CURS 5

CALITATI NECESARE EXERCITARII PROFESIEI

Profesia este o ocupație, îndeletnicire cu caracter permanent, pe care o exercită cineva

în baza unei calificări corespunzătoare, este un complex de cunoștințe teoretice și de
deprinderi practice care definesc pregătirea cuiva. Profesia este specialitatea (calificarea)
obținută prin studii, în timp ce ocupația este specialitatea (calificarea) exercitată efectiv la
locul de muncă.

Calitati morale - ansamblul facultăților sufletești și spirituale. Moral - Stare afectivă,

dispoziție sufletească temporară care privește puterea, dorința, fermitatea de a suporta
pericolele, oboseala, dificultățile. ♦ Curaj, tărie sufletească. MORÁL, -Ă, morali, -e, adj., s.n.
I. Adj. 1. Care aparţine moralei, conduitei admise şi practicate într-o societate, care se referă
la morală; etic; care este conform cu morala; cinstit, bun; moralicesc. ♦ Care conţine o
învăţătură; moralizator. 2. Care aparţine psihicului, spiritului, intelectului, care se referă la
psihic, spirit sau intelect; spiritual, intelectual

Practicată din perioada preistorică, arta de a îngriji are un caracter universal, putând
fi acceptată ca o lege naturală. Recunoaşterea ca profesie, „utilă si unică”, se produce în a
doua jumatate a secolului XX. De-a lungul timpului „arta de a îngriji”, a fost influenţată de
specificităţile culturale, etnice, credinţa diferitelor grupuri etnice.
NURSING [nəsiŋ] (cuv. engl.) subst. Asistență medicală. Termenul este consacrat
internațional și folosit de Organizația Mondială a Sănătății pentru funcția specifică sorei
diplomate, care ajută indivizii bolnavi sau sănătoși să îndeplinească acele activități care
contribuie la menținerea sau la recuperarea sănătății lor.
Calitaţi obligatorii:
1. Optimismul
Este important să vedeţi lucrurile cu optimism şi să consideraţi că orice problemă are şi
o soluţie. Astfel dovediţi că aveţi o viziune constructivă.
2. Adaptabilitatea
În majoritatea locurilor de munca şi mai ales în sănătate, în sistemul îngrijirilor de
sănătate, există frecvente schimbări de organizare şi strategie. Capacitatea de a va adapta şi de
a vedea orice schimbare ca o oportunitate interesantă pentru dezvoltarea profesională este o
calitate.
3. Entuziasmul
Aceasta calitate dovedeşte că doriţi să vă lărgiţi orizontul de cunoaştere şi sunteţi
pregătiţi pentru diverse activităţi la locul de muncă.
4. Abilităţile de comunicare şi relaţionare

1
 Pentru că activitatea la „patul pacientului” presupune munca în echipă, comunicarea
este deosebit de importantă în cadrul echipei şi la nivel de nursă/asistent medical-
pacient/aparţinatori legali ai pacientului.
5. Motivarea
Un asistent medical motivat este intotdeauna apreciat, mai ales ca îi poate motiva şi pe
cei din echipa sa. Trebuie să dovediţi că vă place ceea ce faceţi, dar mai ales ceea ce veţi face
în cadrul echipei.

În profesia de asistent medical sunt necesare urmatoarele calităţi pe lângă cele

menţionate anterior:
 Conştiinciozitatea in munca si in pregatirea continuua profesionala
 Buna organizare a muncii, a activitatii propriu-zise care se bazeaza pe cunoştinţe corespunzătoare
asupra investigaţiilor, îngrijirilor, evoluţiei bolnavilor, cunoştinţe asupra prevenirii infecţiilor
intraspitaliceşti, cunoştinţe psihologice
 Transmiterea cunoştinţelor acumulate în timp
 Devotamentul (situaţii de dezastre, calamităţi, secţii aglomerate)
 Punctualitatea + îndeplinirea sarcinilor în timpul turei
 Păstrarea secretului profesional
 Dragostea faţă de profesiune şi muncă
 Atitudinea justă faţă de bolnav (acut, cronic) - calm, politeţe, solicitudine, nediscriminare,
demnitate, comportament adecvat gravităţii afecţiunii
 Respectarea bunurilor bolnavilor
 Atitudine principială faţă de aparţinătorii bolnavilor
 Bune relaţii cu colegii de serviciu

Responsabilităţile asistentei medicale. Responsabilitatea directă (autonomă) şi delegată

Conform Legii 307 / 2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a

profesiei de moaşă, precum şi organizarea şi funcţionarea OAMMR:
o Art. 16: „În exercitarea profesiei, asistentul medical şi moaşa trebuie să
respecte demnitatea fiinţei umane.
o Art 17: Asistentul medical şi moaşa sunt obligaţi să păstreze secretul
profesional, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.”

Responsabilităţile asistentei medicale decurg din atribuţiile sale

 profesionale
 educative
 economice
 de cercetare
 cu caracter etic-deontologic

Pentru îndeplinirea acestora nursa răspunde având în vedere natura lor: independentă,
dependentă, interdependentă, astfel:
a) Responsabilitatea directă(autonoma, independenta):
Conform Legii 307 / 2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei de
moaşă, precum şi organizarea şi funcţionarea OAMMR:

2
 „Art. 5. Conţinutul şi caracteristicile activităţilor de asistent medical generalist sunt:
o determinarea nevoilor de îngrijiri generale de sănătate şi furnizarea
îngrijirilor generale de sănătate, de natură preventivă, curativă şi de
recuperare, conform normelor elaborate de către Ministerul Sănătăţii, în
colaborare cu OAMMR;
o administrarea tratamentului, conform prescripţiilor medicului;
o protejarea şi ameliorarea sănătăţii, elaborarea de programe şi desfăşurarea de
activităţi de educaţie pentru sănătate şi facilitarea acţiunilor pentru protejarea
sănătăţii în grupuri considerate cu risc;
o participarea asistenţilor medicali generalişti abilitaţi ca formatori, la
pregătirea teoretică şi practică a asistenţilor medicali generalişti în cadrul
programelor de formare continuă;
o desfăşurarea opţională a activităţilor de cercetare, în domeniul îngrijirilor
generale de sănătate, de către asistenţii generalişti licenţiaţi; (absolvent de
învăţământ superior medical cu durată de 4 ani)
o pregătirea personalului auxiliar sanitar;
o participarea la protejarea mediului ambiant;
o întocmirea de rapoarte scrise privitoare la activitatea specifică desfăşurată.
 Art. 6. Conţinutul şi caracteristicile activităţilor de moaşă sunt:
o Constatarea existenţei sarcinii şi efectuarea examenelor necesare, în vederea
monitorizării evoluţiei sarcinii normale;
o Prescrierea sau recomandarea examinărilor necesare, în vederea diagnosticării
timpurii a sarcinii cu risc;
o Asigurarea pregătirii complete a mamei pentru naştere, desfăşurarea activităţilor
de educaţie pentru sănătate, iniţierea şi desfăşurarea programelor de pregătire a
viitorilor părinţi;
o Acordarea sfaturilor de igienă şi nutriţie;
o Administrarea tratamentului, conform prescripţiilor medicului;
o Îngrijirea şi asistarea parturientei în timpul desfăşurării travaliului şi urmărirea
stării intrauterine a fătului, prin mijloace clinice şi tehnice adecvate;
o Asistarea naşterii normale, la domiciliu sau în unităţi sanitare, dacă este vorba de
prezentaţie craniană, efectuând la nevoie epiziotomia, iar în caz de urgenţă,
asistarea naşterii în prezentaţie pelviană;
o Identificarea, la mamă şi la copil, a semnelor care anunţă anomalii şi care necesită
intervenţia medicului, pe care îl asistă în aceste situaţii;
o Adoptarea măsurilor de urgenţă care se impun, în absenţa medicului, pentru
extracţia manuală a placentei, urmată, eventual, de control uterin manual;
o Examinarea nou-născutului, pe care îl preia în îngrijire, iniţierea măsurilor care se
impun în caz de nevoie şi practică, dacă este necesar, reanimarea imediată;
o Preluarea în îngrijire a parturientei, monitorizarea acesteia în perioada postnatală şi
acordarea tuturor recomandărilor necesare mamei cu privire la îngrijirea nou-
născutului, pentru asigurarea dezvoltării acestuia în cele mai bune condiţii;
o Întocmirea rapoartelor scrise privitoare la activitatea desfăşurată;
o Asigurarea informării şi consilierii în materie de planificare familială;
o Participarea la pregătirea teoretică şi practică a moaşelor, precum şi la pregătirea
personalului sanitar auxiliar;
o Desfăşurarea opţională a activităţilor de cercetare, de către moaşele licenţiate.

3
 Art. 7.
o (1) Activităţile prevăzute la art. 5 şi 6 se exercită cu asumarea responsabilităţii
asistentului medical şi moaşei privind planificarea, organizarea, evaluarea şi
furnizarea serviciilor , în calitate de salariat şi / sau de liber profesionist.
o (2) Activităţile desfăşurate de asistenţii medicali formaţi în celelalte specialităţi se
exercită cu responsabilitate, în ceea ce priveşte totalitatea actelor şi tehnicilor care
fac obiectul specialităţii, furnizate în calitate de salariat şi / sau de liber
profesionist.
 Art. 18. Asistentul medical şi moaşa au obligaţia de a lua măsuri de acordare a
primului ajutor, indiferent de persoană, loc sau situaţie.”
b) Responsabilitatea delegată
 medic → asistent medical
 asistent medical → personal sanitar auxiliar
→ practicant

Functiile de natura independenta (asista pacientul din proprie initiativa,

temporar sau definitiv) sunt de tip :
 ingrijiri de confort, atunci cand pacientul nu-si poate indepli independent
anumite functii
 stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si apartinatorii acesteia
 asculta pacientul, il sustine, ii transmite informatii si invataminte, lui si
apartinatorilor
 este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai
bune de viata si sănătate
 observa la pacient modificarile produse de boala sau tratament si le transmite
medicului

Functiile de natura dependenta: la indicatiile medicului aplica metode de

observatie, de tratament sau de readaptare

Functiile de natura interdependenta : colaborarea cu alti profesionisti din

domeniul sanitar, social, educativ, administrativ, etc. si participa la activitati
interdisciplinare. Deci, sarcinile nursei sunt profesionale, educative, economice si de
cercetare in domeniul medical.

Sarcinile asistentului medical

1. Sarcinile profesionale (sarcina principală = asigurarea condiţiilor optime de îngrijire a

bolnavilor)
Atribuţii în:
 prevenirea îmbolnăvirilor (prevenţia primară)
o vaccinări
o educaţie pentru sănătate, elaborarea de programe de sanatate
o facilitarea de acţiuni pentru protejarea sănătăţii în grupurile considerate cu
risc
 menţinerea sănătăţii
4
 o controale periodice
o vizite la domiciliu
o registre de evidenţă
o sarcini igienico-sanitare
o participarea la protejarea mediului ambiant
 îngrijiri în caz de îmbolnăvire
o formalităţi legate de internare, externare, transfer
o adnotări în Foaia de Observatie Clinica Generala
o recoltări de produse biologice şi patologice
o pregătirea bolnavului pentru explorări paraclinice
o determinarea nevoilor de îngrijiri generale, furnizarea îngrijirilor generale,
tehnici de îngrijire
o aplicarea tratamentelor medicamentoase indicate de medic
o urmărirea pacienţilor şi semnalarea oricărei modificări în starea acestora şi
a efectelor tratamentului
o monitorizarea pacienţilor (continuă sau la intervalele indicate de medic)
o sarcini igienico-sanitare şi dietetice
o ultimele oficii in caz de deces
o ancheta deceselor
 recuperarea pacienţilor
o sarcini educative
o sarcini igienico-dietetice
o gimnastică medicală
o balneo-fizio-kinetoterapie
 susţinerea psihică a pacienţilor pe parcursul tratamentului, recuperării acestora sau / şi
adaptării la sechele şi dizabilitati
 tehnică şi umanizarea tehnicii

2.Sarcinile educative - în relaţie cu:

 pacienţii şi aparţinătorii
 personalul din subordine (asistentul medical formează personal sanitar auxiliar)
 personalul în formare (asistenţi medicali acreditaţi ca formatori)

3.Sarcinile economice
 gestionarea serviciului
o predare-preluare a serviciului
o evidenţe medicale (instrumentar, materiale sanitare, aparatură medicala,
medicaţie)
o gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicala
o evidenţe administrative (lenjerie, regimuri alimentare)
 aprovizionare
o chituri de unică folosinţă/ reactivi şi alte consumabile
o condica de medicaţie
o mijloace fixe din dotarea serviciului
 organizarea timpului de lucru
 întocmirea rapoartelor scrise asupra activităţii desfăşurate

5
4. Sarcinile de cercetare - asistentii medicali licenţiati pot desfăşura activităţi de cercetare în
domeniul îngrijirilor generale de sănătate (în colaborare cu medicul / personalul din alte
compartimente: - administrativ, economic, serviciul plan-personal - / alţi profesionişti: -
psihologi, logopezi, educatori ).

Sunt cunoscute cele zece cerinte (Decalogul lui Masci)- decalog de etica medicala din
1935 si anume :

1. « Onoreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi : copil , tanar sau batran. Cand a ajuns in
mainile tale este o fiinta fara aparare care nu are alta arma de sustinere decat apeland la
stiinta si caritatea ta.
2. Da aceeasi stima si atentie saracului ca si bogatului . In dragostea de oameni , saracul sa se
simta bogat . Respecta nuditatea maladiei , spectacolul mizeriei si al suferintei.
3. Respecta nobila ta misiune incepand cu insasi persoana ta ; sa nu o profanezi . Poarta-te
demn . constiincios , cu omenie . Nu specula pe bolnav, caci profesia ta nu e ca oricare
alta . Sacrificiul tau , ajutorul tau pot fi pretuite ca o meserie obisnuita .
4. Oboseala ta sa fie luminata de credinta si de dragoste .Atunci cand stiinta nu mai poate
face nimic , bunatatea ta , purtarea ta sa sustina pe bolnav.Invinge greutatile inerente
profesiunii tale , stapaneste supararea si nerabdarea ta , gandeste-te ca cel suferind este
dezarmat , fara putere si are nevoie de ajutorul si ingrijirea ta.
5. Sa nu umilesti niciodata pe bolnav , care si asa e umilit de boala lui . Oricare ar fi boala sa
nu pronunti cuvantul deznadejdii . Sa nu distrugi la nici-un bolnav iluzia vindecarii , chiar
daca ar fi vorba de un muribund. Sunt oameni care au nevoie sa-i intovarasesti pana la
ultima lor clipa pentru a nu-i lasa sa ghiceasca sfarsitul
6. Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in ceea ce priveste o maladie este
ceva sfant , care nu poate fi tradat sau destanuit altei persoane . Profesiuena ta este un
sacerdotiu . Nu trebuie sa faci deosebire de casta sociala , de credinta religioasa. Inaintea
ta toti sa fie tratati deopotriva , caci toti oamenii sunt tratati deopotriva de legile firii
7. Sa nu vezi in ingrijirea bolnavilor tai o povara , corvoada. Acest sentiment ar ingreuna
exercitiul meseriei tale . Invata sa cunosti bolnavii tai si sa-i intelegi in felul lor de a cere
ceva cand au nevoie de ajutorul tau , cand au nevoie de somn , de odihna , de mancare .
Defectele , pretentiile , toanele bolnavilor sunt datorate suferintei . La fel ai fi si tu cand ai
fi bolnav
8. Niciodata fata de bolnav sa nu te arati neincrezaor in reusita tratamentului Mentine-i
speranta , credinta . Fa ca bolnavul sa nu sa simta singur , izolat . Daca a suferi e geu , a
suferi singur e incomparabil mai greu . Poarta-te astfel ca bolnavul sa fie sigur ca are in
tine un sprijin . Da-i curaj cand il vezi trist , amarat , disperat.
9. Nu ajunge numai bunavointa , ci se cere si stiinta in ingrijirea bolnavilor. Zilnic se
descopera noi mijloace pentru alinarea suferintelor . Nu te multumi si nu te margini numai
la stiintele si cunostintele ce le-ai dobandit in scoala . Improspateaza-le mereu . Invata
mereu .Citeste mereu carti si reviste medicale.
10. Nu discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in fata bolnavului .Ii risipesti
increderea in medicina , ii distrugi speranta in vindecare”

6
 http://www.viata-medicala.ro/*articleID_3892-dArt.html nr31(1125)/2011

Pentru asistenti medicali – primul cod de etica acceptat a fost in 1893. El a fost facut de
Lystra Gretter la Michigan. Ea a luat ca model juramantul lui Hippocrate si la numit
Juramantul lui Nightingale in onoarea lui Florence Nightingale. El a fost revizuit ultima data
de American Nursers’ Association in 1985.

Juramantul profesional al celor care acorda ingrijiri medicale:

”Ma angajez solemn in fata lui Dumnezeu si-n prezenta acestei adunari sa duc o viata
integra si sa-mi indeplinesc cu credinta indatoririle profesiei mele. Nu voi lua si nu voi
administra nici un remediu periculos.Voi face totul pentru cresterea profesiunii mele si voi
pastra cu o totala discretie lucrurilor private care-mi vor fi incredintate si toate secretele de
familie ,pe care practica serviciului meu mi le va face cunoscute .Voi ajuta din toate puterile
mele si in mod cinstit medicul in munca sa si ma voi dedica bunastarii celor care sunt lasati in
grija mea”.