Tehnici de ingrijire

Notiuni de curatenie si dezinfectie

Curatenia = cea mai raspandita metoda de decontaminare utilizata in unitati sanitare prin care se indeparteaza microorganismele de pe suprafete, obiecte sau tegumente odata cu indepartarea prafului si substantelor organice. Curatenia are avantajul ca actioneaza asupra tuturor microorganismelor.

Dezinfectia = reprezinta procesul prin care sunt distruse

cele mai multe sau toate microorganismele patogene (distrugere in proportie de 99,99 %) de pe obiectele din mediul inert, cu exceptia sporilor bacterieni. Produse de intretinere pentru curatenie - intretinerea spatiilor din unitatile sanitare are drept scop realizarea curateniei vizuale, esteticii spatiilor, intretinerea acestora, dar si a dezinfectiei. - actiunile de curatenie trebuie sa realizeze mentinerea continua in stare curata a suprafetelor Dezinfectia suprafetelor este asigurata prin aplicarea unui dezinfectant.

PRODUSE :
SAPUNURI : Sapun tare Compozitie: - amestec de saruri alcaline si acizi - efectul este diminuat de apa dura

- PH alcalin
- nu are putere dezinfectanta Utilizare : - intretinerea suprafetelor cu ceramica, ulei, otel

inoxidabil
- clatiri obligatorii

Atentie! Mentinerea inmuiata a sapunului devine mediu pentru

multiplicarea microbilor. Clatire dupa utilizare, depozitare pe port-sapun pentru scurgere. DETERGENTI : Detergenti neutri sau detergenti lichizi universali Compozitie: - putere mare de inmuiere si emulsionare - putere de spumare variabila - nu are putere dezinfectanta Utilizare:

- mobilier, paviment, vesela, spalarea manuala a textilelor

- dilutie variabila in functie de concentratia detergentului- clatire obligatorie

DEZINSECIA
Dezinsecia reprezint totalitatea operaiilor prin care se urmrete distrugerea insectelor gndaci,

nari, mute -, care transmit boli infecioase.

Insecticidele sunt substane chimice folosite n dezinsecie i care omoar insectele prin contact direct sau prin ingestie.

DERATIZAREA
Deratizarea reprezint totalitatea msurilor de distrugere a
roztoarelor care au rol n transmiterea la om a unor boli infectocontagioase i a infestaiilor parazitare oareci, obolani.

Metodele de combatere a roztoarelor sunt fizice, biologice i

chimice. Metodele fizice constau n folosirea de curse i capcane.

Metodele biologice constau n cunoaterea i folosirea n combaterea

roztoarelor a dumanilor lor naturali cini, pisici. Metodele chimice constau n folosirea unor substane chimice cu

efect raticid

Spitalul este o instituie sanitar destinat ngrijirii

bolnavilor i organizat pentru serviciu permanent. Spitalul este locul n care se interneaz oamenii bolnavi care necesit ngrijiri. Este o instituie cu caracter curativ, rolul lui profilactic rmnnd pe planul al doilea.

Spitalul nu ngrijete dect anumite categorii de bolnavi,

ceea ce d caracterul specific al serviciului spitalicesc. Astfel n spital vor fi internai:

bolnavi n stare grav, care necesit o ngrijire permanent,

special; mbolnvirile rare i cazurile atipice de boal, care se

diagnosticheaz greu i necesit o observaie atent, permanent

i de lung durat; bolnavii care necesit intervenii chirurgicale sau alte tratamente

speciale nerealizabile ambulatoriu;

bolnavii care sufer sau sunt suspectai de boli infectocontagioase, pentru a fi izolai de restul populaiei

Serviciul de primire este filtrul principal al spitalului, unde se

hotrte asupra internrii bolnavului. Cu excepia seciei de maternitate i boli contagioase, celelalte secii au un serviciu comun de primire. Acest serviciu cuprinde: sala de ateptare; biroul de nregistrare a bolnavilor; cabinetul de consultaii; camera de deparazitare i baia bolnavilor; camera de mbrcare; camera pentru dezinfectarea i deparazitarea efectelor; magazia de efecte ale bolnavului; magazia de lenjerie curat.

Secia de spital este partea component nzestrat cu

paturi care asigur asistena ntr-o anumit specialitate a bolnavilor spitalizai. Ea cuprinde n mod obinuit saloanele de bolnavi, camera pentru asistente, camera pentru medici, oficiul, toaleta, baia, holul, sala de tratamente i alte ncperi n

funcie de specificul seciei (chirurgie, maternitate etc.).

Seciile se grupeaz pe baza specialitilor: interne,

chirurgie, pediatrie, obstetric-ginecologie, oto-rino-

laringologie, oftalmologie etc. n spitalele mari, secia de boli interne se difereniaz mai departe n: cardiologie, gastroenterologie, hematologie, pneumologie, boli endocrine etc.

Asigurarea condiiilor de spitalizare a bolnavilor

Scopul spitalizrii bolnavilor, n majoritatea cazurilor, este vindecarea. Pentru a realiza acest lucru trebuie create condiii prielnice, necesare ridicrii forei de aprare i regenerare a organismului i scoaterii lui de sub eventualele

influene nocive ale mediului nconjurtor.

ngrijirea curenta i supravegherea bolnavului

ngrijirea bolnavului este activitatea cea mai intens i const n stabilirea diagnosticului, examinarea clinic a bolnavului, fixarea

tipului de tratament i aplicarea procedeelor terapeutice, examinrile

complementare de laborator, stabilirea medicaiei i regimului dietetic, precum i aplicarea metodelor mai complexe de tratament, ca: interveniile chirurgicale, radioterapia, transfuziile i perfuziile la cazurile curente etc. Asistenta mai are i o serie de atribuii administrativ-gospodreti ca: alctuirea foilor de regim dietetic, pregtirea condicii de medicamente, ieirea bolnavilor etc.

Manevrarea pacientului reprezint un factor de risc

semnificativ pentru apariia afeciunilor musculoscheletale n rndul personalului medical, viznd n aceeai msur i

kinetoterapeuii,

fiind

una

dintre

cauzele

majore

ale

accidentelor datorate suprasolicitrilor. Lucrtorii n domeniul sntii care sufer de afeciuni musculoscheletale, raporteaz frecvent ca i cauz a acestora manevrarea pacienilor, aceast sarcin fiind considerat ca foarte solicitant pentru coloana vertebral, aa cum reiese i din studiile biomecanice

Dintre

tipurile

de

manevrari,

repozitionarea

pacientului in pat si ridicarea/transferul pacientului, sunt considerate ca fiind cele mai stresante, sau ca fiind cauzele cele mai frecventa ale leziunilor determinate de manevrarea pacientului.

Ce trebuie sa cunoasteti? 1. Cauzele care pot determina modificari in geometria si biomecanica coloanei 2. Mecanica ridicarilor si care este limita maxima de actiune admisa 3. Reguli de protectie si recomandarile pentru o manipulare sigura

Coloana este susinut de ligamente i muchi. Forma natural a coloanei creeaz trei curburi de echilibru (regiunea cervical cu curbur lordotic, regiunea toracal cu curbur cifotic i regiunea lombar cu curbur lordotic). Numeroase posturi pot produce modificri n geometria coloanei, dar modificarea poziiei n timpul trecerii din stnd n aplecat nainte i apoi revenire n stnd, combinata cu ridicarea sau coborarea unei greutati creeaza un risc pentru

afectarea coloanei

Pentru o ridicarea sigura tinem cont de urmatoarele: 1. Distanta dintre persoana si obiectul ce trebuie ridicat sa fie cat mai mica. 2. Genunchii se flecteaza, fara a efectua in acelasi timp si flexia trunchiului. 3. Greutatea se cuprinde si se poarta cat mai aproape de corp. 4. Ridicarea se face cu ajutorul muschilor coapsei

Moduri de a proteja coloana: 1. Pentru stabilitate se departeaza membrele inferioare la nivelul latimii umerilor. Greutatea se distribui in mod egal pe ambele talpi, acestea fiind tinute ferm pe podea. 2. Genunchii se flecteaza greutatea trebuie sa fie preluata mai intai de coapse si solduri, in locul coloanei vertebrale. NU se flecteaza coloana lombara. 3. Coloana trebuie mentinuta in pozitie protejata trunchiul trebuie sa fie la un nivel superior fata de coloana vertebrala lombara. Ea trebuie sa aiba cele 4 curburi fiziologice intacte pentru a forma un spate echilibrat (greutatea distribuita asupra oaselor, ligamentelor si discurilor intervertebrale.

Definirea gradelor de dependenta: 4. Dependenta totala 3. Asistenta extinsa 2. Asistenta limitata 1. Supraveghere 0. Independenta