Sunteți pe pagina 1din 11

Asepsia si antisepsia in stomatologie

ASEPSIA I ANTISEPSIA
Organismul uman se gaseste permanent intr un mediu ambient in care si duc
existenta o multitudine de microorganisme.Pentru mentinerea starii de
sanatate,organismul uman este intr o continua lupta cu aceste
microorganisme,lupta care in majoritatea cazurilor nu este sesizata(dat
sistemului imun de aparare) ajungandu se la un echilibru.Acesta poate fi
perturbat prin scaderea mecanismelor de aparare a organismului,fie prin
cresterea agresivitatii microorganismelor,in ambele cazuri ajungandu se in
final la starea de sepsa(infectie)a organismului.
In conditiile unui act medical suntem nevoiti sa aplicam o serie de masuri
menite sa intareasca bariera dintre mediul inconjurator si organismul
uman.Acest lucru se poate realize prin aplicarea metodelor de asepsie si
antisepsie,ce fac parte din grupa metodelor prin care se real dezinfectia.
Rulajul mare de pacienti intr-un cabinet stomatologic sau intr-o clinica
stomatologica determina cresterea incarcaturii microbiene in spatiul
acestuia. In plus, utilizarea dispozitivelor rotative, conduce la imprastierea la
distanta a materiilor organice (dentina, saliva, sange) posibil contaminate cu
germenii patogeni.
Pentru prevenirea acestui risc, suprafetele expuse sunt decontaminate,
reducand astfel numarul de germeni pana la zero. Se folosesc in acest scop
substante chimice de ultima generatie, al caror spectru este foarte larg,
avand grija totodata sa respectam timpul de expunere al agentului
decontaminant.

1. Definiii: asepsia si antisepsia fac parte din metodele prin care se


realizeaza dezinfectia. Ambele metode se folosesc simultan si se
completeaza reciproc.
I. Asepsia (a = fara, sepsis = putrefactie) - ansamblul de masuri prin care
este impiedicat contactul dintre germeni si plaga operatorie. Este o masura
profilactica. Louis Pasteur (18221895) este considerat parintele asepsiei
moderne, alti savanti al cror nume se leaga de acest domeniu fiind rusul
Elie Metchnikoff (1845 - 1916) si romnul Victor Babes (1854 - 1926).
II. Antisepsia (anti = mpotriva, sepsis = putrefactie) reprezinta totalitatea
masurilor prin care se realizeaza distrugerea germenilor prezenti intr-o plaga,
pe tegumente sau in mediu. Este o metoda curativa. Joseph Lister este
considerat promotorul antisepsiei n chirurgie.
Particularitile luptei contra infectiilor n medicina dentara i chirurgia omf:

Particularitile sunt determinate de: tratamentele n cavitatea bucal, n


care frecvent exist procese infecioase, cu care vin n contact minile
medicului i asistentei, la care se adaug specificul aparaturii dentare
(unituri, piese de mn).
Cavitatea bucal considerat ca cea mai contaminat cavitate natural a
organismului, n vecintate imediat cu alte caviti septice ale feei (nas,
faringe, sinusuri paranazale).
Leziuni infecioase acute, cronice frecvent pacientul se prezint pentru
tratamentul infeciilor nespecifice (abcese, parodontite, gingivite, stomatite),
sau chiar a celor specifice (sifilis, tbc); respectiv pacienii pot fi purttori ai
virusurilor hepatice (hepatit B, C, D, E...), imunodeficienei umane
dobndite (HIV).
Contactul minilor medicului, asistentei cu saliv, snge, puroi, esuturi
contaminate
Aparatura dentar cu uniturile dentare cu tubulatur de polietilen care
favorizeaz contaminarea i colonizarea cu microorganisme ui vehicularea
acestora de la un pacient la altul. Piesele de mn (dreapt, cot, turbin)
dificil de sterilizat pot vehicula germeni de la un pacient la altul prin
contactul cu mucoasa bucal, saliv, snge, puroi, respectiv cu minile
medicului de unde apare necesitatea existenei unui numr mai mare de
piese de mn, pentru a putea fi sterilizate de la un pacient la altul.
Existena i a pieselor de mn din materiale plastice piesele aparatelor de
detartraj care de asemenea nu permit sterilizarea dect dezinfecia. Se
adaug turaiile foarte mari ale uniturilor, respectiv sprayurile de ap i aer,

care favorizeaz mprtierea germenilor din cavitatea bucal a pacientului


n mediul cabinetului, de unde este aspirat de ctre compresor, care prin
tubulatura unitului dentar l poate transmite la pacienii urmtori.
Paharele pentru cltirea gurii pacienilor i prosoapele textile utilizate de
medici i asistente pentru tergere minilor, nefiind sterilizate, pot transmite
germenii, acest lucru putndu-se preveni prin utilizarea paharelor de unic
folosin, respectiv a prosoapelor de hrtie.
nainte de sterilizare, tot instrumentarul se cur de resturi organice, snge,
puroi, dentin, os ulterior se cltesc i se usuc.
Curirea este de 2 tipuri: manual i cu ultrasunete.
Curirea manual se efectueaz de un cadru mediu echipat cu mnui,
care folosete pt curare - apa cald, spun, detergeni i perie aspr. Se va
acorda o atenie deosebit att ndeprtrii tuturor resturilor organice, ct i
posibilelor accidente tieturi, nepturi prin manevrarea acelor (de canal,
de siring), a instrumentarului tios (sonde dentare, foarfece, bisturie...).
Manevra este mare consumatoare de timp.
Curirea mecanic asigur o curire corespunztoare, economie de timp,
necesit aparate speciale cu ultrasunete.
Pentru dezinfectia mainilor se folosesc substante dezifectante speciale
inainte si dupa utilizarea manusilor de examinare.
Sterilizarea instrumentului stomatologic presupune un complex de procedee
prin care se distruge in totalitate flora microbiana (forma vegetativa si
sporulata a bacteriilor, virusurilor, fungi) de pe materialele supuse
procesului.
Certitudinea sterilizarii depinde de urmatoarele etape:
- presterilizare - pregatirea instrumentelor in vederea sterilizarii;
- metode de sterilizare.
Presterilizarea presupune imersia instrumentelor intr-o baie cu dezinfectant,
ce are proprietati de curatire imediat dupa sterilizare. Inaintea acestei etape
se realizeaza prespalarea si curatarea normala. Dupa respectarea timpului
optim de actionare a acestui dezinfectant, instrumentele sunt spalate
minutios cu perii adecvate, insistandu-se la incheieturi, la canelurile acelor si
frezelor, pentru inlaturarea tuturor formelor de materii organice. Clestii de
extractie, precum si alte instrumente chirurgicale sunt supuse acelorasi
etape de presterilizare insa in recipiente separate, apoi se usuca si se curata
din nou in caz de necesitate.
Dupa uscare si verificare, instrumentele se impacheteaza in folii inchise
etans, ce au prevazute markeri de sterilizare care vireaza (isi schimba

culoarea), putandu-se astfel controla expunerea materialelor la temperatura


optima si permitand totodata verificarea sterilizarii. De asemenea pe cutiile
metalice in care sunt grupate alte instrumente se pun benzi cu astfel de
markeri de sterilizare, atat in interiorul cat si in exteriorul cutiilor. Pe acesti
markeri, respectiv pe foliile individuale, sunt notate data, ziua si ora, astfel
incat putem controla sterilizarea instrumentelor cu maxim 24 de ore inainte
de folosire. Acest lucru poate fi verificat si prin mentionarea zilnica intr-un
caiet de sterilizare, a instrumentelor supuse acestui proces, felul sterilizarii,
parametrii aparatelor, iar in dreptul datei respective adaugarea markerului
de sterilizare din interiorul aparatului respectiv. Aparatele sunt verificate
periodic si monitorizate de catre institutii ale statului atestate in acest scop,
prin teste care verifica parametrii fiecarui aparat.

Sterilizarea reprezinta totalitatea metodelor fizico-chimice de distrugere a


tuturor germenilor, patogeni sau saprofiti. Reprezint forma cea mai
completa de dezinfectie, capabila sa distruga germenii chiar si n forma lor
sporulata.
Dezinfectia reprezinta totalitatea mijloacelor fizico-chimice, biologice si
farmacologice ce determina indepartarea, inactivarea, distrugerea
germenilor patogeni din mediu.
Substantele dezinfectante utilizate indeplinesc in mod obligatoriu
standardele europene pentru dezinfectie si sunt substante bactericide, active
pe Candida albicans, fungicide, sporicide, virucide active pe virusul HIV, cel
al Hepatitei B si C, Adenovirus, Coronavirus, virus Herpex tip 1 precum si
tuberculocide active pe Mycobacterium tuberculosis
Dezinfectia cabinetului stomatologic:

sus

Actualmente, concepia modern urmrete diminuarea la maximum a gradului de


ncrcare cu germeni a ambientului cabinetului, prin:
- amplasarea compresorului ntr-o ncpere separat pentru a nu aspira elimina
aerul contaminat
- pornirea apei, spunului lichid cu pedale, celule fotosensibile
- nlocuirea prosopului textil cu prosoape hrtie de unic folosin sau dispozitive
de aer cald
- utilizarea mnuilor, paharelor, seringilor, canulelor de aspirare a salivei,
cmpurilor de izolare, etc de unic folosin
- nlocuirea casoletelor mari care conin tot instrumentarul steriliizat cu truse
sterile individuale pentru fiecare pacient

- dezinfecia fotoliului dentar de mai multe ori pe zi (ideal dup fiecare pacient)
n special tetiera, braele, msua, butoanele cu spray dezinfectant, cu burete
mbibat n alcool
- scuiptoarele se cur i se dezinfecteaz dup fiecare pacient cu alcool,
Clorhexidin, sprayuri dezinfectante
- aerul ncperii aerisiri frecvente, lamp cu UV - de mai multe ori pe zi n orele de
program cu pacienii; dezinfecie cu formaldehid la sfritul programului
- mobilierul (dulapuri, msue), clanele uilor dezinfectate de mai multe ori pe zi
cu burete mibat n alcool, sprayuri dezinfectante; pereii dezinfectai odat cu
aerul ncperii cu lamp cu UV; ulterior cu formaldehid la sfritul programului

Sterilizarea, se poate efectua prin: mijloace fizice - mecanice, caldura,


radiatii UV sau ionizante mijloace chimice - formol, oxid de etilen,
glutaraldehida
1. Mijloace mecanice: curatirea mecanica si spalare cu apa, detergenti si
sapun (se adreseaza instrumentarului, materialului moale, minilor
chirurgului si cmpului operator).
2. Cldura - mecanismul de actiune este reprezentat de precipitarea
proteinelor din membrana bacteriana, la temperaturi de peste 50 grade, cu
ruperea legaturilor de H si denaturarea proteica. Sensibilitatea la cldur
este direct proportionala cu continutul in apa al celulei - microorganismele cu
continut scazut in apa sunt mai rezistente la cldur, formele sporulate fiind
mai rezistente ca cele vegetative.
A. Sterilizarea prin caldura uscata Flambarea - procedeu vechi si imperfect,
folosit in conditii de urgenta, cu trecerea prin flacara a instrumentelor
metalice sau aprinzand alcoolul turnat peste instrumente. In prezent se
foloseste doar pentru flambarea gatului fiolelor sau gurii eprubetelor
Incalzirea la incandescenta - sterilizare rapida si sigura, dar distruge
instrumentele. Este folosita doar la sterilizarea ansei bacteriologice Fierul
de calcat - realizeaza temp. de 200-300 C, cu distrugerea germenilor de pe
tesaturi. Se foloseste in sterilizarea lenjeriei pentru nou-nascuti, material
moale pentru pansat
B. Sterilizarea prin aer cald se realizeaza cu ajutorul pupinelului, la temp. de
160 - 180 C si este alcatuit din: - carcasa - cutie paralipipedica, cu pereti
dubli, intre care exista un spatiu prin care circula aerul cald; peretele exterior
este termoizolant,cel interior este perforat si permite comunicarea dintre
interiorul pupinelului si spatiul dintre pereti; interiorul carcasei este prevazut
cu rafturi - sistem de ventilatie - ventilator ce uniformizeaza temperatura
aerului, favorizand circulatia continua - sistem de masura temperatura-

termometru cuplat la un termocuplu ce regleaza temperatura in pupinel sursa de caldura- rezistenta electrica - sistem de reglare si control - buton de
reglare a temperaturii si a duratei de sterilizare Se pot steriliza instrumente
metalice, obiecte din sticla, ceramica, unele pulberi
C. Sterilizarea prin caldura umeda - prezinta o penetrabilitate mai mare, si
realizeaza sterilizarea la temperaturi mai mici.
Fierberea - foloseste fierbatoare speciale, electrice, cu temperatura de
lucru de 100 grade, ce poate fi crescuta cu 2-3 grade prin adaos de formol
sau carbonat de sodiu, timp de 30-40 min. Metoda este abandonata astazi,
dar in trecut era folosita pentru sterilizarea seringilor
Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune - cea mai utilizata pentru
materialele si instrumentele chirurgicale, prin autoclavare. Metoda are la
baza cresterea temperaturii de fierbere a apei odata cu cresterea presiunii 1 atm. - 120C, 2 atm. - 136C, 3 atm. - 144 C ( la 120 C sunt distrusi toti
germenii. inclusiv formele sporulate). Se realizeaza prin intermediul
autoclavului: un cazan cu pereti dubli, ce comunica intre ei prin orificii situate
in partea superioara; spatiul dintre pereti comunica cu exteriorul prin
intermediul unor robinete; capacul este strabatut de orificii la care sunt
adaptate un manometru, un robinet pentru reglarea presiunii si o supapa de
siguranta - sursa de caldura este reprezentata de aburul ce provine de la
uzina spitalului sau de la un cazan propriu al instalatiei, electric sau pe baza
de gaze - robinete de admisie abur in autoclav, evacuare condens, evacuare
abur, uscare; se lucreaza la presiuni de 2-2,5 atm. - autoclavele moderne
sunt computerizate, dotate cu pompa de vid Se pot steriliza : materialul
moale, seringi, tuburi de dren, instrumentar chirurgical
Pasteurizarea - aseptizarea unor lichide la temp. sub 100 C, urmat de
racire brusca. Se utilizeaza pentru medii de cultura. Asigur o distructie de
90-95% din germenii patogeni. Deosebim pasteurizare: - inalta - fierbere 80
sec. la 80-90 C - joasa - fierbere 30-60 min la 60 C
3. Raze ultraviolete - sursa de emisie este reprezentata de lampi cu mercur
sau cadmiu. - actioneaza direct asupra microorganismelor, determinand
coagularea proteinelor citoplasmatice, cu efect inclusiv pe virusi si germeni
anaerobi - raza de actiune 1,5-2 m., durata de eficienta este de 30-40 min. sterilizeaza aerul din salile de pansamente, operatie, diverse suprafete
4. Radiatiile ionizante - radiatia gama produce distrugerea microbilor prin
excitarea si ionizarea atomilor materiei cu care vine incontact. O parte din

germeni sunt distrusi, la altii apar mutatii ce determina degenerarea


coloniilor viitoare, la altele este inhibata cresterea si inmultirea pe o anumita
perioada de timp - avantaje: penetreaza foliile de plastic sau hartie, nu
incalzesc obiectele de sterilizat, durata mare de sterilizare - 2-3 ani - sunt
sterilizate solutiile perfuzabile si pulberile, materiale de sutura, instrumentar,
manusi, halate, sonde, tuburi
5. Ultrasunetele - produse de generatori cu cristal, actioneaza prin
distrugerea membranei si liza celulara.
6. Liofilizare - desicatie in vid la temp. de -138 C. Se utilizeaza in sterilizarea
serurilor, vaccinurilor.
7. Sterilizarea prin mijloace chimice: se utilizeaza oxidul de etilen, aldehidele.
A. Oxidul de etilen este un gaz cu mare penetrabilitate, incolor, inflamabil
(amestecat cu freon isi pierde aceasta capacitate). - penetreaza plasticul,
cauciucul, lemnul, hartia, textilele
- actiune bactericida puternica pe toate microorganismele, vegetante sau
sporulate - sunt folosite etuve speciale, la 40 C, 4 ore, la 1-1,5 atm - se
sterilizeaza instrumente chirurgicale metalice sau din plastic, tuburi,
catetere, ace, materiale de sutura
B. Aldehidele - glutaraldehida si formaldehida. Se realizeaza sterilizarea prin
imersie sterilizarea la rece. - glutaraldehida - Cidex, Deconex - cu actiune
bactericida, fungicida, viricida, tuberculocida, chiar si in prezenta sangelui,
plasmei, urina ; Utilizata la sterilizarea instrumentarului endoscopic,
laparoscopic, alte instrumente din plastic, in solutie de 1%, 30 min, cu
valabilitate de 14 zile - formaldehida 40% - formol sub forma de vapori, la
rece (pastile de 1 g paraformaldehida), utilizat pentru sterilizarea
cistoscoapelor, sondelor, cu minim 24 h contact Utilizat la cald pentru
dezinfectia incaperilor. Utilizarea formolului pentru sterilizare nu se mai
foloseste astazi, datorita riscului cancerigen.
II. Antisepsia - foloseste o serie de mijloace chimice: antiseptice - substanta
cu actiune bactericida sau bacteriostatica care se aplica pe tesuturi vii
dezinfectante - substanta folosita pentru distrugerea germenilor de pe
diverse obiecte, produse septice sau din mediul extern.
Antisepticele si dezinfectantele trebuie sa ndeplineasca anumite conditii: sa aiba actiune rapida si durabila; - sa distruga ct mai multi germeni n
concentratii ct mai mici; - sa nu actioneze toxic pe tesuturile pe care se

aplica si sa nu tulbure mecanismele de aparare favoriznd astfel o infectie


bacteriana; - sa nu deterioreze suprafetele, instrumentele sau materialele
care urmeaza sa fie dezinfectate; - sa fie usor solubila n apa iar odata solvita
sa dea un amestec stabil (sa nu- si modifice proprietatile n timp); - sa-si
mentina proprietatile antiseptice n orice mediu.
A. Antisepticele - sunt reprezentate de:
1. Iod - tinctura de iod (solutie alcoolica de iodura de sodiu), solutie Lugol,
iodo- fori (combinatii ale iodului cu polivinilpirolidona, detergenti, rezultnd
preparate mai putin iritante pentru piele: Betadine, Septozol etc.) Se folosesc
pentru dezinfectia tegumentelor. Nu se pune n contact cu o plaga sau cu
mucoase deoarece coaguleaza proteinele; aplicat pe seroase, favorizeaza
constituirea de aderente; n contact cu plagile secretante, degaja acid
iodhidric, iritant pentru tegumente; Actualmente exista derivati de iod ce se
pot utiliza si pe mucoase, plagi.
2. Alcool 70%: nu se aplica direct pe plaga sau pe zone fara strat cornos
deoarece produce deshidratare si denaturare celulara (coagulare a
proteinelor); nu ac- tioneaza asupra formelor sporulate si a bacilului Koch;
Folosit n afectiuni inflamator-infectioase, n aplicatii scurte (5-10 minute),
pentru efectul revulsiv (priessnitz alcoolizat);
3. Substante pe baza de clor: hipoclorit de sodiu, cloramine (actiune pe
bacteriile Gram + / Gram - si pe bacilul Koch; Solutia folosita pentru
dezinfectia plagilor si mucoaselor se obtine prin dizolvarea comprimatelor de
cloramina B de 500 mg ntr-un litru de apa; Solutiile folosite pentru
dezinfectia obiectelor sanitare ce vin n contact cu produse organice au
concentratii mai mari. Clorhexidina (compus organic al clorului n solutie de
alcool izopropilic), fara actiune asupra germenilor sporulati si a
micobacteriilor
4. Substante care degaja oxigen: Apa oxigenata (solutie apoasa ce contine
3% peroxid de oxigen [H2O2] folosita pentru antisepsia plagilor si a
mucoaselor. Pe lnga efectul antiseptic, n primul rnd ndreptat mpotriva
germenilor anaerobi, prezinta o tripla actiune: - mecanica de ndepartare a
resturilor tisulare sau corpilor straini din zonele profunde sau fundurile de sac
ale plagilor delabrante prin efectul de spumare efervescent al reactiei
exoterme de eliberare a oxigenului, - hemostatica pe vasele mici citofilactica favorizare a proliferarii si migrarii celulare cu aparitie a
tesutului de granulatie; - efect antiseptic, ndreptat in principal mpotriva
germenilor anaerobi Permanganat de potasiu (KMnO4 ) se prezinta sub forma

de cristale de culoare violet si se foloseste sub forma de solutie 0.1-0.5%


pentru dezinfectia mucoasei vaginala, vezicala sau bucala, ca si a plagilor
infectate cu anaerobi
5. Acizi si baze: acid boric - n chirurgia generala este folosit ca pulbere
formata din cristale albe pentru antisepsia plagilor, fiind activ si pe piocianic;
n plus, actioneaza asupra sfacelurilor, tesuturilor necrozate si crustelor, pe
care le macereaza, facilitnd astfel eliminarea lor si dezvoltarea tesutului de
granulatie prin care se realizeaza vindecarea plagilor;
6. Derivati ai metalelor grele (mercur, argint): fenosept (borat fenilmercuric
n solutie apoasa 2%o), rar folosit pentru dezinfectia minilor, a plagilor si a
instru- mentarului), nitrat de argint - cristale folosite la cauterizarea de
tesuturi aberante, solutie folosita pentru instilatii vezicale n urologie
7. Detergenti: anionici (folositi la spalarea lenjeriei), cationici (actiune
bactericida, fungicida si virucida). Cel mai folosit n chirurgie este bromocetul
- solutie hidroalcoolica de bromura de cetilpiridinium utilizata pentru
aseptizarea unor plagi, arsuri si a tegumentelor, ca si pentru dezinfectarea
instrumentarului, lenjeriei, veselei, ncaperilor
8. Alte substante: formol (solutie de formaldehida 40%), ntrebuintata ca dezinfectant si conservant al tesuturilor; este bactericid si sporicid extrem de puternic,
iritant nsa pentru ochi si caile respiratorii; utilizat in trecut in spitale pentru
dezinfectia periodica a ncaperilor, fenol, acid fenic, violet de gentiana (colorant
derivat de trifenilmetan folosit ca antihelmintic n oxiuriaza si ca topic bactericid si
antifungic n dermatologie), rivanol (lactat de etoxi-diaminoacridina, cu eficacitate
antiseptica ndoielnica).
Reguli generale de asepsie i antisepsie n stomatologie i chirurgie omf:
Personalul medical

sus

- halate cu mneci scurte care s permit splarea corect a minilor; se vor


schimba frecvent
- se ndeprteaz obligatoriu inelele, brrile deoarece nu permit splarea
corect, respectiv transmit germeni de la un pacient la altul
- unghiile vor fi tiate scurt
- folosirea uzual n cabinete - de masc, ochelari, mnui de protecie
- pentru activitatea stomatologic zilnic se recurge la splarea igienic a
minilor cu ap de robinet, spun, perie, uscare cu aer cald / prosop de hrtie
(eventual prosop textil, care se schimb frecvent)
- pentru intervenii de mic chirurgie oral splare 5 minute cu ap, spun, perie
sterile, antiseptizare 2 min cu alcool ( sau alte soluii antiseptice ex . Desmanol),
dup care se mbrac mnuile sterile
- pentru interveniile de Chirurgie OMF splarea chirurgical a minilor splare
5 minute cu ap, spun, perii sterile, o dat pn la cot apoi pn la antebraului,

antiseptizare + mbrcare halat, masc, bonet, mnui sterile


- exist i antiseptice care pot nlocui splarea chirurgical a minilor ex .
Manusept
Pacientul
- cavitatea bucal cltire cu soluii de KMnO4, soluie Clorhexidin; antiseptizare
cu alcool, betadin
- tegumentul - antiseptizarea cmpului operator minim 3 minute cu alcool 70%,
Betadin, Clorhexidin 0,5%, apoi fixare cmpuri sterile
Indicatii de sterilizare i dezinfectie n stomatologie i chirurgie omf:
1.Instrumentarul - de examinat (oglind, pens i sond dentar), de extracie i cel
chirurgical se sterilizeaz la autoclav sau Poupinel.
2.Freze, ace endodontice, partea activ a instrumentelor de detartraj sterilizare la
autoclav sau Poupinel (130oC, 60 min)
Ambele categorii nainte de sterilizare vor fi introduse n soluie de deontaminare,
ulterior splate i dezinfectate.
3. Piesele de mn pun probleme deosebite. Exist piese care pot fi sterilizate la
autoclav sau Poupinel, folosind uleiuri siliconate. Dar, uzual, se sterilizeaz prin
cldur - numai teaca detaabil de metal, restul piesei se dezinfecteaz cu diverse
sprayuri (ex . Gigasept); sau se terge piesa la exterior numai cu alcool metod
total insuficient. Se pot folosi pentru sterilizarea pieselor de mn i vaporii de
formaldehid.
4. Seringi, ace actualmente se utilizeaz numai cele de unic folosin.
5. Cmpuri, halate, comprese, mee se pot steriliza prin autoclavare i pstrate n
casolete; sau de unic folosin.
6. Material de sutur ace, fir textil (a,mtase) sterilizare la autoclav, sau de
unic folosin.
7. Mnui de unic folosin curate pentru examinare; sterile pentru intervenii.
8. Materialul de cauciuc tubulatura (aspiratoarelor, cauterelo)r, sondele (de
intubaie traheal, gastrice) sterilizare cu vapori de formaldehid sau la oxid de
etilen.
9. Apa pentru splarea chirurgical nainte de intervenii sterilizare la autoclav 2
atm, 30 min.
10. Tubulatura unitului dentar, seringa de ap, aer dezinfecie prin circularea de
diverse soluii prin ntregul circuit al aparatului, ulterior introducere de uleiuri pentru
lubrefiere.
Actualmente exist soluii bactericide, fungicide, virulicide care asigur sterilizarea
instrumentelor, frezelor..., i care se folosesc cu precdere n cabinetele
stomatologice.
sus
Precautii universale:
Se refer la posibilitatea transmiterii infeciilor de la un pacient la altul, respectiv de
la pacient la personalul medical; i sunt valabile pentru toi pacienii.
Se consider c:
- toi pacienii sunt poteniali infectai;

- totdeauna - sngele, fluidele biologice, esuturile sunt contaminate cu virusuri


hepatice, HIV
- ntregul instrumentar utilizat n practica medical este contaminat dup utilizare.
n caz de nepare, tiere a personalului medical cu instrumentarul utilizat la
pacieni se recurge la:
- splare cu jet de ap curent 5 min;
- ulterior splare cu ap + spun/detergeni i aplicare de antiseptice
- obligatoriu raportarea evenimentului i testarea pentru HIV, HVB (hepatit) la
nevoie terapie antiHIV, vaccinare mpotriva hepatitelor i urmrirea clinic i
serologic a pacientului i a personalului medical.

Trebuie mentionata atitudinea fata de reziduuri; exista recipiente speciale in


acest scop, inchise etans si prevazute cu un mic orificiu, care in momentul
umplerii sunt preluate de un serviciu special si incinerate.
Toate aceste masuri sigure de decontaminare conduc cu certitudine
la inlaturarea oricaror suspiciuni privind riscurile de imbolnavire din
cabinetul stomatologic.