&

PROCESUL DE

NURSING

INTRODUCEREA IN PROFESIE
In engleza to nurse = a ingriji. A INGRIJI inseamna a aplica un complex de activitati in scopul mentinerii si recastigarii sanatatii precum si prevenirea imbolnavirii. NURSING = OMS defineste nursingul ca o parte integranta a sistemului de ingrijire a sanatatii ce cuprinde promovarea sanatatii , prevenirea bolii (profilaxie) si ingrijirea persoanei bolnave (fizic, mental, psihic si handicapati) de toate varstele, in toate unitatile sanitare , asezarile comunitare si in toate formele de asistenta sociala. DEFINITIA NURSINGULUI data de VIRGINIA HENDERSON este : Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos, sa si afle calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos, sa si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea , cu conditia ca acesta sa aibe taria, vointa sau cunoasterea necesare pentru a o face, si sa actioneze in asa fel incat acesta sa si poarte de grija singur cat mai curand posibil. NURSINGUL COMUNITAR = este sinteza practicii de nursing si a educatiei sanitare , cu scopul de a mentine si stimula sanatatea populatiei. COMUNITATEA = este ansamblul unei populatii de pe un teritoriu geografic , legate prin interese si valori comune , avand o forma de gestiune administrativa comuna , iar membrii sai au interrelatii cu grupuri sociale si institutii. Nursingul se bazeaza pe principiul ca fiecare persoana merita ocrotire si atentie egala , are drepturi egale , preferinte, nevoi si probleme unice. !ursingul a fost reorientat spre o noua conceptie de ingrijire , centrata nu pe sarcini ci pe persoana ingrijita , considerata un tot unitar, care are dreptul de a lua decizii privind propria sanatate.. NURSA = nurse in engleza= cea care ingrijeste, asistenta. NURSA este o persoana care a parcurs un program complet de formare aprobat de "onsiliul #sistentelor $edicale, a trecut examenele stabilite de "#$, indeplineste standardele stabilite de "#$ si este autorizata sa practice aceasta profesie in concordanta cu pregatirea si experienta sa , in orice situatie s ar afla, fara a face o procedura pentru care nu este calificata Nursa raspunde de propria activitate si de practica ei , dar supravegheaza si este raspunzatoare de ingrijirile auxiliare si de pregatirea elevilor. %a este pregatita printr un program de nursing sa asigure promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor si ingrijirea celor bolnavi in orice situatie la nivel de comunitate . RESPONSABILITATILE NURSEI promovarea sanatatii prevenirea imbolnavirilor restabilirea sanatatii inlaturarea suferintei

( CALITATILE NURSEI pregatire sociala, tehnica si practica in unitatile sanitare si in comunitate insusirea competentelor de baza cunostinte de psihologie atitudine potrivita fata de pacient si de familia sa capacitatea de a intelege ceea ce simt cei din jur !ursa urmareste reactiile individuale, familiale si de grup fata de problemele actuale sau potentiale de sanatate. ROLUL NURSEI in conceptia VIRGINIEI HENDERSON consta in : # ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa si mentina sau recastige sanatatea (sau sa l asiste in ultimele sale clipe ), prin indeplinirea sarcinilor pe care le ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. #sistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa si recastige independenta cat mai repede posibil. ROLUL NURSEI descris de OMS este : Sa asiste indivizi, familii si grupuri , sa optimizeze si sa integreze functiile fizice , psihice si sociale , afectate semnificativ prin schimbari ale starii de sanatate. #cest proces dureaza toata viata de la conceptie pana la moarte. 'entru a indeplini aceste functii nursingul foloseste cunostinte si tehnici din stiintele fizice, sociale, medicale, biologice si umaniste . 'ersonalul nursing lucreaza , ca partener , alaturi de lucratori de alte profesiuni si ocupatii, ce participa la asigurarea sanatatii in activitati inrudite.

FUNCTIILE NURSEI 1 !" na#ura in!"$"n!"n#a % acorda ingrijiri de confort (cand bolnavul nu poate) in fct de varsta,boala si probleme stabileste relatii de incredere cu bolnavul si apartinatorii informeaza, invata si sustine bolnavul promoveaza conditii mai bune de viata si sanatate in colectivitate & !" na#ura !"$"n!"n#a % aplica metodele de observatie si tratament la indicatia medicului % observa modificarile provocate de boala sau tratament asupra bolnavului si le transmite medicului ' !" na#ura in#"r!"$"n!"n#a % colaboreaza cu profesionisti din alte domenii(sanitar, social, educativ, administrativ) si participa la activitati interdisciplinare % utilizeaza in practica profesionala cunostinte teoretice si practice din medicina, economie, informatica, psihologie, pedagogie ( )un*#ia $r+)"si+nala acorda direct ingrijirea educa pacientii educa alti profesionisti din domeniul sanitar participa activ la activitatea echipei de asistenta sanitara dezvolta practica nursingului pe baza gandirii critice si a cercetarii , )un*#ia "!u*a#i-a % face educatie pt sanatate pacientului si familiei ( presupune calitati psihologice si aptitudini pedagogice) % educa personalul din subordine , practicanti si studenti . )un*#ia "*+n+/i*a % gestionarea serviciului, organizarea timpului, precizarea prioritatilor de aprovizionare

0 0 )un*#ia !" *"r*"#ar" % impune dezvoltarea unor calitati specifice pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare % identifica domenii de cercetare , in special cercetare nursing.

TEORII NURSING FLORENCE NIGHTINGALE (&)(* + &,&*) + teorie bazata pe mediul inconjurator. VIRGINIA HENDERSON (&),- + &,,.) + teoria celor &/ nevoi fundamentale. M1RA E LEVINE ( n &,(*) teorie bazata pe conservarea energiei pacientului si conservarea integritatii fizice, psihice si sociale a pacientului . HILDEGARD PEPLAU (n &,*,) + teorie centrata pe relatia terapeutica dintre nursa si pacient. IMOGENE M 2ING (n &,(0) + teorii ce se bazeaza pe interactiunea dintre individ, grupuri si societate. BETT1 NEUMAN propune gandirea inductiva si abordarea deductiva in studiul nursingului. MARTHA ROGERS ( n &,&/) + teorie bazata pe relatia dintre om si mediul inconjurator. DOROTHEA OREM descrie autonomia in nursing. S+ra CALISTA RO1 ( n &,0,) + centrarea nursingului pe individ si sistemul sau adaptativ. JEAN 3ATSON ( n &,/*) + indica factorii care influenteaza nursingul ca stiinta.

REORIENTAREA SERVICIILOR

DE SANATATE

OMS 4 1rganizatia $ondiala a Sanatatii creata in &,/) + este o institutie specializata a !atiunilor 2nite careia ii revine pe plan international responsabilitatea principala in probleme sanitare si de sanatate publica. OMS 4 cuprinde &,0 de tari printre care si 3omania. 'entru reorientarea serviciilor de sanatate sunt importante : C+n)"rin#a !" la Al/a A#a &,-) s a enuntat principiul I'S ( ingrijiri primare de sanatate) prin 45eclaratia de la #lma #ta 4. 1505 + lansarea strategiei mondiale 4 Sante pour tous d6ici l6an (***7 (sanatate pt toti pana in anul (***) 156( 4 s au adoptat cele 0) de obiective ale sanatatii pt toti de catre tarile membre ale 2niunii %uropene. C+n)"rin#a !" la Vi"na + (& + (/ iunie &,)) a fost luata o importanta decizie privind reorientarea educatiei si practicii asistentilor pt cresterea eficacitatii profesionale.

/ I P S 7 INGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE 8 1 buna ingrijire medicala presupune trecerea de la ingrijirile terapeutice la ingrijirile primare de sanatate IPS= ingrijiri de sanatate comunitara deoarece solicita participarea comunitatii (a tuturor membrilor ei). IPS + favorizeaza ingrijiri complete : promovarea sanatatii prevenirea imbolnavirilor ingrijiri curative curente recuperarea urgentele IPS 4 acopera trei niveluri de interventii: 1 ingri9iri !" $r"-"nir" $ri/ara= mentinerea si promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor , consta in : educatia sanitara ( alimentatie , contraceptie) prevenirea specifica (vaccinuri , profilaxia unor boli) & ingri9iri !" $r"-"nir" s"*un!ara constau in : % interventii curative pt tratamentul bolilor , prevenirea agravarii lor si tratamentul complicatiilor ' ingri9iri !" $r"-"nir" #"r#iar"= recuperarea asistenta ajuta persoana ingrijita sa se adapteze la dificultatile cauzate de problemele de sanatate. 'entru dezvoltarea I'S sunt necesare: 1 i!"n#i)i*ar"a a *""a *" ins"a/na IPS% % necesitatea studierii climatului , resurselor de apa , caracteristicile populatiei , nivelul de educatie al populatiei , categorii sociale , resurse economice , caracterul urban sau rural , natura muncii efectuate de barbat sau femeie , incidenta unor boli8 & ini#i"r"a $"rs+nalului sani#ar si a *+nsu/a#+ril+r !" IPS a8 4 personalul sanitar sa cunoasca diferite medii de viata si sa stie sa lucreze cu populatia (sa asculte , sa inteleaga) , sa stie sa alcatuiasca un plan de ingrijiri , sa stie sa utilizeze informatia8 :8 4 populatia sa fie pregatita sa coopereze cu lucratorii sanitari.

'

sa s" r"*un+as*a -al+ar"a s+*iala si "*+n+/i*a a IPS si a $"rs+an"l+r *ar" l" a*+r!a % populatia si lucratorii sanitari sa cunoasca necesitatile de sanatate studiind costul si incidenta economica. CONCEPTUL DESPRE OM OMUL + este o fiinta unica avand nevoi biologice , psihologice , sociale si culturale , o fiinta in continua schimbare si interactiune cu mediul sau inconjurator , o fiinta responsabila , libera si capabila de a se adapta. V HENDERSON % individul este o entitate bio psiho sociala formand un 919 indivizibil. %l are necesitati fundamentale , cu manifestari specifice pe care si le satisface singur daca se simte bine. %l tinde spre autonomie in satisfacerea necesitatilor sale .

: CONCEPTII DESPRE SANATATE OMS = sanatatea este o stare de bine fizic , mental si social ce nu consta numai in absenta bolii si a infirmitatii. V HENDERSON = sanatatea este o stare in care necesitatile sunt satisfacute in mod autonom , nu se limiteaza la absenta bolii. CONCEPTIA DESPRE BOALA

%ste ruperea echilibrului , armoniei 8 un semnal de alarma tradus prin suferinta fizica , psihica 8 o dificultate sau inadaptare la o situatie noua , provizorie sau definitiva. %ste un eveniment , putand merge pana la respingerea sociala a omului din anturajul sau .

MODELUL

CONCEPTUAL AL V HENDERSON

C+n*"$#"l" $rin*i$al" ale acestui model sunt : in!i-i!ul bolnav sau sanatos este vazut *a un #+# uni#ar prezentand &/ nevoi fundamentale pe care trebuie sa si le satisfaca s*+$ul ingri9iril+r este de a $as#ra sau r"s#a:ili in!"$"n!"n#a individului in satisfacerea acestor nevoi r+lul asis#"n#"i este su$linir"a a ceea ce el nu poate sa faca singur. C+/$+n"n#"l" /+!"lului *+n*"$#ual sunt: 1 P+s#ula#"l" orice fiinta umana tinde spre independenta si o doreste % individul este un tot caracterizat prin nevoi fundamentale % cand una dintre nevoi nu este satisfacuta , individul nu mai este independent , intreg & Val+ril" % asistenta poseda functii proprii asistenta preia din rolul medicului si cedeaza din functiile sale personalului necalificat societatea asteapta un serviciu din partea asistentei + serviciu executat numai de ea ' El"/"n#"l" a8 s*+$ul $r+)"si"i + ajuta pacientul sa si conserve si sa si restabileasca independenta , favorizeaza vindecarea si asista muribunzii spre un sfarsit demn8 :8 +:i"*#i-ul $r+)"si"i 4 este beneficiarul (pacientul) tinand cont ca el formeaza un tot cu nevoi comune , unice fiecarui individ 8 *8 r+lul $r+)"si"i % este de suplinire a dependentei si a necesitatilor(asistenta sa faca pt pacient ceea ce el nu poate face , pt ca el sa si satisfaca cerintele si fara handicap) !8 sursa !" !i)i*ul#a#" 4 este cauzata de lipsa de forta , de vointa sau de cunostinte8 "8 in#"r-"n#ia a$li*a#a $"rs+an"i% este initiativa proprie a asistentei si consta in cresterea independentei persoanei prin suplinirea lipsurilor sale8

. )8 *+ns"*in#"l" = rezultatele obtinute8 ameliorarea sau castigarea independentei8 atingerea scopului.

TEORIA CELOR 1( NEVOI FUNDAMENTALE

;irginia <enderson a descris teoria celor &/ nevoi fundamentale prin care a pus baza conceptului de ingrijire centrat pe persoana ingrijita. N"-+il" )un!a/"n#al" = necesitatile fiziologice, vitale , esentiale si aspiratiile fiintei umane, sunt comune tuturor fiintelor umane trebuiesc satisfacute pt a atinge un nivel optim de bunastare , de autonomie. C"l" 1( n"-+i difera in functie de individ, starea de sanatate, maturitate , obiceiuri. C"l" 1( n"-+i reprezinta un TOT + satisfacerea sau nesatisfacerea unei nevoi are consecinta asupra satisfacerii sau nesatisfacerii celorlalte. As#)"l nursa sa )i" *+ns#iin#a *"lui li$si# !" *+ns#iin#a; +*<iul *"lui *" si%a $i"r!u# -"!"r"a; /ana *"lui *aruia i% a )+s# a/$u#a#a ; !rag+s#"a !" -ia#a $# *"l *" in*"ar*a sa s" sinu*i!a; sa $+s"!" *un+s#in#"l" n"*"sar" $# #anara /a/a C+/$"#"n#a asistentei medicale presupune cunoasterea modelului conceptual de nursing , cunostintele acumulate si cunoasterea demersului stiintific. Cun+s#in#"l" acumulate sunt : stiintifice, tehnice, relationale, etice si legislative. M+!"lul *+n*"$#ual al nursingului cuprinde scopul, telul si rolul profesiei , sursa de dificultate , natura interventiei si consecintele acesteia. D"/"rsul s#iin#i)i* este un instrument logic si sistematic care ii permite asistentei sa continue si sa planifice ingrijiri de calitate.

NEVOILE 1 & ' ( , . 0 6 5 1> 11 1& 1' 1(

FUNDAMENTALE

A r"s$ira si a a-"a + :una *ir*ula#i" A :"a si a /an*a A "li/ina A s" /is*a si a a-"a + :una $+s#ura A !+r/i si a s" +!i<ni A s" i/:ra*a si !"=:ra*a A% si /"n#in" #"/$"ra#ura in li/i#" n+r/al" A )i *ura# ; ingri9i# ; !" a $r+#"9a #"gu/"n#"l" si /u*+as"l" A "-i#a $"ri*+l"l" A *+/uni*a A a*#i+na *+n)+r/ $r+$riil+r *+n-ing"ri si -al+ri ; !" a $ra*#i*a r"ligia A )i $r"+*u$a# in -"!"r"a r"ali=arii A s" r"*r"a A in-a#a *u/ sa%#i $as#r"=i sana#a#"a

CLASIFICAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE MASLO3 TEORIA LUI 1 NEVOI

FI?IOLOGICE % nevoi fizice si corporale elementare a manca, a bea, a te odihni, a comunica, a te distra, a elimina

&

NEVOIA DE SIGURANTA %manifestata in cazul agresiunilor externe ce afecteaza individul ( razboi, catastrofe, pierderea serviciului) NEVOIA DE APARTENENTA nevoia de a stapani situatia, nevoia de putere nevoia de a apartine unui grup, de a fi recunoscut si acceptat nevoia de a avea cui impartasi

'

NEVOIA DE RECUNOASTERE % nevoia de a fi iubit si stimat de a ti fi recunoscuta competenta si statutul in societate NEVOIA DE REALI?ARE % realizarea personalitatii autodepasire, creativitate

PIRAMIDA LUI MASLO3

) INDEPENDENTA in satisfacerea nevoilor umane = satisfacerea nevoilor prin forte proprii. DEPENDENTA in satisfacerea nevoilor = imposibilitatea persoanei de a fi independent din lipsa de forta , de vointa sau cunoastere. Ni-"l a**"$#a:il in sa#is)a*"r"a n"-+il+r = exista un grad de insatisfactie care nu afecteaza independenta pesoanei , realizandu se un nivel acceptabil de satisfacere a nevoilor ( ex : folosirea carjelor, a unei proteze). PROBLEMA DE DEPENDENTA = schimbare defavorabila de ordin bio psiho social cultural sau spiritual in satisfacerea unei nevoi fundamentale care se manifesta prin semne observabile(manifestari de dependenta). MANIFESTAREA DE DEPENDENTA = o nevoie este nesatisfacuta din cauza unei surse de dificultate ( este un semn care arata neputinta persoanei de a si satisface o nevoie ex : cefalee, rinoree, tahicardie). NIVELURI DE DEPENDENTA NIVELUL 1 % persoana este AUTONOMA = independenta NIVELUL & % DEPENDENTA MODERATA 4 ex :extractie dentara, rinoree NIVELUL NIVELUL TIPURI DE ' % DEPENDENTA ( 4 DEPENDENTA MAJORA 4 ex : pacient imobilizat din cauza unei fracturi TOTALA 4 pacient comatos.

DEPENDENTA

a8 DEP POTENTIALA % problema de dependenta apare din cauza unei predispozitii (ex: la un bolnav imobilizat la pat poate apare escara) se rezolva prin actiuni preventive :8 DEP ACTUALA 4 problema de dependenta exista , dar urmeaza sa fie corectata *8 DEP DESCRESCANDA 4 este o incapacitate temporara, gradul de dependenta se reduce treptat pana la atingera autonomiei !8 DEP PERMANENTA 4 dependenta nu poate fi corectata, asistenta suplineste ceea ce nu poate face bolnavul

SURSELE DE DIFICULTATE SURSA DE DIFICULTATE 4 este cauza dependentei, un obstacol in satisfacerea unei nevoi fundamentale. SURSELE DE DIFICULTATE sunt cauzate de factori : 18 !" +r!in FI?IC 4 reprezinta cauzele interne sau externe ce duc la nesatisfacerea unei nevoi. In#"rni % de la individ (ex : corp strain, infectie, problema articulara) E@#"rni 4 din afara organismului (ex : sonda nazo gastrica, sonda vezicala, pansament compresiv).

, &8 !" +r!in PSIHOLOGIC 4 reprezinta stari sufletesti si intelectuale ce influenteaza nesatisfacerea unei nevoi (stres, emotie, anxietate, doliu)8 afecteaza toate nevoile. '8 !" +r!in SOCIAL 4 reprezinta problemele legate de incadrarea persoanei in comunitate , familie. % ex : modificarea rolului social= somaj, serviciu nou, dificultate de comunicare probleme de adaptare la o cultura. (8 !" +r!in SPIRITUAL 4 reprezinta revolta persoanei asupra sensului vietii , dileme filozofice, sau religioase cu repercursiuni mai ales asupra varstnicilor, muribunzilor . ,8 !in LIPSA DE CUNOSTINTE din cauza lipsei cunoasterii de sine , a cunostintelor despre sanatate , boala si mediu pot fi afectate unele nevoi. #sistenta intervine direct asupra sursei de dificultate sau asupra manifestarilor de dependenta.

PROCESUL DE

INGRIJIRE

5%=: $etoda organizata si sistematica ce permite acordarea de ingrijiri centrate pe reactiile particulare fiecarui individ , atunci cand apar modificari reale sau potentiale ale sanatatii. ETAPELE '31"%S2>2I 5% I!?3I@I3% sunt : I Cul"g"r"a !" !a#" II Anali=a si in#"r$r"#ar"a l+r III Plani)i*ar"a ingri9iril+r IV A$li*ar"a in#"r-"n#iil+r V E-aluar"a I CULEGEREA DE DATE

'entru o buna ingrijire a pacientului asistenta trebuie sa identifice problemele bolnavului.Identificarea problemelor se bazeaza pe : a8 *un+as#"r"a $a*i"n#ului :8 in)+r/a#iil" *ul"s" a8 *un+as#"r"a $a*i"n#ului inseamna: cunoasterea deficientelor sale conoasterea asteptarilor sale (privind ingrijirea, sanatatea si spitalizarea) cunoasterea resurselor de a face fata nevoilor de sanatate A :8 in)+r/a#iil" sunt formate din: B A In)+r/a#iil" sunt : B !a#" su:i"*#i-" A expuse de pacient !a#" -aria:il" A functii vitale, somn, eliminare, oboseala, intensitatea durerii, intensitatea durerii, reactii la tratament, anxietate , stres, disconfort, comunicare !a#" r"la#i- s#a:il" A date generale(nume,varsta,sex), gusturi personale, antecedente patologice, elemente fizice(grup sanguin, deficite senzoriale,proteze, !a#" +:i"*#i-" A observate de asistenta despre pacient

&* alergii), familie, anturaj A !ir"*#" A pacientul Surs" !" in)+r/a#i" A B in!ir"*#" A familia, anturajul, membrii echipei de sanatate, dosarul medical A 1 in#"r-iul Mi9l+a*" !" +:#in"r" a in)+r/a#i"i A & % +:s"r-a#ia B ' 4 u#ili=ar"a si/#uril+r 1 4 in#"r-iul = intrevederea , dialogul , discutia cu pacientul A structurat : obtine date de baza Ti$uri !" in#"r-iu A B semistructurat : urmareste anumite obiective S*+$ul in#"r-iului A obtinerea de date de la pacient observarea pacientului determinarea lui sa participe activ la stabilirea planului de ingrijire inceperea relatiei asistenta pacient C+n!i#iil" in#"r-iului A alegerea momentului oportun pt pacient ( somn, ora de masa, durere) asigura intimitatea si confortul pacientului abordarea unei atitudini de acceptare si respect, dand dovada de empatie si ascultare #sistenta va facilita interviul punand intrebari inchise sau deschise, cerand sa i se povesteasca sau descrie ceea ce simte pacientul. %a urmeaza sa sintetizeze datele expuse si sa elimine partile subiective. E#a$"l" in#"r-iului inceperea interviului : asist se prezinta, explica scopul interviului, asigura pacientul de confidentialitate desfasurarea interviului: asist pune intrebari al caror raspuns vor forma 4profilul7 pacientului concluzia interviului & 4 +:s"r-a#ia + presupune depistarea surselor de dificultate % pacientul va fi observat ca un 919 , dpdv bio psiho social , cultural si spiritual in observarea pacientului se folosesc si instrumente de masura( termometre, tensiometre) u#ili=ar"a si/#uril+r auz (voce, respiratie, geamat) vedere ( facies, eruptie, agitatie) atingere ( temperatura, induratie) miros ( halena, procese patologice)

'

'e langa profilul pacientului se face si examenul fizic pe sisteme si aparate, investigatii radiologice si endoscopice, explorari functionale si examene de laborator.

&& II ANALI?A SI INTERPRETAREA DATELOR

Anali=a se face prin :

examinarea datelor A independenta clasificarea lor in date de : B dependenta stabilirea problemelor de ingrijire recunoasterea problemelor si prioritatilor

In#"r$r"#ar"a este explicarea cauzei problemelor de dependenta ( aflarea sursei de dificultate). %x: $anifestari de independenta alimentatie la ore fixe , apetit prezent somn linistit, ) ore A noapte respiratie eficienta, &: respAmin $anifestari de dependenta inapetenta insomnie respiratie superficiala , (/ respAmin

DIAGNOSTICUL DE INGRIJIRE 7 NURSING8 DEFINITIILE DG NURSING %ste o forma simpla si precisa care descrie raspunsul (reactia ) persoanei sau grupului la o problema de sanatate. %l constituie o judecata practica bazata pe colectarea si analiza datelor si serveste de pivot la planificarea ingrijirilor. 5iagnosticul de ingrijire releva rolul autonom al asistentei. I.?rondin, 3. >ussier, $. 'aneuf, >. 3iopelle %ste un anunt concis, actual sau potential, al manifestarilor de dependenta ale persoanei, regrupate sau nu , si legate de o sursa de dificultate. I. ?rondin, $. 'aneuf, >. 3iopelle 1 problema de sanatate reala sau potentiala pe care nursele, prin baza pregatirii si experientei lor sunt capabile ( calificate) sa acorde ingrijire. #. "ahier In &,,* este adoptata def dg de nursing la #dunarea ?enerala !#!5# (!orth #merican !ursing 5iagnosis #ssociations). Enun#ul un"i 9u!"*a#i *lini*" asu$ra r"a*#iil+r la $r+:l"/"l" !" sana#a#" $r"="n#" sau $+#"n#ial"; la "-"ni/"n#"l" !" -ia#a al" un"i $"rs+an" ; al" un"i )a/ilii sau al" un"i *+l"*#i-i#a#i . TIPURI DE DG NURSING ACTUAL% problema este prezenta POTENTIAL% exista un risc de aparitie a unei probleme

&( POSIBIL 4 sunt indicii ce pot arata prezenta unei probleme ( incertitudine) COMPONENTELE DG NURSING 1 Pr+:l"/a !" !"$"n!"n#a B & E#i+l+gia 7 sursa !" !i)i*ul#a#" 8 = PES ' S"/n"l" 7 /ani)"s#aril" !" !"$"n!"n#a8 C Pr+:l"/a !" !"$"n!"n#a In enuntarea problemei de dependenta se folosesc termeni ca : alterare, deteriorare, deficit, incapacitate, diminuare, dificultate, perturbare. %x: alterarea eliminarii intestinale dificultate de a comunica incapacitatea de a dormi & E#i+l+gia = sursa !" !i)i*ul#a#" 7*au=a8 %ste un obstacol, o piedica in satisfacerea unei nevoi fundamentale. %x: din cauza datorita legat de ' S"/n"l" = /ani)"s#aril" !" !"$"n!"n#a %x: manifestata prin constipatie manifestata prin limbaj incoerent manifestata prin insomnie, oboseala %C de 5? !23SI!?: #lterarea eliminarii intestinale din cauza alimentatiei sarace in fibre manifestata prin constipatie. 5ificultatea de a comunica din cauza traumatismului cranian manifestata prin limbaj incoerent. Incapacitatea de a dormi datorita stresului manifestata prin insomnie, oboseala. 2neori problema de dependenta poate fi privita si ca sursa de dificultate. %x: durerea , stresul, frica Pr+:l"/a *+n"@a = *+/$li*a#ia + este o problema reala sau potentiala de sanatate , ca raspuns fiziopatologic al organismului . #sistenta trebuie sa stie sa le recunoasca , sa le semnaleze si sa le trateze in colaborare cu medicul . 1

STABILIREA PRIORITATII in#r" $r+:l"/"l" !" !"$"n!"n#a Se are in vedere in ce masura nevoia nesatisfacuta ameninta homeostazia pacientului, securitatea sa si gradul de independenta. HOMEOSTA?IA= $r+$ri"#a#"a +rganis/"l+r -ii !" a /"n#in" in li/i#" )+ar#" a$r+$ia#" *+ns#an#"l" /"!iului in#"rn %ste o stare de echilibru si autoreglare care se instaleaza intre diverse procese fiziologice ale persoanei (homeostazie fiziologica) sau procesele psiho sociale (homeostazie psiho sociala). %volutia spre o nevoie superioara se realizeaza cand nevoia inferioara este satisfacuta. !esatisfacerea unei nevoi are repercursiuni asupra celorlalte nevoi.

&0 Or!in"a in care se vor satisface nevoile afectate este: 1 & ' ( , . 0 6 n"-+ia a *ar"i n"sa#is)a*"r" $un" in $"ri*+l <+/"+s#a=ia n"-+ia *ar" an#r"n"a=a + /ar" *<"l#uiala !" "n"rgi" n"-+ia *" $+a#" *+/$r+/i#" s"ri+s s"*uri#a#"a $a*i"n#ului n"-+ia *" !"#"r/ina un gra! i/$+r#an# !" !"$"n!"n#a + n"-+i" *" r"$"r*u#"a=a asu$ra /ai /ul#+r n"-+i + n"-+i" *" !"ran9"a=a *+n)+r#ul $a*i"n#ului + n"-+i" *" r"$"r*u#"a=a asu$ra !"/ni#a#ii $a*i"n#ului + n"-+i" *" "s#" i/$+r#an#a in +*<ii $a*i"n#ului

1 alta metoda de a stabili prioritatile este ierarhizarea nevoilor dupa $asloD.

III PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

5%=: stabilirea unui plan de interventie , prevederea etapelor, a mijloacelor de desfasurare si a precautiilor ce trebuiesc luate. 'lanul de interventie tine cont de prescriptiile medicale si cuprinde : a8 +:i"*#i-"l" !" ingri9ir" :8 in#"r-"n#iil" #sistenta judeca urgentele si importanta problemelor de dependenta si decide prioritatile in cursul unei zile de munca. Se stabilesc prioritatile , apoi se se stabilesc obiectivele. a8 +:i"*#i-"l" !" ingri9ir" reprezinta un comportament pe care il asteptam de la un pacient si rezultatul pe care dorim sa l obtinem in urma interventiilor ex: &. *in" )a*" actiunea= d na C 7 S 8= s$"*i)i*i#a#" A activ + *" )a*" pacientul ( sa inteleaga, sa efectueze, sa aplice) (. ce face 7 P 8 =$"r)+r/an#a B % pasiv + *" s" )a*" de catre asist pt pacient ( va fi supravegheat privind,sa faca cu ajutorul) 0. *u/ )a*" pacientul actiunea ( singur sau cu ajutor) 7 I 8= i/$li*ar" /. in *" /asura poate face pacientul actiunea (in fct de capacitatea de invatare) 7 R 8= r"alis/ :. *an! s" )a*" actiunea (in cat timp, pe ce durata) 7 O 8 = +:s"r-a:il =ormularea obiectivelor porneste de la sistemul S P I R O :8 in#"r-"n#iil" = modul de a actiona pt a corecta problema de dependenta a pacientului . interventile trebuie sa fie : personalizate, observabile si evaluabile sa se indice ora, momentul zilei, intervalul orar si durata pe care se aplica actiunea %x: in formularea obiectivului se va specifica: va bea cate un pahar de lichid la fiecare ( ore , in timpul zilei, cel putin 0 zile

&/ se va evalua peste (/ de ore IV APLICAREA INGRIJIRILOR

3eprezinta ceea ce face asistenta , aplicarea in practica a actiunilor de ingrijire, strict legat de planificare. %xecutarea ingrijirilor = interventiile asistentei. A au#+n+/" 4 ceea ce poate face asistenta pt bolnav In#"r-"n#iil" asis#"n#"i sunt : B !"l"ga#" 4 ceea ce face asist la indicatia medicului A pacientul + executa actiunile planificate pt el A asistenta supervizeaza aceste actiuni, incurajeaza si informeaza In aplicarea interventiilor sunt implicati: pacientul, ajuta si efectueaza ingrijirile necesare B echipa de ingrijire asigura completarea si eficacitatea activ. profesionale B familia + in unele cazuri ajuta in actiunile de ingrijire

EVALUAREA INGRIJIRILOR

3eprezinta aprecierea progresului pacientului in raport cu interventiile asistentei. %valuarea se face la intervale regulate ( obiectivele arata timpul de evaluare ). A rezultatul obtinut , reactia pacientului la ingrijiri A se evalueaza atingerea obiectivelor : obiectiv atins, obiectiv partial atins, obiectiv nerealizat Se evalueaza: cand evaluarea arata ca nu s au atins obiectivele se reia planul de ingrijire cu noi obiective B si noi interventii B % satisfactia pacientului trebuie sa se cunoasca parerea pacientului in alegerea ingrijirilor sa se aiba in vedere faptul ca el poate fi nemultumit de unele interventii, sau ca nu intelege tot ce implica o buna ingrijire E@ A N"-+ia A)"*#a#a &. !. de a bea si a manca Surs" D" Di)i*ul#a#" % durere la inghitit (disfagie) Mani)"s#ari Diagn+s#i* D" Nursing D"$"n!"n#a % inapetenta deshidrata re febra O:i"*#i-" In#"r-"n#ii In#"r-"n#ii D"l"ga#" E-aluar" recoltare de exudat faringian (cultura si #E? antibiograma) % badijonaj cu albastru de metil administrare de medicamente(antiseptice orale si faringiene,anti biotice) hidratare parenterala prin '%;(perfuzie endovenoasa) &. 1biectiv atins durere diminuata (. 1biectiv atins pacient hidratat

Au#+n+/" #lterarea & pacientul % gargara modului de sa prezinte cu ceai a se diminuarea caldut de alimenta din durerii in galbenele cauza decurs de 0 atmosfera disfagiei ore umidificata manifestata (. pacientul hidratare prin sa fie cu paiul cu deshidratare hidratat in lichide decurs de ( caldute ore

&: