Rolul infirmierei si

ingrijitoarei de
curatenie in
prevenirea infectiilor
nosocomiale
-Norme de igiena-

Deaconu Ion
Covasna
2014
1
 Atributiile infirmierei
- efectuează îngrijiri legate de funcţii de
întreţinere şi continuitate a vieţii
pacientilor internati.
- contribuie la îmbunătăţirea stării de
sănătate şi la refacerea autonomiei, în
măsura în care este posibil, pentru
pacientii internati.
- însoţeşte pacientii internati in spital si
lucrează în colaborare şi sub
responsabilitatea unui asistent
medical.
-participă la îngrijirile de sănătate
preventive, curative. 2
- îşi coordonează activitatea cu cea
a colegilor, superiorilor.
- împarte responsabilitatea de a
coopera cu toţi cei cu care
lucrează îndeaproape.
- ia toate măsurile şi respectă
indicaţiile primite pentru
îngrijirea pacientului.

3
- Pacienţii au dreptul la îngrijiri medicale de
cea mai înaltă calitate de care societatea
dispune.
- Pacientul are dreptul de a fi respectat ca
persoană umană fără nici o discriminare.
-Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale
continue până la ameliorarea stării sale de
sănătate sau până la vindecare.

4
 Norme de igienă în spitalul nostru

Igiena
-ramură a medicinii care studiază mijloacele
de păstrare a sănătăţii şi de prevenire a bolilor.

-ansamblul de reguli şi de măsuri menite să

apere sănătatea oamenilor.
Igiena se realizează prin: curăţenie,
dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare.

Curăţenia reprezintă
-suma operaţiilor prin care murdăria este
îndepărtată de pe diverse suprafeţe de lucru,
utilaje, ustensile, pereţi, podele.
-se face conform procedurilor stabilite prin
acreditarea spitalului pe toată durata lucrului,
ori de câte ori este necesar (nu doar la începutul
sau la sfârşitul activităţii), si dupa programul de 5
vizita al pacientilor.
Dezinfecţia reprezintă totalitatea măsurilor şi
metodelor pentru a îndepărta sau distruge
germenii patogeni.
Dezinfecţia are două etape:
1) Dezinfecţie profilactică – se face în mod
prevenitiv pe toate
sectiile/compartimentele/laboratoarele,
blocul alimentar al spitalului.
2) Dezinfecţia în focar cuprinde:
- dezinfecţia curentă –
la patul bolnavului pe toată durata spitalizării
(pat, noptieră, obiecte, lenjerie).
- dezinfecţia terminală – după
vindecarea/decesul unui bolnav. Se
realizeaza periodic conform “Planului
anual de dezinfectie”
6
 Metode de dezinfecţie:

- Metode mecanice: ştergerea şi măturarea

umedă, aerisirea, spălarea, fierberea.
- Metode fizice: căldura uscată care se
face prin flambare (trecerea unui obicet
prin flacără), călcarea cu fierul de călcat,
arderea, căldura umedă – fierberea şi
călcarea umedă cu fierul încins.
- Metode chimice folosind dezinfectantii.
Conform“Planului anual de dezinfectie”
Dezinfectantii folositi in spitalul nostru
sunt: Suprasept si Bionet A-dezinfectanti
de nivel inalt, Thor, Dexin,Prestimain
Actisept,Clorom,Hexaclor, Performant
7
D/G.
Decontaminarea - introducerea în soluţie
dezinfectantă (imersie) a tuturor
obiectelor, instrumentelor murdare, sau
contaminate cu produse biologice.
Asepsia - lupta contra infecţiei în ţesuturile
vii. Reprezintă absenţa tuturor
germenilor microbieni, a tuturor
elementelor susceptibile de a produce o
infecţie.
Sterilizarea – ansamblul de metode fizico-
chimice de distrugere a tuturor
germenilor patogeni sau saprofiţi.
Dezinsecţia – este operaţia de distrugere a
insectelor dăunătoare (transmiţătoare de
boli) cu ajutorul unui insecticid.
Deratizarea – este operaţia de stârpire a
şoarecilor şi şobolanilor prin otrăvire cu
substanţe chimice sau culturi
8
microbiene.
 Prevenirea infecţiilor nosocomiale
-Infecţia nozocomială este orice infecţie contractată în timpul
spitalizării, la un pacient care a fost internat pentru altă boală.
-Pacienţii cei mai expuşi la astfel de infecţii sunt cei sufera
interventii chirurgicale din ce în ce mai grele şi invazive, care
constituie porţi de intrare pentru infecţii (sonde vezicale, catetere
vasculare, ventilator artificial, etc.)
-Zone cu risc crescut in spital: compartimentele obstetrica
ginecologie, pediatrie, laborator analize medicale.
-Pentru prevenire este important să se asigure controlul şi
supravegherea infecţiilor spitaliceşti, pentru a le aduce la
niveluri cât mai scăzute posibil în funcţie de sectorul de
activitate.
-Aceste niveluri apar ca un indicator al calităţii şi securităţii
îngrijirilor, precum şi al prestigiului unei instituţii (spital curat).
9
Modalitati privind prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti sunt:
- O bună formare a personalului de îngrijire.
- O strategie de prevenire şi control a infecţiilor intraspitaliceşti –
Planurile anuale.
- Respectarea regulilor de igienă spitalicească (asepsia sau igiena
îngrijirilor în mediul septic).
• Reducerea transmiterii de la om la om (contaminarea prin
mâini).
• Organizarea spaţiului şi timpului, circulaţia persoanelor,
circulaţia materialelor şi obiectelor.
• Imbunătăţirea regulată şi sistematică a
dezinfecţiei, decontaminarii, asepsiei
şi a sterilizarii in spital.

10
CONTAMINAREA PRIN MÂINI
Mâinile reprezintă calea cea mai rapidă de
transmitere a infecţiilor.
!!! în unităţile spitaliceşti spălatul pe mâini este
absolut obligatoriu înainte şi după orice
procedură realizată de personalul medical.

!!! o igienă temeinică a mâinilor reduce

considerabil răspândirea bacteriilor în spitale.

Întregul personal medical pot să îşi contamineze

mâinile doar făcând lucruri extrem de simple
precum: luând tensiunea sau pulsul pacienţilor,
atingând pacientul sau aşternuturile acestuia,
atingând echipamentul din spital.
Folosirea dezinfectantelor pe bază de alcool, are
un rol esential in prevenirea infectiilor
nosocomiale - DEXIN, KALAS,PRESTIMAIN
sunt sapunuri dezinfectante folosite in
spitalul nostru. 11
Tehnica corectă de spălare a mâinilor trebuie să
fie cunoscută şi aplicată de întreg personalul.

Clasic sunt cunoscute trei nivele de

decontaminare a mâinilor:

1. Spălarea simplă a mâinilor – igienică.

2. Antiseptică (dezinfectarea) igienică.
3. Antiseptică (dezinfectarea) chirurgicală.

12
Spălarea mâinilor se efectuează de fiecare dată în
următoarele circumstanţe (sunt reguli atât
general valabile cât şi reguli special valabile la
locul de muncă):
- La intrarea în serviciu şi la părăsirea locului de
muncă.
- La intrarea şi la ieşirea din salonul bolnavilor.
- Înainte şi după examinarea fiecărui bolnav.
- Înainte şi după efectuarea de intervenţii şi
proceduri invazive.
- După scoaterea mănuşilor de protecţie.
- După scoaterea măştii folosite la locul de muncă.
- După folosirea batistei.
- După folosirea toaletei.
- După activtăţi adminstrative şi gospodăreşti. 13
-Dezinfecţia igienică a mâinilor se face cu
soluţii antiseptice din dotare
respectând tipul de contact
recomandat de producător.
-Prin folosirea echipamentului de protecţie
“Politica vestimentară” vom contribui
la micşorarea sau mărirea frecvenţei
infecţiilor.

-În sala de operatie este interzisa părăsirea

sălii cu echipamentul specific de sală
(halat, mănuşi, mască, botoşi), acest
echipament se scoate la ieşirea din
sala de operaţii şi va urma circuitul
specific al materialului utilizat.
-Riscul de contaminare prin aer este redus
Ca metode de “tratament” se utilizează:
-filtrarea aerului.
-asepsia aerului.
14
Standarde pentru spălarea curentă a mâinilor.
Criterii temporale - „CÂND”
- la intrarea în serviciu şi la
părăsirea locului de muncă;
- la intrarea şi ieşirea din salon;
- înainte şi după examinarea
fiecăriu subiect;
- înainte şi după aplicarea unui
tratament;
- înainte şi după efectuarea de
investigaţii şi proceduri invazive;
- după scoaterea mănuşilor de
protecţie;
- după scoaterea mănuşilor
folosite la locul de muncă;
- înainte de distribuira
medicamentele administrate per
os;
- după folosirea batistei;
- după folosirea toaletei;
- după trecerea mâinii prin păr;
- după activităţi administrative,
gospodăreşti;
- după manipularea bolnavilor
septici, a bolnavilor contagioşi
sau cu imunodepresie;
- înainte şi după efectuarea
tratamentelor parenterale (la
efectuarea de puncţii lombare este
obligatoriu portul mănuşilor);
Criterii procedurale - „CUM” Criterii situaţionale
- îndepărtarea bijuteriilor (inele, - în cazuri de urgenţă este
brăţări, etc.); permisă utilizarea de antiseptice,
- unghii îngrijite, tăiate scurt; dar nu ca rutină;
- utilizare de apă curentă şi săpun - în unele situaţii (vezi protocolul
pentru spălare obişnuită; urgenţelor), spălarea este
- două săpuniri consecutive; completată de dezinfecţia
- se deschide robinetul de apă şi se mâinilor;
umezesc mâinile;
- se pune în palmă o doză de săpun
obişnuit;
- săpunire de 30 sec. pe toată
suprafaţa mâinilor, până deasupra
articulaţiei pumnului, frecarea
palmelor între ele şi la
extremităţile degetelor;
- faţa palmară a mâinii drepte
peste faţa dorsală a mâinii stângi -
spaţii interdigitale;
- palmele între ele cu degetele
flectate, încrucişate;
- frecate prin rotaţie a degetului
mare drept cu mâna stângă şi
invers;
- frecare prin rotaţie a palmei
stângi cu degetele strânse ale
mâinii drepte şi invers;
- clărire abundentă cu apă;
- ştergere obligatorie cu hârtie,
propsop de unică folosinţă;
- se închide robinetul având în
mână prosopul de hârtie, evitând
contactul direct;
- se aruncă prosopul de hârtie în 15
sacul de deşeuri.
În Blocul alimentar si oficiu:
- Nu trebuie să admită accesul persoanelor străine
(însoţitori, alte categorii de personal în afara interesului
de serviciu), prezenţa animalelor 
- Este interzisă curăţenia uscată (măturare, aspirare uscată)
- Spalarea şi să dezinfectarea pavimentului de cel puţin 3
ori pe zi, utilizând un dezinfectant şi detergentul din uz.
- Spalarea şi să dezinfectarea surpafeţele de lucru
- Folosirea săpunului lichid şi a prosopului de hârtie de
unică
- Se dezinfecteaza periodic chiuvetele de vase şi mâini.
- Se efectueaza dezinsecţia ori de câte ori este nevoie
(când este sesizată prezenţa insectelor vectoare – muşte,
gândaci).
- Vesela se dezinfectează după fiecare utilizare, tetinele
mai întâi se spală, se dezinfectează apoi se fierb 30 de
minute la 100 de grade.
- ATENTIE la Dezinfecţia ciclică !!! 16
Circuitul lenjeriei în spital 
Colectarea lenjeriei
-La colectarea lenjeriei murdare, infirmiera trebuie
să îşi pună mănuşi.
-Colectareea lenjeriei de pat şi de corp, utilizate, va
fi făcută în saci curaţi, care se închid la gură
imediat după colectare.
-Se interzice scuturatul sau oricare altă manipulare a
lenjeriei
-Rufăria de pat şi de corp provenită de la bolnavii
septici precum şi cea murdărită cu sânge sau
produse patologice va fi colectată şi spălată
separat.

17
-Asigurarea de lenejerie de pat şi de corp sterile, la fiecare
schimbare pentru nou nascuti. Această lenjerie se depozitează
separat de lenjeria curată.
- Lenjeria curată se depozitează separat, în spaţii aerate, ferite de
praf şi umezeală şi de posibilităţi de contaminare prin insecte
şi rozătoare.
-Transportul lenjeriei curate de la depozit în secţii se face în saci
curaţi pe un traseu bine stabilit.
-Respectarea circuitelor spitalicesti
Circuitul materialului moale:
-Materialului moale (campuri, halate, mănuşi) se colectează în
saci speciali şi este transportat la spălătorie.
-Materialul curat se aduce de la spălătorie în saci curaţi

18
 Circuitul şi transportul deşeurilor
Se colectează la locul de producere pe categorii (deşeuri periculoase,
deşeuri nepericuloase).
I. Dintre deşeurile periculoase fac parte:
- Deşeurile anatomice (părţi anatomice, material biopsic)
- Deşeuri infecţioase (care conţin sau au venit în contact cu sângele
sau alte fluide ale organismului, exemplu: seringi, perfuzoare,
recipient care a conţinut sânge sau alte fluide organice, campuri
operatorii, mănuşi şi alte materiale de unică folosinţă, comprese,
pansamente material de laborator folosite).
- Deşeuri înţepătoare – tăietoare: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac,
branule, lame de bisturiu, pipete, sticlărie de laborator, sticlărie
spartă sau care a venit în contact cu sângele – aceste deşeuri se
consideră infecţioase.
- Deşeuri chimice şi farmaceutice: reactivi de laborator, medicamente
expirate, etc.
19
II. Deşeuri nepericuloase – asimilabile
celor menajere:
- ambalajele materialelor sterile,
- flacoane de perfuzie,
- gipsul, hârtia,
- resturile alimentare,
- saci, ambalaje de plastic, recipient de
sticlă
- dacă nu au venit în contact cu sângele şi
alte fluide biologice !!!

20
Se evită supraîncărcarea recipientelor colectoare.

Ambalarea deşeurilor se face în ambalaje de unică folosinţă care

se elimină odată cu conţinutul, codurile de culori fiind
următoarele:
- galben pentru deşeurile periculoase.
- negru pentru deşeurile nepericuloase.
- Pentru deşeurile periculoase se utilizează “Pictograma pericol
biologic”.

Deşeurile nepericuloase: sunt asimilabile celor menajere şi se

colectează în saci negri.

21
 Colectarea deşeurilor periculoase:
Deşeurile anatomo-patologice – în cutii de carton cu pereti
în interior, rezistenţi, căptuşiti cu saci galbeni. Pe cutie se
notează cu marcher secţia şi data colectării.
Deşeurile chimice şi farmaceutice – în ambalaje special
furnizate de firma colectoare.
 Deşeurile înţepătoare/ tăietoare se colectează în cutii de
plastic de culoare galbenă, cu pereţii rezistenţi, inscripţionate
cu “Pictograma pericol biologic”.
- Detaşarea acelor se face folosind dispozitivul inclus pe
orificiul de colectare.
- După umplere cutia se închide ermetic şi se menţine cu
capacul închis notându-se în spaţiul destinat pe cutie data
începerii colectării, secţia de provenienţă.
- Nu se vor supraîncărca cutiile !!!
22
 Transportul deşeurilor
- Se realizează în saci - atunci când cantităţile de
deşeuri colectate nu sunt mari.
- Sacii mari colectori şi de transport pentru
deşeurile periculoase sunt rezistenţi, de culoare
galbenă şi sunt inscripţionaţi cu “Pictograma
pericol biologic”.
- Transportul deşeurilor se face pe un circuit
separat de cel al bolnavilor şi al vizitatorilor,
conform circuitelor si orarelor stabilite prin
procedura interna.
- Orele de colectare şi de transport al deşeurilor,
sunt stabilite de către secţii prin procedura
interna.
- Colectarea deseurilor se face la Spatiul central
23
de depozitare – subsol vila D
 Profilaxia primară a accidentelor prin expunere la produse
biologice
Principii de bază:
- Toţi pacienţii sunt consideraţi potenţial infectaţi.
- Sângele, alte fluide biologice (secreţii salivare, nazale, urina,
fecale, etc) şi ţesuturile pot fi contaminate cu HIV, VHP, VHC
sau alte microorganisme.
- Toate instumentele folosite în practica medicală se consideră
contaminate după utilizare.
Precauţiuni:
- Spălarea pe mâini înainte şi după fiecare manoperă care presupune
contactul cu lichide biologice sau produse contaminate cu sânge.
- Purtarea mănuşilor de fiecare dată când există risc de contact cu
sângele sau alte contacte biologice.

24
 INFORMARE
• In perioada 01.03.2014 – 31.05.2014 in toate spitalele din tara
are loc o actiune de control a MS SI DSP privind:
• verificarea condiţiilor igienico-sanitare în care sunt acordate
serviciile medicale in spital.
• instituirea unui standard elementar de curăţenie.
• controlul se va desfăşura în perioada 03 martie – 31 mai.
• in saptămâna 24-31 martie se vor desfăşura controale
încrucişate.
• rezultatele acţiunii de control se vor materializa sub forma unui
raport.
• se vor recolta probe ( teste de sanitaţie, probe apă, probe
alimente, etc) pentru a verificarea calitatea acestora.

25
 Obiectivele controlului
• Verificarea normelor privind asigurarea condiţiilor
igienico-sanitare : starea igienico-sanitară pe fiecare secţie în
parte, blocurile operatorii, salile de mese, locul în care se
depozitează lenjeria curată şi materialele sanitare, dotarea cu
materiale de igienă personală, respectarea normelor de
amplasare a paturilor, respectarea normelor privind grupurile
sanitare, spaţii frigorifice şi monitorizarea temperaturii,
farmacia, laboratoarele, staţia de sterilizare şi respectarea
etapelor sterilizării, respectarea normelor la nivelul spălătoriei,
depozitarea reactivilor şi mediilor de cultură.
• Verificarea blocului alimentar
• Verificarea respectarii normelor de supraveghere, de
prevenire si control al infectiilor
• 26
• Verificarea modului de aprovizionare cu materiale de
curatenie si produse biocide, cantităţi, stocuri, referate achiziţii,
condiţii de depozitare, mod de efectuare, personal abilitat, avize
pentru produse biocide.
• Verificarea modului în care sunt gestionate deseurile sanitare.
• Verificarea protectiei contra insectelor şi a rozatoarelor,
• Verificarea controlului personalului.
• Verificarea respectarii prevederilor privind fumatul.
• Asigurarea utilităţilor – iluminat, ventilaţie, încălzire, apă
curentă, calitatea apei, evacuarea apei uzate, instalaţii de oxigen,
verificarea stării tehnice a aparaturii.
• Verificarea structurii spitalului – dacă este monobloc sau
pavilionar, circuite functionale separate.
27