MASURI DE PRIM AJUTOR

1. Situatii de criza? Invata sa-ti pastrezi calmul!

Accidentele sau situatiile de criza ne iau, cu siguranta, pe neasteptate, astfel incat putini
dintre noi stim cum ar trebui sa reactionam pe moment. Fapt deosebit de important
pentru a depasi momentul si pentru a evita intamplari dintre cele mai nefericite.

Colegii nostri de la Crucea Rosie Romana ne-au dat insa cateva sfaturi prin care sa facem
cunostinta cu principalele metode de acordare a primului ajutor in diverse situatii. In momente
de criza, fiecare om reactioneaza individual. Important este sa incercati sa va pastrati calmul
si sa-i linistiti pe cei din jur, sa faceti putina ordine la locul accidentului, iar apoi sa stabiliti
etapele prioritare ce se cer a fi indeplinite in acordarea primului ajutor.

In acelasi timp, trebuie sa-i consiliati si linistiti pe cei din jur care intra in panica, sa linistiti
victima daca aceasta este constienta si sa ii asigurati pe toti ca lucrurile se afla sub control.
Asigurati victima ca totul se va desfasura in conditii bune si ca ajutoarele sunt pe drum, ca
veti face tot ce puteti astfel incat sa-i usurati suferinta. Nu efectuati manevre care i-ar putea
pune in pericol sanatatea sau i-ar putea agrava starea, incercati doar sa o linistiti pana cand isi
vor face aparitia, la fata locului, echipaje speciale.

Daca sunt mai multe persoane in preajma, va puteti alege cateva ajutoare, potentiali salvatori.
Ar trebui sa selectati dintre acestia pe cei care par a fi mai calmi si de incredere si sa le dati
diverse sarcini: cineva sa sune la ambulanta, cineva sa ajute propriu-zis la manevrele de prim
ajutor.

Nu uitati: nu va pierdeti cumpatul!

2. Primul ajutor

Mii de oameni mor sau sufera anual datorita necunoasterii masurilor de prevenire a situatiilor
de urgenta sau a modalitatilor de aplicare ale acestora si a lipsei cunostintelor necesare pentru
a gestiona problemele de sanatate si comportamentul riscant, sau pentru ca in situatii de
urgenta n-au beneficiat de asistenta corespunzatoare sau nu le-a fost acordata in timp util.

Astfel, o serie de comunitati din intreaga lume, se confrunta cu aceste situatii de criza

Oricine este vulnerabil

S-ar putea obtine imbunatatiri semnificative daca mai multe persoane ar avea cunostinte in
acordarea primului ajutor.

Este esentiala nu numai dezvoltarea mijloacelor de interventie si a eficacitatii serviciilor de

ingrijire, ci si dezvoltarea abilitatii fiecarei persoane de a salva si a proteja viata, inclusiv pe
cea proprie, atat in beneficiul familiei acesteia cat si al comunitatii.

Prevenirea si bunul simt sunt componente cheie ale educatiei de prim ajutor. Cand oamenii
sunt instruiti sa asiste victimele accidentelor rutiere, li se aduc de asemenea la cunostinta
regulile de siguranta a circulatiei.
Acelasi model se aplica la instruirea comunitatilor pentru gestionarea epidemiilor de diaree -
acestea sunt educate sa-si imbunatateasca practicile de igiena si salubritate.

Fiecare poate proteja si salva o viata

Primul ajutor este o stare de spirit, o atitudine orientata spre actiune si un set de actiuni si
practici care urmaresc sa previna, sa pregateasca pentru si sa ofere un raspuns la situatiile de
urgenta. Aceste situatii pot include boli, epidemii, atacuri de cord, accidente de circulatie,
raniri domestice, etc.

In situatiile de urgenta scopul raspunsului imediat este de a micsora impactul acestor conditii
asupra starii de sanatate, in vederea stabilizarii si tratarii victimei pana cand ajutorul
profesional devine disponibil sau necesar.

Conceptul

Scopul final al programelor de prim ajutor ar trebui sa fie adoptarea unui mod de viata mai
sanatos si mai sigur de catre marea majoritate a indivizilor si comunitatilor.

Primul ajutor tine de informatie, pregatire si actiuni. "Va rugam fiti atenti la traversarea
strazilor" este un mesaj de prim ajutor, ca si alertarea unui serviciu de urgenta. Spalarea
mainilor este la fel de importanta ca si ingrijirea unei victime inconstiente.

Totusi informatiile esentiale si actiunile nu sunt singurele componente; de asemenea exista o

dimensiune psihologica intrinseca si o fundamentare etica incontestabila. Persoana care
acorda prim ajutor aduce caldura umana care ajuta la promovarea unei societati mai tolerante.

Persoanele care acorda prim ajutor ofera un model de societate care trece dincolo de frontiere,
unde regula este ajutorul reciproc, unde barbatii si femeile care sufera sunt ajutati indiferent
de nationalitate, religie sau apartenenta etnica, pur si simplu pentru ca demnitatea umana ar
trebui sa fie respectata. Un zambet calduros, o atingere mangaietoare, o infatisare grijulie pot
face toata diferenta.

Primul ajutor promoveaza simtul solidaritatii, generozitatii si al altruismului care exista in

fiecare dintre noi si da o noua dimensiune spiritului de comunitate.

Audienta

Cu toti suntem interesati, pentru ca toti suntem vulnerabili si totusi toti putem proteja si salva
vieti.

Pentru a incuraja si a sustine oamenii sa actioneze este necesar un mediu propice. Pe langa
cadrul legal corespunzator, implicarea liderilor comunitari, autoritatilor publice, mediei, a
societatii civile si a sectorului de afaceri, ca si parteneriatele dintre acesti factori, sunt de mare
importanta si valoare.

3. Principiile generale ale interventiei persoanei care acorda prim ajutor

Situatie

O persoana care prezinta si/sau exprima simptomele unei situatii critice.

Definitie

Este asistenta asigurata de persoana care acorda prim ajutor, asistenta care poate mentine viata
si sanatatea, alina suferinta, oferi suportul psihologic si preveni handicapul pe termen lung,
inainte de sosirea/contactul cu un serviciu de urgenta si in sustinerea acestui serviciu odata ce
acesta a ajuns la locului accidentului.

Riscuri

Fara interventia persoanei care acorda prim ajutor, viata sau sanatatea victimei pot fi in
pericol.

Principiile actiunii

Aceste principii se aplica in orice situatie in care intervine o persoana care acorda prim ajutor:

1) Inainte de orice angajament in actiune, persoana care acorda prim ajutor trebuie sa evalueze
situatia de urgenta, in primul rand problemele legate de pericolul care o ameninta sau o pot
afecta, pe ea, pe victima sau pe trecatori.
2) Protectia de pericol si de posibilele reaparitii ale acestuia ar trebui sa fie prima si
permanenta preocupare a persoanei care acorda prim ajutor. Daca exista un potential pericol
pentru persoana care acorda prim ajutor, protejarea si salvarea trebuie efectuate de catre
fortele specializate (politie, pompieri, etc.).
3) Actiunile persoanei care acorda prim ajutor nu trebuie sa inrautateasca starea victimei si
trebuie sa asigure un efect stabilizator sau benefic asupra situatiei victimei si a trecatorilor,
prevenind sau limitand totodata dezvoltarea complicatiilor.
4) Masurile de asistenta luate trebuie sa fie corespunzatoare situatiei si trebuie initiate in
conditii de siguranta, rapid si efectiv, prioritare fiind problemele care ameninta viata.
5) Persoana care acorda prim ajutor ar trebui sa:
- asiste fara a avea sau a fi afectata de prejudecati, incercand sa aline suferinta unei persoane,
fiind ghidata doar de asistenta umanitara care raspunde la necesitatile victimei si prezinta
respect fata de victima si realitati.
- actioneze intotdeauna in conditii de siguranta si confortabile, sa fie capabila sa execute cu
usurinta masurile de salvare si protejare a vietii si sa supravegheze victima si situatia.
- solicite ajutor corespunzator din resursele comunitatii, cand si unde este posibil.
- urmareasca obtinerea cooperarii victimei, prezentandu-se si stabilindu-si rolul de asistenta.
- stranga toate informatiile posibile despre situatie si starea victimei, pentru a-si ghida
actiunile.
- predea victima unui serviciu de urgenta cat mai repede posibil, daca un astfel serviciu este
disponibil si necesar (incapacitate de a finaliza interventia fara un astfel de suport).
- ofere suport psihologic victimei, prin atitudinea, cuvintele si actiunile sale, tinand cont de
faptul ca ingrijeste "o persoana ranita, nu doar rana". Reasigurarea ar trebui sa fie asigurata de
asemenea si cu trecatorii.
- asiste si sa monitorizeze conditia victimei pana cand asistenta in continuare nu mai este
necesara. Intreruperea asistentei se poate produce cand serviciul de urgenta ajunge la locul
interventiei, victima ajunge la serviciul de urgenta sau se determina ca victima nu mai
necesita nici o ingrijire in continuare.
- sa fie doritoare si capabila sa asiste serviciul de urgenta in asigurarea ingrijirii victimei,
incluzand furnizarea informatiilor despre victima si situatia de urgenta.

Note:

Prioritatea actiunilor este determinata de starea victimei si de severitatea problemelor,

luandu-se in considerare atat nevoile fizice cat si cele psihologice. Criterii cum ar fi
nationalitatea, rasa, apartenenta religioasa, clasa sau opiniile politice n-ar trebui sa ghideze
interventia de prim ajutor.

Chiar daca o victima inconstienta nu poate auzi si/sau percepe ce se spune si se intampla in
jurul ei, ar trebui folosite cuvinte si contacte corespunzatoare, ca la asistarea unei victime
constiente.

4. Protejarea persoanei care acorda primul ajutor

Persoana care acorda prim ajutor, victima si ceilalti trebuiesc protejati de pericol imediat si
posibila reaparitie a acestuia trebuie prevenita. Totusi pot exista situatii cand persoana care
acorda prim ajutor nu poate proteja victima de pericol, ceea ce necesita efectuarea salvarii de
catre forte specializate, cum ar fi politia, echipele de salvare speciale sau pompierii.

In unele tari persoanelor care acorda prim ajutor ar trebui sa li se aduca la cunostinta ca
autoritatile de securitate s-ar putea sa trebuiasca informate asupra situatiei de urgenta,
conform regulilor lor de securitate.

In situatii de prim ajutor multe persoane sunt ingrijorate de transmiterea unor boli. Riscul
contactarii unor boli contagioase, cum ar fi hepatita B, hepatita C, HIV, etc., in timpul
asigurarii masurilor de salvare a vietii este mult mai redus decat cred oamenii. Folosirea
regulilor de baza privind autoprotectia: luarea precautiilor adecvate si aplicarea masurilor
igienice de baza reduc in continuare acest risc. In anumite zone autoritatile sanitare locale
impun sau recomanda protectia imunologica a personalului serviciilor de urgenta (de ex.
vaccinari impotriva hepatitei sau a tetanosului).

Persoanele care acorda prim ajutor ar trebui incurajate sa asiste orice persoana aflata in
situatie de necesitate fara discriminare si sa-i trateze pe toti cu respect.

In masura in care situatia permite, ar trebui luate urmatoarele masuri de prevenire a

transmiterii bolilor:

Precautii personale
Spalati-va mainile cu sapun si apa curata imediat dupa aplicarea unei tehnici de salvare a

5. Alertarea

Situatie
Persoana care acorda prim ajutor ofera asistenta intr-un loc in care un serviciu de urgenta
poate prelua sustinerea victimei.

Definitie
Este o actiune prin care se comunica serviciului de urgenta ca s-a produs o situatie de urgenta
si se solicita suport pentru preluarea ingrijirii victimei.

Riscuri
Daca nu se informeaza un serviciu de urgenta, se poate compromite in mod serios
posibilitatea asistarii cu succes si/sau ingrijirii complete a victimei.

Principiile actiunii
1) Alertarea unui serviciu de urgenta ar trebui facuta cat de devreme posibil, prin cele mai
potrivite mijloace aflate la dispozitie.
2) Alerta data ar trebui sa transmita cat mai multe informatii relevante posibil cu privire la
situatia de urgenta, pentru a permite luarea celei mai corespunzatoare decizii in stabilirea
tipului de servicii de urgenta necesare.

Nota: Alerta poate fi singura actiune executata de catre un trecator sau o persoana care acorda
prim ajutor, demonstrand disponibilitatea acesteia de a asista.

Principiile tehnicilor

Pasul 1
Colectati informatiile relevante.

Aspectele cheie ale pasului 1

Determinati pozitia exacta a locului in care s-a produs accidentul si caile de acces la acesta.
Identificati, daca este posibil, circumstantele in care s-a produs incidentul (de ex. un
accident rutier) si prezenta eventualelor pericole (de ex. un incendiu).
Colectati informatii despre starea victimei [vezi recomandarile referitoare la acest subiect].

Justificarea pasului 1
Calitatea informatiilor despre situatia de urgenta si despre starea victimei sunt un factor
cheie pentru determinarea si mobilizarea celui mai potrivit serviciu de urgenta pentru
asigurarea ingrijirii victimei (incluzand activitatile de salvare).

Nota 1: Aceste recomandari nu se refera la situatii cu mai multe victime. Acesta este motivul
pentru care informatii ca "numarul de victime si o scurta apreciere a fiecareia" nu sunt
indicate aici pentru alertare.

Nota 2: O alertare poate fi facuta in doi timpi: (a) in primul apel se prezinta problemele
majore (de ex. o victima blocata in vehicul) si starea victimei, focalizandu-se pe amenintarile
imediate asupra vietii, (b) in cel de-al doilea se ofera informatii mai detaliate despre starea
victimei.

Pasul 2
Alertati dispeceratul sau serviciul de urgenta.

Aspectele cheie ale pasului 2

Alegeti dintre mijloacele aflate la dispozitie unul care sa garanteze transmiterea rapida si de
calitate a informatiei colectate.
Daca este posibil folositi un mijloc care permite dialogul cu dispeceratul sau serviciul de
urgenta.
 Mesajul de alertare ar trebui sa contina:
cel putin informatiile colectate (de ex. locul, indicatii privind accesul la locul accidentului,
informatii legate de pericole),
daca au fost luate masuri de salvare a vieti, care sunt acelea,
solicitarea unor sugestii de ingrijire.

Justificarea pasului 2
Cele mai bune mijloace de transmitere a unei alertari sunt cele de telecomunicatii, fie un
radioemitator, fie un telefon. Un astfel de dispozitiv permite stabilirea unui dialog. Dialogul
ofera persoanei care acorda prim ajutor indrumarea necesara pentru a-si completa sau inceta
interventia.
Cand astfel de echipamente de telecomunicatii nu exista sau nu functioneaza, un trecator
poate fi trimis la cea mai apropiata statie radio, post telefonic sau serviciu de ingrijire a
sanatatii, cu instructiuni de a reveni la locul accidentului cu raspunsul, cum ar fi timpul
estimat de sosire al serviciilor de urgenta si instructiuni privind masurile de ingrijire ce trebuie
luate.

Pasul 3
(cand exista un telefon disponibil in apropierea locului accidentului) Ramaneti in contact cu
serviciile de urgenta.

Aspectele cheie ale pasului 3

Indicati numarul de telefon de la care sunati.
Daca este cazul, oferiti indicatii privind modalitatea de a ajunge la locul accidentului sau
informatii legate de pericolele existente.
ineti linia deschisa pana cand cel care receptioneaza apelul va cere sa inchideti.
Receptionati orice instructiune.

Justificarea pasului 3
Informatiile furnizate de catre dispecerat pot contine orice sfat catre persoana care acorda
prim ajutor, referitor la asistarea victimei pana la sosirea serviciului de urgenta sau transportul
victimei la un centru de ingrijire. Mai mult decat atat, dispeceratul poate indruma persoana
care acorda prim ajutor pentru a preveni efectuarea unei interventii nepotrivite sau poate
recomanda incetarea eforturilor unde continuarea ar putea:
Sa mareasca inutil riscul pentru persoana care acorda prim ajutor, sau
Sa fie zadarnica data fiind starea victimei si contextul serviciilor de urgenta disponibile, sau
Sa nu fie necesare deoarece victima nu mai necesita nici o alta asistenta, recuperand complet
o stare de sanatate satisfacatoare.
Acest contact poate fi util pentru a indruma serviciul de urgenta/transport care vine la locul
accidentului.

Nota: Trecatorul poate fi folosit in limita posibilitatii (de ex. o distanta mica intre locul
accidentului si punctul de contact) pentru legatura cu dispeceratul sau serviciul de urgenta.

Nota: Daca este necesar si/sau posibil, dispeceratul sau serviciul de urgenta ar trebui sa fie
apelat din nou pentru a oferi informatii actualizate despre situatie si/sau starea victimei.

6. Evaluarea initiala, sistematica a starii victimei

Situatie
Persoana care acorda prim ajutor evalueaza starea victimei de indata ce amandoi se afla intr-o
situatie de siguranta.

Definitie
Este colectarea initiala, sistematica si repetata a informatiilor de baza despre victima, ducand
la:
a - Evaluarea naturii si circumstantelor starii de urgenta a victimei.
b - Stabilirea masurilor prioritare necesare pentru pastrarea si mentinerea vietii si sanatatii
victimei si prevenirea agravarii situatiei.
c - Evaluarea masurilor luate si monitorizarea raspunsului victimei la orice masuri care au fost
luate.
d - Descoperirea conditiilor speciale ale victimei (de ex. diabet, crize, etc.).
e - Informarea detailata a dispeceratului sau a serviciului de urgenta asupra starii victimei.

Riscuri
Cand se colecteaza informatii incorecte sau insuficiente:
a - S-ar putea sa nu se acorde victimei masurile corecte de salvare a vietii.
b - Victimei i s-ar putea acorda masuri incorecte de salvare a vietii.
c - Indrumarea si deciziile luate de catre dispecerat sau serviciul de urgenta pot fi incorecte.
d - Ar putea fi mobilizat un serviciu de urgenta necorespunzator pentru ingrijirea victimei.

Oricare din consecintele de mai sus pot avea efecte negative asupra vietii sau sanatatii
victimei.

Principiile actiunii
1. Evaluarea ar trebui sa inceapa prin observare si discutii inainte de orice contact fizic.
2. Colectarea informatiilor ar trebui sa urmeze o progresie logica urmata de un curs logic al
interventiei, identificand intai problemele ce ameninta imediat viata.
3. Rezultatul colectarii informatiilor ar trebui sa reprezinte un volum coerent de date si
simptome.
4. Informatiile ar trebui colectate regulat pentru a monitoriza starea victimei si rezultatele
masurilor luate.

Nota: Anumite obiceiuri locale sau reguli religioase pot limita strangerea de informatii prin
interzicerea contactului fizic si/sau verbal, de exemplu intre un barbat si o femeie. Ar putea
exista o solutie ascunsa in aceste obiceiuri sau reguli. In caz contrar trebuie sa prevaleze bunul
simt.

Principiile tehnicilor

Pasul 1
Reasigurati victima.

Aspectele cheie ale pasului 1

Prezentati-va victimei ca persoana capabila sa acorde primul ajutor.
Propuneti asistenta si obtineti consensul victimei pentru interventie.
Explicati ce intentionati sa faceti.
Incercati sa obtineti cooperarea/colaborarea victimei, avand in vedere actiunile ce
intentioneaza a se executa.
Justificarea pasului 1
Stabilirea relatiei cu victima si cooperarea acesteia sunt elemente esentiale ce trebuie
obtinute. Victima poate sa nu realizeze ca se afla intr-o stare critica si prin urmare sa nu
inteleaga de ce i se ofera ajutor.
Exista un risc de agravare a starii victimei daca aceasta este ingrijorata de prezenta si
intentiile persoanei care acorda prim ajutor. Exista o posibila amenintare pentru persoana care
acorda prim ajutor din partea victimei, care poate deveni agresiva daca nu intelege prezenta si
intentiile persoanei care acorda prim ajutor.
Lipsa increderii victimei poate duce la esecul sau ineficienta actiunilor persoanei care acorda
prim ajutor.
De aceea acest pas ar trebui sa imbunatateasca cooperarea si starea finala a victimei.

Nota: Victima ar trebui sa fie tratata cu cel mai mare respect, indiferent daca este inconstienta
sau incapabila sa raspunda. Chiar daca o victima inconstienta nu poate auzi si/sau percepe ce
se spune si intampla in jurul ei, ar trebui folosite cuvinte si contacte corespunzatoare, ca si
cum s-ar asista o victima constienta.

Nota: Colectarea informatiilor descrise mai jos este valoroasa. In anumite contexte aceasta
actiune poate fi regandita datorita sosirii rapide a unui serviciu de urgenta la locul
accidentului.

Pasul 2
Adoptati o colectare sistematica a informatiilor.

Aspectele cheie ale pasului 2

Focalizati-va pe evaluarea situatiilor care ameninta viata: cai respiratorii - respiratie,
probleme cardiace, sangerare externa puternica, inconstienta, etc.
Notati simptomele vizibile.
Colectati dovezile din jurul victimei si obtineti informatii de la trecatori.
Daca este posibil scrieti toate aceste informatii pe o bucata de hartie si notati ora.

Justificarea pasului 2
Simptomele ar trebui sa fie componentele cheie ale unei evaluari corecte, evitand
interpretarea si diagnosticarea eronate, cu actiuni necorespunzatoare. Mai mult decat atat
informatiile colectate ar trebui prioritizate.
Fiecare din situatiile care ameninta viata necesita o actiune imediata inainte de continuarea
colectarii de informatii.

Nota: Identificarea pericolelor este de asemenea o prioritate, la care s-a facut referire in
stagiul precedent [vezi principiile generale ale interventiei persoanei care acorda prim ajutor].

Pasul 3
Daca victima este constienta obtineti informatii de la ea.

Aspectele cheie ale pasului 3

Ascultati si/sau intrebati de ce anume se plange/ce acuza victima si care ar fi cauzele directe
ale acestora.
Notati varsta si sexul victimei.
 Stabiliti antecedentele victimei (boli cronice, tratamente, alergii, etc.) si cauzele care au dus
la situatia prezenta.
Colectati datele de contact (telefon si adresa) ale rudelor victimei.
Daca este posibil scrieti toate aceste informatii pe o bucata de hartie si notati ora.

Justificarea pasului 3
Victima poate sa ajute persoana care acorda primul ajutor oferind informatii utile privind
problemele de sanatate actuale si precedente si sa se scurteze astfel timpul de interventie.
Mai mult decat atat, accesul la aceste informatii poate deveni limitat sau imposibil daca
starea de constienta a victimei se deterioreaza.

Nota 1: Daca victima este inconstienta sau incapabila sa ofere informatii clare sau de orice
fel, informatiile disponibile vor fi limitate la ceea ce persoana care acorda prim ajutor poate
auzi si vedea din examinarea fizica a victimei si de la trecatori.

Nota 2: Colectarea de informatii descrisa mai sus este destul de extensiva si este posibil sa nu
poata fi implementata in intregime sau sa nu fie relevanta dupa anumite standarde locale.

Pasul 4
Reverificati victima des pentru a observa schimbarile fizice sau mentale.

Aspectele cheie ale pasului 4

Repetati colectarea initiala de informatii despre starea victimei:
la intervale regulate si,
de fiecare data cand se observa o schimbare,
pana cand serviciul de urgenta ajunge la locul accidentului sau se ajunge la acesta sau se
determina ca nici o asistenta nu mai este potrivita in continuare.
Daca este posibil, scrieti modificarile starii victimei.

Justificarea pasului 4
Reevaluarea situatiei ar trebui facuta regulat inainte de sosirea unui serviciu de urgenta la
locul accidentului, sau pana cand se ajunge la un astfel de serviciu (care se poate afla departe),
deoarece:
tarea victimei trebuie sa fie monitorizata,
eficienta masurilor luate trebuie mentinuta,
Rezultatele obtinute in urma monitorizarii pot necesita actiuni aditionale.
Documentarea schimbarilor le este utila celor ce vor asigura ingrijirea victimei in
continuare.

PROTOCOALE DE INTERVENTIE
PRIM-AJUTOR DE BAZA

Victima nu respira si nu are puls:

Primul gest in aceasta situatie este anuntarea situatiei la 961 solicitand ajutorul echipei
medicale calificate si cu dotare corespunzatoare dupa care incepem resuscitarea cardio-
pulmonara. Daca victima nu respira, nu are puls si esti sigur ca va sosi ajutor profesionist
calificat, incepe ventilatia artificiala si compresiunile toracice. Ele se executa succesiv.
 in cazul in care sunteti singurul salvator raportul ventilatie masaj cardiac trebuie sa fie
de 2:15, acest lucru repetandu-se timp de un minut
in cazul in care sunteti doi salvatori acest raport trebuie sa fie de 1:5. Se executa 10
cicluri dupa care se face reevaluarea pacientului.

Fiecare ciclu se incepe cu ventilatia artificiala si se termina cu ventilatie.

Tehnica ventilatiei artificiale

Ingenuncheati langa pacient. Cu capul victimei in hiperextensie se mentine gura usor
intredeschisa cu o mana, in timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul.
Inspirati profund aer!

Aseazati etans gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de 2-3 secunde. In acelasi timp se
verifica daca toracele se ridica atunci cand noi insuflam .

Fiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel incat toracele sa se ridice. Tineti
capul in hiperextensie cu barbia ridicata indepartand gura de la gura victimei si lasati ca
toracele pacientului sa revina. Volumul de aer pe care il insuflam este mai important decat
ritmul in care il administram.
Tehnica masajului cardiac extern
Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat in partea
inferioara a sternului. Degetul inelar merge de-a lungul rebordului costal pana la apendicele
xifoid (locul de intalnire a coastelor). La acest nivel langa acest deget se aseaza alte doua
degete, respectiv degetul mijlociu si cel aratator, dupa care asezam podul palmei celeilalte
maini, tangent la cele doua degete plasate pe piept, aceasta este locul in care trebuie facute
compresiunile toracice.

Ingenuncheati langa victima, faceti doua ventilatii, dupa care gasiti punctul de reper cu
degetul inelar, pornind din partea inferioara a rebordului costal, catre apendicele xifoid (locul
de intalnire a coastelor). Ajungand cu degetul inelar la apendicele xifoid, asezati degetul
mijlociu si aratator langa el, apoi asezam podul palmei celeilalte maini, acesta fiind locul in
care trebuie facute compresiunile.
Aseazam cealalta mana (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste mana situata
pe stern fara ca degetele sa se sprijine pe torace

Dezobstructia cailor aeriene superioare

Pacient constient:
Obstructia cailor aeriene inseamna blocarea cailor aeriene superioare cu un bol
alimentar sau un corp strain. Victima se va sufoca. Obstructia poate fi incompleta sau
completa. Daca victima este constienta va indica acest lucru prin prinderea gatului cu o mana
sau cu doua maini.
 In cazul obstructiei incomplete respiratia este zgomotoasa, pacientul este aplecat in
fata si incurajat sa tuseasca.
Daca aceasta nu da rezultate va trebui sa incercati o alta manevra , numita manevra
Heimlich; se aplica atunci cand obstructia devine completa. Apropiati-va de victima din spate,
cuprindeti-l pe sub brate, indepartati picioarele, aseaza-ti o mana la mijlocul distantei dintre
ombilic si apendicele xifoid, cu cealalta mana prindeti mana inclestata si faceti miscari bruste
inauntru si in sus.

Aceste miscari vor comprima diafragmul care la randul lui va comprima plamanii si
presiunea creata in bronhii va arunca corpul strain in cavitatea bucala. Faceti aceste miscari
pana eliberati caile aeriene.

Pacient inconstient:
 Daca victima devine inconstienta, intindeti-o pe pamant si aplicati aceeasi manevra,
incalecand picioarele victimei. Reperati locul, asezand podul palmei la mijlocul distantei
dintre ombilic si apendicele xifoid. Asezati cealalta mana peste aceasta (ca la masajul cardiac)
si faceti compresiuni cu miscari bruste in adancime si in sus.

Repetati aceste miscari de 4-5 ori dupa care, intorcand capul victimei intr-o parte,
verificati cavitatea bucala a acesteia pentru a indeparta bolul alimentar sau corpul strain. Daca
acesta nu este vizibil, incercati din nou sa ventilati, observand daca intra sau nu aerul. In caz
de insucces repetati manevra Heimlich pana cand caile aeriene vor fi libere.

Ingrijirea unei victime care prezinta simptomele unei fracturi si/sau entorse

Situatie
Victima prezinta simptomele unui traumatism osos si/sau a unei entorse.

Definitie
Dupa ce victima a fost supusa unei/unor forte si experiente traumatizante, ea prezinta:
durere localizata,
si/sau
orice impotenta functionala a unei incheieturi si/sau a unui os,
si / sau
umflarea si/sau deformarea unei incheieturi si/sau a unui os,
si / sau
pozitia anormala a unei incheieturi si/sau a unui os,
si / sau
o plaga si/sau o hemoragie creata de osul traumatizat sau de forta traumatizanta.

Riscuri
O fractura sau o entorsa este o sursa de:
1. durere,
2. complicatii secundare locale si/sau generale, incluzand daune provocate:
a. Pielii
b. Muschilor
c. Vaselor sanguine
d. Nervilor, incluzand maduva spinarii
e. Organelor interne incluzand creierul, plamanii, etc.

Aceste riscuri pot fi sporite de miscarea oaselor in interiorul zonei ranite.

Principiile actiunii
1. Zona ranita trebuie imobilizata.
2. Orice miscare a zonei ranite ar trebui prevenita.
3. Dezvoltarea de complicatii trebuie prevenita sau diminuata

Principiile tehnicilor
Persoana care acorda prim ajutor ar trebui sa-i explice victimei ce se intentioneaza a se face la
fiecare pas, urmarind obtinerea cooperarii/colaborarii acesteia.

Tehnica: Administrarea generala a unei fracturi si/sau a unei entorse

Pasul 1
Stabilizati zona ranita.

Aspectele cheie ale pasului 1

Rugati victima sa inlature obiectele potential constrictive cum ar fi inele, bratari, ceas de
mana, etc. daca acestea se afla in interiorul sau in apropierea suprafetei ranite si daca acest
lucru este posibil fara a produce noi daune/consecinte negative.
Verificati existenta circulatiei periferice. (vezi capitolul: Ingrijirea unei victime cu
hemoragie externa masiva dintr-o plaga a pielii).
Pregatiti materialele necesare:
o suprafata dura, rigida, dreapta
material pentru fixare (de ex. un bandaj mare)
Fixati zona ranita avand in vedere urmatoarele principii:
actionati incet si cu grija, evitand contactul cu /sau membrul ranit sau miscarea acestuia,
mentineti membrul in pozitia in care a fost gasit,
mentineti zona ranita alaturi de o suprafata dura, rigida, plata sau de o parte a corpului
nevatamata (membrul sanatos, trunchi sau deget), protejand intre timp toate punctele de
contact dintre corp si materiale.
asigurati-va ca incheieturile de deasupra si dedesubtul ranii sunt de asemenea imobilizate,
fixati materialele (de ex. cu bandaj), fara a trece peste zona ranita si nu prea strans.
Imbracamintea stramta, sireturile, etc. ar trebui slabite, dar victima n-ar trebui descaltata.
Limitati orice miscare a victimei cat de mult posibil.

Justificarea pasului 1
Miscarea unei fracturi poate implica complicatii serioase (de ex. deteriorarea vaselor
sanguine) si amplifica durerea.
Circulatia periferica ar trebui evaluata pentru a se putea estima posibila complicatie a
traumatismului osos asupra vaselor sanguine, inainte si dupa fixarea partii ranite.
Inelele, bratarile, ceasul de mana, etc. pot deveni factor de compresie daca in jurul suprafetei
ranite se dezvolta un edem. Aceasta compresie are consecinte negative, in special limitarea
sau blocarea circulatiei sangelui.

Nota 1: Tehnica este folosita cand nu exista nici un serviciu de urgenta capabil sa ajunga la
locul accidentului, fiind necesara transportarea victimei. Persoana care acorda prim ajutor
poate fi instruita de catre un dispecerat sau serviciul de urgenta sa utilizeze aceasta tehnica.
Cand un serviciu de urgenta va ajunge la locul accidentului, persoana care acorda prim ajutor
ar trebui doar sa previna orice miscare a membrului ranit.
Nota 2: Imobilizarea completa ar trebui sa fie facuta de catre personalul unui serviciu de
urgenta. Daca nu exista nici o posibilitate de a activa un astfel de serviciu, aceasta sarcina
poate reveni persoanei care acorda prim ajutor. O imobilizare necesita un grad de experienta
care se obtine din practica sau prin instruiri regulate de reimprospatare.

Prin urmare aceasta tehnica trebuie vazuta ca fiind oarecum dificil de predat persoanelor
neinitiate. Deci persoanele care participa la instruire trebuie selectate si incurajate s-o invete si
sa-si reimprospateze in mod regulat cunostintele teoretice si practice. Acesta este motivul
pentru care aceasta tehnica ar trebui folosita in anumite circumstante, cand:

nu exista nici un serviciu de urgenta disponibil, deloc sau intr-o limita de timp rezonabila,
dispeceratul cere persoanei care acorda prim ajutor sa transporte victima la un serviciu
medical.

Nota 3: In situatii extreme, poate fi luata in considerare realinierea membrului gasit intr-o
pozitie anormala. Circumstantele respective sunt legate in principal de o absenta sau o
intarziere foarte mare cu care serviciile de urgenta pot ajunge la locul accidentului sau nu pot
ajunge. Obiectivul tehnicii este aducerea membrului in pozitie aproape "normala".

Necesita instruire speciala si antrenamente regulate. In consecinta alegerea acestei tehnici

implica un grad de experienta, obtinut din practica sau prin instruiri regulate de
reimprospatare. Prin urmare aceasta tehnica trebuie vazuta ca fiind oarecum dificil de predat
persoanelor neinitiate. Deci persoanele care participa la instruire trebuie selectate si incurajate
s-o invete si sa-si reimprospateze in mod regulat cunostintele teoretice si practice.

Pasul 2
Evaluati eficienta interventiei.

Aspectele cheie ale pasului 2

Asigurati-va ca zona ranita este fixata.

Evaluati suferintele victimei, care ar trebui sa inceteze sau sa se reduca semnificativ.
Asigurati-va ca circulatia periferica este prezenta.

Justificarea pasului 2
Tehnica ar trebui sa fie eficienta, evitand orice miscare a membrului ranit. In consecinta ar
trebui sa aiba efecte rapide asupra durerii resimtite de victima.
O tehnica nepotrivita poate deteriora de asemenea vasele sanguine, mobilizand accidental
oasele fracturate.

INGRIJIREA UNEI VICTIME CARE SUFERA DE ARSURI ALE PIELII

IN URMA EXPUNERII LA O SURSA DE CALDURA

Situatie
Victima prezinta simptomele unei arsuri a pielii.

Definitie
Este o ranire a pielii de origine termica (caldura): foc/flacara, lichide fierbinti sau vapori (apa,
ulei).
Nota: Exista si alte cauze, cum ar fi radiatii, substante chimice sau sursa de curent electric.
Fiecare cauza are consecinte specifice, care pot necesita asistenta specifica.

Riscuri
1. O arsura poate provoca:
a. O durere puternica, coplesitoare si continua (exceptand cazul in care pielea este arsa in
profunzime, cand nu exista nici o durere in zona, dar durerea poate fi puternica in jurul
acesteia).
b. Complicatii specifice, incluzand deshidratare (pierderea de lichide), infectii, hipotermie si
insuficienta circulatorie, datorate factorilor particulari (agentul cauzator, temperatura,
adancimea, localizarea si suprafata arsurii sau varsta si starea anterioara de sanatate a
victimei).
2. Arsura este o problema dinamica, care continua chiar si dupa inlaturarea agentului ce o
cauzeaza, marind extinderea zonei initiale a ranii (atat ca adancime cat si ca suprafata).
3. Agentul cauzator poate in continuare:
sa duca la extinderea arsurii (daca nu este controlat rapid)
sa creeze probleme aditionale de sanatate (de ex. insuficienta respiratorie datorata fumului
de la un incendiu)

Principiile actiunii
1. Locul accidentului trebuie asigurat inainte de inceperea asistentei sau victima ar trebui
mutata intr-un loc sigur.
2. Contactul dintre victima si agentul cauzator trebuie eliminat rapid si in conditii de
siguranta.
3. Procesul de ardere ar trebui stopat rapid si suferinta ar trebui sa fie alinata.
4. Complicatiile trebuie prevenite sau diminuate.
5. Extinderea si localizarea arsurii trebuie evaluata.

Nota: Anumite cauze pot necesita actiuni specifice, care sunt prezentate pe ambalajul
produsului (de ex. in cazul agentilor chimici). De exemplu substantele chimice sub forma de
praf trebuie inlaturate complet prin periere inainte de a se aplica apa, pentru a preveni aparitia
unor reactii suplimentare.

Principiile tehnicilor
Persoana care acorda prim ajutor ar trebui sa-i explice victimei ce se intentioneaza a se face la
fiecare pas, urmarind obtinerea cooperarii/colaborarii acesteia.

Tehnica: Administrarea generala a unei arsuri a pielii datorate contactului cu lichide fierbinti
(apa, ulei)
Nota: Apa fierbinte si uleiul sunt denumite "agent cauzator" in restul acestui capitol.

Pasul 1
Eliminati contactul dintre victima si agentul cauzator.

Aspectele cheie ale pasului 1

Opriti sau inlaturati agentul cauzator de pe victima SAU indepartati victima de agentul
cauzator, avand in vedere urmatoarele principii:
evitati asumarea unor riscuri personale, de asemenea asumarea unor riscuri pentru victima si
trecatori,
evitati agravarea situatiei,
 Inlaturati imbracamintea care nu este lipita de corp, fara a intra in contact cu agentul
cauzator prezent pe hainele victimei.

Justificarea pasului 1
Agentul cauzator trebuie privit ca un pericol imediat pentru persoana care acorda prim ajutor
si victima. Desfasurarea asistentei trebuie sa ia in calcul acest fapt.
Prima data ar trebui luate masuri de protectie de baza, cum ar fi intreruperea gazului sau a
sursei de energie electrica a aparatului de gatit. In cazul existentei unei surse de foc, victima,
persoana care acorda prim ajutor si trecatorii ar trebui sa se afle la distanta de incendiu, care,
daca este posibil, ar trebui sa fie stins.

Pasul 2
Limitati procesul de ardere si asigurati reducerea durerii.

Aspectele cheie ale pasului 2

Raciti arsura cu apa cat mai curand posibil, avand in vedere urmatoarele principii:
(pe cat posibil) apa ar trebui sa fie rece, curata si curgatoare,
cu putere mica si un flux regulat,
asigurati-va ca apa se scurge complet, fara a atinge alte parti ale victimei, pe voi sau pe
altcineva,
continuati sa inlaturati imbracamintea contaminata de pe victima, exceptand articolele care
sunt lipite de piele.
Racirea poate fi continuata timp de cateva minute, pana cand durerea nu revine dupa
incetarea racirii, dar inainte ca victimei sa i se faca frig.
Rugati victima sa inlature obiectele potential constrictive cum ar fi inele, bratari, ceas de
mana, etc. daca acestea se afla in interiorul sau in apropierea suprafetei ranite si daca acest
lucru este posibil fara a produce noi consecinte negative.

Daca apa nu este disponibila:

evaluati arsura,
acoperiti rana pentru a minimiza infectiile,
obtineti ajutor.

Justificarea pasului 2
Pana in prezent racirea locala cu apa este singura ingrijire imediat eficienta pe care o
persoana neinitiata o poate aplica pentru:
a inlatura caldura si a reduce temperatura in tesutul ranit, limitand procesul de ardere,
umflarea si formarea basicilor. Aceasta previne distrugerea mai accentuata a pielii si creste
sansele de supravietuire a celulelor afectate care sunt inca vii.
calmarea/reducerea durerii simtite de victima.
Apa nu trebuie lasata sa se scurga de pe zona afectata pentru a nu contamina o suprafata inca
neafectata.
N-ar trebui sa se permita ca victima sa devina hipotermica sau sa tremure.
Exista produse disponibile, cum ar fi gelul de stopare a arsurii, care includ atat elemente
calmante cat si de racire. Folosirea acestora depinde de reglementarile locale si
disponibilitatea lor.
Inelele, bratarile, ceasul de mana, etc. pot deveni agenti compresivi daca in jurul suprafetei
arse se dezvolta un edem. Aceasta compresie are consecinte negative, in special limitarea sau
blocarea circulatiei sangelui.
Nota:
Studiile stiintifice arata ca racirea poate fi eficienta daca se aplica in primele 15 - 25 de
minute de la ranire. Astfel cunoasterea orei cand s-a produs arsura este un factor determinant
al tipului de asistenta ce se va initia.
In anumite locuri, cand apa curgatoare nu este disponibila, poate fi recomandat sa se puna
partea ranita intr-o galeata, vas sau ceva echivalent umplut cu apa curata si rece. Apa ar trebui
schimbata dupa ceva timp, cand devine calda. O alta alternativa este stropirea zonei ranite cu
apa dintr-un recipient. Ambele metode trebuie sa respecte aspectele cheie prezentate, in
special prevenirea hipotermiei.
Apa este definita ca fiind "rece" cand temperatura ei este cuprinsa intre 8 si 23 grade C (45
la 75 grade F).

Pasul 3
Evaluati caracteristicile arsurii.

Aspectele cheie ale pasului 3

Determinati:
natura agentului cauzator,
orice posibil factor agravant, cum ar fi arsuri pe fata, o incheietura sau in zona pelviana, foc
aparut intr-un spatiu inchis, fum in cazul unui incendiu, etc.
ora si locul/locurile de contact dintre agent si victima.
Notati localizarea zonei/zonelor arse.
Faceti o estimare aproximativa a extinderii arsurii/arsurilor, folosind suprafata palmei
victimei ca unitate de referinta, aceasta reprezentand 1% din suprafata totala a pielii.
Daca este posibil, colectati informatii despre starea de sanatate a victimei (varsta, boli,
tratamente, etc.)

Nota: In circumstante diferite de cele care implica foc sau lichide fierbinti ar trebui sa luati in
considerare alti factori agravanti, cum ar fi traumatisme ale osului in cazul unui accident
electric, deflagratie in cazul unei explozii, respiratie sacadata, cenusa in nari sau saliva, etc.

Justificarea pasului 3
Caracteristicile ranii determina masurile de ingrijire si supravegherea subsecventa necesitata
de victima.
Suprafata arsurilor este o caracteristica folosita de serviciile de urgenta pentru evaluarea
gravitatii starii de sanatate si prognozare. Exista reguli ce stabilesc estimari de suprafata
pentru parti specifice ale corpului (de ex. capul reprezinta aproximativ 9% din suprafata totala
a corpului unui adult).
Colectarea informatiilor privitoare la starea de sanatate ajuta la identificarea circumstantelor
agravante legate de istoricul victimei.

Pasul 4
Preveniti sau diminuati complicatiile.

Aspectele cheie ale pasului 4

Actionati cu mainile curate si, daca este posibil, protejate (folosind materiale impermeabile -
de ex. manusi sau orice alt material disponibil ca bariera).
Evitati folosirea remediilor, cremelor medicale, mediilor cum ar fi unt, oua, sare, cartofi,
etc., in toate cazurile de arsura.
Evitati spargerea basicilor.
 Asezati victima intr-o pozitie confortabila cat mai curand posibil.

Daca exista un serviciu medical in apropiere:

infasurati simplu dupa racire suprafata arsa intr-un material curat (de ex. pansament,
material textil), sau si mai bine intr-unul steril,
transportati victima la unitatea sanitara.

In alte situatii:
Curatati suprafata arsa cu o solutie antiseptica nealcoolica, sau cu sapun si apa curata.
Acoperiti suprafata arsa, avand in vedere urmatoarele principii:
folositi un material curat (de ex. pansament, material textil), sau si mai bine, unul steril,
aplicati un pansament, daca este posibil unul care previne lipirea de arsura,
acoperiti cu straturi de materiale absorbante (de ex. tifon),
tineti degetele separate cu straturi de pansament.
Transportati victima la un centru de ingrijire a sanatatii.

Justificarea pasului 4
Arsura este o rana si prin urmare trebuie protejata de contaminare externa.
Este important sa se previna orice risc de lesin si colaps, datorita durerii si/sau pierderii de
lichid prin arsura.

Nota:
Anumite comunitati pun membrul ars in frunza curata a unui bananier, cand este posibil.
Aceasta este rece si nu se lipeste.
Exista materiale specifice, cum ar fi paturi argintii/aurii, care protejeaza si mentin caldura
victimei.
Studiile sugereaza ca pansamentele uscate sunt mai eficiente decat cele umede.
Pansamentele umede macereaza tesuturile afectate si deterioreaza pielea ramasa.
Ar trebui prevenit ca pansamentul sa adere la arsura si sa se imbibe cu secretii.
Administrarea analgezicelor (de ex. medicamente eliberate fara reteta, cum ar fi paracetamol
sau aspirina) de catre o persoana neinitiata este supusa standardelor locale.

INGRIJIREA UNEI VICTIME CARE SUFERA IN URMA UNEI PLAGI A PIELII

Situatie
Victima prezinta semnele unei plagi a pielii.

Definitie
Este o rana care poate afecta numai pielea sau si tesuturile profunde.
(tipuri: perforare, ruptura, basica, zgarietura, muscatura, decojire, taietura din cauza unui os
din interior, etc.)

Riscuri
O rana poate provoca:
a. hemoragie,
b. durere,
c.complicatii specifice, incluzand infectii si insuficienta circulatorie si respiratorie, datorita
factorilor particulari (adancimea, localizarea si suprafata acesteia sau starea anterioara a
sanatatii victimei),
d. vatamarea organelor din profunzime,
e. soc.

Principiile actiunii
1. Complicatiile trebuie prevenite sau diminuate.
2. Localizarea si extinderea ranii trebuie evaluate cu grija. Nota: Daca plaga are alte
consecinte, cum ar fi hemoragie, trebuie intreprinse actiuni prioritare specifice acestora. Mai
mult decat atat, localizari specifice ale plagii necesita actiuni particulare datorita consecintelor
negative posibile sau reale legate de aceste localizari (fata, gat, piept, abdomen, incheietura),
in special daca rana este adanca.
Cand plaga este adanca, larga, in locuri speciale (torace, abdomen etc.), persoana care acorda
prim ajutor ar trebui sa transfere victima unui profesionist in ingrijirea sanatatii.

Principiile tehnicii
Persoana care acorda prim ajutor ar trebui sa-i explice victimei ce se intentioneaza a se face la
fiecare pas, urmarind obtinerea cooperarii/colaborarii acesteia.

Tehnica: Principii generale ale primului ajutor in plagi

Pasul 1
Eliminati contactul dintre victima si agentul cauzator.

Aspectele cheie ale pasului 1

Opriti sau indepartati agentul cauzator de victima (*) SAU indepartati victima de agentul
cauzator (*), avand in vedere urmatoarele principii:
evitati asumarea unor riscuri,
evitati agravarea situatiei.
(*) ATENIE, cu exceptia cazului cand exista un corp strain in plaga care n-ar trebui
indepartat.

Justificarea pasului 1
Agentul care a cauzat rana trebuie considerat drept un pericol imediat pentru persoana care
acorda prim ajutor si victima. Pe toata perioada de desfasurare a activitatii de prim ajutor
trebuie sa ia in considerare acest fapt.

Pasul 2
Evaluati caracteristicile plagii.

Aspectele cheie ale pasului 2

Determinati agentul cauzator si orice alt posibil factor agravant (de ex. materiale straine
murdare in rana).
Determinati modul cum s-a produs rana (o lovitura, o cadere, etc.).
Notati localizarea plagii/plagilor.
Estimati cu aproximare cat de extinsa e plaga.
Daca este posibil colectati informatii asupra starii de sanatate a victimei (varsta, boli,
tratament, etc.).

Justificarea pasului 2
Caracteristicile ranii determina masurile de ingrijire ulterioare si supravegherea victimei.
Colectarea informatiilor despre starea de sanatate ajuta la identificarea circumstantelor
agravante legate de istoricul victimei.

Pasul 3
Asigurati conditii de curatenie cand va ocupati de plaga.

Aspectele cheie ale pasului 3

Aveti in vedere urmatoarele principii pentru asigurarea unor conditii de igiena:
spalati-va mainile cu apa curata cu sapun sau, daca nu este posibil, cu apa curata curgatoare,
in masura posibilitatii protejati-va mainile folosind membrane impermeabile (de ex. manusi)
sau orice obiect disponibil ce poate servi ca bariera de protectie.

Justificarea pasului 3
Riscul reciproc de infectie dintre persoana care acorda prim ajutor si victima trebui evitat.

Pasul 4
Curatati plaga.

Aspectele cheie ale pasului 4

Aveti in vedere urmatoarele principii pentru a curata plaga:
spalati plaga de preferinta cu un antiseptic nealergic, sau in lipsa acestuia cu apa curata cu
sapun, sau cu apa curata, clara, curgatoare daca ceva mai bun nu este disponibil,
folositi partile curate ale unui material textil curat (care nu lasa scame) sau comprese sterile,
spalati plaga usor, fara a freca,
spalati plaga dinspre interiorul acesteia spre exteriorul ei,
nu folositi o bucata de material mai mult decat odata.

Justificarea pasului 4
Germenii care ar fi putut ajunge in plaga in momentul producerii ei trebuie eliminati cat mai
curand si mai complet posibil.
Spalarea trebuie sa fie usoara pentru a evita lipirea de rana a unor corpi straini (particule)
sau care sa produca raniri sau hemoragie.

Pasul 5
Protejati plaga.

Aspectele cheie ale pasului 5

Protejati plaga, avand in vedere urmatoarele principii:
de preferinta folositi un material steril (de ex. pansament, material textil) sau daca nu, unul
curat,
folositi un pansament pregatit anterior sau daca nu, aplicati un bandaj,
Daca rana poate fi ingrijita in continuare de catre victima, explicati-i ce trebuie sa faca:
sa curete si sa panseze rana in fiecare zi pana la vindecare (in jur de 4 - 7 zile),
sa urmareasca semnele care indica complicatii la nivel local (durere, umflare, rosire, caldura,
secretii, etc.) si general (febra, greturi). Este important de explicat ca daca vreunul din aceste
simptome apare, victima ar trebui sa solicite sfatul medicului.

Justificarea pasului 5
Rana trebuie protejata de contaminare externa. Vindecarea ei ar trebui supravegheata,
detectandu-se astfel un eventual proces inflamator, care reprezenta primul semn ale unei
infectii.
Pasul 6
Chestionati si indrumati victima.

Aspectele cheie ale pasului 6

Sfatuiti victima sa solicite cat mai curand posibil sfatul medicului pentru a determina
necesitatea vaccinarii antitetanos.
Rugati victima sa inlature obiectele potential constrictive cum ar fi inele, bratari, ceas de
mana, etc. daca acestea se afla in interiorul sau in apropierea suprafetei ranite si daca acest
lucru este posibil fara a produce noi daune/consecinte negative.

Justificarea pasului 6
Tetanosul este o boala fatala care poate fi prevenita prin vaccinare.
Eficacitatea vaccinarii poate fi privita diferit de catre profesionistii in ingrijirea sanatatii.
Exista strategii ulterioare ce variaza de la a nu mai intreprinde nimic pana la revaccinarea
persoanei.
Inelele, bratarile, ceasul de mana, etc. pot exercita compresie daca in jurul ranii se dezvolta
un edem. Aceasta compresie are consecinte negative, in special limitarea sau blocarea
circulatiei sangelui.

Tehnica: Administrarea unei plagi patrunse de un corp strain

Aspectele cheie
In eventualitatea existentei unui corp strain patruns in plaga, aveti in vedere urmatoarele
principii:
nu incercati sa-l inlaturati,
evitati toate manevrele care ar putea misca acest corp strain,
nu-l atingeti in toata perioada petrecuta in asteptarea asistentei corespunzatoare,
daca este necesar, stabilizati-l cu materiale textile curate, fixate cu un bandaj si acoperiti
rana,
asistati victima sa se odihneasca in cea mai confortabila pozitie.

Justificare
Partea vizibila a corpului strain nu indica sub nici o forma dimensiunea a ceea ce este
patruns in plaga. Deci in nici un fel de circumstante persoana care acorda prim ajutor n-ar
trebui sa incerce sa inlature un corp strain dintr-o plaga, deoarece aceasta actiune poate avea
ca rezultat si agravarea situatiei (de ex. hemoragie masiva).

Stabilizarea unui corp strain patruns in plaga poate fi completata folosind diverse
materiale, cum ar fi de exemplu pahare din plastic.

Daca exista o certitudine absoluta asupra naturii obiectului, cum ar fi o aschie de lemn sau
spinul unui arici, victima poate incerca inlaturarea acestuia cu ajutorul persoanei care acorda
prim ajutor. Aceasta operatie ar trebui sa se faca cu precautie pentru a nu rupe corpul strain in
plaga si pentru a asigura inlaturarea completa a acestuia.

PRIMUL AJUTOR IN ACCIDENTE RUTIERE

 Primul ajutor in accidentele rutiere reprezinta un complex de masuri de urgenta, care
se aplica inaintea interventiei cadrelor medicale de specialitate. Organizarea primului ajutor
are o importanta deosebita pentru salvarea accidentatilor si pentru minimizarea efectelor
accidentului de circulatie.

O conditie obligatorie este crearea unui climat disciplinat pentru combaterea panicii si
a aglomeratiei din jurul accidentatului. Concomitent cu acordarea primului ajutor, se vor
lua masuri pentru apelarea celei mai apropiate unitati medicale sau a 'Salvarii'.
Degajarea accidentatului. Victima unui accident de circulatie va fi menajata la maxim. Se
vor evita gesturile brutale sau mobilizarea sa excesiva. Scoaterea accidentatului din
autovehiculul avariat se va face cu cea mai mare blandete, procedandu-se la degajare prin
eliberarea metodica, treptata, la nevoie cu sacrificarea materialelor care il acopera. Este
interzisa exercitarea de tractiuni asupra partilor vizibile (membre, cap, haine) pentru degajarea
accidentatului.
In primul rand vor fi degajate capul, fata, toracele, in vederea crearii posibilitatii de a se
efectua respiratia artificiala si masajul cardiac la nevoie. Coloana vertebrala si capul se vor
lasa, pe cat posibil, in pozitia gasita initial. In timpul mobilizarii victimei se va asigura
mentinerea fixa a axului format din cap-ceafa-torace.
Mobilizarea excesiva a accidentatului este cauza principala a declansarii socului si a
aparitiei unor complicatii.
Dupa degajare, victima va fi intinsa cu blandete pe o patura. Ea va sta pe spate, cu capul
asezat mai jos decat toracele.
Cei accidentati grav sunt de obicei fara cunostinta. Primul gest al salvatorului va fi sa
controleze respiratia si bataile inimii. Principala datorie a salvatorului este de a pastra aceste
functii majore ale organismului uman.
Nu vor fi abandonati accidentatii cu semne aparente de deces, deoarece ei pot fi salvati prin
aplicarea rapida a masurilor de respiratie artificiala si masaj cardiac extern. Pana la sosirea
personalului medical, accidentatii grav nu vor fi miscati sau deplasati in mod inutil, ci numai
atat cat este nevoie pentru instituirea masurilor de mentinere a functiilor vitale (respiratia si
bataile inimii).
In functie de starea accidentatului, masurile de prim ajutor se vor institui intr-o
anumita ordine.
- Respiratia artificiala;
- Masajul cardiac extern;
Oprirea respiratiei este urmata la cateva minute de oprirea inimii. De asemenea, stopul cardiac
este urmat rapid de oprirea respiratiei. Viata accidentatului se hotaraste in aceste prime
momente, deoarece stopul cardio-respirator neredresat determina, in 5- 10 minute de la
instalare, leziuni grave ale organelor vitale, incompatibile cu viata.
- Oprirea hemoragiilor. Vezi hemoragia si hemostaza;
- Pansamentul ranilor;
- Imobilizarea fracturilor. Vezi fractura;

Trebuie facut un triaj al cazurilor, in cazul in care trebuie acordat primul ajutor, in acelasi
timp, unui numar mai mare de accidentati, in functie de starea fiecaruia, astfel:
- Cazurile de prima urgenta, sunt cele in care accidentatul prezinta stop cardio-respirator,
hemoragii mari, care nu pot fi oprite prin garou, hemoragii ale organelor interne, plagi mari la
nivelul plamanilor, stare de soc;
- Cazurile de urgenta a doua sunt reprezentate de accidentatii cu hemoragii arteriale care pot
fi oprite prin garou, plagi mari abdominale, amputatii de membre si mari distrugeri de oase si
musculare, accidentatii care si-au pierdut cunostinta;
 - Cazurile de urgenta a treia sunt cazurile de accidentati cu traumatisme cranio-cerebrale,
vertebro-medulare si de bazin, insotite de fracturi si de leziuni ale organelor interne, fracturi
deschise, plagi profunde, hemoragii de tot felul;
- Ceilalti accidentati intra in categoria urgentelor obisnuite.
Asigurarea unui transport rapid si netraumatizant. In functie de categoria de urgenta se
acorda primul ajutor si se asigura transportul victimelor accidentului rutier.

Urmand indicatiile de mai sus veti asigura un prim ajutor mai eficient in caz de accident
rutier, pana la sosirea cadrelor medicale de specialitate.