Mama surogat

Ce este o mamă surogat?

Dorința de avea urmași este una dintre cele mai legitime dorințe ale ființei umane. Nimic nu
împlinește mai bine un cuplu decât experiența conceperii unui copil care poate schimba cu
totul universul părinților și le poate oferi un sens profund în viață.
Bucuria cea mai mare a unei femei este să devină mamă și să dea viață unui mic îngeraș. Cu
toate acestea, multe femei experimentează eșecul de a naște propriul copil, ceea ce constituie
o rană deschisă pentru multe cupluri care ajung să epuizeze toate variantele oferite de
medicina reproductivă actuală. În ultimă instanță, o variantă de a avea un copil care genetic să
moștenească unul sau ambii părinți, ar putea consta în prezent la apelarea la o mamă surogat,
adică o femeie terță care acceptă să ducă o sarcină la termen, timp de 9 luni, pentru ca visul
unui cuplu să devină realitate. Însă, în practică, lucrurile nu sunt nici pe departe simple: fizic,
emoțional, etic, din punctul de vedere al raporturilor între mama surogat și cuplul asistat
reproductiv sau al legislației, lacunară și neclară, totul este destul de complicat.
Astăzi nu mai constituie o raritate faptul că surogatul este una dintre cele mai noi modalități
prin care oamenii își pot construi familiile. Dar persistă încă multe prejudecăți și dezinformări
despre acest proces, iar legiferarea sa se remarcă prin lipsa unor reglementări adecvate în
România. Pe de altă parte, privită de mulți cu scepticism, iar de alții ca ultimă speranță pentru
a-și împlini dezideratul de a avea un copil propriu, femeia surogat se confruntă, la rândul ei,
cu multe riscuri, dileme, stigmă, tensiuni interioare și emoționale.
Mama surogat sau purtătoare este o femeie care acceptă, de bună voie și pe baza unui
contract semnat la notar, să poarte o sarcină și să nască un bebeluș pentru un cuplu sau o
femeie infertilă. Astfel, mama surogat va purta în pântece timp de 9 luni un copilaș conceput
de cei doi părinți.
Radu Vlădăreanu, medic ginecolog: „Mama surogat înseamnă că o femeie poartă un copil
al altui cuplu. Fie această femeie, această gravidă va purta un bebe care provine din
ovocitele ei, dar spermatozoidul altcuiva, deci cu alte cuvinte îşi donează în acelaşi timp şi
ovocitele, se face procedura…şi embrionul este inseminat tot ei, ea care poartă mai departe
sarcina. Nu e deloc legalizată corect această procedură şi nu este o ţară în care să poţi face
uşor acest lucru. Nu este interzisă şi ca atare este “permisă”.”
În general, mamele purtătoare fac acest lucru în schimbul unei retribuții bănești există, însă,
și mame purtătoare care fac acest lucru în mod altruist, mai ales când este vorba de fiice sau
surori care nu pot duce o sarcină până la termen, care sunt infertile sau când acestea suferă de
boli care asociate cu gestația le-ar putea pune viața în pericol. Mamele purtătoare care duc
sarcinile în scop comercial primesc în medie sume cuprinse între 40.000 euro în SUA , 10.000
euro în Ucraina. 
În general, cuplurile infertile apelează la o mamă-surogat după ce au epuizat toate celelalte
metode de procreare asistate medical, cum ar fi fertilizarea in vitro sau inseminarea artificială.
De asemenea, absența uterului sau malformațiile uterine, eșecul menținerii unei sarcini viabile
prin avorturi repetate, riscurile potențial fatale la naștere pentru mamă, pot determina anumite
femei să recurgă la o asemenea soluție neobișnuită.
Deși se întâlnesc mai rar, există cazuri în care femei sănătoase și fertile refuză, din diverse
motive, să poarte o sarcină, apelând la mame purtătoare pentru a le naște copilul. Unele
cupluri de homosexuali care trăiesc în state unde adopția unui copil de către un cuplu cu
aceleași orientări sexuale este ilegala și își doresc să devină părinți, aleg această variantă.

Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o mamă surogat

În situația de fertilizare in vitro cu embriotransfer cu mama surogat trebuie îndeplinite
următoarele condiții:
  Mama surogat să efectueze examenul clinic și investigațiile recomandate
 Evaluarea psihologică a mamei surogat și a soțului acesteia (dacă este cazul) și a
cuplului infertil
 Acorduri legalizate între cuplul furnizor de material genetic și mama surogat și soțul
acesteia (dacă este cazul), realizate înainte de începerea tratamentului sau
procedurilor.
Criteriile pentru mama surogat - modelul ideal:
 vârsta sub 38 ani
 să fie căsătorită sau într-o relație stabilă
 o sarcină cu naștere în antecedente și fără complicații
 fără patologii care pot afecta o sarcină (ex. diabet, anticorpi anti Rh prezenți, etc.)
 nefumătoare
 neconsumatoare de droguri sau alcool
 fără afecțiuni care necesită tratamente cronice.

Ce drepturi are mama surogat asupra copilului?

Conform legislației în vigoare, mama surogat renunță la orice drept asupra copilului în fața
notarului. Astfel, odată după ce nașterea copilului a avut loc, aceasta nu poate pretinde nici un
drept asupra micuțului. Totuși, există cazuri în care, de comun acord, părinții acceptă ca
mama purtătoare a sarcinii să viziteze ocazional copilul sau să mențină o legătură cu acesta.
Pentru a evita ca această alternativă medicală să fie utilizată din motive financiare, proiectul
de lege stabilește ca singurele compensații pe care mama surogat le poate primi de la părinți,
în baza contractului încheiat, sunt: decontarea costurilor medicale ale perioadei de sarcină și o
compensație materială echivalentă cu 5 tichete de masă pe zi pentru fiecare zi de sarcină și
lăuzie.

Mama surogat în România

Luând în considerare că această alternativă medicală este controversată și chiar interzisă în
unele țări europene, în România nu s-a emis încă o lege clară cu privire la acest subiect. La
sfârșitul lunii februarie 2012, Gyorgy Frunda, președintele Comisiei pentru drepturile omului,
culte și minorități a depus un proiect de lege la Guvern, prin care cuplurile infertile și femeile
singure au dreptul să apeleze la serviciile unei mame surogat/purtătoare pentru a deveni
părinți.
În proiectul de lege depus în 2012, se stipulează ca vârsta mamei-surogat trebuie să se
încadreze între 18 și 40 de ani, iar cea a mamei beneficiar, între 18 și maximum 47 de ani.
Femeia devine mamă surogat în următoarele situații:
1. Sarcina în care femeia purtătoare este de fapt mama biologică a copilului, care decide să își
cedeze ovulele pentru conceperea copilului unui cuplu în care bărbatul este fertil, dar femeia
este infertilă. Astfel, ovulele mamei surogat sunt fertilizate cu spermatozoizii tatălui, iar
embrionul este implantat apoi în uter.
2. Mama surogat poartă o sarcină cu un copil care nu este biologic al ei. Acesta este conceput
prin fertilizare in vitro din ovulele și spermatozoizii donați de cuplul respectiv. Deși această
procedura medicală este combătută în diferite țări, unii specialiști o aprobă. La noi în
România această lege încă nu s-a emis, motiv pentru care cuplul care nu poate concepe un
copil nu poate apela la această alternativă.

Conform Art 21. din Legea privind sănătatea reproducerii și reproducerea umană asistată
medical "Înainte de începerea procedurilor de reproducere umană asistată medical, între
cuplul asistat reproductiv și mama purtătoare sau surogat, dacă aceasta este necăsătorită, se
vor întocmi prin biroul notarului public, următoarele acte autentificate:
a) consimțământul mamei purtătoare sau al mamei surogat de a ajuta cuplul reproductiv
pentru a avea unul sau mai mulți copii, prin participarea sa în procesul de fertilizare in vitro,
gestatie și naștere;
b) declarația mamei purtătoare sau surogat privind cedarea drepturilor parentale cuplului
asistat reproductiv și acordul de încredințare a copilului, imediat după naștere, cuplului asistat
reproductiv;
c) consimțământul mamei purtătoare sau surogat privind neconsemnarea datelor sale de
identitate în certificatul de naștere al copilului, în actele civile și în nici un alt înscris oficial
privind maternitatea copilului;
d) consițământul mamei purtătoare sau surogat în caz de avort în primele trei luni de sarcină,
la cererea cuplului asistat reproductiv și numai la indicație medicală;
e) consimțământul soțului mamei purtătoare sau surogat, dacă aceasta este căsătorită, privind
procedura de fertilizare in vitro, păstrarea sarcinii rezultate prin fertilizarea in vitro cu
material genetic provenit de la terțe părți, avort selectiv la cererea cuplului beneficiar și
cedarea oricăror drepturi și obligații parentale asupra copilului, inclusiv înscrierea sa în
certificatul de naștere al copilului și acordul de încredințare a copilului la naștere, cuplului
asistat reproductiv;
f) consimțământul cuplului asistat reproductiv de a-i fi încredințat copilul imediat după
naștere, indiferent de starea de sănătate a acestuia;
g) contractul în care să se specifice interdicția mamei purtătoare sau surogat de a avorta
sarcina în lipsa unei indicații medicale și fără acordul cuplului asistat reproductiv, obligațiile
medicale, precum tratamentul și cel de dispensarizare periodică, regimul de viață al mamei
purtătoare sau surogat în vederea unei bune evoluții a sarcinii și dezvoltării fătului, precum și
obligațiile cuplului asistat reproductiv de a plăti cheltuielile legate de sarcină, mamei
purtătoare sau surogat."
Deși, nu o spune în mod expres, legea română interzice (implicit) o astfel de procedură,
întrucât, Codul Civil Român, prevede în mod clar că „Reproducerea umană asistată medical
cu terţ donator nu determină nicio legătură de filiaţie între copil şi donator” (art.441) astfel că,
unica legatură de filiație (rudenie – juridică) va fi între femeia ce poartă sarcina și dă naștere
copilului (dacă ne-am raporta la situația analizată, am putea spune, că mama surogat va fi
singura în legătură juridică cu copilul).
Așadar, indiferent de proveniența materialului biologic, mama purtătoare va fi singura
recunoscută juridic, și deopotrivă, dacă o femeie nu mai primește material biologic de la un
donator, urmând să poarte sarcina și să dea naștere, nici donatorul nu va avea vreun drept
(legătură juridică) cu copilul.
De altfel, faptul că se interzice procedura mamei surogat, rezultă și din alineatul al treilea al
aceluiași text, care prevede clar că “Părinţi, în sensul dat de prezenta secţiune, nu pot fi decât
un bărbat şi o femeie sau o femeie singură” prin urmare, un bărbat singur – care ar apela la
procedura mamei surogat, nu poate fi considerat părinte.
Este drept, această prevedere, este discutabilă din perspectiva egalității dintre bărbați și
femei, neexistând nicio rațiune pentru care, un bărbat singur, să nu poată fi considerat părinte.
Așadar, o convenție privind purtarea unei sarcini (mama surogat) este nulă din punct de
vedere civil, iar dacă, ar interveni o convenție de genul ca mama, să fie obligată ulterior
nașterii să dea spre adopție copilul celor cu care s-a înțeles, de asemenea este o convenție
nulă.
Ba mai mult, constituie și o faptă penală, potrivit legii adopției (nr. 273/2004) unde găsim
incriminate în mod expres “Fapta părintelui sau a reprezentantului legal al unui copil de a
pretinde sau de a primi, pentru sine sau pentru altul, bani ori alte foloase materiale în scopul
adopţiei copilului se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea drepturilor
părinteşti”.
 Unele inconveniente decurg clar din vidul legislativ. Un exemplu este acela că nu există o
pârghie legislativă prin care mama purtătoare să fie obligată să renunțe la drepturile parentale
asupra copilului în cazul în care se atașează prea mult de acesta în timpul celor 9 luni de
sarcină sau dacă recurge la șantaj vizând obținerea unor foloase materiale sporite din partea
părinților biologici. În unele situații, mama surogat poate primi acceptul de a vizita copilul
ulterior nașterii, părinții biologici acceptând o relație ulterioară cu cea care le-a purtat copilul,
însă sunt și cazuri când relațiile între cele două părți se limitează exclusiv la perioada sarcinii
surogat.

În România, forumurile sunt pline de anunțuri. Prețul pentru o „mamă surogat” poate ajunge
până la 50.000 de euro. Ana Măiță este preşedintele fondator al Asociaţiei Mame pentru
Mame și ne spune că este foarte important să existe un contract pentru a proteja atât părinţii,
cât şi mama surogat şi copilul pentru că în zona aceasta gri în care se fac astfel de contracte în
România (deci se întâmplă, nu este ceva care nu se întâmplă în România pentru că nu avem
lege), mama surogat poate să spună că nu le mai dă copilul, dar trebuie să-l crească ea şi
evident o reglementare ar proteja şi cuplul sau persoanele care îşi doresc acest copil pentru că
iarăşi o mamă surogat poate să spună: “Am acceptat acest târg, să primesc o sumă de bani şi
să port copilul vostru şi la sfârşit se poate pur şi simplu răzgândi, poate să şantajeze cuplul
pentru mai mulţi bani.”
În timp ce, în România, procedura se află la graniţa între legalitate şi ilegalitate, multe ţări
se laudă că permit această metodă. Mai mult decât atât, are şi succes. Printre ţările care au
legalizat această procedură se numără şi Croaţia, Olanda, Rusia, Marea Britanie sau Grecia.
Dar în unele țări precum Franța, Belgia, Olanda, Germania sau Spania, această procedură
medicală este strict interzisă prin Lege.

Surogatul - o afacere criminală?

Atât în țările în curs de dezvoltare, cât și în țările dezvoltate, surogatul a creat un teren fertil
pentru exploatare, abuz și trafic de persoane. În cele ce urmează sunt ilustrate unele cauze
penale, în care au fost încălcate dreptul la demnitate a mamei și copilului.
În SUA, inculpata, un avocat californian de renume internațional, specializat în dreptul
reproducerii, a recunoscut că ea și conspiratorii ei au folosit surogatul gestațional pentru a
crea un inventar al bebelușilor nenăscuți, pe care îi vor vinde cu peste 100.000 de dolari
fiecare. Ei au realizat acest lucru plătindu-le pe mamele-surogat, pentru a le fi implantate
embrioni în clinicile de peste mări. Dacă mamele-surogat și-au susținut sarcinile în al doilea
trimestru, conspiratorii ofereau bebelușii potențialilor părinți, declarând, în mod fals, că
bebelușii nenăscuți au fost rezultatul unor contracte legitime de surogat, doar că
părinții ,,beneficiari” inițiali s-au retras. Cu aceste contracte de pre-naștere obținute în mod
fraudulos, numele părinților ,,beneficiari” ar fi plasate pe certificatele de naștere ale
bebelușilor, iar conspiratorii vor putea profita de vânzarea drepturilor părintești. Inculpata a
recunoscut, de asemenea, că a depus cererile care conțin declarații false la programul de acces
pentru sugari și mame al statului California pentru a subvenționa cheltuielile medicale pentru
nașterea copiilor.
În Asia, surogatul comercial este în mare parte interzis din cauza „practicii celor mai bogate
cupluri de a plăti femeile sărace pentru a le naște copii”. Rețeaua ilegală de mame-surogat,
Babe 101, era activă în Thailanda, Cambodgia, Vietnam și Taiwan, anunțând pe site-ul lor
web că prețul unui copil era 32.000 USD, plus alte cheltuieli. Poliția thailandeză a
dezmembrat rețeaua ilegală de mame-surogat, salvând paisprezece femei vietnameze.
Victimele, în vârstă de nouăsprezece până la douăzeci și șase de ani, au fost transportate la
periferia orașului Bangkok și închise în două case. Inițial, femeilor le-a fost promis un loc de
muncă decent, însă victimele și-au dat seama de situația reală abia după câteva luni. De
asemenea, pașaportul victimelor fusese luat de infractori. Potrivit mai multor rapoarte,
victimele ar fi suferit abuzuri sexuale. De exemplu, o victimă, o fecioară, a fost forțată să
întrețină relații sexuale într-o casă din Cambodgia când a fost transportată din Vietnam în
Thailanda. O altă victimă a suferit „abuzuri sexuale” din partea aceluiași bărbat timp de trei
nopți. O a treia victimă agresată sexual, întorcându-se în Thailanda, ,,spera să găsească copilul
pe care l-a născut cu trei ani în urmă prin operația cezariană, deoarece femeilor li se permite
să poarte copilul doar pentru opt luni”. Ea a mărturisit: „copilul era, de fapt, copilul unui
cuplu taiwanez. Dar când l-am născut, el semănă foarte mult cu mine, are ochii, nasul și
zâmbetul ca la mine. De atunci, l-am visat de mai multe ori “. Mai mult, un raport referitor la
Babe 101 a susținut chiar că „femeile au fost impregnate forțat cu embrionii altor femei sau au
fost violate”.
Chiar dacă unele state au legalizat procedura surogatului pentru a îndeplini dorințele
cuplurilor sau femeilor și bărbaților singuri de a avea copii, această reglementare defectuoasă
a favorizat răspândirea exploatării sexuale a femeilor, abuzurilor sexuale, precum și a
traficului de femei și copii din întreaga lume. Trebuie efectuată o analiză suplimentară a
condițiilor prin care se poate recurge la surogat, pentru a preveni comiterea infracțiunilor.
Anunțuri mamă surogat 2020
În România, pot fi găsite anunțuri pentru cine dorește să caute sau să devină mamă surogat
prin intermediul motoarelor de căutare. Iată câteva exemple preluate de pe site-ul
infoanunțuri:
 “Mă ofer mamă surogat, sunt sănătoasă, am 19 ani, căsătorită, 2 copii. Doresc să devin
mamă surogat. Preț 25.000 euro negociabil”.
 “Tânără, 26 de ani, mamă la un copil în vârstă de doi ani, mă ofer mamă surogat
pentru suma de un milliard de lei vechi. Sunt sănătoasă, nu am vicii, nu am avut
probleme cu sarcina anterioară”.
 “Numele meu este Daniela, am 24 de ani, perfect sănătoasă. Niciodată nu am avut
probleme de sănătate. Grupa de sânge A pozitiv. Mă ofer mamă surogat. Pot locui la
voi acasă în România sau Europa. 150 de euro pe luna în timpul sarcinii și 30 000 la
naștere”.
 “Mamă a doi băieți frumoși și sănătoși, nefumătoare, nu consum cafea, curată. Am dus
sarcinile ok și am născut cu 10. Mă ofer ca mamă surogat contra sumei de 45.000
euro”.
 “Mă numesc Ana Maria, am 21 de ani, sunt mama unei fetițe de 8 luni perfect
sănătoasă și doresc să fiu mamă surogat pentru oricine este interesat. Rog seriozitate”.
 “Mă numesc Mihaela, am 22 de ani, sunt căsătorită și am un băiat de 1 an și 4 luni.
Din motive financiare mă ofer mamă purtătoare pentru suma de 23.000 euro
negociabil.”

Bibliografie

 https://www.bebebliss.ro/blog/legislatia-romaneasca-privind-mama-surogat/
 https://alephnews.ro/justitie/pretul-pentru-o-mama-surogat-in-romania-ana-maita-nu-
avem-o-lege-ea-poate-sa-santajeze-cuplul-pentru-mai-multi-bani/
 http://www.drepturile-omului.eu/news/params/post/1424361/mama-surogat-in-
romania-cum-poate-fi-legal
 https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/mama-surogat
 https://legalup.ro/surogat-romania/
 https://surrogate.com/