Dac te tai...

In primul rand ia un servetel curat sau o compresa de tifon steril si apasa cu putere asupra ranii. Daca te-ai taiat la mana sau la picior, ridica-l mai sus de nivelul inimii, pentru a incetini circulatia sangelui in zona si a permite sangelui sa se coaguleze mai usor. Incearca sa nu schimbi compresa, pentru ca odata inlaturata, taietura va ncepe sa sangereze din nou. Greseala de incepator: sa pui sapun pe rana; daca te-ai taiat la deget pune-l sub jet de apa pentru cateva secunde Daca ai pierdut peste jumatate de litru de sange sau daca simti ca ti-e sete ori frig (sau ambele), e posibil sa intri in stare de soc. Suna imediat ambulanta. Apoi incearca sa opresti sangerarea fara sa intri in panica. Daca este grav, chestia asta poate dura si 20 de minute.

Daca te arzi...

In primul rand pune suprafata afectata sub apa rece timp de cinci minute, daca are un diametru mai mic de 7-8 cm. Daca pielea nu e basicata sau innegrita (acestea sunt semnele unei arsuri serioase), ia doua pastile de ibuprofen sau paracetamol si lasa arsura expusa la aer. Greseala de ncepator: s pui ghea pe arsur deoarece intrerupi procesul de refacere al tesuturilor. Cea mai buna alegere este apa calda.

PRIMUL AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR Arsura este o leziune provocata de actiunea caldurii asupra tesuturilor; o temperatura care depaseste 46 grade celsius este nociva pentru tesuturi. Arsurile pot fi de diferite tipuri: - arsuri termice: provocate de caldura sub forma de corpuri solide supraincalzite (fierul de calcat), lichide sau vapori fierbinti, flacari - arsuri chimice: provocate de acizi sau baze - arsuri electrice: prin electrocutare - arsuri prin radiatii: radiatii solare, UV Masuri de siguranta Pentru ca salvatorul sa nu devina el insusi o victima trebuie sa aiba in vedere cateva masuri de siguranta: - se va intrerupe sursa agresiunii: curentul electric, gazul - se va indeparta victima din mediu (incendiu) sau din apropierea sursei de caldura - daca este vorba de arsuri electrice, salvatorul trebuie sa-si ia masuri de siguranta suplimentare: sa nu atinga victima cu mainile goale ci sa folosesca materiale electroizolante

- se va indeparta victima dintr-o zona cu risc de explozie - in cazul unui incendiu se va incerca evitarea inhalarii fumului, fie prin folosirea unor masti speciale fie prin aplecarea capului la intrarea in cladire - focul se stinge cu apa, stingator CO2 sau, de la caz la caz, cu paturi, zapada, pamant etc. - in cazul unei victime ale carei haine au luat foc, aceasta va fi oprita sa alerge (desi aceasta este de obicei reactia victimelor), se va culca la sol si eventual se va acoperi cu o patura.
Evaluarea arsurilor

In functie de profunzimea leziunilor provocate, sunt 4 grade de arsuri: - gradul I: cand este afectat doar stratul superficial al tegumentului (epidermul); pielea este rosie, inflamata si dureroasa; exemplu de arsura de gradul I este eritemul solar. - gradul II: cand este afectat si dermul (stratul mijlociu al pielii); pielea este rosie, inflamata, foarte dureroasa si acoperita de flictene cu continut clar (basicute cu lichid galbui); exemplu de arsura de gradul II sunt arsurile provocate de lichidele fierbinti sau metale supraincalzite. - gradul III: pielea alba cu flictenele au continut sangvinolent si durerea este mai putin intensa, datorita distrugerii terminatiilor nervoase - gradul IV: cand sunt distruse toate straturile pielii, aparand necroza, cruste negre, tesuturile fiind complet carbonizate,

Primul ajutor in arsurile termice Arsura de gradul I si II In cazul arsurilor usoare (gradul I si II) primul ajutor se limiteaza la expunerea zonei afectate sub un jet de apa rece (20 minute) dupa care se panseaza cu comprese sterile. Se pot aplica eventual spray-uri speciale pentru arsuri. Arsura de gradul III si IV In cazul arsurilor grave (gradul III si IV): - in cazul arsurii cu flacara se va stinge cat mai rapid flacara, de preferat prin culcarea victimei la pamant si acoperirea cu o patura sau o haina; se va impiedica victima sa alerge (aceasta fiind reactia fireasca a unui om cuprins de flacari) deoarece curentii de aer intretin focul - nu se va dezbraca victima daca hainele sunt lipide de pielea arsa - se va stropi cu apa rece (sau cu zapada) si se vor aplica comprese cu apa rece pe zonele lezate - se va transporta victima la spital cat mai rapid - nu se vor sparge flictenele si nu se vor aplica creme sau alte substante pe leziuni.

Primul ajutor in arsurile chimice In cazul arsurilor determinate de substante chimice primul ajutor consta in limitarea contactului substantei chimice cu tesuturile si diminuarea concentratiei substantei. In acest scop: - se indepartea rapid hainele imbibate in substanta nociva - se spala suprafata afectata cu jet de apa timp de 20-30 minute - exceptie face arsura cu varul nestins, in care nu se toarna niciodata apa, deoarece varul se activeaza in prezenta apei. In acest caz se tamponeaza doar cu un tampon uscat si abia dupa ce varul a fost indepartat se poate spala cu apa. De retinut! Nu este indicat sa se incerce neutralizarea substantei chimice deoarece in urma reactiei de neutralizare se elimina o mare cantitate de caldura care poate agrava leziunile. Abia dupa spalarea cu apa se poate eventual incerca aplicarea antidotului: apa bicarbonatata in cazul arsurilor cu acizi sau otet in cazul arsurilor cu baze.

PRIMUL AJUTOR N INSOLAIE Semne de alarm! n cazul persoanelor care lucreaza n locuri cu temperaturi mari si care ncep sa resimta o stare de slabiciune, cefalee, greata, se recomanda ntreruperea lucrului si adapostirea ntr-un loc umbros si racoros. Pentru scaderea temperaturii corporale sunt recomandate: consumul de bauturi reci (de preferinta apa), dusuri cu apa nu foarte rece, baile n ruri sau lacuri din apropiere (doar pentru persoanele care stiu sa nnoate si doar n locuri permise), stropirea corpului cu un furtun de gradina, pentru racorire.

Etapele din cadrul acordarii primului ajutor n caz de insolatie sunt: Aducerea persoanei n cauza ntr-un loc racoros si umbros, daca acesta se afla n imediata apropiere. Pacientul trebuie asezat ntr-o anumita pozitie pentru a asigura permeabilitatea cailor aeriene. n asteptarea ajutorului medical specializat, se vor practica ndepartarea hainelor (pentru permiterea pierderii de caldura), stropirea corpului cu apa rece, plasarea de bucati de gheata la nivelul axilelor si abdomenului, acoperirea corpului cu prosoape mbibate n apa rece, n scopul scaderii temperaturii corpului. Daca aportul de apa este limitat, racirea gtului si capului vor fi prioritare. Pentru ventilatie se vor folosi pe post de evantaie: ziare, prosoape sau haine.

 Se vor ridica membrele inferioare fata de restul coprului, pentru cresterea aportului sangvin la organele vitale, cum este creierul. Se vor masa extremitatile pentru favorizarea circulatiei. Daca persoana este constienta, va fi ncurajata sa bea lichide. n acelasi timp n care se face racirea corpului, se va masura temperatura din 10 n 10 minute, deoarece aceasta nu trebuie sa scada sub 38,5 grade C.

Dac eti mucat...

Trebuie sa observi cat de adanca este muscatura; de obicei o simpla julitura sau zgarietura nu necesita interventia medicului. Daca un animal si-a infipt coltii in tine da nastere unei muscaturi foarte periculoase. Dintii cu pricina imping bacteriile in interiorul ranii. Spala rana cu apa rece. Rana trebuie oricum curatata foarte bine si tratata cu antibiotice. Greseala de incepator: sa nu-ti faci vaccinul antitetanos; trebuie sa ti-l reinnoiesti in maximum 72 de ore sau daca au trecut cinci ani de la ultima vaccinare.

Dac eti nepat...

Trebuie sa cunosti faptul ca nepatura de albine produce un miros care le poate determina si pe celelalte albine sa atace, asa ca acopera-ti fata si gatul cu tricoul sau haina pana reusesti sa te adapostesti. Cu cat acul sta infipt mai mult in piele cu atat corpul tau primeste mai mult venin. Scoate acul cu mana, cu unghia...in orice caz nu incerca sa storci locul intepaturii. Greseala de incepator: daca incerci sa sugi ntepatura pentru a scoate veninul; nu ai sa reusesti decat sa otravesti si mai rau organismul.

Dac osul e scrntit sau rupt...

Indiferent daca e o luxatie sau o ruptura, pune o compresa cu gheata in zona afectata (in reprize de cate zece minute, cu pauze de aceeasi durata intre ele). Greseala de incepator: sa apelezi la atele sau bandaje. Daca ai auzit un scrasnet infiorator sau daca bratul tau e curbat intr-o pozitie nefireasca, nu mai exista nicio indoiala: te-ai ales cu o fractura. Daca poti misca incheietura si osul fara probleme, nu e fractura

PRIMUL AJUTOR SI METODE DE APLICARE A RESPIRATIEI ARTIFICIALE IN CAZ DE ACCIDENTARE PRIN ELECTROCUTARE A. SCOATEREA CELUI ACCIDENTAT DE SUB CURENT Prima actiune de intreprins este deconectarea partii de instalatie de care este prinsa persoana accidentatului. Cu aceasta ocazie trebuie sa se tina cont de urmatoarele : 1. In cazul in care accidentatul se gaseste agatat la o inaltime oarecare, deconectarea instalatiei si eliberarea acestuia de sub curent poate sa provoace un rau mai mare decat cel cauzat de curentul electric, de aceea trebuie luate toate masurile care sa garanteze securitatea celui accidentat in caz de cadere. 2. In caz de deconectare, pot fi stinse concomitent si luminile. De aceea, trebuie luate masuri pentru a avea alte surse de iluminat: (felinare, faclii, lumanari, un iluminat de rezerva, felinare cu acumulatoare, etc.) fara sa se intarzaie din aceasta cauza deconectarea instalatiei si masurile de prim ajutor pentru cel accidentat. 3. In cazul in care deconectarea instalatiei nu poate fi executata suficient de repede, atunci trebuie luate masuri de separare a persoanei accidentate de partile conducatoare de curent de care este agatata si anume:

 Pentru separarea celui accidentat de partile conducatoare de curent sau a conductei electrice de aceasta, trebuie sa se faca uz de o haina, o franghie uscata sau un bat, sau orice mijloc asemanator neconductor si uscat; nu se pot intrebuinta in aceste cazuri obiecte metalice sau umede; pentru ca accidentatul sa fie separat repede de partile conducatoare de curent, se poate trage de haina lui, daca este uscata si este departata de corp (poalele hainei), evitand in acelasi timp atingerile de obiectele metalice inconjuratoare si de partile corpului neacoperite de haine; De asemenea, nu se recomanda sa se traga cel accidentat de picioare, fara a se lua masurile necesare, deoarece incaltamintea poate fi umeda iar cuiele batute si ochiurile pentru sireturi sunt bune conducatoare de electricitate; persoana care intervine isi va pune manusi sau isi va infasura mainile cu o haina uscata; in cazul cand nu are asemenea obiecte, isi va pune sub picioare un covor de cauciuc electroizolant, scanduri uscate sau va incalta cizme electroizolante.

B. PRIMELE MASURI DUPA SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB CURENT Pana la venirea medicului si pentru ca sa nu existe pericolul inghitirii limbii sau al inecarii cu voma in cazul unui lesin, accidentatul se aseaza in decubit ventral, ca in imaginea urmatoare:

Cand cel accidentat si-a pierdut cunostinta, el trebuie intins pe un loc neted si comod; i se desface imbracamintea la piept si la gat, se iau masuri pentru improspatarea aerului, se evacueaza din incapere persoanele de prisos, apoi i se da sa miroase o solutie de amoniac, se stropeste cu apa (nu din gura !), i se fac frictiuni pe corp pentru incalzirea corpului. Medicul trebuie sa fie chemat cat mai urgent.

In cazul cand accidentatul respira greu, foarte rar si convulsiv, la fel ca un muribund, i se va face respiratie artificiala si un masaj in regiunea inimii. In cazul cand persoana accidentata nu mai da semne de viata (respiratia, bataile inimii, pulsul sunt absente) nu trebuie sa fie considerata pierduta. Moartea poate fi adesea numai aparenta, dar cel accidentat va muri daca nu i se va acorda primul ajutor, facandu-i-se respiratie artificiala. Respiratia artificiala trebuie facuta in mod continuu, pana la sosirea medicului, care, in aceste cazuri, trebuie chemat urgent. Pulsul se verifica la artera carotida, fara a presa excesiv

C. PRINCIPALELE INSTRUCTIUNI OBLIGATORII APLICABILE LA

EXECUTAREA RESPIRATIEI ARTIFICIALE

Respiratia artificiala va fi executata numai in cazurile in care cel accidentat nu respira deloc sau respira rar, convulsiv, cu sughituri, ca un muribund, sau daca respiratia se inrautateste. Executarea respiratiei artificiale trebuie sa fie inceputa imediat ce accidentatul a fost scos de sub curent si se continua apoi fara intrerupere. Inainte de a se proceda la executarea respiratiei artificiale, este necesar : Sa se elibereze imediat accidentatul de partile de imbracaminte care impiedica respiratia (gulerul de la camasa, fularul), sa se desfaca cureaua de la pantaloni. sa se elibereze imediat gura celui accidentat de obiecte straine (sa se inlature protezele dentare daca exista); Daca gura accidentatului este inclestata, ea trebuie deschisa, in care scop falca inferioara este impinsa in afara; pentru aceasta cel care da primul ajutor aplica cele patru degete de la ambele maini in spatele colturilor falcii inferioare, apoi, prin apasarea degetelor mari deasupra marginii falcii, aceasta este impinsa in afara, astfel ca dintii maxilarului inferior sa fie adusi in fata dintilor celui superior.

In cazul cand in modul mai sus indicat nu se reuseste sa se deschida gura, atunci se va recurge la ajutorul unei lame metalice sau unei linguri care se va introduce intre masele la colturile gurii si nicidecum in fata (caci dintii se pot rupe) si cu precautie se desclesteaza dintii. (Inainte de a se folosi lama metalica/lingura, se inveleste cu un material textil pentru a proteja dantura. Sunt preferabile de asemenea unelte din lemn.)

Deblocarea cailor respiratorii blocate de baza limbii:

D. METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA

Metoda respiratiei artificiale gura-la-gura Este cea mai buna metoda pentru
ca este usor de invatat si practicat, poate fi folosita asupra persoanelor de toate varstele. In plus, ofera rata mare de succes pentru salvatorul singur.

Eliberarea cailor respiratorii

Gura la gura

Gura la nas

Pasii care trebuie urmati sunt urmatorii:

- Verificati gura accidentatului pentru a va asigura ca nu este obstructionata. - Plasati corpul accidentatului pe spate, astfel incat pieptul sa fie in extensie - Prindeti mandibula si ridicat-o in sus astfel incat capul sa aiba o pozitie inspre inapoi (vezi imaginea anterioara); - Aceasta actiune va debloca caile respiratorii blocate de baza limbii, care este deseori inghitita de persoana in stare de inconstienta. Acum se incepe respiratia artificiala: - Cu o mana se strang narile accidentatului. - Dupa aceea salvatorul inspira rapid si adanc, apoi insufla aerul prin gura accidentatului. - Daca maxilarele sun inclestate, inca se mai poate folosi aceasta metoda, aerul trecand printre dinti, altfel se poate folosi si metoda gura-la-nas. Expiratia accidentatului trebuie sa se produca natural, la oprirea insuflatiei.
Daca e nevoie, respiratia artificiala trebuie combinata cu masajul cardiac. In cazul a doi salvatori ritmul este de 10-12 inspiratii pe minut - o data la 5 compresii cardiace; In cazul unui singur salvator, se face o succesiune de 2 inspiratii dupa fiecare 15 compresii cardiace. In cazul cand accidentatul este copil, ritmul de respiratie artificiala este de 20 inspiratii pe minut, se continua cu succesiunea de 2 inspiratii la 15 compresii cardiace pana la revenire sau sosirea medicului. Nu pierdeti nici un moment in inceperea respiratiei artificiale, cea mai mica intarziere poate fi fatal!

Tehnica masajului cardiac extern

Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat n partea inferioara a sternului. (apendicele xifoid - locul de ntlnire a coastelor). La acest nivel se aseaza podul palmei uneia dintre mini, aceasta fiind locul n care trebuie facute compresiunile toracice. Aseazam cealalta mna (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste mna situata pe stern fara ca degetele sa se sprijine pe torace.

Cu coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala a pacientului se fac compresiunile astfel nct sa nfundam sternul cu o adncime de aproximativ 4-5 cm (numarnd cu voce tare, i 1 i 2 si 3 si 4 si 5). Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie de 60-80/min.

La copiii mici (pn la 4 ani) apsarea se va efetua mai domol doar cu 2 degete dar cu o frecven mai mare 100/min.

Primul ajutor in caz de hipotermie (expunere la temperaturi joase) Hipotermia apare cand corpul uman se raceste si pierde caldura intr-o mai mare masura fata de capacitatea lui de a o sintetiza. Temperatura normala, luata intrarectal este intre 36.4 grade C si 37 grade C. Simptomele initiale includ: - frisoane - pielea rece, palida sau de culoare albastra - apatie (lipsa de interes sau grija) - afectarea capacitatiilor intelectuale - tulburari de echilibru - tulburari de vorbire (pronuntie nedeslusita) - parestezii (amorteli) la nivelul mainilor si degetelor - dificultate in a indeplini sarcini. Tratamentul hipotermiei usoare include scoaterea din mediul care a determinat-o, folosind paturi calde, incalzitoare si sticle cu apa fierbinte. Hipotermia moderata sau severa este tratata, de preferat, intraspitalicesc de catre medici specialisti.

 Primul ajutor n hemoragii

CLASIFICAREA HEMORAGIILOR:
NR. CRT. I CRITERII DE CLASIFICARE Dup locul unde apare Dup tipul de vas din care se scurge sngele

Hemoragia este pierderea de snge provocat de ruperea unui vas.

TIPUL HEMORAGIEI 1. Hemoragie intern 2. Hemoragie extern SEMNE DE RECUNOATERE Cnd sngele se scurge n interiorul corpului Cnd sngele se scurge n exterior Cnd sngele se scurge n nituri regulate, Este de culoare rou deschis Este mai grav Cnd sngele curge continuu, Are culoare rou nchis, aproape negru se pierde o cantitate de snge pna la 500 ml se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n ortostatism; cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee; pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient;

II

1. Hemoragie arterial 2. Hemoragie venoas 1. Mic 2. Medie

III

Dup cantitatea de snge pierdut

3. Mare

4. Cataclismic

 Semnele de recunoatere a hemoragiei interne: Paliditate neobinuit (pielea devine ca ceara) Anemia scoarei cerebrale (ameeli, vjituri n urechi, agitaie, lein) Accelerarea pulsului Sete puternic Msuri de prim ajutor n hemoragiile arteriale sau venoase: Se apas manual artera sau vena din care se scurge sngele Se culc victima cu capul mai jos dect trunchiul Se aplic GAROUL (ATENIE ! NTRE INIM I RAN) Se noteaz pe un bileel data i ora aplicrii garoului Se panseaz rana Se trimite urgent accidentatul la spital Msuri de prim ajutor n hemoragia nazal (epistaxis) Accidentatul este dus la aer Se aeaz pe scaun cu capul dat pe spate I se aeaz o compres rece la rdcina nasului I se apas puternic nasul pe partea care sngereaz

 Hemostaza Oprirea sngerarii poarta denumirea de hemostaza. Ea poate fi spontana n cazul unor hemoragii mici, prin interventia mijloacelor proprii organismului, dar de cele mai multe ori este necesara interventia altor persoane, care sa realizeze hemostaza. Hemostaza poate fi provizorie sau definitiva. Hemostaza proviorie se poate realiza prin: compresiune digitala pansament compresiv Garou

Compresiunea digitala. Compresiunea corect executata pe vasul ranit trebuie sa se aplice deasupra ranii n cazul unei hemoragii arteriale si sub plaga n cazul unei hemoragii venoase, tinnd cont de sensul circulatiei. Cnd
hemoragia nu poate fi stapnita prin compresiune exercitata la distanta, se poate folosi compresiune directa n care caz compresiunea vasului ce sngereaza se face cu degetul introdus direct n plaga. Aceasta metoda nu poate fi dect de scurta durata, trebuind sa recurgem la alta care s-o suplineasca si sa o completeze.

Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite

pentru a realiza o hemostaza provizorie. n lipsa unui pansament steril se poate folosi pentru a pune pe plaga o batista, o crpa curata, peste care se strnge pansamentul circular (fasa).

Aplicarea garoului este ultima varianta la care apelam. Garoul poate fi improvizat folosind curea, cravata, fular, sfoara, etc. Se foloseste doar n cazuri extreme si n situatia n care hemoragia nu se putea controla prin alte metode (amputatie de membru). Important este oprirea hemoragiei fara a comprima excesiv tesuturile. Garoul, odata cu oprirea sngerarii, produce oprirea circulatiei sngelui n portiunea de membru situata dedesubtul lui. Din aceasta cauza mentinerea sa mai mult de 2 ore poate duce la complicatii deosebit de grave. Totdeauna la montarea unui garou trebuie atasat un bilet, care nsoteste bolnavul, si pe care se noteaza obligatoriu urmatoarele date: nume, prenume, ora exacta a aplicarii garoului.

Din 30-30 minute se slabeste putin garoul pentru a permite irigarea segmentului de membru subiacent. Ridicarea garoului se face doar n conditii de spital si de personal competent. Hemostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului care sngereaza. Cel mai folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire.

ATENTIE! In caz de accidentare, se va asigura primul ajutor, se va anunta seful locului de munca, si se va apela unul din telefoanele urmatoare: 112-Serviciul comunicatii speciale (servicii reunite politie -pompierisalvare); 961-Serviciul salvare.