ORDINUL NR. 53 DIN 21.03.

2000

ORDINUL NR. 790 DIN 08.08.2012

ORDINUL NR. 765 DIN 30.09.2015

ORDINUL NR. 742 DIN 29.12.78

ORDINUL NR. 388 DIN 10.04.20

Costas Estera​
 2

ORDINUL NR. 53 DIN 21.03.2000 „DESPRE PERFECŢIONAREA

ASISTENŢEI ENDOSCOPICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA”

Succesele înregistrate în ultimele decenii în tehnica

endoscopică, a permis de a extinde considerabil indicaţiile de
utilizare a metodelor instrumentale miniinvazive de investigare şi
trata- ment în practica medicală. În practica curativă s-a format o
nouă direcţie, endoscopia chirurgica- lă, care asigură un rezultat
curativ cu efect economic, ergonomic şi epidemiologic mult mai
înalt decât chirurgia clasică, datorită reducerii considerabile a
persoanelor de reabilitare a traumatiză- rii pacienţilor, timpului de
operaţie şi a cheltuielilor pentru tratament.
Actualmente, în Republica Moldova, utilizarea tehnicilor
endoscopice miniinvazive este în creştere permanentă.
Totodată, menţionăm că restricţiile bugetare împiedică dotarea
suficientă a serviciilor cu endoscoape şi instrumentar auxiliar. În
aceste condiţii deseori se recurge la reutilizarea acelu- iaşi
instrument sau endoscop. Reutilizarea acestora fără o sterilizare sau
dezinfectare garantată prezintă un pericol de contaminare prin
agenţi patogeni ai IN, atât a personalului medical, cât şi a pacienţilor
Presentation title 3

Tipuri de endoscoape
În funcţie de domeniul de utilizare endoscoapele sunt împărţite în bronhoscoape, gastro- scoape, rectoscoape,
cistoscoape, laparoscoape, artroscoape etc. Se disting endoscoape rigide şi flexibile; endoscoape „submersibile”
– ce pot fi scufundate complet în lichid, pot fi expuse cură- ţirii complete, dezinfectării şi sterilizării adecvate şi
endoscoape „insubmersibile”, care nu pot fi supuse unei prelucrări fiabil.
Prelucrarea endoscoapelor şi instrumentarului endoscopic:
curăţarea, dezinfectarea, sterilizarea
•Scopul curăţirii este de a înlătura impurităţile organice (sânge, mase fecale, secreţii res- piratorii etc.) şi a
microorganismelor. În continuare dezinfecţia şi sterilizarea asigură distrugerea activă a microorganismelor.
• Există diferite grade de dezinfectare:
a) gradul inferior – distrugerea doar a bacteriilor în stadiul vegetativ, a ciupercilor, levuri- lor şi a virusurilor sensibile
(inclusiv HIV);
b) gradul intermediar – distrugerea micobacteriilor şi majoritatea din virusuri (inclusiv HBV şi HCV);
c) gradul înalt –este analogic sterilizării.
Presentation title 4

•Toate procedeele de dezinfectare sau de sterilizare necesită o curăţare prealabilă minuţi- oasă, efectuată
la sfârşitul utilizării endoscopului şi instrumentarului.
•Curăţarea constă în spălarea instrumentului, pentru înlăturarea materiilor organice şi a germenilor
eventual prezenţi pe suprafaţa sau în interiorul instrumentarului.
•Dezinfectarea sau sterilizarea materialului endoscopic, are drept scop asigurarea securi- tăţii
epidemiologice a aparatelor, care vor fi utilizate ulterior la un alt pacient,
•În cazul în care are loc o străpungere a barierei cutaneo-mucoase sau când aparatul se întroduce într-o
cavitate sterilă, toate endoscoapele şi instrumentarul necesită sterilitate totală, cum ar fi în cazul
laparoscopiilor, artroscopiilor, amnioscopiilor, mediastinoscopiilor, ureterosco- piilor pe cale transparietală etc.
 5

SUBSTANTE

Substanţele utilizate pentru curăţarea, dezinfectarea sau

sterilizarea endoscoapelor şi instrumentarului trebuie să fie
adaptate scopului urmărit şi să nu altereze instrumentarul şi endo-
scoapele. Ca produse de curăţire se utilizează mai frecvent
detergenţi cu acţiune enzimatică. Este bine de evitat prafurile şi
substanţele colorante.
Ca produse de curăţare se utilizează mai frecvent detergenţii cu acţiune
enzimatică: En- dozyme (The Ruhof Corp.); Animozyme PLA (Anios);
Klenzyme (Calgon Vestal Labs); Enzy-Clean (Burnishine Product); Enzol,
Cidezyme (Johnson & Johnson Comp.) etc. Aceste preparate includ
compuşi enzimatici de spălare (proteaze, lipaze, amilaze) de origine
organică, minerale şi agenţi anti-calcar, ce asigură o decontaminare
eficientă şi nu alterează instrumentarul şi endoscoapele. Cantitatea de
detergent necesară pentru curăţarea endoscoapelor şi instrumentarului
este indi- cată în instrucţiunile de utilizare a fiecărui preparat
 Presentation title 6

CURATAREA
Curăţarea
Curăţarea trebuie să fie efectuată imediat după examenul endoscopic de către o persoa- nă competentă, asigurată
cu echipament de protecţie (mănuşi nesterile, halat cu mâneci lungi, ochelari de protecţie, mască).
Curăţarea e necesar a fi realizată într-un vas suficient de mare ca să permită scufundarea completă a endoscopului şi
instrumentarului. La sfârşitul examenului se şterge exteriorul endo- scopului, se spală toate canalele de aspirare, insuflare, lavaj şi
biopsie. Endoscopul este scufundat în detergent, se aspiră lichid prin diferite canale, apoi se dezasamblează butoanele de insuflare,
aspirare şi se deschide supapa de biopsie. Exteriorul este spălat cu ajutorul unei perii moi cu detergent sau curăţit cu burete îmbibat cu
detergent, extremitatea distală este periată. Toate suprafeţele neregulate vor fi curăţite cu o perie moale

Spălarea înaintea dezinfectării

Spălarea este efectuată într-un al doilea vas cu apă. Endoscopul este scufundat în apă, iar elementele aparatului
sunt spălate minuţios ca şi în timpul curăţirii. După spălare apa uzată se varsă, iar vasul se curăţă.

• Periile şi materialul auxiliar utilizat pentru curăţarea endoscopulii vor fi curăţate, dez- infectate,
spălate, uscate şi sterilizate.
 7

Sterilizarea endoscoapelor
În cazul unei prelucrări manuale a endoscoapelor cu scop de sterilizare se va ţine
cont de timpul de expoziţie necesar şi se va folosi material steril (apă sterilă în
containere sterile, şerveţe- le sterile şi mănuşi sterile pentru uscare).
 
Responsabilitatea pentru calitatea prelucrării complexe a instrumentarului şi
endoscoapelor revine medicului şi asistentului medical. Procedeele descrise împreună cu
schemele corespunză- toare trebuie puse la dispoziţia personalului angajat în prelucrarea
endoscoapelor.

Protectia personalului
Prevenirea transmiterii infecţiilor în timpul
endoscopiei se referă cât la pacienţi, atât şi la personalul
medical. Din acest motiv, la efectuarea tuturor
endoscopiilor, cât la pacientii infectaţi atât şi la cei
neinfectaţi, se impune respectarea precauţiilor universale.
Precauţiile universale sunt aplicate atât de endoscopist, cât
şi de personalul paramedical angajat în prelucrarea
(curăţarea, dezinfectarea, sterilizarea) endoscoapelor,
instrumentarului şi materialului auxiliar.
 ORDINUL NR. 790 DIN 08.08.2012 CU PRIVIRE LA ,,REGULILE DE 8
EXAMINARE ȘI SUPRAVEGHERE MEDICALĂ PENTRU DEPISTAREA
CONTAMINĂRII CU VIRUSUL IMUNODEFICIENȚEI UMANE
(MALADIA SIDA)” GHID PREVENIREA PRIMARĂ A INFECŢIEI CU HIV

Infecţia cu HIV prezintă o problemă prioritară de sănătate publică, atât la nivel global,
cât şi la nivel naţional. Conform datelor UNAIDS, în lume trăiesc cu HIV 35,3 milioane
de persoane, ceea ce constituie aproximativ 0,6% din populaţia lumii.

HIV (VIRUSUL IMUNODEFICIENŢEI UMANE) este un virus care

atacă şi distruge sistemul imunitar, iar organismul nu mai poate face
faţă agenţilor patogeni de orice natură (virusuri, bacterii, ciuperci,
protozoare, celule canceroase). Astfel, rezultă infecţii şi forme de
cancer care pot fi mortale.
Infecţia cu HIV înseamnă prezenţa virusului în organism, care în
timp determină boala SIDA. Persoana HIV- pozitivă poate arăta şi se
simţi bine o perioada lungă de timp, dar în acest timp poate să
transmită virusul.
SIDA (SINDROMUL IMUNODEFICIENŢEI ACHIZIŢIONATE).
Este ultima
perioadă a infecţiei cu HIV, cînd sistemul imunitar este foarte
afectat de virus şi numărul celulelor T-CD4 scade foarte mult, iar
organismul nu mai poate face faţă infecţiilor.
 CARACTERISTICILE HIV

HIV este un virus cu acţiune lentă, de formă sferică, din familia Retroviridae, cu capacitate de
integrare în genomul celulei gazdă, prin revers transcripţia ARN-ului viral în ADN, determinând în aşa
mod infecţia permanentă. Evoluţia infecţiei cu HIV acoperă, în medie, o perioadă de peste 10 ani.
HIV, nu face parte din grupa virusurilor rezistente în condiţiile mediului ambiant, adică în afara
organismului uman. La uscarea lichidelor biologice, în care se află virusul, concentraţia acestuia
scade cu 90 - 99 % în câteva ore. La 56ºC se inactivează timp de 30 de minute, iar la temperatura
fierberii - timp de 1-5 minute. În material biologic uscat la temperatura de +22ºC virusul îşi menţine
infectivitatea de la 3-4 până la 6-7 zile, iar în mediu lichid, la temperatura camerei, timp de două
săptămâni.
HIV este sensibil la dezinfectanţi, chiar în concentraţii reduse. Substanţele dezinfectante utilizate,
în cadrul precauţiilor universale, în instituţiile medico-sanitare: clorură de var - 0,5%, KMnO4 -
0,005%, apă oxigenată - 3%, alcool etilic - 70%, hipoclorit de Ca şi Na - 1%, chlorhexidină - 0,05%
asigură distrugerea virusului. Totodată, el rămâne rezistent la razele ultraviolete şi la iradierea
ionizată. HIV este mult mai puţin infecţios decât virusurile hepatice B, C, probabilitatea sa de
transmitere fiind mult mai mică.
 FACTORI SI CAILE DE
TRANSMITERE
Lichidele organismului uman care conţin HIV
HIV poate fi detectat în toate lichidele biologice ale organismului persoanei
infectate, însă pentru transmiterea virusului este necesară o anumită
concentraţie a lui. Cele mai contagioase lichide biologice sunt: sângele,
sperma, secreţiile vaginale, laptele matern.
Lichide Încărcătura virală
infecţioase

Sânge Foarte mare

Sperma Mare
Secreţiile vaginale Nu chiar atât de mare, suficientă însă pentru o
contaminare

Laptele matern Mai mică, suficientă însă pentru o contaminare

 CĂILE DE TRANSMITERE A INFECŢIEI CU HIV 11

Căile de transmitere a infecţiei cu HIV

 
Transmiterea infecţiei cu HIV se realizează preponderent prin următoarele trei căi:
 parenterală (prin sânge);
 sexuală (prin contact sexual neprotejat cu o persoană infectată);
 verticală ( de la mamă la copil).

PARENTERALA
• transfuzii de sânge şi VERTICALĂ
SEXUALA
• produse din sânge -contacte homosexuale - transplacentar
infectate - în timpul naşterii
-contacte heterosexuale
- în timpul alaptării
• transplant ţesuturi
biologice şi organe
infectate
• seringi, ace contaminate
 Cantitatea de virus suficientă pentru infectare se conţine
într-o picătură de sânge care încape pe vârful unui ac.
Volumul de salivă în care se află aceeaşi cantitate de virus
este de 4 litri. HIV cu o înaltă concentraţie se află în lichidul
cefalorahidian, însă acesta nu este eliminat de organism, prin
urmare nu reprezintă pericol şi doar prezintă un risc
profesional.
 
Porţi de intrare în corp pentru HIV
 Plăgi deschise
 Suprafeţe de piele inflamate
 Mucoase inflamate, rănite
 Ţesuturi extrem de sensibile - suprafaţa mucoasei
vaginului precum şi uretrei.
 Transmiterea pe calea parenterală

Transmiterea HIV prin sânge este posibilă prin utilizarea

instrumentelor
tăietoare/înţepătoare, medicale/nemedicale nesterile.
Riscul de infectare a HIV prin utilizarea în comun a
dispozitivelor de injectare (ace, seringi) contaminate la
persoanele utilizatoare de droguri injectabile este foarte înalt.
De asemena, este foarte periculoasă utilizarea drogurilor în
comun, ceea ce sporeşte riscul de contaminare a virusului.
Rănirea sau penetrarea pielii sau a mucoaselor cu
instrumente nesterile, ace pentru perforarea urechii sau pentru
efectuarea tatuajelor, foarfeci pentru manichiură sau pedichiură,
lame de ras, prezintă risc de infectare cu HIV.
Riscului de infectare cu HIV la personalul medical, după
expuneri accidentale, reprezintă circa 0,3%, adică este de 1:300.
Presentation title 14

STADIILE DE DEZVOLTARE A INFECŢIEI CU HIV

Infecţia primară Asimptomatică PreSIDA SIDA

Persoana poate Persoana se simte bine Persoana poate avea HIV distruge sistemul
prezenta semne şi este aparent ganglioni limfatici imun. Pe fonul
uşoare de sănătoasă. inflamaţi, slăbiciuni, imunodeficienţei se
intoxicaţie:   reducerea masei dezvoltă infecţiile
 Febră   corporale, diaree, oportuniste (virale,
 Cefalee
 Slăbiciune   febră. bacteriene,fungice,
generală   parazitare) şi
 Inflamaţia   tumorile maligne.
ganglionilor   2 ani 2ani
limfatici.  
2 săptămâni – 3 5 – 7 ani
luni
Presentation title 15

DIAGNOSTICUL INFECŢIEI
CU HIVîn două
Diagnosticul serologic al infecţiei cu HIV se realizează
etape: prima etapă - de screening şi cea a doua -
de confirmare. La etapa de screening se utilizează un test
ELISA care permite a depista anticorpii sumari anti-HIV1 şi
anti-HIV2 sau un test de tip „combo” care pune în
evidenţă concomitent anticorpii anti-HIV1, anti-HIV2 şi
antigenul HIV1. Serologia ELISA pozitivă trebuie
confirmată prin folosirea altor teste ELISA bazate pe alte
principii, urmată de un test de confirmare tip Western
Blot. Testul Western Blot permite identificarea individuală
a anticorpilor anti-HIV specifici antigenelor virale, care
confirmă veridicitatea rezultatului pozitiv, obţinut la etapa
de screening.
Presentation title 16

Strategia şi obiectivele prevenirii primare a

infecţiei cu HIV
   

Adevărul „a preveni maladia este mai uşor, decât a trata”, în cel mai înalt grad, se referă
la infecţia cu HIV, decât la orice altă boală.
Strategia prevenirii infecţiei cu HIV implică următoarele componente:
 de a fi informat privind pericolul şi momentele care prezintă risc de infectare cu
HIV;
 de a conştientiza importanţa evitării sau minimizării riscului;
 de a fi responsabil pentru propria sănătate având un comportament fără risc.
Principiul fundamental al medicinii primare este prevenirea maladiilor. Prevenirea infecţiei
cu HIV poate fi realizată în instituţiile medico-sanitare publice şi private.
• Obiectivele prevenirii primare includ:
 Promovarea sănătăţii
 Ocrotirea sănătăţii
 Prevenirea şi controlul bolilor transmisibile
 Reducerea consecinţelor în caz de declanşare a bolii
 Informare, educaţie şi comunicare
•
 Presentation title 17

ORDINUL NR. 765 DIN 30.09.2015 CU PRIVIRE LA

APROBAREA GHIDULUI PRACTIC „SIGURANŢA
INJECTIILOR’’

Definiția:

Injecţie sigură - manipularea care penetrează ţesutul cutanat sau

mucoasa, prin utilizarea unui ac medical, şi pătrunderea cu acesta în
spaţiile intradermale, subcutane, intramusculare, intravenoase sau
cavităţile organismului, cu scop de diagnostic (prelevare de material
biologic), şi/sau tratament (administrare de preparate medicamentoase)
şi/sau profilactic (administrare de vaccinuri) şi NU provoacă
prejudiciu pacientului, NU conduce la infectarea personalului medical
care efectuează procedura şi NU duce la formarea deşeurilor
periculoase pentru alte persoane şi comunitate
 18

COMPLICATII IN URMA
ADMINISTRARII
De ordin local – afecțiune locală ce se manifestă clinic
prin: hiperemie, infiltrat, abces, hematom, penetrarea
vaselor sanguine, penetrarea şi lezarea de ramuri ale
nervilor.
De ordin general – afecțiune generală ce se manifestă
clinic prin reacţie alergică, inclusiv anafilaxie, reacţii
psihogene, penetrare şi lezare de organe, etc.
Presentation title 19

MĂSURI PENTRU REDUCEREA ȘI PREVENIREA TRANSMITERII

INFECȚIILOR

• Igiena mâinilor, utilizarea mănuşilor, minimizarea manipulării instrumentarului tăietor-înţepător şi gestionarea

sigură a deşeurilor tăietoare-înţepătoare. Injecţiile se consideră nesigure dacă sunt administrate cu
consumabile nesterile sau cu nerespectarea standardelor de siguranţă. Este importantă neadmiterea
contaminării medicamentelor ce urmează să fie injectate. Separarea echipamentului și consumabilelor sterile
de cele contaminate/utilizate permite de a evita contaminarea indirectă. Primul pas, într-o practică sigură de
gestionare a deşeurilor, este colectarea imediată a deşeurilor în containere special destinate, care trebuie să fie
amplasate la o 11 distanţă de cel mult a ”mâinii întinse” de la locul efectuării injecţiei. Siguranţa injecţiilor
este un element important al programelor de control al infecţiilor din IMS.
 20

REGULILE DE BAZĂ ALE TEHNICII

SIGURE PENTRU EFECTUAREA
INJECŢIILOR
Regulile de bază ale tehnicii sigure recomandate pentru
procedurile destinate injectării şi îndreptate pentru
protecţia pacientului, personalului medical şi populaţiei
includ:
· Igiena mâinilor;
· Utilizarea mănuşilor;
· Utilizarea altui EPP;
· Pregătirea şi antiseptica/dezinfectarea pielii intacte
(locului injectării).
IGIENA MÂINILOR
Igiena mâinilor este un termen general, care se
aplică în procedura de: spălarea pe mâini, antiseptica
(dezinfectarea) igienică, antiseptica (dezinfectarea)
chirurgicală. Spălarea simplă a mâinilor este definită ca
fiind fricţionarea viguroasă a mâinilor, una de alta, pe
toată suprafața, după o prealabilă umezire şi săpunire și
se efectuează cu apă potabilă şi săpun lichid. De
menţionat, că săpunirea doar o singură dată a mâinilor
permite înlăturarea a 40% din microflora colonizată, iar
spălarea de 2 ori permite înlăturarea a 60-70% din
microorganisme. Utilizarea săpunului lichid permite
înlăturarea a 89% ale microflorei tranzitorii
Presentation title 22

Tehnica spălării pe mâini constă în

respectarea următoarelor cerinţe:
- înlăturarea de pe mâini a bijuteriilor şi ceasului;
- umezirea mâinilor cu apă curgătoare, săpunirea energică a
palmelor, părţilor posterioare ale mâinilor, spaţiilor
interdigitale, regiunea lojei unghiilor şi fricţionarea cu săpun
nu mai puţin de 30 secunde;
- înlăturarea rămăşiţelor de săpun prin spălare cu apă potabilă
curgătoare;
- uscarea mâinilor cu o mesă (şervet) de o singură folosinţă,
cu care se închide robinetul conductei de apă (dacă nu sunt
instalate dispensare dirijabile cu cotul sau piciorul). Apoi, acesta
va fi aruncat în containerul pentru deşeuri.
 ANTISEPTICA IGIENICĂ A MÂINILOR
23

Utilizarea soluţiilor antiseptice pentru tegumente se efectuează prin:

- înlăturarea de pe mâini a bijuteriilor şi ceasului;
- aplicarea antisepticului pe palma unei mâini în cantitate de cel puţin 3 ml;
- fricţionarea minuţioasă cu ajutorul celeilalte mâini în palme, suprafeţele
posterioare ale mâinilor şi spaţiile interdigitale ale ambelor mâini, acordând
atenţie deosebită la extremităţile degetelor şi loja unghiilor (vezi tehnica din
anexa nr.1);
- menţinerea mâinilor în stare umedă pe tot parcursul prelucrării, conform
instrucţiunii privind utilizarea antisepticului.
Cantitatea de antiseptic aplicată poate fi majorată, în caz de necesitate
(mâini mari, înveliş pilos pronunţat - hipertricoză, piele uscată). La utilizarea
cremei pentru mâini între intervalele de dezinfectare igienică este categoric
interzisă aplicarea pe mâini a antisepticului de piele, fără înlăturarea în
prealabil a cremei prin spălarea igienică a mâinilor cu săpun. În cazul
contaminării mâinilor cu fluide biologice (sânge, secreţii etc.) mâinile trebuie
spălate sub un jet de apă.
Presentation title ANTISEPTICA CHIRURGICALĂ A MÂINILOR 24

• Spre deosebire de antiseptica igienică a mâinilor, pentru antiseptica chirurgicală a mâinilor se prelucrează şi pielea
antebraţelor până la articulația cotului.
• Succesiunea antisepticii chirurgicale este următoarea:
• - scoaterea de pe mâini a tuturor bijuteriilor şi ceasului;
• - umezirea suficientă a mâinilor şi antebraţelor cu apă potabilă curgătoare, săpunirea minuţioasă a palmelor cu
săpun, părţilor posterioare ale mâinilor, spaţiilor interdigitale, logiei unghiilor şi antebraţelor timp de 30 sec. şi
înlăturarea cu apă a resturilor de săpun şi murdărie;
• - uscarea minuţioasă a mâinilor cu şerveţel steril;
• - aplicarea pe mâini a antisepticului de piele şi fricţionarea lui pe pielea mâinilor şi antebraţelor până la uscarea
deplină (se execută dublu 1½ min, în funcţie de soluţia dezinfectantă, din care se folosesc 5-10 ml aplicând porţii
repetate). În timpul procedurii, mâinile trebuie să fie umezite continuu. Soluţia antiseptică se consumă fără a
contacta cu mâinile flaconul, folosind dispensare dirijabile cu cotul sau piciorul;
• - utilizarea cantității necesare de antiseptic în conformitate cu cerinţele instrucţiunii produsului. Totodată,
cantitatea de antiseptic poate fi mărită (mâini mari, înveliş pilos pronunţat, piele uscată);
• - îmbrăcarea mănuşilor chirurgicale sterile se efectuează pe mâinile uscate
Presentation title 25
UTILIZAREA
MĂNUŞILOR
Lucrătorii medicali sunt obligaţi să
îmbrace mănuşi nesterile din latex sau
fără latex, la efectuarea oricărei
manopere medicală, în timpul căreia
există riscul de contaminare cu sânge
sau alte fluide biologice
 RISCURILE ASOCIATE CU ADMINISTRAREA INJECŢIILOR SAU COLECTAREA
Pacienţi
1. Administrarea injecţiilor
neargumentate / inutile;
2. Reutilizarea dispozitivelor de
injecţie;
3. Utilizarea seringilor şi acelor
nesterile sau reutilizarea lor;
4. Carenţe în igiena mâinilor;
5. Contaminarea indirectă a
dispozitivelor medicale prin
intermediul:
-mâinilor/nerespectarea igienei și
eprubetelor
6. Nerespectarea tehnicii de
administrare a injecţiei;
7. Înţeparea accidentală.
SÂNGELUI
Personalul medical
1. Administrarea injecţiilor
neargumentate / inutile;
2. Recapişonarea acului cu două
mâini;
3. Manipularea instrumentarului
ascuţit;
4. Lipsa containerului pentru
deşeuri tăietoareînţepătoare la
distanţa ”mâinii întinse” de la locul
efectuării injecţiei;
5. Poziţionarea incorectă a
pacientului;
6. Utilizarea tehnicii nesigure;
7. Transportarea nesigură a
sângelui;
8. Nesegregarea deşeurilor
tăietoare-înţepătoare.
Alt personal, populaţia
1. Sporirea cantităţii deşeurilor din
cauza majorării numărului de
injecţii neargumentate;
2. Utilizarea nesigură a deşeurilor
tăietoare înţepătoare;
3. Neasigurarea angajaţilor tehnici
cu EPP;
4. Reutilizarea acelor şi seringilor;
5. Neasigurarea restricţionării
accesului în spaţiile de colectare a
deşeurilor tăietoareînţepătoare.
Presentation title 28

TESTAREA LUCRĂTORILOR MEDICALI LA MARCHERII HIV, HVB ŞI HVC

• Toţi angajaţii trebuie să aibă acces la testarea pentru detectarea

marcherilor infecţiei cu HIV și hepatitele virale. Cunoaşterea statutului
către aceste infecţii va permite lucrătorilor medicali
solicitarea/administrarea tratamentelor profilactice existente pentru
infecţia cu HIV şi HVB precum și gestionarea riscului de expunere cît mai
curent posibil.
• Testarea lucrătorilor medicali trebuie să fie efectuată în baza acordului
informat.
Presentation title 29

MANAGEMENTUL RISCULUI POST-

EXPUNERE

Managementul riscului post-expunere

cuprinde câteva elemente esenţiale: - Primul
ajutor
- Evaluarea riscului
- Profilaxia post-expunere
- Notificarea expunerii
Presentation title 30
 Presentation title 31

ORDIN NR. 742 DIN 29.12.78 DESPRE IMBUNATATIREA

ASISTENTEI MEDICALE MEDICALE BOLNAVILOR CU BOLI
SEPTICO-SUPURATIVE CHIRURGICALE SI MASURILE DE
PROTECTIE A RASPINDIRII INFECTIILOR SEPTICO-SUPURATIVE

BLOCUL OPERATOR CUPRINDE UN ANSAMBLU DE INCAPERI CARE

FUNCTIONEAZA CA UN TOT UNITAR IN SCOPUL REALIZARII, IN
CONDITII PERFECTE A INTERVENTIILOR CHIRURGICALE.
BLOCUL OPERATOR SE DESPARTE IN DOUA PARTI:
-PLANICA;
- URGENTA.
IN PARTEA PLANICA SUNT 9 SALI DE OPERATIE, IAR IN CEA DE
URGENTA SUNT 3 SALI DE OPERATII.
ELE SUNT AMPLASATE CIT MAI IZOLAT , ACCESUL IN SALI
FACINDU-SE CIT MAI RESTRICT, CU RESPECTAREA STRICTA A
REGULILOR DE ASEPSIE SI ANTISEPSIE.
PENTRU A PARTICIPA LA INTERVENTIA CHIRURGICALA
PERSONALUL MEDICAL TREBUIE SA TREACA MAI IN INTII PRIN 3
FILTRE.
Presentation title 32

• Filtru nr 1: este vestiarul care este dotat cu dulapuri pentru imbracamintea din afara
spitalului si cu dulapuri pentru costumurile din sectie. Aici toate bijuteriile sunt
scoase de pe miini.
• Filtru nr2: este camera de dus, unde personalul medical primeste dus igienic , apoi
imbraca lengeria de corp cu care este dotata sectia. Aici se iau a doua pereche de
ciupici , boneta, masca.
• Filtru nr 3: este sala preoperatorie unde la linia rosie incaltam botoseii getabili, sortul
de musama, sanam cavitatea bucala cu furacilina 1:5000 individual, spalam miine sub
get de apa cu sapun igienic.
 33

Prelucrarea miinilor si cimpului operator :

 prelucrarea miinilor tuturor participantilor la operatie este
obligatorie;
 chirurgii si asistentele de operatii prelucreaza miinele de 2
ori cite 2-3 minutecu substanta dezinfectanta conform
graficului utilizarii preparatelor biodistructive (medeia) sau
alcool de 96 grade dae sol. spirtoasa de lugol;
 prima oara miine se prelucreaza pina in treimea media a
antebratului iar a doua oara se prelucreaza pina in treimea
inferioara aantebratului;
 cimpul operator se prelucreaza cu sol. spirtoasa de lugol de
4 ori sau de 2 ori cu sol. betadini 10%+ 2 ori sol. spirtoasa
de lugol.
STRICT ESTE INTERZIS IODUL!!!!!!!!!
 34
DERITICAREA IN BLOCUL OPERATOR Se efectuiaza zilnic si general
 
• Generala se efectuiaza de 2 ori pe saptamina: miercurea si simbata.
• Scopul : profilaxia infectiei nosacomiale.
• Personalul echipat dupa cerinta:halat, masca, ochelari protectori, manusi, boneta si unstensibile corespunzatoare salilor si obiectelor : teu, galeata,
lighean, lavete, substante biodistructive: peroxid de hidrogen 6%, tabidez, disprej, etc.
• Deriticarea preventiva se efectuiaza in inainte de a se incepe ziua de lucru pentru inlaturarea , infermiera efectuiaza cu controlul a/m de sala.
• Deriticarea curenta se efectuiaza in timpul operatiei, se string tampoanele, obiectele folosite, se ambaleaza deseurile. Scopul este de a nu raspindi
infectia in sala.
• Deriticarea intermediara intre interventii se efectuiaza nu numai atunci cind sunt mai multe intervntii in sala cu scopul de a nu raspindi infectia la alti
pacienti. Se efectuiaza dupa fiecare pacient infermiera cu controlul a/m de sala.
• Terminala se efectuiaza la sfirsitul zilei de lucru cu dezinfectarea si prelucrarea aparatajului , pregatirea pentru a doua zi. Cu scopul de nu raspinde
infectii nosocomiale . Se efectuiaza la finele zilei de lucru.
• Deriticarea generala toata aparatura se scoate sau se dau la mijloc. Toate suprafetele se umezesc, se stropesc cu solutii dezinfectamta pe 60 min. apoi cu
peria si lavete se curata peretii , tavanul, ferestrele, aparatajul , usile apoi se clatesc cu apa si se sterg cu lavete uscate ce preventiv au fost sterilizate. Se
efectuiaza cu scopul prevenirii infectiilor nosocomiale . Se efectuiaza miercurea si simbata .

• Zilnic se imparte : 
 preventiva;
 curenta;
 intermediara;
 difinitiva.
•  
PRELUCRAREA INSTRUMENTARULUI:
MATERIALELE NECESARE:
1. Apa din robinet.
2. Detergent cu enzime.
3. Perii.
4. Cratite, recipiente din masa plastica.
5.Prosop curat sau scutice.
6.Halat chirurgical , manusi.
7.Masti.
8.Resou electric.
9.Termometru de apa.
10.Pupinel, termostat.
11. Apa distilata .
12. Soltii dezinfectante (peroxid de hidrogen H2O2 6% ,
Profic , Peroster sau alta sol. dezinfectanta utilizata la
moment).
13. Necesarul pentru proba la urmele (resturile) de singe ,
sol.de spalat si dezinfectanti: sol. Fenolftalinica,
Azopiram.
 • Prelucrarea casoletilor inainte de sterilizare :
36
• 0,5 % amoniac de 2 ori se sterge apoi in ciarsaf in 2 straturi se pune materialul pentru sterilizare cu indicator
de apreciere a sterilitatii.
• Casoletele sterile de la autoclav se prelucreaza cu alcool si se trec dupa linia rosie in sala preoperatorie .
• Casoletile cu briu nedeschise sunt valabile 72 ore, casoletele cu filtru nedeschise 18 zile , daca sunt ermetic
inchise.
• DEZINFECTAREA MUSAMELEI DE PE MASA DE OPERATIE:
• Se scufunda in sol.H2O2 de 6% pentru o ora . Se clateste cu apa distilata.
• DEZINFECTAREA APARATAJULUI:
• Dezinfectarea aparatajului se efectuiaza cu oxigran conform graficului utilizarii preparatelor biodistructive care se
pulverizeaza toata suprafata aparatajului se lasa citeva minute ca sa actioneze apoi se sterge cu laveta uscata si
• Prelucrarea ciupicilor:
• Dupa intrebuintarea ciupicilor se presupun prelucrarii chimice:
 dezinfectiei; Se supun dezinfectarii pe 1 ora prin acoperire totala cu substanta
dezinfectanta intr-u vas.
 prelucrarii;
Se clatesc sub un get de apa.
 uscarii; Se usuca.
 profilaxiei micozei; Se prelucreaza cu formalina de 25% cu un tampon cu un tampon
imbibat prin stergere apoi se pun in sac de polietilena pentru 3 ore.
 aerisirii.
Se aierisesc timp de 10-12 ore apoi se du in folosinta.
Presentation title 37

• Lavajele control bacteriologic autocontrol:

 la sterilitate - o dat in 10 zile - material de sutura , instrumente , albituri, material
de pansament;
 la mediu ambiant- o data in luna;
 la aer- o data in luna;
• Pentru depistarea purtatarilor de stafilococ :
 o data in 3 luni cavitatea nazala;
• La sterilitate se ia in eprubete cu sol. fiziologica de suprafata
instrumentariului:
 materialde sutura /matasa , capronul pe apa distilata;
 catgut pe ghisposulfit.
• La mediu ambiant - sol. fiziologica pe o suprafata de 1m se sterge cu
tamponul din eprubeta.