PROTECIE I SECURITATE N MUNC

Protectia muncii face parte integranta din procesul de munc i are ca scop
asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. Obligatia si raspunderea pentru realizarea depina a masurilor de protectia muncii o au cei ce organizeaza, controleaza si conduc procesul de munca.

PRECAUII UNIVERSALE (PU)

Conceptul de PU se refera la: msurile care se aplic n vederea prevenirii
transmiterii HIV;HBV i ali ageni microbieni cu cale de transmitere sangvin n timpul actului medical.

Scopul aplicarii PU const n prevenirea transmiterii infeciilor cu cale de transmitere

sangvin la locul de munc al personalului

Reguli de baz n aplicarea Precauiilor Universale:

Consider toi pacienii potenial infectai; Consider c sngele, alte fluide biologice i esuturile sunt contaminate cu HIV,HBV,deoarece: cei mai muli dintre purttorii de HIV, HBV sau ali ageni microbieni sunt asimptomatici i nu-i cunosc propria stare de portaj; testarea sistematic pt. HIV HBV s-a dovedit neeficient i chiar mai mult, o nclcare a drepturilor omului la viaa privat. Consider c acele i alte obiecte folosite n practica medical sunt contaminate dup utilizare. Contactul tegumentelor i mucoaselor cu urmtoarele produse trebuie considerat la RISC:

snge; lichid amniotic, pericardic, peritoneal, pleural, sinovial,

LCR; - sperma, secreii vaginale; esuturi; orice alte fluide organice vizibil contaminate cu snge.

Aplicarea precauiilor universale se refer la:

utilizarea echipamentului de protecie: mnui, halate, masc; splarea minilor; prevenirea accidentelor la locul de munc (evitarea obiectelor ascuite, acele vor fi adunate n recipiente speciale; decontaminarea i dezinfecia instrumentarului; atenie sporit n cabinetele stomatologice, laboratoare clinice); n caz de inoculare percutant accidental. neptur, tietur: splarea cu jet de ap 5 min; aplicarea de antiseptice, dezinfectante, splare cu ap i spun sau cltirea gurii cu ap curat; cltirea mucoaselor oculare cu ap curat sau ser fiziologic.

detergent Expunerea mucoaselor:

Raportarea evenimentului medicului personalului imediat dup expunere Evaluarea riscului pe categorii de locuri de munc i activiti prestate de personal medicosanitar n funcie de contactul cu snge i alte lichide biologice: contact permanent, inevitabil, consistent;

contact imprevizibil, inconstant; contact inexistent;

Pt. categoriile aparinnd grupelor I i II se vor aplica permanent precauiile universale. Pentru cele din categoria a IlI-a sunt suficiente precauiile obinuite.

UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECIE ADECVAT,

COMPLET, CORECT
Definiie "echipament de protecie": bariera ntre lucrtor i sursa de infecie, utilizat Categorii de bariere utilizate pentru aplicarea precauiunilor universale: MNUI cnd a): anticiparea contactului minilor cu snge, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice cu urme vizibile de snge, esuturi umane; abord venos sau arterial; . recoltare de LCR; contact cu pacieni care sngereaz, au plgi deschise, escare de manipularea, dup utilizare a instrumentarului contaminat, n vederea

n timpul activitilor care presupun risc de infecie.

decubit, curirii, decontaminrii. felul mnuilor de uz unic : chirurgie; examinare intern; sterile intervenii care implic un contact cu regiuni ale corpului n mod normal sterile; uneori sunt necesare mnui duble; abord vascular prin puncie; tegument pacient cu sol. de continuitate; manipularea unor materiale potenial contaminate; examinri curente, care implic un contact cu mucoasele, dac nu exist o

nesterile: curate recomandare contrar; reutilizabile manipularea de materiale contaminate; curenie, ndeprtare de produse biologice contaminate

 de uz general, menaj, de cauciuc: activiti de ntreinere, care implic un contact cu snge i alte produse biologice considerate a fi contaminate: colectare materiale contaminate, curire i decontaminare instrumentarului, material moale, suprafee contaminate. c) mod de folosire schimbare dup fiecare pacient; dup folosire se spal mai nti minile cu mnui, dup care acestea se

ndeprteaz, prinznd marginea primeia prin exterior, aruncnd-o n containerul pentru colectare; dup ndeprtarea mnuilor, se spal din nou, 10-15 secunde, chiar dac mnuile nu prezint semne vizibile de deteriorare n timpul activitii ncheiate.

1.2.2. HALATE OBINUITE in timpul tuturor activitilor din unitile medicale.

1.2.3. ORTURI, BLUZE; IMPERMEABILE - completeaz portul halatelor atunci cnd se producerea

stropi,picturi, jeturi cu produse biologice potenial contaminate, protejnd tegumentele personalului medic 1.2.4. MASCA protejeaz: tegumentele; mucoasele bucal, nazal ale personalului medical prestator. PROTECTOARE FACIALE (ochelarii, ecran protector), protejaz:

-tegumentele: Mucoasele: bucal, nazal, ocular; ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejeaz mucoasa bucal n timpul

instituirii respiraiei artificiale;

BONETE - simple (textile) sau impermeabile;

12.8. CIZME DE CAUCIUC. SPLAREA MINILOR i a altor pri ale tegumentelor:

Este cel mai important i uneori singurul mod de prevenire a contaminrii, a diseminrii agentilor microbieni Este cea mai important procedur pentru prevenirea infectiei intraspitalicesti deoarece mna este principala cale de transmitere.

Se face: -la intrarea n serviciu i la prsirea locului de munc; la intrarea i la ieirea din salonul de bolnavi; -nainte i dup examinarea fiecrui bolnav; atenie la bolnavii cu mare receptivitate - nainte i dup aplicarea unui tratament; -nainte i dup efectuarea unor proceduri invazive; -dup scoaterea mnuilor de protecie; -dup scoaterea mtii folosit la locul de munc; -nainte de prepararea i distribuirea alimentelor i a medicamentelor administrate peros; dup folosirea batistei; - dup folosirea toaletei; -dup trecerea minii prin pr; -dup activiti administrative, gospodreti.

Procedura:
- ndeprtarea bijuteriilor (inele, brri) a ceasurilor; - unghii ngrijite, tiate scurt; - utilizare de ap curent , spun, periu pentru splarea obinuit; - doua sapuniri consecutive timp de 2 min.pe toata suprafata mainii si in spatiile interdigitale , se usuca mana cu prosop de unica folosinta.

- n cazuri de urgena este permis utilizarea de antiseptice ca nlocuitor al spunului, dar nu ca rutin

Splare de decontaminare a minii - n unele situaii splarea este completat de dezinfecia minilor; - dup manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioi i a celor cu imunosupresie sever
- nainte i dup efectuarea tratamentelor parenterale, schimbarea pansamentelor termometrizare intrarectal, clisme, toaleta lehuzei; - dup efectuarea toaletei bolnavului la internare; - dup manipularea i transportul cadavrelor; - nainte i dup efectuarea examenelor i tratamentelor oftalmologice,ORL stomatologice i n general nainte i dup orice fel de manevr care implic abordarea sau producerea unor soluii de continuitate (atenie mnui); - dup uscare se aplic de 2ori cte 5 ml de sol antiseptica, dup care nu se mai usuc mna.

Splarea i dezinfecia minilor l portul mnuilor de unic utilizare este obligatorie n urmtoarele situaii -recoltarea de produse biologice pentru examinri de laborator sau alte scopuri; - efectuarea punciilor lombare sau vasculare; - la orice manevre prin care se vine n contact cu snge, secreii i excreii ale asistailor; - examenele i tratamentele stomatologice; - tuseul vaginal, tuseul rectal; - sondaje., cateterizri vezicale; - tubaj gastric, duodenal, alimentarea prin gavaj; - intubaie oro-traheal; - endoscopie; - toate interveniile chirurgicale; - asistarea naterilor; - aplicarea i ndeprtarea cateterelor venoase i arteriale. tergerea i uscarea este obligatorie -cu hrtie prosop; -prosop de unic ntrebuinare;
Spalarea chirurgical a minilor

Spalarea chirurgicala pe langa procedura standard, include dupa umezire cu ap steril, sapunire si clatire, o frecare cu perie sterila si sapun lichid antiseptic, a unghiilor timp de 30 pentru fiecare mana urmata din nou de clatire. Se continua cu o noua sapunire , clatire si dezinfectie cu solutie antiseptica prin aplicare si frecare pana la patrunderea completa in

tegument. Uscarea finala a mainilor se face prin stergere cu prosop steril incepand cu degetele si terminand cu coatele sau prin expunerea la aer cu inerea minilor n sus. Abia apoi se pot pune mnuile necesare procedurilor sterile. Procedura este lunga de aproximativ 5-10, greoaie, motiv pentru care s-a propus o varianta scurta care include sapunire, clatire, uscare si dezinfectie cu 2 tipuri de solutie antiseptica, urmat de punerea mnuilor sterile. Metod alternativ mai rapid (pentru tehnica antiseptica si chirurgicala), util n urgene i n spaii ce nu permit spalarea minilor (ambulane) consta in frecarea mainilor cu

soluii antiseptice timp de 15 sec. inainte si ntre manevre, cu condiia ca anterior s se fi practicat o splare simpl sau aseptic de 2-3 min. i ca frecarea cu antiseptice s nu se efectueze pe mini murdare de substane organice.

PREVENIREA ACCIDENTELOR I A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONAL

EXPUNEREA PROFESIONALA

-prin inoculri percutante: nepare;tiere; -contaminarea tegumentelor care prezint soluii de continuitate; -contaminarea mucoaselor; - n timpul: -efecturii de manopere medicale invazive cu ace i instrumente ascuite; -manipulrii de produse biologice potenial contaminate; -manipulrii instrumentarului i a altor materiale sanitare, dup utilizarea n activiti care au dus la contaminarea cu produse biologice potenial infectate. -prin intermediul: -instrumentelor ascuite; -materialului moale; -suprafeelor, altor materiale utilizate n activitatea din unitile sanitare; -reziduurilor din activitatea medical.

METODE DE PREVENIRE obiecte ascuite:

-reducerea de manevre parenterale la minimum necesar; -colectarea imediat dup utilizare n containere rezistente la nepare i tiere, amplasate la ndemn i marcate corespunztor, pentru: -pregtire n vederea utilizrii; -distrugere;

-evitarea recapionrii, ndoirii, ruperii acelor utilizate. lenjerie: -manipularea lenjeriei contaminate cu snge i alte produse biologice potenial contaminate ct mai puin posibil; -sortare i prelucrare cu echipament de protecie potrivit, n spaii special destinate; -colectarea n saci impermeabili, marcai n mod corespunztor;
-

evitarea pstrrii lor ndelungate, nainte de prelucrare;

-asigurarea unui ciclu corect i complet de prelucrare; curenie i decontaminare folosirea mnuilor la ndeprtarea urmelor de snge, alte lichide biologice; decontaminarea iniial cu substane clorigene, ndeprtarea cu hrtie absorbant car se colecteaz n containere sau saci de plastic marcate; dezinfecie cu soluie germicid; uscarea suprafeei prelucrate; folosirea de tehnici standard n vederea efecturii cureniei, sterilizrii, decontaminrii echipamentului medical, a pavimentelor, pereilor, mobilierului, veselei, sticlriei, tacmurilor: reziduuri infectante neutralizare prin ardere sau autoclavare; colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferenierea clar prin culoare etichetare; igiena personal splarea minilor ; splarea altor pri ale corpului care au venit n contact cu produse biologice potenl contaminate, sau cu materiale potenial contaminate; evitarea activitilor cu risc de expunere: -existena de leziuni cutanate; -prezena unui deficit imunitar; -graviditate; asistena de urgen, principii

viaa pacientului este preioas; chiar i n situaii imprevizibile, se vor asigura cele necesare respectrii principiilor precauiunilor universale,

- obligatorie aplicarea precauiunilor universale;

-

SERVICIILE DE STOMATOLOGIE utilizeaz:

-

masca; ochelari, ecran protector,

-mnui, -halat ort impermeabil cnd se anticipeaz producerea: -epanamentelor; -snge; - saliv cu urme vizibile de snge; -alte recomandri: -sistem de aspiraie rapid; -poziia adecvat a scaunului;
-

instrumentar: -corect utilizat; -corect colectat, splat, decontaminat i/sau dezinfectat.

SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGIC utilizeaz:

-

masc, ochelari, ecran protector, mnui, halat, orturi impermeabile, cizme, bonete; -instrumentar; suprafee, mobilier. LABORATOARE CLINICE I DE CERCETARE

decontaminare dup efectuarea necropsiilor:

Regulile generale de aplicare a precauiunilor universale trebuie completate cu:

-

colectarea flacoanelor care conin produse biologice n containere marcate, care s

mpiedice rsturnarea, vrsarea, spargerea;

-

evitarea contaminrii pereilor exteriori ai flacoanelor colectoare; utilizarea echipamentului potrivit cu prestaiile laboratorului: -mnui;

-masc, ochelari de protecie, ecran protector; - halat, ort impermeabil, bonet; splarea atent a minilor ; utilizarea de echipamente de pipetare automate, pentru nlturarea tehnicilor de pipetare cu gura; atenie la utilizarea de material ascuit n activitatea de laborator; curenia, dezinfecia, sterilizarea n mod corect, standardizat; chimic; fizic - ardere; autoclav; aparatura defect - decontaminare nainte de reparare; la terminarea activitii, echipamentul utilizat rmne n laborator pn la colectarea i ndeprtarea n vederea prelucrrii; amplasarea de afie avertizoare asupra riscului de contaminare. ATITUDINEA N CAZUL EXPUNERILOR PROFESIONALE CU

instrumentarul contaminat, colectare, decontaminare:

PRODUSE BIOLOGICE CARE FAC OBIECTUL PRECAUIUNILOR UNIVERSALE INOCULARE PERCUTANT - neptur, tietur:
-splarea la jet de ap curent timp de 5

minute; -aplicarea de antiseptice, dezinfectante, splare cu ap i spun sau detergent. EXPUNEREA MUCOASELOR: cltirea gurii cu ap curent (gargarisme); cltirea mucoaselor oculare cu ap curent sau ser fiziologic. RAPORTAREA EVENIMENTULUI: -medicului personalului; - imediat dup expunere; - nregistrarea datelor de identificare a pacientului-surs (dac este posibil identificarea); - nregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus: momentul, felul expunerii, primul ajutor.

MEDICUL PERSONALULUI decide: asupra personalului; asupra pacientului. testare privind statutul imunitar i infecios (HBV,HIV) n dinamic; urmrirea clinic, profilaxie (vaccin HBV), tratament complicaiiale expunerii. Dac pacientul refuz testarea, sau dac sursa expunerii este imposibil de identificat: consiliere pretest-persoanal; testare n dinamic, urmrirea clinic. Persoanele expuse n timpul activitii n uniti private se vor adresa Inspectoratului de Poliie Sanitar i Medicin Preventiv, dac nu au acces la medicul personalului sanitar din unitile de stat. ntreaga asisten acordat persoanelor implicate n expunerea profesional se va desfura numai pe baz de consimptmnt i confiden-ialitate, cu asigurarea documentelor medicale. Personal infectat cu HIV:
-

respectarea drepturilor omului; schimbarea locului de munc, avnd acordul celui infectat, sau la cererea acestuia cnd: se dovedete c nu-i protejeaz pacienii; - este necesar protecia sa medical;

-conducerea unitii va asigura un alt loc de munc. Evaluarea riscului pe categorii de locuri de munc i activiti prestate de person medico-sanitar n funcie de contactul cu snge i alte lichide biologice. I. - contact permanent, inevitabil, consistent; - contact imprevizibil, inconstant; - contact inexistent.

Pentru categoriile aparinnd grupelor I i II se vor aplica permanent precauiunile universale Pentru cele din categoria a IlI-a sunt suficiente precauiunile obinuite. INFECIA INTRASPITALICEASC SAU NOSOCOMIAL

Definiia: Infectia intraspitaliceasca (nosocomiala) este infectia contactata in spital sau in alte unitati sanitare si se refera la orice boala datorata micro-organismelor, boala ce poate fi recunoscuta clinic sau microbiologic, care afecteaza bolnavul, datorita internarii lui in spital sau ingrijirilor primite, fie ca pacient spitalizat sau in tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorita activitatii sale, indiferent daca simptomele apar, sau nu, in timp ce persoana respectiva se afla in spital. Definitia infectiei nosocomiale se bazeaza pe date clinice, date de laborator si alte teste de diagnostic. Dovada clinica deriva din observarea bolnavului sau din analiza informatiilor din foaia de observatie a pacientului, si alt evidente din salon sau unitate. Pentru ca o infectie sa fie dovedita nosocomiala, trebuie sa nu existe dovada ca infectia era prezenta sau in incubatie, in momentul internarii in spital. Trebuie considerate ca nosocomiale si infectiile dobandite in spital dar dignosticate dupa externare. Nu se considera infectie nosocomiala, infectia asociata cu o complicatie sau o extindera a unei infectii prezente la internare daca nu s-a schimbat agentul patogen, sau daca semnele nu arata o noua infectie. Fiecare caz de infectie nosocomiala trebuie dovedit ca se datoreaza spitalizarii sau ingrijirilor medico-sanitare ambulatorii in unitatile sanitare. Sursele din care provin infeciile intraspitaliceti sunt numeroase. Ele se pot schematiza n felul urmtor: Purttori de germeni aparent sntoi din rndul personalului medico-sanitar, elevilor i studenilor venii n practic i vizitatorilor. Bolnavii din salon, internai pentru cauze diverse chirurgical i care pot fi purttori de boli grave ca: hepatita, febra tifoid, gripa, SIDA i altele. nsoitorii bolnavilor internai care ies i intr n spital putnd aduce cu ei cei mai variai germeni (grip). Instrumentar sau alte soluii injectabile contaminate datorit nerespectrii regulilor de asepsie. Lenjeria intim i de pat, saltelele i pturile fiind mai greu de dezinfectat. Aeroflora din saloane la care nu s-a executat dezinfecia ciclic obligatorie. Dezinfecia incorect a plotilor, urinarelor, tvielor renale, veselei i tcmurilor. Efectuarea incorect a unor tehnici chirurgicale cum sunt: injeciile, perfuziile, cateterele

prelungite, care pot provoca infecii locale sau generale (hepatita epidemic, SIDA . a). Efectuarea unor sondaje urinare infectante prin toaleta incomplet a organelor genitale murdare, lipsa de mnui sterile sau sonde sterilizate incomplet. Aglomeraia n saloane, sli de pansamente, sli de ateptare. Lipsa de saloane septice pentru izolarea bolnavilor cu supuraii i dezinfecia incorect a blocurilor operatorii i slilor de tratamente. Circuite deficitare n spital care permit intersectarea hranei cu rufele murdare, bolnavii i aparintorii, datorit lipsei de lifturi sau de personal care le deservesc. Rezistena sczut a unor bolnavi cu afeciuni care le micoreaz puterea de aprare contra infeciilor (afeciuni imuno-depresoare). Tratamente cu substane imuno-depresoare (citostatice, iradieri terapeutice sau corticoterapii). Abuz de antibiotice care selecteaz flora microbian cea mai virulent, stric echilibrul biologic i favorizeaz apariia micozelor (candidoze). Clasificarea infeciilor nosocomiale: 1.Infecia de plag chirurgical 2. Infecia sangvin primar (confirmat n laborator prin hemocultur( infecia n snge) 3. Pneumonia 4. Infecia tractului urinar ( n urma unei sonde) 5. Infecia osteoarticular ( la nivelul oaselor i articulaiilr) se numete- osteomielit- osoas -bursit- a articulaiilor 6. Infecia sistemului cardio-vascular 7. Infecia SNC 8. Infecia urechilor, nasului, ochilor, farigelui i a cavitii bucale 9. Infecia aparatului digestiv( Hepatita A) 10. Infecia tractului respirator inferior( Bronita) 11. Infecia aparatului de reproducere (Endometrita- efectul secunadra al avorturilor, sau dup natere) 12. Infecia pielii i a esurilor moi (Escarele de decubit ) 13. Boli infecioase de origine viral cu transmitere aerogen sau transmitere parenteral( pe cale sangvin care ocolete tubul digestiv)

Infectiile intraspitalicesti sunt de natura infectioasa si se impart in 2 mari categorii:

A. Boli transmisibile contactate in spital si determinate de germeni patogeni B. Infectia cu germeni conditionat patogeni, care apar la grupuri cu rezistenta scazuta la infectii (nou nascuti, varstnici, bolnavi cronici sau cu defecte imune)

Pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti masurile care se iau, tin seama de cauza, fracventa, gravitate si particularitati clinico-epidemiologice. Transmiterea infectiei se face de la om la om si este un proces tip lant, ce prezinta 6 verigi.

Fiecare etapa a lantului depinde de succesul realizarii etapei precedente. Daca se reuseste ruperea acestui lant, boala nu se mai propaga. Soliditatea lantului depinde de soliditatea verigilor sale.

Prevenirea infeciilor nosocomiale Dintre msurile de prevenire i combatere, fac parte: - controlul riguros al modului n care se efectueaz asepsia instrumentarului i materialelor sanitare; - dezinfecia ciclic obligatorie a blocului operatoriu, slilor de tratamente i saloanelor; - respectarea circuitelor corecte pentru bolnavi, alimente, rufe curate i rufe murdare, etc; - purtarea uniformei reglementare i comportamentul igienic al personalului bolnavilor i aparintorilor, precum i a elevilor i studenilor care fac stagii n unitile sanitare; - efectuarea controalelor periodice pentru depistarea purttorilor de germeni la personalul medico-sanitar, elevi, studeni i aparintorilor bolnavilor - educaia sanitar a bolnavilor, aparintorilor i vizitatorilor care intr n unitile sanitare. Prevenirea infectiilor nosocomiale este un obiectiv permanent a intregii activitati a spitalului, si se realizeaza in principal prin:

1. Masuri de igiena spitaliceasca conditii de cazare microclimat alimentatie aprovizionare cu apa

indepartarea reziduurilor sterilizare curatenie si dezinfectie

2. Alegerea procedurilor de tratament cu risc minim de infectie

3. Aplicare tehnicilor aseptice, a masurilor antiseptice si utilizarea judicioasa a antibioticelor

Asepsia este o metoda profilactica de prevenire, prin care organismul este ferit de infectia microbiana si este realizata prin curatenie si sterilizare Antisepsia este o metoda curativa care lupta impotriva infectiilor, prin utilizare de antiseptice.

4. Aplicarea exacta si prompta a potentialului infectios si receptivitatii bolnavilor, prin aplicarea masurilor de izolare a surselor si de protectie a receptivilor.

5. Supravegherea clinica a bolnavilor pentru depistarea infectiilor nosocomiale si a celorlalte boli infectioase, supravegherea satarii de sanatate a personalului, aplicarea masurilor de control, asigurarea informarii epidemiologice, a inregistrarii analizei si a raportarii cazurilor.

6. Asigurarea pregatirii profesionale corespunzatoare a intregului personal a spitalului. Scopul principal al activitatii de prevenire si control a infectiilor nosocomiale este diminuarea transmiterii parenterale, pe cale sanguina a HIV si HBV, evitarea izbucnirii epidemiilor si reducerea mortalitatii prin aceste infectii. Un loc important in activitatea asistentului medical trebuie sa-l ocupe prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale, mai ales in sectiile de copii, care au rezistenta minima. Atribuiile asistentului medical privind prevenirea infeciiloe intraspitaliceti 1. Anun imediat asistenta ef privind deficienele: de igien, alimentare cu ap, instalaiile

sanitarea, nclzire. 2. Respect permanent i rspunde de aplicarea regulilor de igien ct i a regulilor de tehnic aseptic n efectuarea tratamentelor prescrise. 3. Pregtete materialele pentru sterilizare i respect condiiile de pstrare a sterilelor i utilizarea lor( n limita termenului de valabilitate, sterilizarea fiind valabil 24 ore) 4. Rspunde de curenia saloanelor, controleaz igiena nsoitorilor i face educaie sanitar 5. Ajut la pstrarea igienei personale a bolnavilor, n seciile de copii- asigur schimbarea scutecelor i nfatul 6. Pregtete saloanele pentru dezinfecia periodic mpreun cu personalul din subordine 7. Respect msurile de izolare stabilite 8. Declar imediat asistentei efe orice mbolnvire acut pe care o prezint, precum i bolile transmisibile aprute la membrii familiei sale 9. Supravegheaz i ia msurile de respectare a normelor de igien de ctre vizitatori 10. Efectueaz schimbarea la timp a lenjeriei de pat i de corp a bolnavilor, precum i a lenjeriei din slile de tratament i consultaii 11. Asigur sau efectueaz personal punerea plotilor bolnavilor imobilizai, transportul, curenia i dezinfecia recipientelor respective. 12. Supravegheaz meninerea condiiilor de igien i a tualetei bolnavilor imobilizai 13. Asigur curenia i dezinfecia aparaturii pe care o are n dotare. 14.Supravegheaz curenia i dezinfecia minilor precum i portul echipamentului de protecie de ctre infirmiere, n cazul n care acestea sun folosite la transportul i distribuirea alimentelor alimentare, bolnavilor imobilizai sau a copiilor. 15. Asistenta medical care lucreaz n serviciul internri rspunde i dup caz efectueaz prelucrarea sanitar a bolnavilor internai. Msuri ce determin ntreruperea lanului infecios.

1.Respectarea regulamentului privind circuitele functionale ale spitalului. Circitul functional reprezinta sensul de circulatie in interiorul unitatilor sanitare a persoanelor, materialelor, alimentelor, lenjeriei si instrumentelor.

1. Circuit septic - sensul de circulaie n interiorul unei uniti sanitare, care in introducerea germenilor patogeni generatori de infecii i infestaii. Circuit aseptic - sensul de circulaie n interiorul unei uniti sanitare care asigur con de protecie mpotriva infeciilor i infectailor. Unitile sanitare funcioneaz pe baza separrii circuitelor septice fat de cele aseptice. Scop: cunoaterea componentelor i sensului de circulaie (de desfurare) pentru: circuitul intrare/ieire a personalului: circuitul de primire a bolnavilor n spital; circuitul lenjeriei, alimentelor i veselei, circuitul de sterilizare al instrumentelor i materialelor, circuitul vizitatori Circuitul de intrare al personalului: exterior - dulapuri pentru haine de ora - cabine duuri i spltoare - dulapuri pentru mbrcmintea de protecie - spre secie. Circuitul de primire al bolnavilor n spital: exterior - sala de ateptare - nregis dezbrcare, consultare - mbiere (deparazitare), mbrcare + magazia pt. rufe curate - trans internare n secie. Circuitul lenjeriei: crucior pt. adunarea lenjeriei murdare, introducerea lenjeriei n c dublate cu pnz impermeabil - transportul lenjeriei murdare - spltorie (dezinfectare, sp~ uscare, clcare magazia de rufe curate - distribuirea lenjeriei curate n saloane). Circuitul alimentelor i veselei: oficiul alimentar al seciei - se pun alimentele n \ colective - apoi porionare - se pun pe farfurii i pe crucior i se repartizeaz la bolnavi - ape adun resturile alimentare i se arunc la ghena de gunoi. Circuitul de sterilizare al instrumentelor i materialelor: instrumente utilizate - camen recepionare a instrumentelor - camera pentru curire mecanic i chimic a instrumentelor fol camera de sterilizare - depozitarea instrumentelor - instrumentele sterile se vor repartiza dt ghieul de eliberare. Circuitul vizitatorilor: vizitatori - primire de halate - papuci - vizita la bolnav n stabilite - ieirea vizitatorilor.

EVIDENA I MICAREA BOLNAVILOR IN SPITAL Primirea bolnavului la biroul de internri

Pstrarea efectelor bolnavului (haine, dezinfectare, deparazitare), pstrarea documentelor bolnavului. Primirea bolnavilor internai i repartizarea lor n secia cu paturi de ctre sora de salon (bolnavul este ajutat s-i aranjeze obiectele personale, va cunoate regulamentul de ordine interioar, i se vor explica investigaiile ce i se vor face. ntocmirea condicii de eviden a micrii bolnavilor n secie (zilnic se totalizeaz numrul intrrilor i ieirilor, numrul bolnavilor n saloane i nr. paturilor libere). Foile de observaie se vor pstra ntr-o map n fiecare salon. Completarea datelor generale ale foii de observaie i a documentelor de micare ale bolnavilor: foaia de observaie, biletul de trimitere cu care este internat bolnavul, eliberarea biletului de ieire, a scrisorii medicale. Organizarea i efectuarea ieirii sau transferului unui bolnav. Organizarea i luarea msurilor corespunztoare n caz de deces (pregtirea documentaiei, se anun administraia spitalului pentru a anuna aparintorii, transportarea cadavrului, bolnavul decedat va fi scos din evidenele clinicii. Predarea i preluarea serviciului: predarea n scris a datelor privitoare la fiecare bolnav (data i ora schimbului, numrul salonului, numrul patului, numele i prenumele bolnavului, diagnosticul, starea acestuia, tratamentul, sarcinile legate de recoltare), predarea verbal la patul bolnavului.

2. Curenia i dezinfecia n unitile medicle Curenia - metod de decontaminare care asigur ndeprtarea microorganismelor de pe suprafee, obiecte, tegumente, odat cu ndeprtarea prafului i a substanelor organice (care sunt suport nutritiv pentru microbi). Prin aplicarea ei corect se obine o decontaminare de 95 98%. foarte apropiat de cea obinut prin dezinfecie. Aceast metod se aplic naintea metodelor de dezinfecie i sterilizare. Curenia ncepe ntotdeauna cu spaiile curate, se face zilnic i oridecteori este nevoie.

Metode generale de efectuare a cureniei Splarea - se ndeprteaz prin udare, concomitent cu procedurile mecanice, pulberile i -stanele organice. Se realizeaz prin folosirea de ap cald i substane tensioactive. Apa cald la 55 - 45C, are putere de splare superioar apei reci (dezavantaj: poate coagula proteinele la peste 55*C ). La apa cald se adaug carbonat de sodiu 1-2%, spun sau detergeni anionici sau produse avizate de MSF. Splarea poate fi: simpl - n igiena individual, splarea minilor, curenia pavimentelor, mobilierului asociat cu un ciclu de dezinfecie prin cldur umed (ex. folosind maini de splat pentru lenjerie, vesel, program inclus de splare i dezinfecie) i se completeazcu dezinfecie chimic cu produse avizate de MS (ex. suprafee n blocuri operatorii, de natere, suprafee de lucru n laborator). tergerea umed a suprafeelor (lambriuri, mobilier) pt. ndeprtarea microorganismelor. Se practic pt. ntreinerea cureniei n intervalele dintre splri. Se folosesc lavete (tergtoare) + sol. avizate de MSF ca detergent, dezinfectant. Aspirarea - curenia prin aspirare cu aspiratoare cu proces umed. Metode combinate - pt. pavimente i mochete. Alte metode de curenie - periatul. Curenia i dezinfecia n ncperi se asociaz ntotdeauna cu aerisirea. Curenia se practic ca metod de decontaminare profilactic: n bolile infecioase cu itere aerian (rujeol, rubeol, varicel) aerisirea este singura metod de decontaminare n focar. Produse utilizate pentru efectuarea cureniei Spunuri Spun tare - pt. suprafeele cu ceramic, ulei. oel inoxidabil. Spun moale (spun negru) - curare grosier (mozaic, gresie).

 Detergeni Detergeni neutri - detergeni lichizi, universali pt. paviment, mobilier, vesel, etc. Detergeni alcalini (decapanti ) - pt. splarea zilnic a pavimentelor sau ntreinere de fond. Detergeni acizi sau detartrani - curarea depunerilor de piatr. Detergeni dezinfectnd sau detergeni cationici - au proprietatea de curare i dezinfectare. 3. Abrazive - pt. suprafeele dure, obiecte sanitare, pavimente. 4. Produse pentru lustruit - de ceruire. Reguli pentru utilizarea produselor de curenie -folosirea doar a produselor avizate de MSF; - respectarea recomandrilor productorului, - respectarea regulilor de protecia muncii; - nchiderea ermetic a recipientelor; - nu se amestec produsele. Depozitarea produselor i ustensilelor de curat se va face n spaii cu: - paviment uor de curat; -cu aerisire natural; -cu iluminat corespunztor; -gradul de umiditate optim. Reguli de ntreinere a ustensilelor folosite pentru efectuarea cureniei: - zilnic, dup curirea spaiului de lucru, la sfritul zilei de lucru se vor cura i dezinfecta ustensilele de lucru; - personalul care efectueaz curenia i dczinfecia materialului va purta mnui

- dezinfecia se va face cel puin o dat/sptmn

DEZINFECTIA

O metoda de decontaminare prin care se urmareste distrugerea in proportie de 9999,99% in mediul fizic inconjurator a formelor vegetative ale microorganismelor, in scopul prevenirii infectiei si a bolilor transmisibile, fiind o punte de legatura intre asepsie si antisepsie. Dezinfectantul Substanta chimica care poate distruge unele microorganisme patogene. Solutia dezinfectanta este un amestec de lichid bactericid, constituit din doua substante: una dizolvata si una dizolvanta. Dezinfectantul se aplica in cazurile in care curatenia nu elimina riscul de raspandire a infectiei iar sterilizarea nu este necesara. In orice actiune de dezinfectie trebuie sa se aplice metode de protectie a muncii, pentru a preveni accidentele si intoxicatiile.

Dezinfectia se poate realiza prin metode fizice si chimice

Metode fizice 1. Prin caldura uscata flambarea si incinerarea 2. Prin caldura umeda pasteurizarea si fierberea 3. Cu raze ultraviolete Flambarea Utilizata in laboratoare pentru anse, interzisa pentru instrumentarul chirurgical, fiind ineficace. Incineararea Utilizata pentruobiecte contaminate, fara valoare si reziduuri septice de la sali de operatie si tratament, piese anatomice rezultate din interventii chirurgicale, cadavre si cadavre de animale din laboratoarele de cercetare. De asemenea in cuptoare speciale se incinereaza si obiecte de unica folosinta (seringi, ace, perfuzii, manusi)

Pasteurizarea O metoda de dezinfectie a lichidelor la temperaturi cuprinse intre 35-95C, la o durata de expunere variabila cu rezistenta germenilor. Prin pasteurizare sunt distruse 90-95% din microorganismele patogene. Dezinfectarea prin spalare La temperaturi de 60-95C este un proces complex la care pe langa actiunea caldurii umede se adauga si actiunea detergentilor sau a altor substante, cat si actiunea mecanica de spalare. Acest procedeu se foloseste la spalarea si dezinfectarea lenjeriei, veselei, sticlariei de alborator si instrumentarului. Fieberea in apa la temperatura de 100C, sau utilizarea aburului de 100C realizeaza distrugerea in interval de 10-20 minute, a formelor vegetative de microorganisme patogene, precum si a unor forme sporulate mai putin rezistente la temperaturi ridicate. Fierberea alimentelor este una din metodele curente de profilaxie a bolilor transmisibile cu poarta de intrare digestiva. In anumite cazuri pentru prevenirea acestor boli, apa de baut se consuma fiarta, racita si aerata. In absenta masinilor de spalat cu ciclu de dezinfectie prin caldura, fierberea este indicata pentru dezinfectarea lenjeriei, tacamurilor si veselei. Fierberea la temperaturi de peste 100C se poate obtine prin adaosul unor substante care ridica punctul de fierbere. Dezinfectia cu fierul de calcat se face prin caldura umeda care completeaza decontaminarea lenjeriei, distrugerea formelor vegetative ale bacteriilor in 5-10 secunde si a sporilor. Metoda este aplicabila pentru tesaturile care suporta acest tratament si este eficace daca tesatura tratata este umezita uniform. Dezinfectia cu ultraviolete se foloseste la dezinfectarea suprafetelor de laborator, sali de operatii si alte spatii inchise, pentru completarea masurilor de curatenie si dezinfectie chimice. Se utilizeaza numai lampi dezinfectiei care pot fi fixe sau mobile. Spatiul in care se utilizeaza trebuie sa fie perfect curat, temperatura mediului sa fie intre 15-30C, iar umiditatea de maxim 60%. Numarul lampilor necesare se calculeaza in functie de debitul de aer dezinfectat de fiecare aparat. Nu este permisa expunerea persoanelor la radiatia directa a lampilor cu ultraviolete. Dezinfectia prin mijloace chimice au un rol bine definit in ansmblul deprevenire si combatere a bolilor transmisibile, in aplicarea masurilor de dezinfectie si impune respectarea unor criterii care conditioneaza eficienta lor:

 factorii care influenteaza comportarea dezinfectantelor chimice criteriile de alegere ale dezinfectantelor si regulile generale de utilizare a lor

Criteriile de alegere sunt: spectrul si puterea germicida numarul initial de bacterii de pe suportul de tratat natura suportului, temperatur, concentratia, volumul, Ph-ul, timpul, eficacitatea, usurinta de preparare, economicitatea

Regulile generale de utlizare: dezinfectia profilactica copleteaza curatenia dar nu o suplineste si nu poate inlocui sterilizarea eficienta dezinfectiei este conditionata de o curatenie riguroasa prealabila dezinfectia chimica se aplica numai in cazurile in care nu se poate practica dezinfectia prin caldura umeda - in dezinfectia chimica se utilizeaza un numar redus de dezinfectante cu spectru larg bactericid si virulicid in preparea si utilizarea dezinfectantelor sunt necesare cunoasterea exacta a concentratiei in substanta activa, folosirea de recipiente curate si utilizarea solutiilor in ziua respectiva pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu actiune asupra agentului specific utilizarea dezinfectantelor se face in conditii de protectie a muncii care sa previna accidentele si intoxicatiile

Cloramina B contine 20-25% clor activ si este o pulbere cristalina alba sau foarte slab galbuie cu miros de clor, gust amar si neplacut. Este solubila in alcool, glicerina si aps. Incalzita se descompune cu explozie.

Are efect bactricid si virulicid, indicata in dezifactia suprafetelor si obiecatelor pentru pavimente, lenjeriei de corp si de pat, jucarii si obiecte de sticla, vesela si termometre. Solutia de cloramina se schimba la 12h. Se poate mai folosi ca antiseptic pentru dezinfectia mainilor. Tinctura de iod si betadina solutii ce elibereaza iod care are o toxicitate redusa si o actiune germicida cu spectru larg, efectul instalandu-se rapid Formolul o solutie transparenta, incolora, cu miros intepator care se amesteca in orice proportie cu apa si alcoolul. Are un spectru larg bactericid, virulicid, si fungicid. Timpul de actiune in operatiunile este de 6-24h. Este folosit in special pentru conservare in recipiente bine astupate si pastrate la o temperatura de sub 10C. Toxicitatea sa este foarte mare si poate da frecvent intoxicatii.

Simptome ale intoxicatiei: iritatia mucoaselor, tulburari de vedere, migrene, senzatia de constrictie toracica, palpitatii, edem sau spasm glotic.

Metodele folosite in dezinfectia cu formol sunt pulverizarea si vaporizarea sau inmuierea Pulverizarea o metoda usor de aplicat dar slab eficienta. Pentru a realiza o pulverizare corespunzatoare, trebuie respectate urmatoarele masuri: Etanseizarea incaperilor, incalzirea lor la 22C, umiditatea de 80-90% iar cantitatea de solutie sa fie de 40-60ml/m Vaporizarea se efectueaza cu un aparat de formolizare si se impun urmatoarele masuri: Stabilirea volumului incaperii, etanseizarea usilor si ferestrelor, acoperirea prizelor, protejarea aparatelor electronice, asezarea saltelelor si pernelor suspendate sau oblic.

Pregatirea aparatelor se face in exterior iar teava de iesire a vaporilor se introduce prin orificiul cheii. Aparatul se mentine in functiune pana se evapora cantitatea de formol necesara. Incaperea ramane inchisa 6-24h, iar dupa acest interval se deschid usile si ferestrele, se aeriseste 2-4h. Dezinfectia prin inmuiere solutia de formol poate fi folosita si la dezinfectia prin inmuiere, insa in mod obisnuit se folosesc preparate pe baza de formol. NITRAT DE ARGINT Substanta ce se prezinta sub forma de cristale alb-negricioase, iar solutia de nitrat de argint se prepara punand 1g de pulbere in 100ml de apa distilata. In solutie concentrata este toxic iar in concentratie mai mare de 2-3% este caustic. ACIDUL BORIC Se gaseste sub forma de cristalemici si se intrebuinteaza ca atare sau sub forma de solutie 2-4%. Este un antiseptic slab, care se utilizeaza mai ales pentrucombaterea infectiilor cu bacilul piocianic. Prezenta acestui bacil este recunoscuta in plaga dupa culoarea verde pe care o au compresele imbibate cu puroi.

DEZINFECTIA TEGUMENTULUI

Este o etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum injectii, punctii, si interventii chirurgicale. In functie de tehnica executata dezinfectia este de tip 1, 2 sau 3. TIP 1 se face in cazul unui risc redus de infectie. Este indicata in infectia intradermica, subcutanata, intravenoasa si in recoltarile de sange. Tehnica se aplica dezinfectant pe piele cu un tampon imbibat, durata de actiune fiind de 30sec. TIP 2 se aplica in cazul unui risc mediu de infectie. Este indicata in cateterizarea venelor in vederea perfuziei continue, injectia intramusculara si recoltarea sangelui pentru hemocultura. Tehnica se curata pielea cu tampon imbibat in dezinfectant apoi cu un tampon steril, efectuandu-se inca odata acelasi procedeu. Durata de actiune este de 30sec.

TIP 3 se aplica in cazul unor infectii de risc mare si este indicata in interventii chirurgicale si punctii. Tehnica se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza si se degreseaza, se aplica dezinfectantul de 2 ori la interval de 2,5 minute. Durata totala de actiune este de 5 minute. Persoana care executa dezinfectia de tip 3 poarta manusi sterile.

CURATENIA GENERALA SI DEZINFECTIA CICLICA A SALOANELOR

consta in spalarea cu apa calda si detergent lichid dezinfectant, a ferestrelor, usilor, lambriurilor, mobilierului si pavimentului. Dezinfectia se face prin pulverizare si stropire a suprafetelor mobilierului, saltelelor, paturilor, pernelor, cu solutie de formol sau alte dezinfectante. Curatenia si dezinfectia curenta consta in indepartarea prafului si a reziduurilor solide si se face prin metode care evita impurificarea aerului. Spalarea pavimentului se face cu apa calda si detergent folosind 2 galeti, una pentru solutie curata si alta in care se descarca. Spalarea se face cel putin de 2 ori pe zi, sau ori de cate ori este nevoie. Mobilierul se curata cu carpe curate, umezite in solutie de dezinfectant care vor fi schimbate la fiecare salon. Este interzisa folosirea pentru curatenia mobilierului a carpelor si recipientelor intrebuintate la curatenia pavimentului. Dupa efectuarea curateniei, galetile se spala si se dezinfecteaza cu solutii clorigene si se tin uscate pana la urmatoarea utilizare. Chiuvetele se intretin prin spalare cu apa si detergent.

CURATENIA SI DEZINFECTIA BLOCURILOR OPERATORII SI A SALILOR DE NASTERE

La sfarsitul programului operativ se face stergerea almpii scialitice cu o bucata de panza curata inmuiata in solutie dezinfectanta. Mobilierul se curata cu apa si detergent iar dupa uscare se sterge cu o panza inmuiata in dezinfectant. Salile de operatie si salile de nastere se curata si se dezinfecteaza dupa fiecare operatie sau nastere. Dezinfectia ciclica se face saptamanal in ziua de repaus a salii prin formolizare sau cu alte dezinfectante. In actiunile de curatare si dezinfectie sunt cuprinse atat salile de operatie cat si cele de spalare a instrumentarului, cele de spalare chirurgicala si echipare sterila. Aparatura din

blocurile operatorii se decontamineaza prin demontarea si curatarea minutioasa si dezinfectare iar orice piesa care suporta sterilizarea se sterilizeaza. In saloanele de nou nascuti dezinfectia ciclica se efectueaza dupa evacuarea fiecarui salon in interval de 10-15 zile. Dezinsectia reprezinta totalitatea procedeelor de prevenire si distrugere a inmultirii insectelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (mute, gndaci, nari) Dezinsectia profilactica consta in masurile igienico-sanitare a beciurilor, subsolurilor si in masuri individuale ale personalului pentru a impiedica dezvoltarea insectelor. Dezinsectia se face prin metode fizice, chimice, si biologice. Procedee fizice constau in indepartarea mecaica a insectelor, pieptanarea sau perierea parului, scuturarea lenjeriei, calcarea cu fierul de calcat, indepartarea resturilor alimentare din incaperi si depozitarea lor temporara in cutii de resturi alimentare. Asezarea de plase contra mustelor si tantarilor la ferestre. Astuparea crapaturilor la locurile de patrundere a tevilor pentru a impiedica patrunderea si adapostirea gandacilor. Pastrarea alimentelor se face in dulapuri si frigidere bine inchise, in cutii si vase acoperite. Se va face golirea zilnica a noptierelor de alimente si curatarea lor. Mijloace chimice se utilizeaza substante chimice sub forma de pulberi, solutii aerosol, gaze cu efect imediat sau prmanent, 1-2 saptamani sau luni, urmarind distrugerea insectelor. Deratizarea Prin deratizare se intelege totalitatea procedeelor folosite pentru prevenirea si distrugerea rozatoarelor, care au rol in transmiterea bolilor infectioase. Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din constructia cladirilor, pentru a preveni patrunderea rozatoarelor. Deratizarea de combatere consta in folosirea de mijloace mecnico-chimice sau biologice. Procedee mecanice: Folosirea de capcane de diferite marimi, cu momeli alimentare, la care nu se va lucra direct cu mana, mirosul de om alungand rozatoarele. Mijloace chimice: Folosirea de substante raticide care omoara pe cale digestiva sau inhaltorie.

GESTIONAREA SI INDEPARTAREA REZIDUURILOR SI DESEURILOR

Reziduurile solide colectate din saloane, sali de tratament, sali de operatie, sali de nastere, se indeparteaza dupa fiecare interventie si se colecteaza in recipiente impermeabile marcate cu diferite culori. Spitalele sunt dotate cu crematorii pentru arderea deseurilor considerate infectate. Reziduurile lichide se indeparteaza prin reteaua de canalizare. Resturile alimentare de la pacienti se indeparteaza dupa ce au fost fierte, pentru distrugerea germenilor patogeni. Recipientele, containerele colectoare se spala si se dezinfecteaza dupa folosire. Deseurile reciclabile si curate(hartie, plastic) se aduna in containere speciale.

CODUL DE CULORI PENTRU CONTAINERE GALBEN Pentru deseuri infectioase compuse din sange precum si totalitatea materialelor care au venit in contact cu acesta sau alte lichide biologice. Deseuri din sectiile de hemodializa, instrumentarele intepatoare, taietoare si materiale de unica folosinta (manusi, seringi, bisturie). VERDE folosit la deseuri anatomo-patologice si anatomice precum fetusi, placente, parti anatomice si material biopsic rezultata din blocurile operatorii de chirurgie si obsterica-ginecologie. Parti obtinute din laboratoarele de autopsii, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si experimentare. ROSU pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele intepatoare-taietoare, pipete, ace, seringi, lame de bisturiu, sticlarie de laborator sau alta sticlarie sparta, sau care a intrat in contact cu material infectat. NEGRU pentru deseuri nepericuloase, fara risc infectios si cele asimilabile deseurilor menajere.

3. Sterilizarea Metoda principala de asepsie i cea mai perfect care realizeaz distrugerea microbilor, a formelor sporuale microbiene, a ciupercilor i virusurilor, poarta numele de sterilizare.

Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, dup sursa folosit: A. Metode fizice: -prin caldura:-uscat ( flambarea, Poupinel) -umed ( fierbere, autoclavare) -prin iradiere B. Metode chimice: -formolizarea -sterilizarea C. Metode biologice: -sulfamide -antibiotice -vapori cu Oxietilen Sterilizarea este precedat de pregtirea instrumentelor i materialelor. Clasificarea instrumentelor Pentru aciuni practice, instrumentele i obiectele utilizate n asistena medical au clasificate n trei categorii, dup riscul de transmitere a infeciilor pe care l presupune utilizarea acestora

Cele trei categorii sunt:

instrumente

critice;

instrumente instrumente

semi-critice; non-critice.

Instrumente critice - sunt cele care vin n contact cu esuturile sterile sau sistemul vascular, instrumente care penetreaz pielea sau mucoasele. Ex.: - bisturie, ace, catetere vasculare, implanturi; alt instrumentar chirurgical invaziv. Necesit sterilizare ntre utilizri. Instrumente semi-critice - sunt cele care vin n contact cu mucoasele, cu excepia mucoasei periodontale sau cu soluii de continuitate ale pielii. Ex.: - endoscoape, laringoscoape, tuburi endotraheale; echipament de anestezie i respiraie asistat. Necesit sterilizare sau dezinfecie de nivel nalt ntre utilizri: termometre orale sau rectale i

suprafee netede, dure Necesit dezinfecie de nivel intermediar pn la sczut ntre utilizri. Instrumente non-critice - lenjerie, muamale, aleze, etc.

Reguli de alegere a procedurilor de dezinfecie i sterilizare -instrumentele care penetreaz esuturile normal sterile i instrumentele prin care curge snge, trebuie sterilizate nainte de utilizare. -Instrumentele reutilizabile sau obiectele care vin n contact cu mucoasele trebuie s fie sterilizate sau dezinfectate de nivel nalt nainte de reutilizare. -Instrumentele care necesit sterilizare trebuie s fie curate nainte, pentru a reduce gradul de ncrctur bacterian.

O atenie deosebit se va acorda suprafeelor de lucru: suprafeele pe care se pregtesc tratamentele injectabile, separate de cele pentru depozitarea probelor biologice prelevate pentru laborator, trebuie s fie curate i dezinfectate, pentru evitarea transmiterii germenilor ce recunosc drept cale de transmitere sngele (virusurile hepatitice B. C i HIV).

Metode de curire: pt. masa de operaie, mese instrumentar - tergere, stropire, pulverizare; bie pentru copii - tergere; ploti, olie, recipiente pt. colectare de produse patologice - imersie dup golire i splare prealabil, folosind 1 voi. soluie pentru 1 voi. recipient; mobilier, paturi i noptiere - tergere, stropire, pulverizare. Pregtirea n vederea sterilizrii instrumentarului medico-chirurgical utilizat cuprinde 8 etape : 1.Sortarea materialelor( critice,non critice, semicritice) 2. Curarea i decontaminarea- se face imediat dup utilizarea instrumentului,se pune in sol.Thor 0,5% timp de 15 min, apoi se face curatea propriu-zis,prin care se elimin materiile organice cu ajutorul unei perii 3. Cltirea instrumentarului-se face sub jet de ap cald pentru a elimina orice urm de detergent , dezinfectant,sau alte impuriti. 4. Dezinfecia- se face prin submerjarea instrumentelor n dezinfectant timp de 15 min.Ex. Lysetol sau Gigasept 5. Cltire- sub jet de ap cald 6. Uscarea instrumentelor- se face prin tergere individual(cu ajutorul unor crpe sau tifon). 7. Lubrefierea- se face cu ulei de parafin, pe toat suprafaa instrumentului 8. Verificarea integritii i funcionalitatea instrumentelor n urama acestor etape urmeaz aranjarea n cutii (casolete si truse) Lamele bisturieleor trebuie nvelite in vat sau tifon pt protejare. Cutiile metalice cu instrumente se sterilizeaz la Poupinel sau Autoclav folosindu-se fiole martor. Cnd instrumentele nu se vor mai utiliza o perioad de timp mai ndelungat, vor fi pstrate n locuri ferite de umiditate, unse cu un strat subire de vaselin,sau parafin mai ales la mbinri.

Sterilizarea la Poupinel Metoda optima de sterilizare prin caldura uscat se ralizeaza la POUPINEL. Acesta este un aparat cu perei de metal, rezistenti dubli, ntre care se afla azbest isolator. Sursa de caldura este electrica i trebuie sa asigure temperaturi ridicate la care sterilizarea sa fie realizata. n aparat exista un ventilator care omogenizeaza aerul din interior, pentru a avea temperatur

corect n toate compartimentele. Pe rafturi se pun cutii cu instrumente de metal sau de sticla care rezista la temperaturi ridicate. Un termometru la exterior permite urmarirea temperaturii din aparat care trebuie sa atinga 160 grade eficiente dup dou ore, 170 grade dup o ora i jumatate sau 180 grade pentru o durata de 45 minute de sterilizare. Evident, ca n acest aparat nu se pot steriliza materilale care nu rezista la asemenea temperaturi. De obicei se sterilizeaza instrumentarul chirurgical sau de metal. Avantajul acestei strerilizri const n faptul c obiectele sunt perfect uscate, dup sterilizare i nu deterioreaz obiectele metalice.Ciclul complet de sterilizare are 3 timpi: - nclzirea la temperatura indicat pentru sterilizare - Meninerea temperaturii realizate n tot timpul indicat - Rcirea aparatului. n timpul ciclului de sterilizare este interzis s se deschid ua aparatului. Sterilizarea la Autoclav Autoclavul este un aparat cu perei rezistenti pentru a rezista la presiunile mari. Este prevazut cu o sursa de caldura capabila sa atinga temperaturile dorite amplificate de presiune. n interiorul autoclavului se gasesc rafturi pe care se aseaza casolete i cutiile de instrumente. Casoletele sunt cutiile de metal rotunde, prevazute cu un manson reglabil care acopera o serie de orificii care permit patrunderea aburilor n interior si care se inchid dup sterilizare pentru a evita patrunderea microbiilor. Principiul de funcionare a autoclavului este realizarea de vapori sub presiune prin incalzirea apei care se afla ntr-un recipient situat deasupra sursei de caldura. Presiunea i temperatura dicteaza timpul necesar pentru o sterilizare corecta. La exteriorul aparatului exista un manometru care marcheaza presiunea din interior i un termometru care arata temperatura. Raportul dintre presiune i temperature crete puterea de sterilizare. Astfel, la o atmosfera se realizeaz o temperature de 120 grade, la 1,5 atmosfere se realizeaz 128 grade, la 2 atm. Se obine la o presiune de 2,5 atm. i o temperature de 144 grade timp de 30 minute, la care cei mai rezistenti spori, ciupercile i virusurile mor. Pentru controlul eficientei sterilizarii se folosesc teste speciale care contin substane incolore care isi modifica coloarea la temperaturile de 120 grade sau temperaturile mai crescute. Aceste substane se gasesc n flacoane ermetic inchise n care se introduc n casolete i cutiile de

instrumente. Tubul Brown are trei variatiuni de culori n nuante diferite, n funcie de temperatura O metoda ingenioasa foloseste stampile cu soluii incolore cu amprenta de sterilcare la temperature devine vizibila. n lipsa acestora se pot folosi eprubete inchise cu germeni i spori care se verifica dup sterilizare n laboratorul spitalulului pentru a vedea eficienta sterilizarii.

Sterilizarea cu vapori de Oxietilen Este sterilizare chimic la rece,care protejeaz materialele de cauciuc sau plastic. Acesti vapori sunt penetranti i putem introduce pentru sterilizare i materiale i instrumente ambulate. Vaporii patrund prin materiale de plastic, lemn sau hartie. Se introduc materialele ntr-o ncpere perfect nchis , se pornete aparatul i se las ca gazele s ating o presiunede 1-1,5 atm , La atingerea presiunii de1,5 atm aparatul se oprete singur. Ua ncperii se deschide numai dup ce gazul a fost evacuat printr-o conduct nafara cldirii. Materialele sterilizate se ambaleaz n folii etane i se pot utiliza ncepnd cu a doua zi. Meninerea sterilizrii Pentru meninerea sterilizrii obiectelor i materialelor este necesar s se asigure etanietatea cutiilor cu sterile i pstrarea acestora, pn la distribuire amenajat pentru strile. Durata de vlabilitatea a sterilelor este de 24 ore cu condiia de a se menine cutia nchis, imediat dup sterilizare , pe ambalaj sau pe cutii se aplic o banderol de hrtie , care se rupe cu ocazia deschiderii nainte de folosire. Banderola trebuie s cuprind urmtoarele date: -ziua i ora sterilizrii - data si ora la care expir valabilitatea sterilizrii - coninutul ambalajului - indicativul persoanei care a sterilizat ntr-un loc special

Bibliografie C. Mozes Tehnica ngrijirii bolnavului Editura Medical Bucureti, 1997. L. Titirca Ghid de nursing Editura Viata Medicala Romneasca Bucuresti Legea 461/2001 privind exercitarea profesiunii de asistent medical, infiintarea, organizarea si functionarea Ordinului asitentilor medicali din Romnia cu completarile si modificarile ulterioare Legea 46//2003 privind drepturile pacientului O. Marginean Leciuni de nursing generalUniversitatea de Medicina si Farmacie Tg Mures 2005 Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 560/1999 cuprinznd fisele de atributii pentru asitentii medicali Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 984/1994 privind prevenirea si controlul infectiilor nozocomiale Ordinul Ministerului Sanatatii 219/2002 Cod de procedura privind gestionarea deseurilor periculoase Ordinul Ministerului Sanatatii si familiei nr.185/2003 privind normele tehnice , asigurarea curaeniei, dezinfeciei, efectuarea sterilizrii si pastrarea sanatatii obiectelor si materialelor sanitare in unitatile sanitare de stat si private