„Norme de igiena.

Prevenirea infectiilor
nosocomiale
-Rolul infirmierei-”

Deaconu Ion
Covasna
2014
1
 Atributiile infirmierei
- efectuează îngrijiri legate de funcţii de
întreţinere şi continuitate a vieţii
pacientilor internati.
- contribuie la îmbunătăţirea stării de
sănătate şi la refacerea autonomiei, în
măsura în care este posibil, pentru
pacientii internati.
- însoţeşte pacientii internati in spital.
lucrează în colaborare şi sub
responsabilitatea unui asistent
medical.
-participă la îngrijirile de sănătate
preventive, curative. 2
- îşi coordonează activitatea cu cea
a colegilor, superiorilor.
- împarte responsabilitatea de a
coopera cu toţi cei cu care
lucrează îndeaproape,
- ia toate măsurile şi respectă
indicaţiile primite pentru
îngrijirea individului.

3
- Pacienţii au dreptul la îngrijiri medicale de
cea mai înaltă calitate de care societatea
dispune.
- Pacientul are dreptul de a fi respectat ca
persoană umană fără nici o discriminare.
-Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale
continue până la ameliorarea stării sale de
sănătate sau până la vindecare.

4
 Norme de igienă în spitalul nostru

Igiena
- ramură a medicinii care studiază mijloacele
de păstrare a sănătăţii şi de prevenire a bolilor
sau – ansamblul de reguli şi de măsuri menite
să apere sănătatea.
- se realizează prin: curăţenie, dezinfecţie,
dezinsecţie şi deratizare.

Curăţenia reprezintă
-suma operaţiilor prin care murdăria este
îndepărtată de pe diverse suprafeţe de lucru,
utilaje, ustensile, pereţi, podele.
-se face conform procedurilor stabilite prin
acreditarea spitalului pe toată durata lucrului,
ori de câte ori este necesar (nu doar la
începutul sau la sfârşitul activităţii), si dupa
programul de vizita al pacientilor. 5
Dezinfecţia reprezintă totalitatea măsurilor şi
metodelor pentru a îndepărta sau distruge
germenii patogeni (pentru materiale
inerte).
Dezinfecţia are două etape:
1) Dezinfecţie profilactică – se face în mod
prevenitiv pe toate
sectiile/compartimentele/laboratoarele,
blocul alimentar al spitalului.
2) Dezinfecţia în focar cuprinde:
- dezinfecţia curentă –
la patul bolnavului pe toată durata spitalizării
(pat, noptieră, obiecte, lenjerie).
- dezinfecţia terminală – după
vindecarea/decesul unui bolnav,
- Periodic conform “Planului anual de
dezinfectie”
6
 Metode de dezinfecţie:

- Metode mecanice: ştergerea şi măturarea

umedă, aerisirea, spălarea, fierberea.
- Metode fizice: căldura uscată care se
face prin flambare (trecerea unui obicet
prin flacără), călcarea cu fierul de călcat,
arderea, căldura umedă – fierberea şi
călcarea umedă cu fierul încins.
- Metode chimice folosind dezinfectantii
conform “Planului anual de
dezinfectie”.

7
Decontaminarea - introducerea în soluţie
dezinfectantă (imersie) a tuturor
obiectelor, instrumentelor murdare, sau
contaminate cu produse biologice.
Asepsia - lupta contra infecţiei în ţesuturile
vii. Reprezintă absenţa tuturor
germenilor microbieni, a tuturor
elementelor susceptibile de a produce o
infecţie.
Sterilizarea – ansamblul de metode fizico-
chimice de distrugere a tuturor
germenilor patogeni sau saprofiţi.
Dezinsecţia – este operaţia de distrugere a
insectelor dăunătoare (transmiţătoare de
boli) cu ajutorul unui insecticid.
Deratizarea – este operaţia de stârpire a
şoarecilor şi şobolanilor prin otrăvire cu
substanţe chimice sau culturi microbiene
8
 Prevenirea infecţiilor nosocomiale
-Infecţia nozocomială este orice infecţie contractată în timpul
spitalizării, la un pacient care a fost internat pentru altă boală.
-Pacienţii cei mai expuşi la astfel de infecţii sunt cei sufera
interventii chirurgicale din ce în ce mai grele şi invazive, care
constituie porţi de intrare pentru infecţii (sonde vezicale, catetere
vasculare, ventilator artificial, etc.)
-Zone cu risc crescut in spital: compartimentele obstetrica
ginecologie, pediatrie, laborator analize medicale.
-Pentru prevenire este important să se asigure controlul şi
supravegherea infecţiilor spitaliceşti, pentru a le aduce la
niveluri cât mai scăzute posibil în funcţie de sectorul de
activitate.
-Aceste niveluri apar ca un indicator al calităţii şi securităţii
îngrijirilor, precum şi al prestigiului unei instituţii (spital curat).
9
Modalitati privind prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti sunt:
- O bună formare a personalului de îngrijire,
- O strategie de prevenire şi control a infecţiilor intraspitaliceşti –
Planurile anuale
- respectarea regulilor de igienă spitalicească (asepsia sau igiena
îngrijirilor în mediul septic).
• Reducerea transmiterii de la om la om (contaminarea prin
mâini)
• Organizarea spaţiului şi timpului, circulaţia persoanelor,
circulaţia materialelor şi obiectelor
• Imbunătăţirea regulată şi sistematică a
dezinfecţiei, decontaminarii, asepsiei
şi a sterilizarii in spital

10
 CONTAMINAREA PRIN MÂINI
Mâinile reprezintă calea cea mai rapidă de
transmitere a infecţiilor,
!!! în unităţile spitaliceşti spălatul pe mâini este
absolut obligatoriu înainte şi după orice
procedură realizată de personalul medical.

!!! o igienă temeinică a mâinilor reduce

considerabil răspândirea bacteriilor în spitale.

Întregul personal medical pot să îşi contamineze

mâinile doar făcând lucruri extrem de simple
precum: luând tensiunea sau pulsul pacienţilor,
atingând pacientul sau aşternuturile acestuia,
atingând echipamentul din spital.

Folosirea dezinfectantelor pe bază de alcool, are

un rol esential in prevenirea infectiilor
nosocomiale. 11
Tehnica corectă de spălare a mâinilor trebuie să
fie cunoscută şi aplicată de întreg personalul.

Clasic sunt cunoscute trei nivele de

decontaminare a mâinilor:

1. Spălarea simplă a mâinilor – igienică.

2. Antiseptică (dezinfectarea) igienică.
3. Antiseptică (dezinfectarea) chirurgicală.

12
Spălarea mâinilor se efectuează de fiecare dată în
următoarele circumstanţe (sunt reguli atât
general valabile cât şi reguli special valabile la
locul de muncă):
- La intrarea în serviciu şi la părăsirea locului de
muncă.
- La intrarea şi la ieşirea din salonul bolnavilor.
- Înainte şi după examinarea fiecărui bolnav.
- Înainte şi după efectuarea de intervenţii şi
proceduri invazive.
- După scoaterea mănuşilor de protecţie.
- După scoaterea măştii folosite la locul de muncă.
- După folosirea batistei.
- După folosirea toaletei.
- După activtăţi adminstrative şi gospodăreşti. 13
-Dezinfecţia igienică a mâinilor se face cu
soluţii antiseptice din dotare
respectând tipul de contact
recomandat de producător.
-Prin folosirea echipamentului de protecţie
“Politica vestimentară” vom contribui
la micşorarea sau mărirea frecvenţei
infecţiilor.

-În sala de operatie este interzisa părăsirea

sălii cu echipamentul specific de sală
(halat, mănuşi, mască, botoşi), acest
echipament se scoate la ieşirea din
sala de operaţii şi va urma circuitul
specific al materialului utilizat.
-Riscul de contaminare prin aer este redus
-Ca metode de “tratament” se utilizează:
Filtrarea aerului.
Asepsia aerului.
14
Standarde pentru spălarea curentă a mâinilor.
Criterii temporale - „CÂND”
- la intrarea în serviciu şi la
părăsirea locului de muncă;
- la intrarea şi ieşirea din salon;
- înainte şi după examinarea
fiecăriu subiect;
- înainte şi după aplicarea unui
tratament;
- înainte şi după efectuarea de
investigaţii şi proceduri invazive;
- după scoaterea mănuşilor de
protecţie;
- după scoaterea mănuşilor
folosite la locul de muncă;
- înainte de distribuira
medicamentele administrate per
os;
- după folosirea batistei;
- după folosirea toaletei;
- după trecerea mâinii prin păr;
- după activităţi administrative,
gospodăreşti;
- după manipularea bolnavilor
septici, a bolnavilor contagioşi
sau cu imunodepresie;
- înainte şi după efectuarea
tratamentelor parenterale (la
efectuarea de puncţii lombare este
obligatoriu portul mănuşilor);
Criterii procedurale - „CUM” Criterii situaţionale
- îndepărtarea bijuteriilor (inele, - în cazuri de urgenţă este
brăţări, etc.); permisă utilizarea de antiseptice,
- unghii îngrijite, tăiate scurt; dar nu ca rutină;
- utilizare de apă curentă şi săpun - în unele situaţii (vezi protocolul
pentru spălare obişnuită; urgenţelor), spălarea este
- două săpuniri consecutive; completată de dezinfecţia
- se deschide robinetul de apă şi se mâinilor;
umezesc mâinile;
- se pune în palmă o doză de săpun
obişnuit;
- săpunire de 30 sec. pe toată
suprafaţa mâinilor, până deasupra
articulaţiei pumnului, frecarea
palmelor între ele şi la
extremităţile degetelor;
- faţa palmară a mâinii drepte
peste faţa dorsală a mâinii stângi -
spaţii interdigitale;
- palmele între ele cu degetele
flectate, încrucişate;
- frecate prin rotaţie a degetului
mare drept cu mâna stângă şi
invers;
- frecare prin rotaţie a palmei
stângi cu degetele strânse ale
mâinii drepte şi invers;
- clărire abundentă cu apă;
- ştergere obligatorie cu hârtie,
propsop de unică folosinţă;
- se închide robinetul având în
mână prosopul de hârtie, evitând
contactul direct;
- se aruncă prosopul de hârtie în 15
sacul de deşeuri.
 În Blocul alimentar si oficiu:
- Nu trebuie să admită accesul persoanelor străine
(însoţitori, alte categorii de personal în afara interesului
de serviciu), prezenţa animalelor 
- Este interzisă curăţenia uscată (măturare, aspirare uscată)
- Spalarea şi să dezinfectarea pavimentului de cel puţin 3
ori pe zi, utilizând un dezinfectant şi detergentul din uz.
- Spalarea şi să dezinfectarea surpafeţele de lucru
- Folosirea săpunului lichid şi prosop de hârtie de unică
- Se dezinfecteaza periodic chiuvetele de vase şi mâini.
- Se efectueaza dezinsecţia ori de câte ori este nevoie
(când este sesizată prezenţa insectelor vectoare – muşte,
gândaci).
- Vesela se dezinfectează după fiecare utilizare, tetinele
mai întâi se spală, apoi se dezinfectează apoi se fierb 30
de minute la 100 de grade.
- Dezinfecţia ciclică ATENTIE !!!
16
Circuitul lenjeriei în spital 
Colectarea lenjeriei
-La colectarea lenjeriei murdare, infirmiera trebuie
să îşi pună mănuşi.
-Colectareea lenjeriei de pat şi de corp, utilizate, va
fi făcută în saci curaţi, care se închid la gură
imediat după colectare.
-Se interzice scuturatul sau oricare altă manipulare a
lenjeriei
-Rufăria de pat şi de corp provenită de la bolnavii
septici precum şi cea murdărită cu sânge sau
produse patologice va fi colectată şi spălată
separat.

17
-Asigurarea de lenejerie de pat şi de corp sterile, la fiecare
schimbare pentru nou nascuti. Această lenjerie se depozitează
separat de lenjeria curată.
- Lenjeria curată se depozitează separat, în spaţii aerate, ferite de
praf şi umezeală şi de posibilităţi de contaminare prin insecte
şi rozătoare.
-Transportul lenjeriei curate de la depozit în secţii se face în saci
curaţi pe un traseu bine stabilit.
-Respectarea circuitelor spitalicesti
Circuitul materialului moale:
-Materialului moale (campuri, halate, mănuşi) se colectează în
saci speciali şi este transportat la spălătorie.
-Materialul curat se aduce de la spălătorie în saci curaţi

18
 Circuitul şi transportul deşeurilor

Se colectează la locul de producere pe categorii (deşeuri

periculoase, deşeuri nepericuloase).

Dintre deşeurile periculoase fac parte:

- Deşeurile anatomice (părţi anatomice, material biopsic)
- Deşeuri infecţioase (care conţin sau au venit în contact
cu sângele sau alte fluide ale organismului, exemplu:
seringi, perfuzoare, recipient care a conţinut sânge sau
alte fluide organice, campuri operatorii, mănuşi şi alte
materiale de unică folosinţă, comprese, pansamente şi
alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi
de urină, material de laborator folosite, etc.).
19
- Deşeuri înţepătoare – tăietoare:
ace, ace cu fir, catetere, seringi
cu ac, branule, lame de bisturiu,
pipete, sticlărie de laborator,
sticlărie spartă sau care a venit
în contact cu sângele – aceste
deşeuri se consideră
infecţioase.

- Deşeuri chimice şi
farmaceutice: reactivi de
laborator, medicamente
expirate, etc.
20
Deşeuri nepericuloase – asimilabile celor
menajere:
- ambalajele materialelor sterile,
- flacoane de perfuzie,
- gipsul, hârtia,
- resturile alimentare,
- saci, ambalaje de plastic, recipient de
sticlă
- dacă nu au venit în contact cu sângele şi
alte fluide biologice.
21
Se evită supraîncărcarea recipientelor colectoare.

Ambalarea deşeurilor se face în ambalaje de unică

folosinţă care se elimină odată cu conţinutul,
codurile de culori fiind următoarele:
- galben pentru deşeurile periculoase şi
- negru pentru deşeurile nepericuloase.
- Pentru deşeurile periculoase se utilizează
pictograma pericol biologic.

Deşeurile nepericuloase: sunt asimilabile celor

menajere şi se colectează în sacii negrii.
22
 Colectare deşeurilor periculoase:

Deşeurile anatomo-patologice – în cutii de

carton cu perei în interior, pe cutie se noteţi
rezistenţi, căptuşite cu saci galben şi notează cu
marcher secţia şi data colectării.

Deşeurile chimice şi farmaceutice – în

ambalaje special furnizate de firma colectoare.

23
Deşeurile înţepătoare/ tăietoare se colectează în
cutii de plastic de culoare galbenă, cu pereţii rezistenţi,
inscripţionate cu pictograma pericol biologic.

- Detaşarea acelor se face folosind dispozitivul inclus pe

orificiul de colectare.

- După umplere cutia se închide ermetic şi se menţine cu

capacul închis notându-se în spaţiul destinat pe cutie
data începerii colectării, secţia de provenienţă.

- Cutia va fi menţinută pe secţie până în momentul

umplerii. Nu se vor supraîncărca cutiile.

24
Transportul deşeurilor

- În interiorul unităţii se realizează cu căruţul sau

în saci - atunci când cantităţile de deşeuri
colectate nu sunt mari.
- Sacii mari colectori şi de transport pentru
deşeurile periculoase sunt rezistenţi, de culoare
galbenă şi sunt inscripţionaţi cu pictograma
pericol biologic.
- Transportul deşeurilor se face pe un circuit
separat de cel al bolnavilor şi al vizitatorilor.
- Orele de colectare şi de transport al deşeurilor
sunt stabilite de către secţii. 25
 Profilaxia primară a accidentelor prin expunere
la produse biologice

Principii de bază:

- Toţi pacienţii sunt consideraţi potenţial infectaţi.

- Sângele, alte fluide biologice (secreţii salivare,

nazale, urina, fecale, etc) şi ţesuturile pot fi
contaminate cu HIV, VHP, VHC sau alte
microorganisme.

- Toate instumentele folosite în practica medicală

se consideră contaminate după utilizare. 26
Precauţiuni:

- Spălarea pe mâini înainte şi după

fiecare manoperă care presupune
contactul cu lichide biologice sau
produse contaminate cu sânge.

- Purtarea mănuşilor de fiecare dată

când există risc de contact cu
sângele sau alte contacte biologice.

27