

d. varsatura sanguinolenta - TBC pulmonar e. varsatura n "zat de cafea" - ulcer hemoragic

R: c, e.

250. Identificati asocierea corecta: a. amenoree - dureri menstruale

b. hipermenoree - cantitate crescuta de snge menstrual c. oligomenoree - menstruatii care survin la intervale mai mici de 28 de zile

d. dismenoree - cantitate crescuta de snge menstrual e. menoragii - menstruatii prelungite

R: b, e. 251. Comportamentul psiho-social al adolescentului este caracterizat prin: a. afectivitate mobila

b. lipsa preocuparii fata de sine c. multumire fata de noul aspect somatic

d. labilitate psihica si vegetativa e. gndire puerila

R: a, d. 252. Maturitatea deplina biologica pentru fete este: a. ntre 16 si 18 ani

b. ntre 18 si 20 de ani c. ntre 20 si 22 ani

d. dupa 30 de ani e. ntre 14 si 16 ani

R: b. 253. Maturitatea deplina biologica pentru baieti este: a. ntre 16 si 18 ani

b. ntre 18 si 20 ani c. ntre 20 si 22 ani

d. dupa 30 ani e. R: c 254. Pubertatea normala: a. este etapa de tranzitie dintre copilarie si adult dupa 40 ani

b. apare la vrsta de 10-16 ani n mod normal c. apare de regula la vrste cuprinse ntre 18 si 22 de ani

d. se edifica n 10 ani e. se edifica n 15 ani

R: a, b. 255. Diagnosticele nursing specifice perioadei adolescentei sunt: a. conflictul decizional datorat activitatii sexuale

b. conflictul decizional datorat folosirii drogurilor c. izolarea sociala data de resursele personale inadecvate

d. intoleranta la activitate data de procesul de mbatrnire e. accidentele datorate ncrederii de a fi invulnerabil

R: a, b, e. 256. Motivatia sexuala este determinata de conditii: a. genetice

b. neuro-hormnale c. experienta personala

d. mediul socio-cultural e. nici un raspuns corect

R: a, b, c, d. 257. Etapa genetica a procesului de sexualizare determina : a. sexul gonadic

b. sexul genetic, cromozomial c. diferentierea sexuala a sistemului nervos

d. actiunea hormonilor sexuali asupra organismului e. maturarea gonadelor

R: b. 258. Etapa embrio-fetala a procesului de sexualizare determina: a. sexul gonadic

b. diferentierea sexuala a sistemului endocrin c. actiunea hormonilor sexuali asopra organismului

d. sexul genetic e. maturarea gonadelor

R: a. 259. Etapa perinatala a procesului de sexualizare determina: a. diferentierea sexuala a sistemului nervos

b. sexul gonadic c. actiunea hormonilor sexuali asupra organismului

d. sexul genetic e. maturarea gonadelor

R: a 260. Etapa pubertara a procesului de sexualizare determina: a. maturarea sexuala pubertara

b. sexul gonadic c. sexul genetic

d. diferentierea sexuala a sistemului endocrin e. R: a 261. Maturizarea sexuala pubertara consta n: a. maturarea sistemului nervos actiunea hormonilor sexuali asupra organismului

b. maturarea gonadelor c. aparitia caracterelor sexuale secundare specifice

d. discordanta dintre sexul genetic si gonadic e. diferentierea sexuala a sistemului nervos

R: b, c. 262. Comportamentul inadecvat al familiei fata de copilul cu afectiune trenanta: a. este un diagnostic nursing

b. este situatia n care un parinte nu poate ngriji adecvat copilul cu nevoi speciale c. este caderea abilitatii copilului de a-si folosi timpul n avantajul sau

d. nseamna perceptia negativa a propriei persoane de catre copil e. se manifesta prin teama datorata necunoasterii

R: a, b. 263. Manifestarile patologice ale nevoii de a nvata pentru a-si pastra sanatatea sunt:

a.

dispneea

b. durerea toracica c. ignoranta

d. sindromul de "burn-out" e. dificultatea de a nvata

R: c, e. 264. Manifestarile patologice ale nevoii de a fi ocupat pentru a fi util sunt: a. devalorizarea

b. sentimentul de esec c. ignoranta

d. atacul de panica e. suprasolicitare intelectuala

R: a, b. 265. Manifestarile patologice ale nevoii de a evita pericolele sunt: a. dificultatea de a se realiza

b. neputinta c. anxietate

d. depresia e. dispneea

R: c, d. 266. Pierderea stimei de sine se defineste ca fiind: a. o manifestare patologica a nevoii de a dormi si a se odihni

b. sentimentul de inferioritate

c.

perceptia negativa a propriului corp

d. sentimentul de frustrare e. incapacitatea de a lua decizii

R: a, e. 267. Pierderea imaginii de sine reprezinta: a. un sentiment de devalorizare

b. un sentiment de frustrare datorat perceptiei negative a propriului corp c. o stare depresiva

d. un sentiment de inferioritate e. dificultatea de a se realiza

R: b. 268. Comunicarea verbala: a. poate fi considerata "limbajul corpului"

b. este capacitatea psihica de a transmite atitudini corporale c. este considerata un "vehicul al gndirii"

d. se exprima prin scris e. se exprima prin gestica si mimica

R: c, d. 269. Comunicarea non-verbala: a. poate fi considerata "limbajul corpului"

b. este capacitatea psihica de a transmite atitudini corporale c. este considerata un "vehicul al gndirii"

d. se exprima prin scris

e.

se exprima prin gestica si mimica

R: a, b, e. 270. Cele mai frecvente cauze care pot genera dificultate n a se mbraca si dezbraca sunt: a. emotiile

b. lipsa de comunicare c. leziunile traumatice

d. amputatiile e. obstacolele pentru miscare

R: c, d, e. 271. Cele mai frecvente cauze care determina dezinteres pentru tinuta vestimentara sunt: a. pierderea stimei de sine

b. tulburarile de comportament c. pierderea imaginii de sine

d. etilismul cronic e. afectiunile cardio-vasculare

R: b, c, d. 272. Leziunile elementare prin lipsa de substanta sunt: a. scuamele

b. ragada c. ulceratia

d. sfacelul e. cicatricea

R: b, c.

273. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a fi curat sunt: a. emotiile

b. vrsta c. nivelul de educatie

d. conditiile socio-economice e. nici un raspuns corect

R: a, b, c, d. 274. Insomnia pre-dormitionala: a. este caracteristica adolescentului

b. este caracteristica vrstnicului c. se caracterizeaza printr-o stare de veghe prelungita

d. se caracterizeaza prin somn agitat, superficial e. consta n adormire cu dificultate

R: c. 275. Insomnia post-dormitionala: a. este caracteristica adolescentului

b. este caracteristica vrstnicului c. se caracterizeza printr-o stare de veghe prelungitase caracterizeaza prin somn agitat, superficial

d. consta n adormire cu dificultate R: b. 276. Hipersomnia reprezintta: a. peste 10 ore de somn la adult

b. peste 12 ore de somn la copil

c.

accese de somn diurn

d. necesitate subita de somn e. nici un raspuns corect

R: a, b, c, d. 277. Interventiile nursing n caz de postura inadecvata sunt: a. aseaza pacientul n pozitie seznd

b. aseaza pacientul n pozitie adecvata situatiilor de urgenta c. prevenirea escarerelor

d. efectueaza miscari pasive ale segmentelor interesate e. nursa nu poate interveni

R: b, c, d. 278. Somnul are doua perioade distincte: a. narcolepsia

b. somnul lent c. letargia

d. somnul paradoxal e. pavorul nocturn

R: b, d. 279. Interventiile nursing n caz de hiperreactivitate sunt: a. profilaxia escarelor

b. tratamentul escarelor c. administrarea de tranchilizante

d. supravegherea permnenta a bolnavului

e.

suplinirea pacientului n satisfacerea nevoilor

R: d. 280. Interventiile nursing n cazul pacientului imobilizat la pat sunt: a. nvata pacientul sa utilizeze diferite aparate de sustinere

b. efectueaza exercitii pasive c. aplica constrngeri fizice pacientului

d. profilaxia escarelor e. suplineste pacientul n satisfacerea nevoilr, cand este necesar

R: b, d, e. 281. Pronatia reprezinta: a. o miscare de flexie a antebratului pe brat

b. miscarea de rasucire a palmelor n jos c. miscarea de rasucire a palmelor n sus

d. o miscare de lateralitate e. o miscare n plan sagital

R: b. 282. Tonusul muscular: a. este contractia izometrica permanenta a muschilor antigravitationali

b. o proprietate fundamentala a muschiului cu inervatie pastrata c. este proprietatea muschiului de a se contracta

d. efectueaza lucru mecanic e. este o proprietate a muschiului neted visceral

R: b.

283. Interventiile nursing n caz de degeratura sunt: a. se aseaza pacientul ntr-un loc cald

b. se ncalzeste bine aria degerata c. se ndeparteaza flictenele

d. se maseaza zonele degerate e. se administreaza treptat bauturi calde si dulci

R: a, e. 284. Anhidroza se defineste ca fiind: a. socul caloric

b. o tulburare hidro-electrolitica c. absenta sudoratiei n ambianta calda

d. o forma particulara de insolatie e. sincopa de caldura

R: c. 285. Termoliza se realizeaza prin: a. radiatie

b. frison c. conductie

d. cresterea tonusului musculaturii striate e. cresterea tonusului musculaturii netede

R: a, c. 286. Conductia se refera la: a. transferul de caldura prin contact

b. transferul de caldura din aproape n aproape c. pierderea de caldura prin iradiere

d. termogeneza e. gradul de ncalzire al corpului

R: a. 287. Termogeneza se realizeaza prin: a. convectie

b. aparitia frisonului c. iradiere

d. activitate musculara voluntara e. conductie

R: b, d. 288. Diaforeza reprezinta: a. transpiratie n cantitate redusa

b. transpiratie n cantitate mare c. absenta transpiratiei

d. hemoragie vaginala e. metoda de investigare a activitatii cordului

R: b. 289. Vomica reprezinta: a. eliminarea de secretii gastrice n cantitate redusa

b. varsaturi repetate c. eliminarea de secretii traheo-bronsice n cantitate mare

d. senzatie de greata e. reflux gastro-esofagian

R: c. 290. Tulburarile defecatiei sunt reprezentate de: a. sindromul diareic

b. modificarile de culoare ale scaunului c. incontinenta de materii fecale

d. constipatia e. tenesmele rectale

R: c, e. 291. Polakiuria reprezinta: a. mictiuni rare si reduse cantitativ

b. mictiuni frecvente si reduse cantitativ c. eliminarea urinei cu dificultate si durere

d. mictiuni predominant nocturne e. lipsa de control a sfincterelor vezicale

R: b. 292. Hipostenuria se ntlneste n: a. diabetul zaharat

b. insuficienta renala acuta c. insuficienta renala cronica

d. glomerulonefrita e. sindromul nefrotic

R: a, c. 293. Situatiile patologice asociate cu incontinenta de urina sunt: a. glomerulonefrita acuta

b. spina bifida c. tulburari psihice grave

d. diabetul zaharat e. hipertiroidia

R: b, c. 294. Enurezisul: a. reprezinta pierderea involuntara de urina noaptea

b. reprezinta pierderea involuntara de urina, peste vrsta de 3 ani c. apare la sfrsitul crizei de epilepsie

d. se ntlneste n insuficienta renala acuta e. nseamna retentie acuta de urina

R: b. 295. Pulsul celer se caracterizeaza prin: a. o unda pulsatila lenta

b. o unda pulsatila rapida c. puls greu depresibil

d. puls usor depresibil e. puls amplu

R: b. 296. Interventiile nursing la pacientul cu sincopa sunt:

a.

se aseaza n pozitie seznd

b. se administreaza hemisuccinat de hidrocortizon i.v. c. se administreza calciu

d. se aseaza n decubit dorsal e. se monitorizeza functiile vitale

R: d, e. 297. Durerea coronariana: a. are caracter constrictiv

b. poate iradia n mandibula c. se poate nsoti de grata si varsaturi

d. poate fi declansata de efortul fizic e. nici un raspuns corect

R: a, b. 298. La pacientul dispneic: a. se administreaza oxigen

b. se monitorizeza permanent functiile vitale c. se administreaza sedative

d. se asigura o alimentatie bogata n proteine e. se poate efectua testul de effort

R: a, b. 299. Adjuvantii cailor aeriene sunt: a. masca faciala

b. calea orofaringiana

c.

tripla manevra Saffar

d. sonda nazofaringiana e. intubatia orotraheala

R: b, d. 300. Pipa orofaringiana: a. se utilizeaza la pacientul constient

b. permite aspiratia secretiilor c. este un mijloc de oxigenare a pacientului

d. este un adjuvant al cailor aeriene e. este o metoda de intubare orotraheala

R: b, d.