Tema de control 1

Drinovan Delia Petronela

Unul din 5 copiii umilește în mod repetat un alt copil la școală, iar fenomenul ia tot mai
multă amploare atât online cât și în interacțiunile directe în cadrul colectivităților din care fac
parte, iar sute de elevi trec prin experiențe traumatizante care lasă urme adânci
psihoemoțional.
Primul factor major care conduce la acest comportament este violența din mediul familial.
Al doilea factor ține de școală și de faptul că școlile din România nu au conținuturi
pedagogice care să îi ajute pe copii să dezvolte relații de cooperare, empatie și comunicare
asertivă.
Familia Crăciun are două fete, Alexandra (10 ani) și Patricia (14 ani), iar povestea lor
semănă cu experiențele prin care trec sute de copii în fiecare zi. Alexandra își spune singura
ca este diferită deoarece cântă la chitară, desenează, visează să fie arhitect, se îmbracă în
negru și îi place muzica rock. Este marginalizată de colegi deoarece nu arată și nu
împărtășește aceleași idei ca și ei. Într-o zi, colegii au scris pe grupul de whatsup al clasei mai
multe jigniri la adresa ei și au întrebat-o de ce există. Aceasta a îndurerat-o foarte mult, a avut
nevoie de mai multe ședințe la psiholog, iar impactul asupra ei a fost foarte mare și a împins-o
spre depresie. Alexandra a încercat să tragă semnale de alarmă cu privire la tratamentele la
care era supusă zilnic pregătind un proiect despre bullying pe care l-a prezentat în fața
colegilor ei și vorbind cu dirigintele clasei.
Familia Alexandrei o susține și o încurajează permanent, are câțiva prieteni apropiați care o
susțin și ei și consultă un specialist.
Patricia, sora Alexandrei, este supusă și ea bullying-ului în școală. Colegii o jignesc
constant, o abuzează fizic prin bătăi, pus piedică, împins și online prin crearea unui cont fals
de facebook cu numele ei în care au fost postate poze indecente și a fost asociată cu o femeie
de moravuri ușoare. După întâmplarea cu contul online, mama Patriciei a depus plângere la
poliție, ca urmare contul de facebook a fost închis, și a discutat cu directoarea școlii și
diriginta clasei, care au sesizat asistentul social al comunei.
Educația de acasă ar putea rezolva problema dar sunt situații când părinții sunt absolviți de
vină deoarece acei copii au dezvoltat unele comportamente din cauza anturajelor proaste.
Conform Asociației Americane de Psihologie, bullying-ul este o formă de comportament
agresiv, în care o persoană provoacă în mod intenționat și repetat un disconfort unei alte
persoane. Acesta poate fi sub formă de contact fizic, cuvinte adresate sau acțiuni mai subtile.
(Nicolau, 2020)
Pentru a fi considerat bullying, comportamentul trebuie să fie agresiv și să îndeplinească
următoarele condiții:
 Un dezechilibru al puterii – copiii care îi agresează pe alții folosindu-și puterea fizică,
accesul la informații stânjenitoare sau popularitatea;
 Are loc în mod repetat.
Bullying-ul include acțiuni precum amenințarea, răspândirea zvonurilor, atacarea unei
persoane din punct de vedere fizic sau verbal și excluderea dintr-un grup.
Conform unui raport al Organizației mondiale a Sănătății, bullying-ul din școli plasează
România pe locul 3 la nivel european în privința acestui fenomen. Aproape 400.000 de elevi
sunt amenințați cu bătaia și 220.000 sunt bătuți în mod repetat de către colegi, conform unui
studiu efectuat la nivel național.
Bullying-ul are efecte negative asupra sănătății victimei și a familiei acesteia atât pe termen
scurt, cât și pe termen lung. Victimele bullying-ului pot experimenta mai multe emoții:
mâhnire, tristețe, frustrare, singurătate și izolare. Părinții pot experimenta sentimentul de eșec
cu privire la creșterea și îngrijirea copilului lor și pot fi copleșiți de întreaga situație.
 Pe măsură ce copiii agresați devin adulți, ei vor continua să aibă dificultăți în dezvoltarea și
menținerea relațiilor cu ceilalți, vor evita interacțiunile cu ceilalți, și dificultăți în resimțirea
respectului și stimei de sine. Vor dezvolta un sentiment intens de vină și vor avea cu greu
încredere în alți oameni. Pot suferi de depresie cronică, tulburări de anxietate, gânduri și
tentative de suicid, sindrom de stres post-traumatic, abuz de alcool și droguri, și riscul de
dezvolta o tulburare psihică. (Alexander, 2019)
Bullying-ul poate avea efecte negative și asupra agresorului, deoarece acesta adoptă acest
tip de comportament din mai multe motive: atragerea atenției, chiar dacă într-un mod negativ;
este cea mai ușoară cale de a fi perceput de ceilalți ca fiind ”cool”; imită modelele învățate.
Bullying-ul este un factor de risc pentru abandonul școlar și delicvența juvenilă. (Olweus,
1991)
Este foarte important ca părinții, profesorii și autoritățile să coopereze pentru a înțelege
fenomenul de bullying, consecințele acestuia și să găsească modalități de a-l stopa.
Odată identificat fenomenul, este necesar ca adulții să respecte cele 3 principii de
intervenție:
1. Să acționeze imediat;
2. Să-i ofere credit copilului agresat;
3. Să ia măsuri pentru a diminua puterea celui care agresează.
În vederea soluționării situației de bullying, DGASPC, prin asistentul social care a primit
sesizarea se informează cu privire la situația sesizată, cu sprijinul unității de învățământ
implicat. În urma investigației efectuate a rezultat faptul că situația socială este o problemă
socială deoarece prezintă următoarele elemente din definiția problemei sociale, și anume:
 Este în mare măsură privită ca fiind indezirabilă – atât diriginta clasei cât și
directoarea unității de învățământ au conștientizat faptul că aceste evenimente pot
constitui o problemă pentru societate, pentru ceilalți elevi înscriși la școală și au
considerat că este nevoie să acționeze pentru schimbarea acestei situații.
 Este cauzată atât de acțiunea cât și de inacțiunea oamenilor sau a societății – agresorii
abuzează psihic și fizic de victimă, iar cei care privesc aceste abuzuri sunt martori care
nu se implică și nu i-au atitudine din cauza fricii, nepăsării.
 Afectează un număr mare de persoane – victima, agresorul și martorii.
Ca și asistent social atenționat cu privire la acest fenomen, recomand următoarele:
 Părinții să fie atenți la comportamentul copiilor, să observe dacă este ceva în
neregulă și să vorbească cu ei arătându-le empatie, sprijin și înțelegere. Părinții să își
educe copiii și să le insufle modele pozitive de comportament, vorbind cu copiii care
ajung să fie agresori, deoarece aceștia trebuie să înțeleagă că acțiunile lor au
consecințe și le fac rău celorlalți. Părinții să fie incluși în programe de informare și
conștientizare în domeniul identificării și combaterii bullying-ului.
 Dacă părinții nu cooperează cu asistentul social, atunci se face anchetă în teren la
locuința acestora prin serviciul abuzuri din structura DGASPC.
 Cadrele didactice din unitatea de învățământ în care a fost înregistrată situația de tip
bullying să fie incluse în programe de formare continuă în domeniul prevenirii și
combaterii bullying-ului.
 Elevii implicați în acțiunile de tip bullying ca victime, agresori sau martori să
beneficieze de programe de consiliere, cu acordul părinților acestora.
La nivel comunitar, intervenția poate fi prin:
Inițierea unor programe de sensibilizare a comunității privind fenomenul d bullying
școlar
Dezvoltarea unor programe de prevenire a bullying-ului școlar cu ajutorul ONG-urilor,
poliției comunitare, inspectoratelor școlare
 Dezvoltarea de parteneriate între unitatea de învățământ și alte instituții la nivel local
(autorități locale, poliție, jandarmerie) pentru siguranța deplasării elevilor și crearea
unei vecinătăți lipsite de pericole pentru integritatea fizică și psihică a elevilor.
(Melton, 1998)
În concluzie, consider că o situație devine problemă socială în momentul în care afectează
un număr mare de persoane în mod negativ, fiind privită de societate ca sursă de dificultăți.

Bibliografie

 Alexander, R. (2019). Anxiety, Depression, and Suicide: The Lasting Effects of Bullying.
Healthline. https://www.healthline.com/health-news/bullying-affects-victims-and-bullies-
into-adulthood-022013
 Melton, G. B. (1998). Violence among rural youth. Final report to the Office of Juvenile Justice
and Delinquency Prevention.
 Nicolau, O. (2020). Bullying: care sunt efectele acestui fenomen și cum poate fi stopat. Clinica
Oana Nicolau. https://www.clinicaoananicolau.ro/bullying/
 Olweus, D. (1991). Bully/victim problems among schoolchildren: Basic facts and effects of a
school based intervention program. În D. J. (Eds.), The development and treatment of
childhood aggression (pg. 411-448). Lawrence Erlbaum Associates Inc.