Sunteți pe pagina 1din 8

Modul 14: NURSING I

Specializare: AMG I

1.Dezinfectia
Dezinsectia
Deratizarea

PROFESOR: CHIFOI DANIELA


DEZINFECŢIE, DEZINSECŢIE, DERATIZARE

Unităţile medico-sanitare de tratament şi recuperare au asigurate un mediu securizant.


Mediul securizant este mediul în care:

⚫ nevoile umane sunt satisfăcute;



riscurile fizice şi chimice sunt diminuate;
riscurile de transmitere a agenţilor patogeni şi parazitari sunt minime;

⚫ măsurile de igienă sunt respectate;


poluarea este minimă.


Efectele asigurării unui mediu securizant:

⚫ reducerea duratei de spitalizare;



reducerea frecvenţei accidentelor asociate tratamentului urmat;
diminuarea riscurilor de urmări judiciare;
reducerea numărului de îmbolnăviri profesionale.


Asiguarea mediului terapeutic de protecţie presupune:

⚫ crearea unei ambianţe plăcute în spital - holuri, coridoare, saloane aranjate şi curate;



înlăturarea excitanţilor auditivi, vizuali, olfactivi;
pregătirea psihică a pacientului înaintea oricărei tehnici de nursing;

⚫ atitudinea
asigurarea odihnei pasive şi active a pacientului;
de bunăvoinţă, înţelegere, răspuns prompt la chemarea pacientului şi familiei

⚫ acestuia
asigurarea unei curăţenii exemplare

CURĂŢENIA

Curăţenia reprezintă îndepărtarea totală a prafului, a murdăriei şi a produselor străine.

o Este o etapă obligatorie înaintea aplicării metodelor de dezinfecţie şi sterilizare.

1. Întreţinerea generală a încăperilor: saloane, cabinete, grupuri sanitare, băi, săli de


tratamente, săli de operaţie, săli de pansamente
o curăţarea patului, a saltelei, a pernei, a mobilierului, a pereţilor a chiuvetei;
o utilizarea unor materiale: cârpe, găleţi (separate pt. fiecare incapare), detergent
(speciali mopuri;
o se face zilnic şi ori de câte ori este nevoie.
2. Curăţenia pacientului
o constă în baia făcută în mod regulat cu apă şi săpun, spălarea părului, tăierea
unghiilor, berberit, schimbarea lenjeriei
3. Curăţenia personalului sanitar
o spălarea mâinilor după fiecare tehnică realizată
o curăţarea echipamentului de protecţie.

SPĂLAREA MĂINILOR

- Este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecţiilor - ţinând cont că mâna este
principala cale de transmitere.

Tipuri de spălare a mâinilor:


1. Spălarea igienică de bază
Indicaţii:
o Înainte şi după contactul cu pacientul sau obiectele cu care se îngrijeşte pacientul;
o Înaintea folosirii materialului steril;
o După scoaterea mănuşilor de lucru;
o La sfârşitul programului de muncă.
Tehnica folosită:
o Se foloseşte apa, săpun şi periuţă;
o Spălarea durează 2 min.
o Spălarea se face pe toate suprafeţele mâinii inclusiv pe spaţiile interdigitale.

2. Spălarea mâinior pentru decontaminare


Indicaţii:
o Se face după îngrijirea pacientului cu boli infecţioase;
o După contactul cu material infectat : urină, fecale, sânge, secreţii;
o După activităţi de curăţare a intrumentelor.
Tehnica:
o Se execută spălarea mâinii cu apă, săpun şi periuţă;
o Se clăteşte şi se usucă;
o Se aplică soluţie dezinfectantă fără să se mai usuce;
o Se face de către personalul medical, pacienţi dar şi de vizitatori.

3. Spălare chirurgicală - mai puţin utilizată de către asistent.


DEZINFECŢIA

⚫ Definiție. Dezinfecţia reprezintă îndepărtarea microorganismelor patogene


tegumente, mucoase, suprafeţe învecinate şi obiecte din mediul extern.
de pe

Este procedura care se aplică numai după curățare și este urmată de clătire, după caz.
Excepția este reprezentată de situația în care suportul care trebuie tratat a fost contaminat cu
produse biologice. În această situație prima etapă este de dezinfecție, apoi se realizează curățarea
urmată de încă o etapă de dezinfecție și clătire, după caz.

ASEPSIA = totalitatea măsurilor profilactice ce constau în curăţenie şi DDD.


ANTISEPSIA = măsurile curative de îndepărtare a microbilor pătrunşi deja în organism.

⚫Mijloace de dezinfecţie

1. Mijloace mecanice

⚫ Spălare cu apă şi săpun - lenjerie, tegumente, mâinile personalului

⚫ Ştergere prin tehnică umedă - suprafeţe mobilier şi pardoseală


Aspirarea prafului şi pulberilor - suprafeţe mobilier şi pardoseală

2. Mijloace fizice
o Radiaţii ultraviolete - pansamente, suprafeţe, aerul din saloane
o Căldură uscată
- călcare cu fierul încins
- incinerarea deşeurilor contaminate în cuptoare speciale.
o Căldură umedă
- fierbere - timp de 30 min.
- cu vapori de apă sub presiune - pentru perne, saltele, haine.


3. Mijloace de dezinfecţie chimică
Se realizează folosind sunstanţe chimice dezinfectante de diferite tipuri:
cloramimă, apă oxigenată, permanganat de potasiu, alcool, oxicianura de mercur,
betadină.


Pentru eficienţa dezinfecţiei se ţine cont:

⚫ de concentraţia dezinfectantului;



de timpul de acţiune;
de temperatură;



asocierea dezinfectanţilor;
de rezistenţa germenilor faţă de anumite dezinfectante;
de rezistenţa secundară - nu se va folosi acelaşi dezinfectant o perioadă mare de
timp pentru că germenii devin rezistenţi la acţiunea lui.

DEZINFECŢIA PIELII
⚫ Este o etapă obligatorie înaintea executării unor tehnici.

1. DEZINFECŢIA TIP I

⚫ Se aplică dezinfectantul pe piele cu un tampon îmbibat;


Durata de acţiune 30 sec., până se evaporă dezinfectantul.


2. DEZINFECŢIA TIP II

⚫ Se curăţă pielea cu un tampon îmbibat în dezinfectant, apoi cu un tampon steril;

⚫ SeDurata
aplică încă o dată dezinfectantul şi se şterge pielea cu tampon steril;
de acţiune = cca. 30 sec.


3. DEZINFECŢIA TIP III

⚫ Se curăţă pielea cu apă şi săpun, se epilează, se degresează;

⚫ Se aplică de 2 ori dezinfectantul la interval de 2 min;

⚫ Persoana care efectuează dezinfecţia poartă mănuşi sterile.


Durata totală de acţiune = 5 min.

DEZINSECŢIA

Definiție: Dezinsecţia reprezintă totalitatea procedeelor de prevenire şi distrugere a insectelor


purtătoare de germeni patogeni cu rol în transmiterea bolilor infecţioase.

a) Dezinsecţia profilactică constă în măsurile igienico+sanitre ale locuinţelor şi măsurile


individuale ale persoanelor pentru a împiedica dezvoltarea insectelor.


b) Dezinsecţia de combatere se realizează prin:
Procedee fizice
- îndepărtarea mecanică a insectelor: pieptănare şi periere a părului, scuturare lenjerie;


- călcatul cu fierul încins.
Procedee chimice
- prin utilizarea unor substanţe chimice cu efect imediat sau remanent.

DERATIZAREA

Definitie: Deratizarea reprezintă totalitatea procedeelor folosite pentru prevenirea şi distrugerea


rozătoarelor

a). Deratizarea profilactică constă în măsurile luate încă din construcţia clădirilor pentru a
preveni pătrunderea rozătoarelor.
b.) Deratizarea de combatere constă în folosirea :

⚫ procedeelor mecanice – curse, capcane

⚫ procedee biologice.
procedeelor chimice - substanţe raticide (granule. grâușor pt rozătoare, etc)

CIRCUITELE FUNCŢIONALE ALE SPITALULUI

Circuitul funcţional reprezintă sensul de circulaţie, în interiorul unităţilor sanitare, ale


unor materiale şi instrumente. Respectarea acestor circuite este de maximă importanţă în
prevenirea infecţiilor care pot să apară într-o unitate spitalicească.

⚫ Circuitul septic = este sensul de circulaţie care indică posibilităţi de introducere a


germenilor patogeni generatori de infecţii, în interiorul unităţii sanitare.

⚫ Circuitul aseptic = este sensul de circulaţie care asigură condiţii de protecţie împotriva
infecţiilor, în interiorul unităţilor sanitare.


Se impune respectarea strictă a următoarelor circuite funcţionale:

⚫ circuitul de intrare şi ieşire a personalului medical;



circuitul de primire a bolnavului în spital;
circuitul lenjeriei;



circuitul alimentelor şi veselei;
circuitul instrumentelor şi materialelor;
circuitul vizitatorilor.

Circuitele septice trebuie să fie complet separate de cele aseptice - nu se vor intersecta.


Infecţii intraspitaliceşti
Infecţiile intraspitaliceşti sau infecţiile nosocomiale (infecții asociate asistentei medicale)
sunt îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital şi care apar în timpul

⚫ spitalizării sau după externare.


Pentru ca o infecție să fie considerată nosocomială, ea trebuie să apară în 48 de ore, sau
mai mult, de la internarea în spital, sau în maximum 30 de zile de la



externare.Transmiterea infecţiei de la o persoană la alta este un procers în lanţ. Se
realizează direct sau indirect.
Fiecare etapă a lanţului epidemiologic depinde de succesul realizării etapei precedente.

S-ar putea să vă placă și