Sunteți pe pagina 1din 6

Profilaxia si controlul infectiilor in medicina dentara si chirurgia orala

Obiective:

 asepsia
 conceptul ‘Precautiei Universale’
 tehnicile curata, aseptica sau sterila - care e diferenta?
 prevenirea contaminarii in medicina dentara
 antibioterapia in chirurgia orala
Asepsia-mentinerea sterilitatii

 defineste ansamblul masurilor cu caracter profilactic


 aplicarea tehnicilor aseptice pentru a impiedica patrunderea
microorganismelor,microbilor intr-un substrat steril
 fiecare gest chirurgical trebuie sa fie dominat de prioritatea asepsiei
 supuratia plagii este cea mai constanta complicatie produsa prin actiunea
florei microbiene
Asepsia
o murdar - instrumente care nu au fost curatate
o curat - majoritatea microorganismelor au fost indepartate
o steril - absenta microorganismelor si sporilor

De ce e imp asepsia?

 medicul dentist aduce injurii la nivelul suprafetei epiteliului- bariera


impotriva infectiei (chirurgia parodontala, chirurgie orala, implantologie)
 in timpul efectuarii manoperelor sangerande, medicul si asistentii pot fi
contaminati cu sangele si saliva pacientului (slefuiri, endodontie, detartraje)
Microorganisme inamice:

 Bacterii
 Mycobacterii
 Fungi
 Virusi
Organisme virale-produc dificultati
-VHB +-VHD
-VHC
-HIV
Virusul hep B

 cel mai virulent si cu cel mai mare risc de transmitere pentru medic si echipa sa
 suficienta o cantitate minima pentru transmiterea bolii (105 – 107 virusi/ml sange)
 rezistent la desicare, dezinfectie clinica, alcool, fenoli
Un virus foarte contagios.Virusul hepatitei B este de 50-100 de ori mai infectios decat HIV si
de 10 ori decat cel al hepatitei C. In plus, el rezista o perioada considerabila de timp in
conditiile mediului extern (de exemplu, pe instrumente care au venit in contact cu sange
contaminat si nu au fost sterilizate corect) cel putin 7 zile, timp in care poate infecta
persoanele care sunt expuse la el. Din aceste motive, transmiterea VHB se face foarte usor.

Virus hep C
Virusul poate rezista in mediul exterior minimum 16 ore, maxim 4 zile, astfel incat contactul
accidental cu sange sau obiecte contaminate reprezinta un risc mare de infectare.

HIV
• potential de infectare redus fata de HVB
• isi pierde virulenta cand se usuca
• putine persoane secreta HIV prin saliva (in cantitati foarte mici)
Virusul rezista in mediiul extern atata timp cat mediul in care se afla este umed, daca pelicula de
sange sau fluidele corporale infectate se usuca in totalitate acesta moare.In concluzie poate rezista de
la cateva zeci de minute (la soare ) pana la cateva zile.Virursul imunodeficientei umane este foarte
sensibil la caldura (caldura umeda - fierbere, vapori de apa sub presiune, caldura uscata - cuptor cu aer
cald) sau substante chimice de sterilizare si mai putin la radiatia solara (ultraviolete). Fierberea il
inactiveaza in cateva minute iar substantele chimice in maximum 30 de minute.

Conceptul precautiei universale

Cine este contagios???


•trebuie considerati toti pacientii potentiale surse de infectie

• precautii de contact: lampa, telefon, radiografii etc.

•include doctorul dar si echipa sa

• toti: manusi, ochelari, masca

• decontaminarea suprafetelor contaminabile cu sange/saliva

Met de limitare a contaminarii cu VBH si HIV-


De la pacienti contaminati la alti pacienti
-materiale de unica folosinta
-dezinfectarea suprafetelor
-cu compusi halogenici: iodofori, hipoclorit
-sterilizarea instrumentelor refolosibile:
- termic
- etilenoxid
De la pacienti contaminati la personal medical

-folosirea unui instrument de indepartare a lamei de bisturiu de pe maner


- nu trebuie reacoperite acele de anestezie
- aruncarea materialelor ascutite in containere special amenajate
- raportata orice expunere
- vaccinarea anti VHB a personalului medical

Intraoperator

 respectarea „precautiilor universale”


 masca
 2 perechi de manusi,
 ochelari de protectie
 boneta de unica folosinta
 halat steril peste uniforma de cabinet
 echipamentul se infasoara in folie (plastic, aluminiu) pentru a evita contaminarea de
pe manusile medicului
 schimbarea manusilor deteriorate
Postoperator

 sangele si saliva de pe instrumentar – spalate minutios


 masina de spalat instrumente
 bai cu ultrasunetele
 amprentele se spala dupa indepartare
Mycobacteria TBC

 boala putin raspandita in tarile dezvoltate


 transmitere primara prin
o aerosoli - tuse, stranut, respiratie
o instrumente inadecvat sterilizate
 sterilizare eficienta - etilen oxid, caldura, iradiere
 rezistenta crescuta la desicare si dezinfectante chimice

Prevenirea infectiei cu TBC

 microorganismele rezultate in urma evaporarii picaturilor, raman suspendate in


aer sau sunt transportate prin intermediul particulelor de praf si apoi sunt inhalate
 presiune negativa a camerei
 usile inchise in permanenta
 aer steril
 amanarea tratamentului pentru 3 saptamani

TEHNICA CURATA,ASEPTICA SAU STERILA?


Tehnica Curata
Interventii de rutina in cabinet:

 •OTR
 •endodontie
 •protetica
 •terapie parodontala
 •extractii
 •ortodontie
 •hainele pacientului acoperite cu camp nesteril
Trebuie stabilit de la inceput ce tehnici vor aborda membrii echipei pe parcursul interventiei
chirurgicale
Exemplu: Sinus lift cu abord lateral
•Tehnica aseptica:
- chirurgul care efectueaza operatia
- ajutorul 1 - aspiratie si retractia partilor moi
- ajutorul 2 - instrumentarul steril
•Tehnica curata
- ajutorul 3 - pregateste materialele de aditie si implanturile

Tehnica Sterila
- interventii chirurgicale ample de lunga durata
- proceduri invazive cu rata mare de infectie
Exemple:
- chirurgie orala
- chirurgie implantara

Prevenirea contaminarii

 mentinerea materialelor curate, murdare si sterile separate


 instrumente sterile pe camp steril
 schimbarea manusilor la trecerea de la o tehnica curata la o tehnica aseptica sau
sterila
 schimbarea manusilor sterile si spalarea mainilor la 1 ora de la inceperea unei
interventii prin tehnica sterila
 campul operator poate fi considerat steril cu exceptia unei margini de 2.5 cm
 materialele textile umede sunt considerate nesterile

CONTROLUL CONTAMINARII BACTERIENE


Contaminarea poate fi redusa:

 dezinfectarea suprafetelor
 calitatea aerului
 limitarea prezentei umane
 limitarea miscarilor prin incapere
 timp redus de lucru

Contaminarea directa:

 microorganismelor provenite de la pacient


 erori de sterilizare
 erori de comportament ale operatorului
 • acoperirea pacientului cu campuri sterile
 • instalarea corecta a campului operator
 • gesticulatia intraoperatorie!!!
 • spalarea chirurgicala a mainilor
 • manusi sterile
Dezinfectia pre-postoperatorie

 suprafetele din zona operatorie – dif. grade de contaminare


 echipamentul de frezare disperseaza sange/saliva
 solutii : -dezinfectante: tetiera, scaun, etc.
-materiale izolante unica folosinta: lampa, micromotor, aspiratorul chirurgical, etc.

 suprafetele dulapurilor – contaminate!


 sapun – contaminat!
 suprafata aparatului – contaminata!
DEZINFECTIE PERIODICA

Antibioterapia in chirurgia orala


Cand administram antibiotic: 1 ORA preoperator
- AMOXICILINA
- CLINDAMICINA
Durata: 7 ZILE
ASOCIEREA CU CLORHEXIDINA???

Concluzii:

• protejarea sanatatii medicului si a echipei

 prevenirea contactului cu sangele (manusi, masti, obiecte ascutite!, ace!)


limitarea raspandirii sangelui

 instrumentar corect pozitionat pe masa si utilizat conform indicatiei fiecaruia


 curatarea, dezinfectia, sterilizarea in maxima urgenta

S-ar putea să vă placă și