F. E.

G Iasi

Mamele surogat

Cursant : Asaftei Alexandru

AMG III E
Profesor ; Asistent Medical : Matei Iuliana

O mam purttoare (mam surogat) este o femeie care accept n urma unui
acord s rmn nsrcinat cu obiectivul de a da natere unui copil care va fi
crescut de o alt familie sau persoan ca fiu propriu. Este o maternitate de
substituie n baza unui contract sau nelegeri de gestaie. Embrionul, respectiv
ftul, care este purtat n pntece de ctre mama purttoare poate fi fiu biologic sau
poate fi ovulul fertilizat n prealabil aparinnd unei alte femei. n acest al doilea
caz, mama purttoare nu are nici o legtur genetic cu copilul pe care l poart.
n general, mamele purttoare fac acest lucru n schimbul unei retribuii bneti
,ns exist i mame purttoare care fac acest lucru n mod altruist, mai ales cnd
este vorba de fiice sau surori care nu pot duce o sarcin pn la termen, care sunt
infertile sau cnd acestea sufer de boli care asociate cu gestaia le-ar putea pune
viaa n pericol. Mamele purttoare care duc sarcinile n scop comercial primesc n
medie sume cuprinse ntre 40.000 euro n SUA, 10.000 euro n Spania sau 4.500
euro n India.

Marea parte a celor ce apeleaz la aceste servicii sunt:

-femei infertile
-cupluri sau indivizi homosexuali
-femei care nu vor s treac prin procesul de gestaie sau travaliu
-femei cu boli incompatibile cu starea de graviditate

Romania, in schimb, este una dintre tarile se confrunta cu un vid legislativ in acest
sens. Desi primele masuri pentru legalizarea practicii au fost luate inca din 2012,
acestea au ramas fara raspuns din partea Guvernului.

Legea privind mamele surogat in Romania

La sfarsitul lunii februarie 2012, Gyorgy Frunda, presedintele Comisiei pentru
drepturile omului, culte si minoritati a depus un proiect de lege la Guvern, prin
care cuplurile infertile si femeile singure sa poata apela la serviciile unei mame
purtatoare pentru a deveni parinti.

Ce presupune proiectul?
Potrivit proiectului de lege, schimbul de servicii intre mama surogat si cuplul sau
persoana beneficiara va fi stabilit printr-un contract legal, incheiat la notar, intre
cele doua parti. Contractul va contine clauze clare privind cedarea drepturilor
parentale ale mamei surogat asupra copilului, dupa nastere.

Pentru evitarea riscului ca asistenta medicala in domeniul reproducerii umane sa se

transforme intr-o afacere profitabila sau "fabrica de facut copii", proiectul de lege
stipuleaza clar ca mamele purtatoare nu vor primi niciun beneficiu material in
urma prestarii acestui serviciu.
Cu alte cuvinte, nu este vorba de un contract de vanzare-cumparare a unui copil.
Femeile care vor sa devina mame surogat trebuie sa faca acest gest din pura
generozitate. Singurele compensatii pe care mama surogat le poate primi de la
parinti, in baza contractului incheiat, sunt decontarea costurilor medicale ale

perioadei de sarcina si o compensatie materiala echivalenta cu 5 tichete de masa pe

zi pentru fiecare zi de sarcina si lauzie.

Cum poti deveni mama surogat?

Exista doua metode prin care o femeie poate deveni mama purtatoare:

-sarcina cu un copil care nu este biologic al ei, ci este conceput in vitro din ovule si
spermatozoizi donati;

-sarcina in care femeia purtatoare este mama biologica copilului, adica isi cedeaza
ovulele pentru conceperea copilului unui cuplu in care doar femeia este infertila,
iar barbatul este fertil; sarcina se obtine tot prin tehnici de reproducere umana
asistata, in vitro - ovulele mamei surogat sunt fertilizate cu spermatozoizii tatalui,
iar embrionul este implantat apoi in uter.

La intrebare : Ce simt mamele surogat? am adaugat cateva pareri

ale unor femei care au fost mame-surogat:
M tem c ce am fcut este un lucru foarte ru. Dumnezeu m va pedepsi pentru
asta. Este un secret care va rmne ntre mine i soul meu", se confesa o mamsurogat pe site-ul Open The Magazine. Decizia nu a fost ns uoar, povestete
femeia. n urma acceptrii ofertei de a deveni mam-surogat, ea mrturisete c a
primit o sum important, iar pe tot parcursul sarcinii, cuplul i-a asigurat condiii
foarte bune de trai i alimentaie. Nu i-a cunoscut ns pe cei care au devenit
prinii copilului cruia i-a dat via, i nici mcar sexul bebeluului. Astzi, ea
regret alegerea fcut i i-ar dori s l vad i s l in n via pe cel cruia i-a
dat via.
Nu acelai lucru spune Whitney Watts, pentru care experiena de a fi mam-surogat
a fost una care i-a adus bucurie. Pentru mine, s fiu mam-surogat este ca i cum
a purta visul altcuiva", citeaz NPR. Alturi de soul ei, a pstrat relaia cu prinii
crora le-au druit copilul, ns Whitney afirm c simte c gemenii pe care i-a
nscut nu sunt ai ei. i ii pentru un timp pentru a-i lsa s creasc, apoi i
napoiezi prinilor lor, pentru c nu au fost niciodat copiii ti", afirm aceasta. Ea
susine c ar deveni mam-surogat pentru un prieten apropiat fr a accepta bani
pentru acest lucru, ns nu acelai lucru ar face pentru un cuplu ntlnit printr-o
agenie specializat.
Sherrie Smith, administratorul programului de la Centrul pentru Prini-Surogat,
este de prere cu nu banii sunt ntotdeauna motivul pentru care femeile accept s
devin mame-surogat, scrie The Atlantic. Banii nu compenseaz ceea ce fac ele. A
purta o sarcin-surogat nseamn s munceti 24 de ore pe zi, apte zile pe
sptmn, fr pauze, timp de nou luni", susine Smith. Totodat, ea subliniaz

c sarcina poate deveni periculoas pentru sntatea i viaa femeii. Sarcina este
riscant, i taxeaz corpul foarte mult." n schimb, mamele-surogat accept acest
rol deoarece iubesc copiii i vor s ajute prinii care nu pot avea unul.
Muli experi sunt de prere c n timpul sarcinii se creeaz o legtur puternic
ntre mam i ft, ns cercettorii de la Stanford puncteaz c acest lucru nu a fost
demonstrat tiinific. ncredinarea propriului copil unei alte familii i poate
provoca mamei-surogat sentimente de stres i amrciune. ns cercettorii de la
Stanford adaug c acestea se bucur pentru fericirea proaspeilor prini. De
asemenea, un studiu publicat n jurnalul Human Reproduction arat c mamelesurogat nu se confrunt cu probleme de ordin psihologic dup ce sunt desprite de
copilul promis unei alte familii. n unele din cazuri, acest fenomen apare deoarece
femeile care accept s poarte n pntec bebeluul altcuiva sunt sftuite i instruite
s nu se ataeze emoional de copil. Cu toate astea, efectele asupra mamei difer de
la o persoan la alta i nu pot fi prevzute.

Bibliografie
www.copilul.ro

Data si ora accesarii: 26.XI.2014 , 13:24

www.desprecopii.com Data si ora accesarii: 27.XI.2014 , 16:07

www.wikipedia.org Data si ora accesarii: 27.XI.2014 , 16:34
www.mamasurogat.net

Data si ora accesarii: 27.XI.2014 , 17:20

www.mamepentrumame.ro
www.cuvantul-ortodox.ro

Data si ora accesarii: 28.XI.2014 , 20:55

Data si ora accesarii: 28.XI.2014 , 21:21