METODE

DE EXAMINARE
ÎN GINECOLOGIE
Ramură a medicinei
care se ocupă cu
studiul fiziologiei și
patologiei aparatului
genital feminin.   
Pentru stabilirea diagnosticului
unei boli ginecologice se
efectuiază:
 examenul clinic
 examene paraclinice şi de
laborator
 EXAMENUL CLINIC

 Interogatoriul

 Examenul obiectiv
general şi local
 Nume ______________________
 Prenume ____________________
 Vîrsta ______________________
 Profesia _____________________________________________________________________
 Domiciliul_____________________________________________________________________
 Condiţiile de muncă şi viaţă _____________________________________________________
 Acuzele bolnavei şi caracteristica lor ____________________________________________
 _____________________________________________________________________________
 Funcţia Menstruală
 vîrsta, cînd a apărut prima menstruaţie (menarche) _____________________________
 după ce perioadă de timp sa stabilit ciclul menstrual regulat______________________
 durata ciclului menstrual, caracterul lui______________________________________
 durata menstruaţiei şi cantitatea de sînge pierdut, dureri în timpul menstrei___________
 data ultimei menstruaţii normale____________________________________________
 Funcţia de reproducere _________________________________________________________
 Funcţia secretorie _____________________________________________________________
 Funcţia organelor învecinate ____________________________________________________
 Biografia bolnavei _____________________________________________________________
 Ereditatea ____________________________________________________________________
 Condiţiile de muncă şi viaţă _____________________________________________________
 Bolile de care suferă soţul _______________________________________________________
 Istoricul bolii _________________________________________________________________
 _____________________________________________________________________________
 Diagnosticul__________________________________________________________________
 Recomandări _________________________________________________________________
 ____________________________________________________________________________________________________________________________________
______________________
 Concluzii:_____________________________________________________________________
 DATE GENERALE
 Nume, prenume, domiciliu – pentru
identificare şi eventuală urmărire.
 Vîrsta – caracterizează anumite boli.

Metroragia în perioada maturităţii

sexuale ne orientează către un avort sau
tulburare endocrină

DFM la o femeie în menopauză – către un

cancer
 Condiţiile de muncă şi viaţă

 efortul fizic
 vibraţia
 suprarăcirea
 supraîncălzirea
 intoxicaţiile profesionale
 starea locuinţei
 alimentaţia
 nivelul cultural şi de educaţie sanitară
 condiţiile nesatisfăcătoare de trai
 organizarea neraţională a muncii
 alimentaţia calitativă în copilărie şi în

perioada pubertară
 Bolile de care suferă soţul -
determinarea lor are importanţă atunci
cînd căutăm sursa de infectare a
femeii(gonoreea, tricomoniaza, infecţii cu
chlamidii)

 Concretizarea stării soţului ajută la

determinarea cauzei sterilităţii familiei

 Precizarea tulburării dominante – care

de obicei determină bolnava să se
prezinte la medic
 Biografia

 date despre copilăria bolnavei

 condiţiile de dezvoltare

 bolile de care a suferit

 Ereditatea:
 cauza morţii rudelor
 bolile care au suferit (tbc, boli

venerice, oncologice);
 mama sau rudele pe linie ascendentă

de leziunea acelor organe şi sisteme,

de care suferă şi bolnava.
 Afecţiuni generale:
 diabet
 HTA
 patologie tromboembolică sau

cardiovasculară

 Patologia tumorală: cancer de sîn şi

cancer pelvian
 Bolile şi traumele care a suferit
bolnava în copilărie gravitatea lor
 Bolile din copilărie şi din perioada

adolescenţei pot avea ca urmare

dereglări în dezvoltarea şi
funcţionarea organelor genitale:
ex. vulvovaginita difterică
poate duce la stenoza vaginului
 Parotidita epidemică şi rujeola-
infantilismul în legătură cu acţiunea
infecţiilor asupra aparatului
canalicular şi ovarelor

 În
urma traumei craniocerebrale
se dezvoltă sindromul hipotalamic

 Se
manifestă prin dereglarea funcţiei
menstruale
 bolile ginecologice
 operaţiile
 suportarea medicamentelor, dacă
nu are reacţii alergice
 ISTORICUL BOLII

 Debutul maladiei (acut sau lent)

 Unele maladii ce necesită ajutor urgent

(ruptura piosalpinxului), încep atît de acut
încît bolnava poate numi şi ora îmbolnăvirii

 Altele ca prolabarea vaginului sau uterului,

treptat

 simptomele iniţiale
 condiţiile în care au apărut
 dezvoltarea maladiei în

continuare
 metodele de tratament,

rezultatul, examenul de laborator

 Funcția menstruală
 Funcția secretorie
 Funcția sexuală
 Funcția reproductivă
 Funcțiile specifice
ale organismului feminin
 vîrsta cînd a apărut prima
menstruaţie şi caracterul ei (12-14
ani)

 după ce perioadă de timp s-a stabilit

ciclul menstrual regulat (5-6 luni)
 durata ciclului menstrual (21-35
zile)

 durata menstrei şi cantitatea de

sînge pierdut (3-7zile), cu dureri
sau nu
Modificările ciclului menstrual:
 după începutul vieţii conjugale
 după avorturi
 naşteri
 data ultimei menstruaţii normale
Eliminările patologice din organele
genitale - leucoree
Distingem leucoree:
 vestibulară
 vaginală
 cervicală
 uterină
 tubară
 Debutul vieţii sexuale,
particularităţile ei

 Prezenţa atracţiei sexuale(libido)

şi satisfacţiei(orgasm)-despre
dezvoltarea corectă a aparatului
genital.
 FUNCȚIA

Slăbirea, lipsa libidoului sau

orgasmului se observă în:

 infantilism
 afecţiuni ginecologice
 afecţiuni extragenitale
 Insatisfacţie în viaţa conjugală,
indiferenţa sau neparticiparea
la relaţiile sexuale în:

 frigiditate
 vaginism
 procese inflamatoare grave
 Actul sexual algic - simptom al
procesului inflamator al
genitalelor, endometriozei
retrocervicale

 Viaţa sexuală se dereglează în

cazul îngustării vaginului
 FUNCȚIA SEXUALĂ
 Contactul sexual poate avea
ca urmare: hemoragia

Se exclude:
 patologia colului uterin
 tumore malignă
 eroziunea
 polipul colului uterin
 Debutul vieții sexuale

 Numărul sarcinilor

 Evoluția fiecărei sarcini

 Graviditatea tîrzie

 Infantilismul organelor genitale

 Tumori (miom)
 În urma naşterilor patologice şi
a complicaţiilor post partum pot
apărea:
 anomalii de poziţie a organelor
genitale
 dereglarea funcţiei menstruale
 bolnavele acuză sterilitatea.
 Sterilitatea
primară - rezultat al
patologiei endocrine sau al unui
proces inflamator ce s-a dezvoltat o
dată cu debutul vieţii sexuale

 Sterilitatea
secundară - apărută după
prima naştere sau avort, poate fi
rezultatul unui proces inflamator sau
al traumatismului căilor de naştere
 Îmbinarea leziunilor genitale cu cele
ale aparatului urinar în cazul
proceselor inflamatoare

 Apariţiatulburărilor disurice în
îmbinare cu leucoreea apărută după
debutul vieţii sexuale pot avea ca
cauză:
 gonoreea
 trihomoniaza
 Patologii ginecologice cu micțiuni
frecvente:
 prolabarea peretelui anterior al
vaginului
 miomul uterin cu localizarea nodulului
pe peretele anterior
 tumoare ovariană
 cancer ce trece de pe uter pe vezica
urinară
 fistula vezicovaginale
Bolnavele acuză:
 constipaţie
 diaree în patologia oncologică
 procese inflamatoare, mai ales în

ţesutul adipos al bazinului mic

 dureri la defecare
 Diareea poate apărea:
 pelvioperitonită septică
 parametrită

Incontinenţa de gaze poate fi:

 traumatisme la naştere
 formarea fistulelor
 lezarea sfincterului rectal
 dureri
 leucoree
 dereglări menstruale
 prurit
 sterilitate
 incontinenţă de urină
 febră
 alterarea stării generale
 Toată suprafaţa abdomenului
 numai în regiunea hipogastrică
 în etajul inferior al abdomenului
 în regiunea inghinală
 în regiunea lombară
 Durerile localizate în părţile laterale
inferioare ale abdomenului pot
caracteriza procesele inflamatoare
ale anexelor uterului
 Afectarea uterului – dureri
în partea medie a cadranelor
inferioare ale abdomenului
 Retroflexiei uterine apar
dureri în regiunea lombară
 Afectarea organelor genitale
externe - apariţia durerii în
locul aflării procesului patologic
 Caracterul durerilor
 surde
 paroxistice
 continui
 opresive
- surde – procesele cronice ale uterului
- paroxistice - dezvoltarea unui nod
miomatos
- opresive – tumorile organelor
bazinului mic
 pronunţate
 moderate Intensitatea durerilor
 slabe
depinde de:

 implicarea peritoneului parietal

 etapa de dezvoltare a afecţiunii
 particularităţile sistemului nervos
 starea emoţională a femeii

Gonoreea acută- dureri pronunţate

Tuberculoza organelor genitale interne -
durerile sunt moderate sau chiar slabe
 Timpul apariţiei durerii:
 Dacă durerea apare în timpul coitusului- un
proces inflamator cronic al organelor
genitale interne sau de endometrioza
retrocervicală

 Durerilece apar regulat la jumătatea

ciclului menstrual sînt legate de ovulaţie

Iradierea durerii

 Încazul bolilor ginecologice iradierea apare

mai des în regiunea lombară, membrele
inferioare, rect
 Vulva conţine un număr de
terminaţiuni nervoase.
Acuze de prurit al organelor genitale
externe sunt foarte frecvente, avînd
diferite nuanţe:
 senzaţie de usturime
 arsură
 algie, lipsind bolnava nu numai de

somn, dar şi de echilibrul sufletesc

 Pruritul vulvei poate fi legat și de
patologie extragenitală.

Ar fi necesar de determinat:
 cauzele apariţiei lui
 nuanţa pruritului
 timpul cînd apare (ziua sau noaptea)
 localizarea (clitoris, labiile genitale,
perineu cu iradiere în rect )
 infecţie locală
 tumoare cu necrotizare
 fistule
 infectare cu helminţi
 influienţarepetată a factorilor
chimici,mecanici, ş.a.
 patologii extragenitale (tbc,
diabet, maladii infecţioase acute)
- scade funcţia hormonală a
ovarelor şi procesul formării
glicogenului în mucoasa vaginală.
 Leucoreea cervicală
ocupă al doilea loc după cea
vaginală

Hipersecreţia glandelor cervicale are loc în cazul:

 cervicitelor
 leziunilor
 tumori ale colului uterin
 în cazul patologiilor extragenitale (tbc,

patologie endocrină)
Leucoreea cervicală are un caracter variat, de
cele mai dese ori însă mucopurulent
 Leucoreea uterină

Leucoreea uterină apare în caz

de:
în mod normal  endometrită
cavitatea  miom submucos
uterină e  tumori maline
liberă de  polipoză endometrială
secreţii
După caracterul lor sînt
lichide, conţin puroi, în caz
de tumori, conţin sînge
 Leucoreea tubară
Apare în cazul:
 procesului inflamator cu formarea

hidrosalpinxului
 tumorii maligne
 lichidul adunat în trompă se pierde

în cavitatea uterină, iar apoi în

vagin
Leucoreea tubară are, de regulă, un
caracter seros sau purulent
 EXAMENUL CLINIC OBIECTIV

 examenul general

 examenul ginecologic special

 Examenul general

 Tipul constituţional
morfologia pacientei
(talia şi greutatea)
 Caracterul tegumentelor (coloraţie,

prezenţa vergeturilor/cicatricelor)
 Gradul de dezvoltare şi repartiţia

ţesutului adipos subcutanat

 Tipul şi gradul de pilozitate
a) Infantil b) Hiperstenic в) Intersexual г) Astenic
 EXAMENUL GLANDELOR MAMARE

Inspecţia
 asimetria sânilor în mărime şi formă
 anomalii de formă şi contur a sânilor
 anomalii cutanate (hiperemie, edem,
retracţie, fenomenul numit „coajă de
portocală”)
 anomalii ale areolei: eroziuni areolare
sau mamelonare, mamelon ombilicat
etc
Palparea
 noduli
 zone inflamate
 zone dureroase
 secreţii mamelonare
 Examenul ginecologic special

Examenul organelor genitale externe

Semnele impregnării hormonale- reglează

troficitatea organelor genitale externe şi
dezvoltarea caracterelor sexuale
secundare:

 Pilozitate
 pigmentare (regiunea vulvară)
 gradul de dezvoltare a labiilor mari şi a
clitorisului
 gradul de dezvoltare a labiilor mici
 Anomaliile congenitale: hipoplazie vulvară,
hipertrofia clitorisului etc
 Prezenţa unei patologii infecţioase a

învelişului cutaneo-mucos sau a glandelor

Skene sau Bartolin
 aspectul mucoasei vestibulului vaginal,
 hiperemie
 edem
 secreţii patologice
 ulceraţii
 formaţiuni tumorale
 displazii sau leziuni precanceroase, etc.
 Sechele obstetricale: rupturi de perineu,
epiziotomie, fistule
 COLUL UTERIN

• Forma şi mărimea VAGINUL

• Poziţia şi orientarea • Culoarea şi
colului uterin troficitatea
• Aspectul mucoasei
exocolului mucoasei vaginale
• Prezenţa
• Zona de joncţiune
squamo-cilindrică malformaţilor
• Prezenţa unor vaginale, tumori
leziuni patologice: cicatrice
• Fistule uro- sau
eroziuni, ulceraţii,
tumori, etc. recto-vaginale
• Prezenţa şi aspectul • Leucoreea

glerei cervicale
 Diagnosticul de laborator

Examenul bacterioscopic
Scopul
 diagnosticul afecţiunilor inflamatorii
ale organelor genitale/depistarea
agenţilor infecţioşi
 verificarea eficienţei tratamentului
efectuat
Materialul examinat
 conţinutul vaginal
 eliminările din canalul cervical
 eliminările din uretră
Gradul III: reacţia slab alcalină, număr
redus de bacili Doderlein, coci, celule
epiteliale şi multe leucocite
Gradul IV: reacţia alcalină, bacili
Doderlein lipsesc, flora bacteriană
variată, leucocite în cantitate mare
 Gradele I şi II de puritate a vaginului
sînt caracteristice pentru femeile
sănătoase
 III şi IV reflectează un proces
inflamator
 Gradele de puritate a
conţinutului vaginal

Gradul I: reacţia acidă, bacili Doderlein

şi celule epiteliale

Gradul II: reacţia acidă, bacilii

Doderlein, celule epiteliale
pavimentoase, leucocite solitare
EXAMENUL BACTERIOLOGIC
Însămînţarea eliminărilor din
tractul uro-genital pe medii de
cultură pentru depistarea
agenţilor infecţioşi şi
determinarea sensibilităţii
acestora la antibiotice
 Examinările citohistologice
Testul citologic Babeş-Papanicolaou
RECOLTAREA din:
Vagin - de la nivelul fornixului posterior
cu trecere pe fornixurile vaginale
laterale.
Exocol - Scopul este de a obţine celule de
la nivelul zonei de joncţiune dintre
epiteliul malpighian şi glandular, locul
unde iau naştere displaziile de col.
Endocol - Din interiorul endocolului se
recoltează celulele glandulare şi
mucusul endocervical.
 TESTUL CITOLOGIC
BABEȘ-PAPANICOLAU
 Frotiurile cervico-vaginale trebuie să fie
realizate o dată cu debutul vieţii sexuale.
 Frotiurile trebuie să fie realizate anual timp de
3 ani, iar apoi, dacă acestea sunt normale, vor
fi efectuate la fiecare 2-3 ani în funcţie de
factorii de risc
 Orice anomalie de tip displazie, constatată în
frotiuri, trebuie să fie confirmată prin biopsie
 Contraindicaţii: infecţia vaginală,

hemoragia genitală
 TESTUL CITOLOGIC
BABEȘ-PAPANICOLAU
Interpretare
Există 5 clase de frotiuri citologice:
I. celule normale
II. modificări celulare benigne (de tip
inflamator)
III. celule suspecte
IV. celule neoplazice solitare
V. celule maligne numeroase, izolate sau
grupate
 EXAMENUL INSTRUMENTAL
AL BAZINULUI MIC
 Examenul cu ajutorul speculelor
 Sondajul uterului
 Puncția exploratorie
 Biopsia
 Biopsia prin aspirație și raclajul
aspirator
 Raclajul diagnostic al mucoasei
uterine